Romanulu, mai 1884 (Anul 28)

1884-05-16

20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI ANUL AL XXVIII-LE venesce și veî putea. ANUNCIUßI Lini­­ile 30 litere petit, pagina IV . ..........................40 banî r » » „ III...............2 lei — „­­naerțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nne, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). I­A FRANCFORT, S. M. — la G­. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile re­frac­tare se refasă — In MÉRCUR1, 16 MAÎ 1884. ff ft ft ■*■!% » mr%. J+, mm 51 JL Mm. «m ? m m ^.*9 Ju f Im V4 11111 IC6aMlC Șl VCI II­ABONAMENTE fi «rtriete, ou an 48 M; sfcw Im! 24 lei. tr«. Imn­ ÎS lei. ui Im­i 4 lei. Pentru SW* țSn­fa Euripei: trimestru! 15 lei. A se adresa:­­N ROMANIA, la administrațiunea dianului și n­ole pustaic. LA PARIS, la Bavas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN PPAN­IA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Facla (N. O.) 15, Genova. — Articlele nepublicate se ard — BUCURI­A FLORAR 1884 Adese ori am dovedit cât de pu­țin drepte ai înțelepte au­ fost diferi­tele guverne ce s’au succedat la pu­tere de la 1859 și pân’acum, de câte ori a fost vorba d’a se rădica nive­ Apelul intelectual și material al clasei celei mai numeróse de cetățiani ro­mâni, al cultivatorilor de pământ. Acesta clasă este, mai cu semn la noi, cea mai producătare din ța­ra noastră. Prin munca iei, proprie­tarii pot esporta acele mari câtimi de cereale, în schimbul cârora s’aduc atâtea mărfuri în țară. Prin munca iei, domnele nóstre se pot îmbrăca în frumusețe talete pe care le purta la baluri sau la curse. Fară lucrarea iei neobosită n’am putea să susținem întreg aparatul nostru administrativ și politic și fară de dânsa stindardele României nu s’ar fi desfășurat cu atâta mândrie în dina de 10 Mai. Un lucru deci e mai presus de ori­ ce îndoială, anume acela ca să­­tianii pot trăi fară noi, pe când noi nu putem esista fară dânșii. l.)e noi decurge cu binefacerile pe care guvernul și Camerele le răspân­desc peste țară trebue să fie împrăș­tiate cu un egală măsură și cu, daca nu suntem mai dar nici când e vorba de cei cari constitue temelia casei, cel puțin suntem datori să căutăm a nu-i perde un singur moment din vedere pentru a nu crea ast­fel, prin neglijința nostră, neegalitați între dânșii și cei­l­alți cetățiani. Datoria nostră este, din contră, d’a face să dispară necurmat și pe cât se pate mai mult aceste neegalitâți, fie ele de cultură, fie ele privitore la sta­rea materială. Cu tote aceste, dacă aruncăm vă privire asupra direcțiunii progresului nostru, lesne ne vom încredința că a­­cest progres nu s’a făcut în mare parte de cât mai numai la orașe, pe când satele au­ fost lăsate aprope în părăsire. Dacă s’au făcut ore­care progrese pe la țară, ele s’au­ făcut numai în cești din urmă ani, prin împroprietăriri și prin ore­care școli, dar autoritățile locale au­ rămas ceia ce­ au­ fost tot­­deuna, adică nepăsătore când nu sunt rele. Ori de câte ori a fost vorba în Came­ră d’a se da un mai mare avânt in­strucțiune­, pe cine avut-au în vedere? Mai numai pe locuitorii din orașe. Pentru dânșii s’afi făcut tóte clădi­rile, tóte gimnastele și sculele de me­serii, pe când sătianilor nu li s’afi dat până astă­ d­î de­cât una sau două școli de agricultură. S’au­ întemeiat conservatore de musică, de declama­­țiune, pinacoteci, gliptoteci, acade­mii, societăți geografice în căte­va centrări mari, pe când marea majo­­ritate a cetățianilor fu lăsată să zacă în starea iei de mai nainte, lipsită de noțiunile cele mai elementare de cultură. Și când am creat atâtea înlesniri fiilor celor din orașe, și când i-am­ rădicat din ce în ce mai sus, lăsa­­râm și lăsâm pe fiii de sătiani în voia lui Tiu­­ine­­ lei­, sau a supta­ prefectu­lui; și ’n acest timp strigam din tote puterile : există neegalitate de cultură între acesta din urmă și cei d’ăntâi! nu putem da drepturi egale sătiani­lor cari sunt insorm­ți, neculți, etc.