Romanulu, ianuarie 1884 (Anul 28)
1884-01-09
I CG JftCGSU ■„ a , pagina IV..............................40 bani „ III......................2 lei — „ igina III și IV linia . 2 „ — „ neflancate se refusă — ^EÜ[OTITTINIE]^ 14. Si A se adresa : strațiunea (parului. ifftte et C-nie, 8 Place de la Bourse, asenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. - la G. L. Daube et C-nie, pentru aia, Belgia, Olanda, Elveția și America. CALENDAR 1884 nu póte fi mai nedorit, decât ca la masa ce se va face, deplinâ cunoscință ia bine și de la încetaci astfel, putem iri — cel puțin în ca re formele ce fai scopul în redemgerea câruia de după declararea Constituțiunii de Senat, am cerut veniul s’adune tóte spre a pune pe rei în posițiune d’a ă cunoscință de •mei legii elector și s’au publicati amenunte, le-am propusă de maicrdt marii deputațiconclusiuni care li pe propunării se combate, ni s’a care nu sunt edér — péné la ne eredem ín î mai esache pot de cât afirmateresată a promo- i care pate după ă, dar de fapt nu i îndrăsneță înșeli&criiic. “ Iot acesta guvernului, în Cameră, prin urmatórea interpelare : „Cer ca biuroul se binevoiéscá a interveni la guvern ca să se comunice Adunarii următorele tabele statistice : „1) Un tabel statistic pe județe, în care se se treca toți proprietarii rurali și urbani, cari au un venit de la 100 lei până la 1200. „In același timp și în același tabel să se arata și câți dintre aceștia sciu să scrie și să citescă. „2. Un tabel statistic, eră șî pe județe, în care se se trecu numeral tuturor patentărilor și suma patentelor ce plătesc de la clasa cea mai de jos până la cea mai rădicată. „De asemene și în acest tabel sé se arate câți din ei seiii se citescá și sé scrie: „și în fine un al treilea tabel în care sé se trecu numărul alegătorilor din comunele rurale cari aleg astă dî pe delegați. Aceste tabele vor fi un element care va ajuta forte mult în discuțiunea revizuirii legii electorale.“ Nu stim ce va fi făcut guvernul, dar ne temem ca nu se va face cu religiositate acesta însemnată lucrare. Suntem înse de părere ca nu trebue a se scăpa singura ocasiune ce este de a culege mai cu înlesnire și mai exact acele cifre, ocasiune pe care o înfățișază revizuirea listelor electorale pentru anul 1884. La 15 ianuarie, listele provisorie trebue se să afișeze în totá țara. De la afișarea lor, începe să curgă un termen de trei septemâni pentru rectificări și contestări. In acest timp dacă guvernul va adopta modul nostru de a vedea și va voi a oferi senatorilor și deputaților încă unul din elementele neapărat trebuitore pentru resolvarea în cunoșcință de causă a cestiunii reformei electorale, în acest timp primarii ar putea controla cifrele date de guvern comisiunii Camerei și a constata numărul alegătorilor ce sciu către. Operațiunea, cu tóte greutățile ce conține totuși cu puțină muncă și bună-voință se pote face, și folosul iei nu pate fi de nimeni tăgăduit. Rugam dar pe d. ministru de interne se bine-voiescu a interveni pe lângă primari ca, cu ocasiunea revizuirii listelor, să facă și acastă lucrare statistică. Propunerea ce facem are de scop numai d'a înlesni d-lui ministru de interne încă un mijloc, pe lângă cele ce va fi găsit deja d-sea, pentru culegerea datelor ce i s’au cerut în Cameră și pe care sperăm ca i se va supune cât mai curând. cretar, a sosit aci la 7 ore ’/2 plecat la 8 ore la Viena, a fitat la gară de cornițele Crailsh nistru al Rusiei, și de principe ton, ănteiul secretar al legațim New York, 19 Ianuariu. — Vas Columbus,a ducendu-se de la B Savannah, a făcut naufragiu. 