Romanulu, mai 1884 (Anul 28)
1884-05-16
20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI ANUL AL XXVIII-LE venesce și veî putea. ANUNCIUßI Liniile 30 litere petit, pagina IV . ..........................40 banî r » » „ III...............2 lei — „naerțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nne, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). IA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile refractare se refasă — In MÉRCUR1, 16 MAÎ 1884. ff ft ft ■*■!% » mr%. J+, mm 51 JL Mm. «m ? m m ^.*9 Ju f Im V4 11111 IC6aMlC Șl VCI IIABONAMENTE fi «rtriete, ou an 48 M; sfcw Im! 24 lei. tr«. Imn ÎS lei. ui Imi 4 lei. Pentru SW* țSnfa Euripei: trimestru! 15 lei. A se adresa:N ROMANIA, la administrațiunea dianului și nole pustaic. LA PARIS, la Bavas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN PPANIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Facla (N. O.) 15, Genova. — Articlele nepublicate se ard — BUCURIA FLORAR 1884 Adese ori am dovedit cât de puțin drepte ai înțelepte au fost diferitele guverne ce s’au succedat la putere de la 1859 și pân’acum, de câte ori a fost vorba d’a se rădica nive Apelul intelectual și material al clasei celei mai numeróse de cetățiani români, al cultivatorilor de pământ. Acesta clasă este, mai cu semn la noi, cea mai producătare din țara noastră. Prin munca iei, proprietarii pot esporta acele mari câtimi de cereale, în schimbul cârora s’aduc atâtea mărfuri în țară. Prin munca iei, domnele nóstre se pot îmbrăca în frumusețe talete pe care le purta la baluri sau la curse. Fară lucrarea iei neobosită n’am putea să susținem întreg aparatul nostru administrativ și politic și fară de dânsa stindardele României nu s’ar fi desfășurat cu atâta mândrie în dina de 10 Mai. Un lucru deci e mai presus de ori ce îndoială, anume acela ca sătianii pot trăi fară noi, pe când noi nu putem esista fară dânșii. l.)e noi decurge cu binefacerile pe care guvernul și Camerele le răspândesc peste țară trebue să fie împrăștiate cu un egală măsură și cu, daca nu suntem mai dar nici când e vorba de cei cari constitue temelia casei, cel puțin suntem datori să căutăm a nu-i perde un singur moment din vedere pentru a nu crea astfel, prin neglijința nostră, neegalitați între dânșii și ceilalți cetățiani. Datoria nostră este, din contră, d’a face să dispară necurmat și pe cât se pate mai mult aceste neegalitâți, fie ele de cultură, fie ele privitore la starea materială. Cu tote aceste, dacă aruncăm vă privire asupra direcțiunii progresului nostru, lesne ne vom încredința că acest progres nu s’a făcut în mare parte de cât mai numai la orașe, pe când satele au fost lăsate aprope în părăsire. Dacă s’au făcut orecare progrese pe la țară, ele s’au făcut numai în cești din urmă ani, prin împroprietăriri și prin orecare școli, dar autoritățile locale au rămas ceia ce au fost totdeuna, adică nepăsătore când nu sunt rele. Ori de câte ori a fost vorba în Cameră d’a se da un mai mare avânt instrucțiune, pe cine avut-au în vedere? Mai numai pe locuitorii din orașe. Pentru dânșii s’afi făcut tóte clădirile, tóte gimnastele și sculele de meserii, pe când sătianilor nu li s’afi dat până astă dî decât una sau două școli de agricultură. S’au întemeiat conservatore de musică, de declamațiune, pinacoteci, gliptoteci, academii, societăți geografice în căteva centrări mari, pe când marea majoritate a cetățianilor fu lăsată să zacă în starea iei de mai nainte, lipsită de noțiunile cele mai elementare de cultură. Și când am creat atâtea înlesniri fiilor celor din orașe, și când i-am rădicat din ce în ce mai sus, lăsarâm și lăsâm pe fiii de