104 printre cari se afla consulul cu Boston, au fost înecate. Cair, 19 Ianuariü. — Colonelu se va duce la Khartum, însă pline puteri pentru a regula afa> Sudan. Cair, 19 Ianuariü, sora. — panică domnesce printre poporul Karthum; bande de insurgenți s léza în apropierea orașului. Cair, 20 Ianuarie. — Comuni Khartumul sunt întrerupte, se ■rasul să nu fie deja încongiurat trupele lui Mahdi. Un decret al Khedivului pa pentru o nouă periodă de cinei bunalele mieste. Grecia a refust deja la prelungire. Viena, 20 Ianuarie. — D. de sosit adî dimineță la 7 ore;fa fo la gară de principele Lobanov sonalul ambasadei ruseșci; s’a cotelul ambasadei. Viena, 20 Ianuarie, 6 ore seri râtul a primit pe d. de Giers în privată; audiența a ținut 40 mii tardin ministrul rus a făcut o noguă visită, care a durat ar Astă fără e la Curte un prânóreasea; principele Lobanov, dar la Viena, principele de Urus nistru la Bucuresci, principele c ambasador al Germaniei, comite’ președinte al consiliului și doi ministru de finanțe al Austrosunt invitați. Viena, 20 Ianuarie.—Montags lit firmă, cu ocasiunea visitei d-lui d la Viena, cu raporturile celor di perți din centru cu Rusia sunt ci amicale și normale. Revista adaug sia accentuiază din ce în ce dorir de a să ’nțelege cu cele duoe im] supra tutor cestiunilor pendinți le resolve într’un spirit de bun reciprocă. Termină prin a recin nu există între Austro-Ungaria și un antagonism care ar cere în acesară soluțiune violentă. Constantinopole, 18 Ianuarie, ca. rectn. — Se asigură câ Sultanul, uni cu avisul minoritâții consiliului diniștri, a refusat din nou d’a primi den nea Patriarhului grec din Constanțole , electorală actupentru totdeuna de stat, fară nici ie, au criticat-o, mai cu osebire și onestă, cei cu nestrămutate, aü ’a pus în mâna cința d’a le suprin persecutare a se se dea acestă ntâi fiiat, caci așa ultimele alegeri, îutorii actuali au de căpeteniă d’ar atât de adânc în ă eși la ivelá acii, cu înfățișare lira și firea cu torii datare prin cole manifestat prin mai putând fi tăactualei legi ele cât și luptă âncă care în aparință cler în fapt sé fie ii ș’a corumperii. ;uzul scop ce se e opunerile de recomisiunea Caemă aceia a comisi d’un pericol atât 3, a toți românii sé sé cumpanésca deplin semn de i nucă lege electoise temelia Statucorupțiune și snmateriala a oricât. James Samuelson, deși strein națiunii nóstre, nu inceteza d’a se ocupa mereu despre România spre a o face cunoscută compatrioților săi. Acum de curent el a ținut la Bradford un conferință asupra României, înfățișind’o auditorilor săi supt culorile cele mai favorabile. Cu recunoscință publicăm mai la vale un mic rezumat al acestei conferințe după Ziarul The Liverpool Mercury. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Pesta, 19 Ianuarie. — In cursul discusiunii de câtre Camera deputaților a bugetului ministerului cailor de comunicațiune, secretarul de stat, răspunzând la uă întrebare, oice ce guvernul unguresc ar fi dispus să construiască o linie de drum de fer între Maros Vasarhely și Bolgyes, decă România ar asigura câ va nun* în CONGRESUL ECONOMIC Corespondință particulară a ROMANULUI Iași, 7 Ianuarie. Eri la ora 2 s’a deschis Congresul economic. D. Porumbaru lua loc la biuron și ruga pe asistenți a-șî declina numele. D. Troteanu anunță câ vechiul comitet își depune mandatul și citesceuă dare de semn asupra lucrărilor acelui comitet în timpul anului 1883. Se citesce că telegramă a societății Unirea, a d-lui I. G. Bibicescu și a d-lui Al. Lupașcu, esprimând părere de reaca nu pot lua parte la desbaterile Congresului. Se aclamă președinte provisoriu d. Leon Negruzzi, asistat de dr. Ropală și C. Chirilă. D. dr. Garoflide propune ca Adunarea să esprime mulțumirile sale vechiului comitet și se procedă la alegerea noului comitet. După ce vorbesc dr. G. Sion, Polichroniade, Verusi, Poenaru și mai mulți alți domni, se decide a se alege biuroul definitiv. Se alege președinte d. Porumbaru, secretari d. Minovici și d. Chirilă. D. Polichroniade critică administrarea vechiului comitet. D. Trotanu spune ca d. Polichroniade s’a servit de cuvinte sforiitóre, déja n’a dovedit nimic. Trebue se ținem sema de dificultățile ce a întâmpinat fostul comitet, de mijlocele de care dispunea. D-sea arata ca acusațiunile ce se aduc nu sunt întemeiate. D. Nițescu regretă aceste discuțiuni, arată ca nedrepte sunt imputările ce se fac și cu din contra datoriri comitetului laude și mulțumiri, ceea ce exprimă de sea în numele comercianților din Iași și propune închiderea incidentului, ceea ce se și primeșce. Se citesce raportul comitetului de inițiativă din Iași. Se citesce proiectul de programă pentru D^rinxriSTi^^.TixjistE^ JOMNEI, 14 L— ju . In Capitală și districte, im an 48 lei; șese 1 luni 12 lei; uă lună Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrativ tic.t diarului și LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Plac La VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischn W ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Vis da Paola (N. C.) 15. Genova. — Articolele nepublicate se aind în contra presinței unor străini, aceia trăsesc sala. Consulele Austriei, crezând ■ se face alusiune la presința sa, iese o sală. Dupe esplicațiunile date, incintele pare terminat. AZi s’a votat pro■ama Congresului și s’a ales nuoul cpitet central.—Congresul se va ține în ul viitor la Galați.—Marți plecăm mai fiți membri pentru a visita fabrica de vite din Bacau. Vintilă Rosetti Delegatul Românului. CONFERINȚA IN FAVOREA ROMÂNIEI ținută în Bradford (Englitera) D. James Samuelson, cunoscutul autor lucrării: România, trecutul și presinerei, a ținut dilele aceste la institutul canic din Bradford, uă conferință a lui României. Asistința era din cele mai neróse. 3am aci după The Liverpool Mercury le 16 Ianuarie, resumatul acestei conteD. Samuelson, în cursul conferinței ’, a făcut în puține cuvinte istoricul voltarii României din timpurile cele depărtate până la încoronarea actului rege în 1881, amintind evenimenprin care fostele principate ale dovei și Munteniei au trecut prin alte timpuri. El vorbi despre bravura sânilor în timpul resboiului ruso-turc, a fost urmat de tratatul din San- Vino. Cea mai mare parte a discursului Samuelson a avut de obiect înseciunea actuală a regatului, pe care a scris după date geografice și topoe, insistând asupra întinderii sale m si a numeroselor sale instituțiuni, i și uă descripțiune a capitalei și a prcloriei, a diferitelor clase ce comocietatea română. Vorbi apoi de stațiune, care semena cu acea a io. îmai feosebire ca ’n Xloixiă.nj.cL see un Rege în locul unui Preșe- Vorbi de legile penale și instituții triminale ale tezei, s’a ocupat cu eparea țăranilor care s’a întemplat în In acesta epocă peste 400,000 omeni . *„si liberați dintr’uă condițiune care semăna cu aceea a sclaviei și deveniru proprietari liberi pe nisce pământuri în întindere mijlocie de vr’uă cinci-șase ectare. In schimbul pământului ce li s’a dat, proprietarii primiră uă compensațiune de la Stat, care s’a plătit în timp de 15 ani. Conferențiarul a atras luarea aminte a auditorului seu asupra condițiuiei actuale a țăranilor și a făcut orecare comparațiuni cu starea micilor proprietari din Englitera și Irlanda. Cea din turnă parte a discursului d-lui Samuelson a avut de obiect societatea mai înaltă din România. El