sătiani în voia lui Tiuine lei, sau a supta prefectului; și ’n acest timp strigam din tote puterile : există neegalitate de cultură între acesta din urmă și cei d’ăntâi! nu putem da drepturi egale sătianilor cari sunt insormți, neculți, etc. Dar cine a făptuit ș’a menținut acestă neegalitate ? Cine a îndepărtat mereu pe sătiani chiar și la cealaltă scală, a alegerilor libere ș’a intrării lor în Camere unde cetățianii din tote clasele se întrunesc într’un scop comun, luminându-se unii pe alții în privința intereselor generale și particulare ? Noi toți cei din clasele domnitore. Și după ce-i menținurăm în întuneric, crearăm ne-egalitâți artificiale, pe care le-am considerat apoi ca pe nisce ne-egalitâți naturale, de drept, de care cetățianii nu pot să mai scape nici oă dată și pentru care causă i-am fi împărțit în caste. Tot astfel și’n India exista patru caste: aceia a Brahmanilor eșită din !agura lui Dumnedeu. Cultura și sciința sunt atributele acestei caste, întocmai după cum se atribue la noi alegătorilor c’un venit ceva mai însemnat uă mare învățătură ș’un mare înțelepciune politică. Casta a doua este ceva numită Kșatriyas. Densa a eșit din brațul lui Dumnezeu și e compusă din ameni de resbel. Casta a treia, numită Visas, a eșit din castele lui Dumnedeu. Profesiunile civile cele mai nobile sunt de domeniul iei. In sfîrșit, casta a patra Sudras, a eșit din piciorele lui Dumnedeu. Acesta castă este consacrată trebuințelor vieței materiale. Dânsa nu e demnă se citescá cărțile sfinte. Ce am făcut și de vedere economic, noi, din puntul j pentru alege jtorii colegiului al patrulea, „consacrați trebuințelor vieței materiale și nedemni d’a citi în cele sfinte ?“ Ori de câte ori a fost vorba d’a se rădica starea materială a țerei, ne-am gândit mai numai la cele de antei trei caste. Am construit drumuri de fer, și bine am făcut , dar șoselele neapărat trebuitore satelor de mii de sătiani stau ancă și astăzî neisprăvite și’n mare parte rea întreținute. Am întemeiat on mare bancă națională de sculpt și circulațiune care aduce însemnate lesniri comercianților mari, am întemeiat, credite rurale și fonciare, cu ajutorul cârora proprietarii de moșii și de case au scăpat din manele bancherilor neomenoșî, și fórte bine am făcut, dar credite pentru sătiani nu ne-am gândit să le întemeiam decât acum la urmă de tot, și când le-am întemeiat, le-am organisat astfel încât cea mai mare parte dint’casele séu vegeteză sau nu sunt de nici un folos pentru sătiani. Schit este, în adever, c’vă mare parte din capitalul acestor instituțiuni a fost dat în împrumut la proprietarii mari de moșii, pe când sătianilor li se fac cele mai mari greutăți când e vorba ca se contracteze un împrumut la dânsele. Am declarat ca sătianii sunt insermnțî, neprevăzători, risipitori, dar nu ne-am dat nici că ostenelc să-i luminăm prin sfătuiri necurmate să-și adune economiile și să le facă să rodescă. Alți apostoli n’au venut să tianic la căminele lor decât pe perceptori. Lesne a fost, după tote aceste, aprigilor apărători ai colegiilor strimte să deblare ca ei nu pot lăsa țara pe mâna unor omeni lipsiți de cultură și napoiați din puntul de vedere al starei materiale. Deși noi nu credem cu câte-va sute de lei în mai mult venit și faptul de a fi citit câte-va romanuri și câte-va calendare sunt de ajuns pentru a da dreptul cuiva să se decbiare superior față cu sute de alți cetățiani, totuși întrebam eră și, daca există neegalitate a cui e vina ? E că pentru ce ne-am îngăduit a decbiara ca nu într’un sens democratic au lucrat diferitele guverne și parlamente, cari de la 1859 s’au succedat la putere, și cu décà s’a făcut ceva în acest sens, s’a făcut mai mult prin natura lucrurilor, prin puterea evenimintelor decât printr’uă voință determinată. Să sperăm dor ca bărbații cari conduc destinele țârei, vor căuta din tote puterile ca pe viitor să nu li se mai potă face uă asemene mustrare. Li se vor folosi de fericitele începuturi ce s’afi făcut pe ici, pe calea, atât întru cât privesce desvoltarea intelectuală cât și cea materială a sătianilor, pentru a împinge opera de îndreptățire și mai departe; să sperăm asemene ca eî vor fi ajutați în acesta frumosa misiune și de inițiativa tutor omenilor de bine, a tutor proprietarilor mari mai cu semă, cari mai mult decât oricine sunt interesați a avea ca vecini și ca muncitori nisce ómeni luminați și mulțumiți. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 26 Mai. — Se anunță ca mai mulți membrii din Camera comunelor vor adresa mâine d-lui Gladstone unor interpelări despre tratările între puteri privitore la Conferința egipteană. Berlin, 26 Mai. — Gazeta Germania de Nord publică on telegramă, care a fost adresată la 25 Aprile trecut de principele de Bismarck consiliului general de la Capstadt, autorizându-l a deckiara oficial cu d. de Lüderitz și stabilimentele ce a fundat pe teritoriul de la Angra- Pequena (în partea Sud-est a Africei), se bucură de protecțiunea imperiului german Gazeta adaugă ca ea. nu cunosce nimic alt în privința afacerii de la Angra-Pequena, pe care câteva diare yă prezintă ca un litigiu, serios între Englitera și Germania. • Tunin, 26 Mai.—Mâneheră, Regele și Regina, însoțiți de principii familiei regale, vor asista la inaugurarea solemnă a esposițiunei internaționale de electricitate. Cu acesta ocasiune se așteptă mai mulți învățați străini. DIN AFARA GERMANIA Se telegrafiază din Munichiarului Le Temps cu data de 21 Mai. Liberalii moderați și conservatorii liberali bavarezi au făcut un apel, prin care invită se se formeze în senul Reichstagului că partită co un programă pentru susținerea reformelor sociale proiectate de principele de Bismarck. Apelul vorbesce asemenea cu stăruință despre independința Bavariei. Se telegrafiază din Berlin jianului Ia Paris, cu data de la 21 Mai . Ziarele oficiase fac cunoscute câtevai proiecte nuoi ale d-lui de Bismarck. Cancelarul voesce sé se ocupe din nou de proiectul fvidend ca imperiul sa aibe tóte caile ferate germane. El voiesce asemene ca d’aci nainte împăratul se numescá pe generării și pe comandanții fortărețelor bavareze. In fine, cere crescerea numerului represintanților Prusiei în Consiliul federal. I. de Bismarck a avut în acesta privință mai multe convorbiri cu împăratul. Le temps din 24 Mai publică următorele: „ D. de Bismarck ne va reserva întotdeuna mari surprinderi. Densul n a condus numai imperiul Germaniei spre ceea ce s’a numit socialismul de stat, dar și-a pus în minte d’a întemeia un stat socialist. Națiunile europene sunt tote mai mult sau mai puțin pe cale d’a căuta forma lor; densele au faerul d a se îndrepta spre democrație și d’a ajunge la acesta prin republică; cancelarul imperiului, care nu iubesce republica, a găsit altceva; densul a descoperit adevărata constituțiune a viitorului și fără a mai întârzia mult timp, el ne înfățișeză modelul iei. Germania, după ce a devenit cea mai mare putere militară de percontinent, va deveni inițiatorea sociologiei moderne. Este cu neputință, în adevăr, pentru observatorul serios, de a se mai îndoi cu diferitele măsuri pe care d. de Bismarck caută de câtva timp se le facă a fi admise de Reichstag, nu ar forma un întreg în spiritul său. Asigurarea în Cautra accidentelor, care este astăzt în