a făcut órecare destăinuiri asupra relațiunilor ce a avut cu unii din omenii cei mai însemnați ai țarei și descrise cu de amănuntul visita ce făcu la curte în urma unei invitațiuni ce primi de la Rege, întrevederea ce a avut cu Regele și Regina a avut un strânsă legătură cu afaceri de un interes public. Cu acestă ocasiune Regina i-a arătat mai multe modele din țesăturile de casă ale țăranilor, precum și câteva costume naționale, cari sunt purtate acum de dómnele din cea mai înaltă societate. Conferențiarul a arătat numerose ilustrațiuni consistând în cea mai mare parte din fotografii d’ale locuitorilor. ..A arătat apoi mai multe lucruri făcute de țărance române, supt priveghiarea Reginei. Aceste țeseturi vor fi duse apoi la Liverpool, pentru a fi espuse și acolo. Materialul ca și lucrarea sunt opera țărancelor. „La sfîrșitul conferenței, dr. Fraser, președintele institutului, a exprimat mulțămirile sale d-lui Samuelson, care a fost aplaudat în modul cel mai călduros.“ DIN AFARA ENGLIBERA D. Gladstone a adresat de la Hawarden Castle urmatirea circulară membrilor liberali din Camera comunelor : nr.»r N« ■* m " Intr’un mare meeting ținut în Bonn- SG . Bradlaugh făcu declarațiunea otarîtă, ca la 5 Februarie, încă mai nainte de citirea discursului Tronului, se va afla în Camera comunelor și se va încerca să depună jurământul cu seu fară voia președintelui. Dăcă voi fi dat afară, dise d-sea, apoi promit a face parlamentului un resbel la cuțit. Nu voi fi lăsa Camerei un singură efi de liniște și voia sei să tulbur astfel pacea, încât, sen îmi va declara fotoliul vacant, sen îmi va permite a-mi deplini îndatoririle puse de alegători. AUSTRO-UNGARIA NĂ o mică desbinare s’a făcut în majoritatea guvernamentală din parlamentul austriac. D. Lienbacher, unul din membrii cei mai influenți ai dreptelor, s’a despărțit de acestea. D-sea dede, față c’un corespondinte din Viena al ziarului ceh Narodni Listy, urmatórele amănunte asupra acestei despărțiri : Am eșit din majoritate, fiind ca ea n’are un programă nici politică, nici financiară, nici economică, și e lipsită de orî ce inițiativă politică, ceea ce face ca respunderea, pentru conducerea dreptelor, se fie forte mare. Nimeni nu mî note imnuti —......... mv... și sunt și acume părere ca fiecare Ceh se fie judecat în totă țara în limba sa; spre acesta nu este însă trebuință decât ca în autoritățile germane, să fie un singur funcționar care să scie limba cehă. Cererea de acum a Cehilor, ca fiecare funcționar din Bosnia se cunoscă și limba cehă, este contrarie legilor existânde. Am aceleași vederi ca și mai nainte, dar pretențiunile Cehilor au trecut peste tote limitele, și mai ales Ojosițiunea contra propunerii Wurmbrand i limba germaină se fie limbă oficială, oa ,t atât dejustificată cât și nepolitică. Esp ba german și ca austriac, voi vota acesta propunere, câci nu înțeleg cum un austriac ar putea nega esistența limbei de Stat. RUSIA In numărul precedinte, am dat căteva cuvinte din cuvântarea rostită de Țar cu ocasiunea anului non față cu corpul diplomatic. Astăzi găsim în miarul Germania cuvăntarea în întregul sei, astfel precum s-o trimite corespondintele său din Petersburg. Ec’o . Relațiunile Rusiei cu celelalte State europene sunt dintre cele mai bune. Rusia pate, mulțămită acestor relațiuni amicale, să salute cu siguranță noul an , întru ceia ce priveste politica interioră, apoi sper ca guvernul, prin luarea de măsuri forte energice, va reuși să pună un capăt curiaților vrășmași Statului, cari s’au manifestat la sfîrșitul anului vechiu. In privința acestor măsuri forte energice, același corespondinte de urmatorele amănunte: Poliția din Petersburg a fost împătrită (zilele acestea, or drepturile șefului poliției au fost sporite într’un chip însemnat. Șeful poliției din Petersburg are dreptul a interdice nu numai întruniri populare, ci și societăți private, adunari comerciale și industriale, precum și șederea în capitală a veri unei persone care ar părea bănuită din vr’uă cauză precare. Guvernatorii generali au dreptul din propria lor inițiativă și fără nici uă răspundere d’a aresta persone cari le vor părea bănuite politicesce. Daci vor exista dovezi, care se arate ca bănuiala nu este neîntemeiată, apoi autoritățile locale au dreptul deplin să esecute în inchisore în termen de 24 ore pe cei condamnați de tribunalele de resbel. Perchisițiuni domiciliare se pot face la orice vreme și pretutindeni, afară de castelele imperiale, și orice avere privată pute fi sechestrată. Autoritățile polițienesce și ale geandarmeriei de prin împregiurimi pot aresta orice personă, p’uă simplă bănuială numai și mai tărdin să relateze guvernatorului despre acest cas. Autoritățile au dreptul, decă cred câ e de trebuință depărtarea unei persone private, s’n psv»se zice ca s’a format că tate „Narodnaja Wolia“. pune din juni, cari nu mergu, din puntul de ve pe calea adevăraților tei- junime nu este silită, ca li ste puși deja la tot felu cari, se rupă pentru totoietatea și cu viața socia mai însărcinarea d’a probele nihiliste. Le temps din 16 Ianuar urmatórea telegramă din I Cabinetele din Petersburg lin au schimbat explicațiuni unor ore-care scriî militare pândit de curend de câtre i presă : se dicea câ însemnat cavalerie rusescă trebuie să peste scurt timp d’a lungi germane. Guvernul rusesc a se mărginea să ia precauțiunii el a promis, afară de acesta, afectivul acestei cavalerii la cesar. Impiegatul poliției care sea pe Sudeikin, în Ziua poliției fu asasinat, a mm urma rănilor primite, însemnate. Șaptesprezec s’au făcut, dar nu s’a dob nici un resultat positiv. SPANIA Vossische Zeitung publicare privată în care se și insula Cuba se pregătesc insurecțiune spre a scuturilonial al Spaniei. Comiteționar a publicat de cvrei, clamațiune prin care se or locuitorilor satesc, se distri stradele și podurile spre a putință venirea trupelor lui Manuel Berraja, una din că speranță ca de astă dată nea va învinge. D-sea afiri spanioli au acordat Culoar secret. Situațiunea din in venit de nesuferit, cǎci Scepe pe fiecare an 59 mi, contribuțiuni. Sufletul și generarele Garcia. D-sea cdica armata insurgintă patru divisiuni și crede ca lupte de după ani cestiune dinței va trebui să triumf fară simpatii în popor, sâ bănesc! trebuinciuse și fi va fi nevoită sé recurgă ! promis și se recunoscáre] bană. MUOI TURBURARI IN piarul Le Temps prime tó rea telegramă din Agra de 16 Ianuarie : Deputatul Starcevici, cr dat afară din Dietă pentru a voit se sforțeze sentinela trundă în sala ședințelor. G după ordinul președintelui T împedicat, tribunele și coricdatului unde se află Dieta ocupate de poliție. Citim urmatorele în editură a diarului Neue freie , la 17 Ianuarie : In Agram au reînceput eri stradă; deputatul Loncaric, ca în Landtag escluderea d-lui Djevic, fu insultat în public Loitagului este apărat de gendan liție, armata este consemnată , dintre cei mai moderați se predepune mandatele. In fiecare nea din Landtagul croat, spre atitudinea sea, da de model pe triacă, și d. Mihailovic a declar'rat, ca articolii d-lui Helferts lismului, au condus la program Mrazovici, care pune ca punt despărțirea Ungariei de Croaț:ianul, care a propagat ideiar ca studiu academic, strigă asi semnele croate au devenit astă o vară pentru cabinetul Tisza 1