Eliberare, stă în legătură cu asigurarea îl contra coșurilor de bala care a fost djavotată, și amândouă sunt destinate se găsească complimentul lor în asigurarea în contrabătrânețe. Tóte eventualitățile supărătore ale vieței care sunt ligipte de pirderea puterilor omenesce, fiind astfel, prevedute, mai rămânea încă un sorginte de miserie, care trebuia să fie secată. Ce devine lucrătorul, chiar sănătos și ejrateric, chiar inteliginte și sănător. Câ'noi nu mai găsesce de lucru? D. de Eknarck n’a dat înapoi dinaintea acestei greutăți și într’uă ședință a Reichstagului nu s’a temut se se pronunțe în favorea dreptului de muncă (droit an travail) Putem să ne închipuim sensațiunea, pe care a produs-o peste Rbin acesta deblarațiune; totă lumea a fost mișcată, unii pentru a aplauda, cei-lalțî pentru a se întreba undeî va conduce cancelarul cu ideile lui. Se anunță urmat firele din Cracovia cu data de 22 Mai . Tă scrie ce circulă prin cercurile naționale mai bine informate de aici duce ca principele Radziwill, chiar mai nainte de a se începe desbaterile publice ale procesului Kraszewski, a intervenit pe lângă împăratul Germaniei în favorea acestuia. împăratul îi răspunse, ense, câ trebue se se lase cea mai mare libertate cursului justiției. Totuși, la cas d’na condamnare a lui Kraszewski, Maiestatea mea promise ca va face totul în favorea poetului. Se așteptă în genere pe aici grațiarea lui Kraszewski. Citim următorele în Neue freie Presse de la 25 Mai : Pe cămpia Jongfern de lângă Berlin trebuia să se țină al-altă erî, dis de diminfeță, un meeting social-democrat la care se adunaseră să ia parte HOOP de democrați socialiști. Dar meetingul fu împrăștiat de grandarmerie, care aresta și 13 persone. AUSTRO-U N GĂRIA Partita Cötvös ținu în clipa de 24 Mai uă întrunire forte numerosă în vechiul local de tragere la semn. D. Cötvös arata într’un discurs-programă salutat cu aplauze frenetice, ca face parte din oposițiunea constituțională și espuse trei din principalele punte ale programei partitei sale, și acestea sunt : 1. Ca regele și Curtea se stea mai multă vreme în Pesta, câci strălucirea Curții ungare rădică comerciul și industria, precum și prestigiul țării 2. înființarea unei armate independinte și, până când acesta va fi cu putință, partea ungară a armatei să fie îmbrăcată de industriașii locali. 3. înființarea unui teritor vamal independinte faciă cu Austria spre a apăra interesele reciproce. D. Cötvös vorbi și despre antisemitism, despre care dise ca el este îndreptat mai mult contra claselor proprietare decât contra drepturilor unora din confesiuni. Dacă am voi se numim acest cuvinte cu adevăratul său nume, apoi mulți magnați și episcop s’ar speria. După sfîrșirea discursului său, d. Cötvös porni spre casă însoțit de un șir lung de trăsuri și două mulțime nenumărată de ómeni. Trecând prin strada regală, el primi mulțime de buchete și i se făcură mai multe ovațiuni. TURCIA Nota verbală a lordului Dufferin și a d-lui de Nefidoft prin care Porta este rugată a da instrucțiuni delegaților otomani însărcinați cu regularea nouei fruntarii turco-persană, devenită trebuinciosă prin cedarea districtului Khozar către Persia, este redactată în nișce termeni forte amicali. Guvernul turcesc afirmă ca comisarii ruși și englesi s’au servit, la stabilirea fruntariilor, d’uă cartă rusesca fie care Porta o deblară de neesadă. Porta cere ca cestiunea se fie resolvată în Constantinopole, pe când lordul și d. de Nelidorf stăruesc ca comisarii să se ducă la faca locului. Citim următorele în die Presse de la 25 Mai: Guvernatorele din Scutari nu mai sfârșesc cu conflictele ce are cu triburile albanese. Nu ele mult el invita la Scutari pe capii tribului Sala spre a’I împăca în privința mai multor neînțelegeri ce au cu tribul Clemenți. Dar acele căpetenii nu voi să a ține nici ită semă de invitațiunea Iusul Ion. mustiția di v trm*na Șeful cabinetului, d. canovasue Castillo, espuse într’un discurs programarea guvernamentală, in care seise între altele : Monarhia este basa instituțiunilor nóstre, integrității nóstre naționale; noi trebuie să facem din ea piatra fundamentală a moravurilor nóstre. Spre a ajunge la acest scop principal trebuie să sacrificăm totul. Vom avea cea mai mare, cea mai nemărginită toleranță pentru toți aceia cari recunosc monarhia într’un chip lămurit, espres, leal. Nu vom pactisa însă în nici un chip cu inamicii monarhiei Acesta este misiunea partitei conservatore în acest moment istoric. Spre a nu fi învins, guvernul trebuie să fieotărît a nu se lăsa se fie învins. Spre a eși victorios din acesta luptă, noi avem trebuință nu numai de principiul monarchic, ci și de un regim represintativ, constituțional, de un monarchie netăgăduită ca cea engleză, care este mai presus de partite și care acordă tot atâtea libertăți ca și cea mai democratică republică. Le apărăm deci monarhia ca basă a libertății, a desvoltârii tutor consecințelor legale ale civilisațiunii moderne. Mutații absinți spre a le spune ca prin absința lor asumă cea mai mare răspundere morală; se face apel la patriotismul lor și în numele intereselor tezei sunt rugați a veni îndată spre a nu se pautp . -------LV |_ _ se adunară in sala cea mani Universității. D. d-r Severin, venind, vorbi despre manifestațiunea făcută de studințî cu ocasiunea evenimintelor petrecute la Clușiă. Studinții desaprobând cuvintele profesorului, începură a striga „jos de la tribună,“ și siliră pe d. Severin a întrerupe discursul său. Studenții începură în urmă să strige „să vie d. d-r Râmniceanu“ de care par studenții a fi mai cu semn nemulțămiți.’ Eri, când d. d-r Severin, intra în sala anului IV, declarâ ca nu va face cursul sĕu, dar câ va vorbi asupra celor petrecute în ajun. După aceste cuvinte, studenții părăsiră sala, lăsând pe profesore singur. * ■X* 4? Duminică, 13 (25) Mai, societatea Prevederea din Bucuresci s’a transformat în societate anonimă de acționari, constituind definitiv Banca de depuneri, de scumpt și de comision conform noilor statute votate de Adunare la Noembre 1883. Capitalul Băncii s’a constituit de vechii membrii ai societății care afară de acțiunile luate continuă cu depunerea miselor lunare sunt titlu de depuneri facultative cu procente ficse de 5 la sută pe an. Pentru administrarea Bâncei, adunarea acționarilor a ales în sarcina de consilieri pe d-nii St. R. Bechianu, Ch. Zerlenti, D. Bragadiru, C. Eftimiu, D. Severeanu, I. Vilacros, N. Racoviță, C. Porumbaru și E. Bosianu, și în sarcina de censori pe d-nii S. Duțulescu, M. Minovici și I. M. Manolescu. AT. D. Alecsandru Marghiloman ne trimite următorea întîmpinare la observațiunile ce s’au făcut în darea de somn a alergărilor, asupra calului său Albatros: „Condițiunile premiului damelor cereau ca alergătorii se fi servit în mod regulat de caii de serviciu de la 1 ianuariu 1384 și ca de la aceiași data să nu fi fost supuși unui trenagiu regulat. In urma unei contestațiuni, d-nii comisari au avut să cerceteze cualificațiunea calului meu și d-lor au recunoscut câ el îndeplinea condițiunile programului. „In atare circumstanțe trecutul unul cal nu are nimic de vădut și „nedreptate“ nu s’a putut comite.“ Primăria, fiind informată cu stabilimentul de bai ce Eforia spitalelor civile construesce pe bulevardul Elisabeta ar fi făcut în rele condițiuni de soliditate a și numită comisiune de anchetă, compusă din d-nii Al. Orăscu, arhitect, I. N. Socolescu, arhitect și ingeniar, Mironescu, ingeniar și Dobrovici consilier comunal; comisiunea s’a întrunit erî la 4 ore, die România liberă.* Sâmbătă, 19 Mai, va veni naintea curții de casațiune recursul făcut de d. Ciurcu,directorele ziarului l'Indépendance roumaine, contra otărîrii curții de apel din Bucuresci, care a recunoscut competința tribunalului de a judeca procesul intentat de creditul fonciar rural acestui diar. * ’ • * 3* Se comunică din Ostrov României libere ca în noptea de 10 spre 11 Mai, ora 3, s’a simțit un cutremur în acesta comună astfel câ multe din vasele de prin case au fost resturnate, precum și multe din obiectele diferiților comercianți din acesta comună.* _ * * Deși comitetul teatrului Național a refuzat a da sala, pentru a se ține o întrunire publică, totuși se anunță câmvî la 2 ore d. a. se va ține o întrunire provocată de comitetul partitei liberaleconservatore. Localul nu este ânea cunoscut. *XXErî, pe la 8 ore sera, un tren de mărfuri ce venea din Moldova a trecut asupra unui bou ce se afla la 2 kilometre înainte de Brăila. Un vagon a deraiat și a fost cu totul sfărâmat. Din acesta causă, trenul din Galați a sosit la Brăila numai la 12 ore și jumătate noptea și cel din Brăila a plecat spre Bucuresci la 1 oră noptea în loc de ln sore sera. Din causa acestui accidente, trenul a sosit în Bucuresci cu uă oră de întărejiere. •1f. X ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA EXTRA-ORDINARA Ședința de la 1 Mai Ședința se deschide la ora 2 după amiazi, supt președinția d-lui vice-președinte D. Giani, fiind presinți 88 d-nî deputați. Sumarul ședinței președinte se aprobă. D. I. G. Bibicescu observă câ din desbaterile ședinței de Vineri, apărute în Monitorul de azit, nu resultă de loc ca și institutorii sunt scutiți de cens spre a fi alegători pentru Senat, astfel precum Camera a voit, când a votat acel articol, explicând cuvântul de profesori de la alineatul de fupt art 68 în înțeles larg și coprindénd în el și pe institutorii primari din orașe. D-sea cere ca biuroul sĕ lǎmurescu ca nu numai profesorii sunt scutiți de cens, ci și institutorii scólelor primare urbane. D. C. F. Bobescu, face aceleași observațiuni și adaogă ca nu vede trecute în procesele verbale din ședința de Vineri nisce cuvinte ale d-sele privitóre la cestiunea rădicată de d. Micescu în privința ale de supt art 68 ca să se lămurăscă ce se înțelege prin cuvântul de profesori. D-sea cere se se facă rectificare. D. vice-președinte dice cu rectificarea cerută de d. C. F. Robescu se va face, în cât privesce cele zise de d. I. G. Bibicescu, Camera nefiind în majoritate constituțională nu se pote lua acum nici oăotărîre. D. ministrul al domeniilor vogă Adunarea se tracă pentru că oră în secțiuni spre a se ocupa cu diferite legi ce trebuesc votate chiar în actuala sesiune. In urma unei mici disensiuni, la care iau parte br. N. Ionescu, ministru domentilor și P. Grădișteanu, Camera decide să trece în secțiuni și ședința se suspendă la 2 jun. ore. La redeschidere, se face apel nominal și constatându-se ca Camera nu mai este în complet, ședința se rădică și cea viitare se anunță pentru a dl. SCIRI D’ALEDILEI Astăci, 15 Maiu, termometrul casei Menu (succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur. La 12 ore noptea — 7. La 7 ore dim. — 8.5 La amiadi —17.5 înălțimea barometrică 766 mm Cerul noros -X * Eri, nefiind numărul cerut spre a se discuta în Cameră reviețuirea Constituțiunei, biuroul a trimis telegrame la de