­­ Dar cine a făptuit ș’a menținut a­­cestă neegalitate ? Cine a­ îndepărtat mereu pe sătiani chiar și la cea­l­altă scală, a alege­rilor libere ș’a intrării lor în Camere unde cetățianii din tote clasele se în­trunesc într’un scop comun, lumi­­nându-se unii pe alții în privința in­tereselor generale și particulare ? Noi toți cei din clasele domnitore.­­ Și după ce-i menținurăm în întune­ric, crearăm ne-egalitâți artificiale, pe care le-am considerat apoi ca pe nisce ne-egalitâți naturale, de drept, de care cetățianii nu pot să mai scape nici oă dată și pentru care causă i-am fi împărțit în caste. Tot ast­fel și’n India exista patru caste: aceia a Brahmanilor eșită din !­a­­­gura lui Dumnedeu. Cultura și sci­­ința sunt atributele acestei caste, în­tocmai după cum se atribue la noi alegătorilor c’un venit ceva mai în­semnat uă mare învățătură ș’un mare înțelepciune politică. Casta a doua este ceva numită Kșatriyas. Densa a eșit din brațul lui Dumnezeu­ și e compusă din a­­meni de resbel. Casta a treia, numită Visas, a e­­șit din castele lui Dumnedeu. Pro­fesiunile civile cele mai nobile sunt de domeniul iei. In sfîrșit, casta a patra Sudras, a eșit din piciorele lui Dumnedeu. A­­cesta castă este consacrată trebuin­țelor vieței materiale. Dânsa nu e demnă se citescá cărțile sfinte. Ce am făcut și de vedere economic, noi, din puntul j pentru alege­ j­torii colegiului al patrulea, „con­sacrați trebuințelor vieței materiale și nedemni d’a citi în cele sfinte ?“ Ori de câte ori a fost vorba d’a se rădica starea materială a țerei, ne-am gândit mai numai la cele de antei trei caste. Am construit drumuri de fer, și bine am făcut , dar șoselele neapărat trebuitore satelor de mii de sătiani stau ancă și astă­z­î neisprăvite și’n mare parte rea întreținute. Am întemeiat on mare bancă na­țională de sculpt și circulațiune care aduce însemnate lesniri comercianți­lor mari, am întemeiat, credite rurale și fonciare, cu ajutorul cârora pro­prietarii de moșii și de case au­ scă­pat din manele bancherilor neome­­noșî, și­ fórte bine am făcut, dar cre­dite pentru sătiani nu ne-am gândit să le întemeiam de­cât acum la ur­mă de tot, și când le-am întemeiat, le-am organisat ast­fel în­cât cea mai mare parte dint’casele séu vege­­teză sau nu sunt de nici un folos pentru sătiani. Schit este, în adever, c’vă mare parte din capitalul acestor instituțiuni a fost dat în împrumut la proprietarii mari de moșii, pe când sătianilor li se fac cele mai mari greutăți când e vorba ca se contrac­teze un împrumut la dânsele. Am dec­larat ca sătianii sunt i­­nsermnțî, neprevăzători, risipitori, dar nu ne-am dat nici că ostenelc să-i lu­minăm prin sfătuiri necurmate să-și adune economiile și să le facă să rod­escă. Alți apostoli n’au ven­ut să tianic la căminele lor de­cât pe percep­tori. Lesne a fost, după tote aceste, a­­prigilor apărători ai colegiilor strim­te să deb­lare ca ei nu pot lăsa ța­ra pe mâna unor omeni lipsiți de cultură și napoiați din puntul de ve­dere al starei materiale. De­și noi nu credem cu câte-va sute de lei în mai mult venit și faptul de a fi citit câte-va romanuri și câ­te-va calendare sunt de ajuns pen­tru a da dreptul cui­va să se decb­ia­­re superior față cu sute de alți ce­tățiani, totuși întrebam eră și, daca e­­xistă neegalitate­ a cui e vina ? E că pentru ce ne-am îngăduit a decbiara ca nu într’un sens demo­cratic au­ lucrat diferitele guverne și parlamente, cari de la 1859 s’au­ suc­cedat la putere, și cu décà s’a făcut ceva în acest sens, s’a făcut mai mult prin natura lucrurilor, prin pu­terea evenimintelor de­cât printr’uă voință determinată. Să sperăm dor ca bărbații cari conduc destinele țârei, vor căuta din tote puterile ca pe viitor să nu li se mai potă face uă asemene mus­trare. Li se vor folosi de fericitele în­ceputuri ce s’afi făcut pe ici, pe ca­lea, atât întru cât privesce desvolta­­rea intelectuală cât și cea materială a sătianilor, pentru a împinge opera de îndreptățire și mai departe; să spe­răm asemene ca eî vor fi ajutați în acesta frumosa misiune și de iniția­tiva tutor omenilor de bine, a tutor proprietarilor mari mai cu sem­ă, cari mai mult de­cât ori­cine sunt inte­resați a avea ca vecini și ca munci­tori nisce ómeni luminați și mulțu­miți. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 26 Mai. — Se anunță ca mai mulți membrii din Camera comunelor vor adresa mâine d-lui Gladstone unor interpe­lări despre tratările între puteri privito­re la Conferința egipteană. Berlin, 26 Mai. — Gazeta Germania de Nord publică on telegramă, care a fost adresată la 25 Aprile trecut de princi­pele de Bismarck consiliului general de la Capstadt, autorizându-l a deckiara o­­ficial cu d. de Lü­deritz și stabilimentele ce a fundat pe teritoriul de la Angra- Pequena (în partea Sud-est a Africei), se bucură de protecțiunea imperiului ger­man Gazeta adaugă ca ea. nu cunosce nimic alt în privința afacerii de la Angra-Pe­­quena, pe care câte­va diare yă prezintă ca un litigiu, serios între Englitera și Germania. • Tunin, 26 Mai.—Mâne­heră, Regele și Regina, însoțiți de principii familiei re­gale, vor asista la inaugurarea solemnă a esposițiunei internaționale de electrici­tate. Cu acesta ocasiune se așteptă mai mulți învățați străini. DIN AFARA GERMANIA Se telegrafiază din Munich­­iaru­­lui Le Temps cu data de 21 Mai. Liberalii moderați și conservatorii li­berali bavarezi au făcut un apel, prin care invită se se formeze în senul Re­ichstagului că partită co un programă pen­tru susținerea reformelor sociale proiec­tate de principele de Bismarck. Apelul vorbesce asemenea cu stăruință despre independința Bavariei. Se telegrafiază din Berlin­­ jianului Ia Paris, cu data de la 21 Mai . Ziarele oficiase fac cunoscute câte­va­­i proiecte nuoi ale d-lui de Bismarck. Can­celarul voesce sé se ocupe din n­ou de proiectul fvidend ca imperiul sa aibe tóte caile ferate germane. El voiesce asemene ca d’aci nainte împăratul se num­escá pe­ generării și pe comandanții fortărețelor bavareze. In fine, cere crescerea numeru­­lui represintanților Prusiei în Consiliul federal. I­. de Bismarck a avut în acesta pri­vință mai multe convorbiri cu împăratul. Le temps din 24 Mai publică u­rmă­­torele: „ D. de Bismarck ne va reserva în­tot­­deuna mari surprinderi. Densul n a con­­dus numai imperiul Germaniei spre ceea ce s’a numit socialismul de stat, dar și-a pus în minte d’a întemeia un stat socia­list. Națiunile europene sunt tote mai mult sau mai puțin pe cale d’a căuta forma lor; densele au­ faerul d a se în­drepta spre democrație și d’a ajunge la acesta prin republică; cancelarul­ impe­riului, care nu iubesce republica, a găsit alt­ceva; densul a descoperit adevărata constituțiune a viitorului și fără a mai întârzia mult timp, el ne înfățișeză mo­delul iei. Germania, după ce a devenit cea mai mare putere militară de pe­rconti­­nent, va deveni inițiatorea sociologiei moderne. Este cu neputință, în adevăr, pentru observatorul serios, de a se mai îndoi cu diferitele măsuri pe care d. de Bismarck caută de cât­va timp se le facă a fi admise de Reichstag, nu ar forma un întreg în spiritul său. Asigurarea în Cautra accidentelor, care este astă­zt în­­ Eliberare, stă în legătură cu asigurarea îl­ contra coșurilor de bala care a fost dja­votată, și amândouă sunt destinate se găsească complimentul lor în asigurarea în contra­bătrânețe­. Tóte eventualitățile su­părătore ale vieței care sunt ligipte de pirderea puterilor omenesce, fiind ast­fel, prevedute, mai rămânea încă un sor­ginte de miserie, care trebuia să fie se­cată. Ce devine lucrătorul, chiar sănătos și ejrateric, chiar inteliginte și sănător. Câ'n­oi nu mai găsesce de lucru? D. de Eknarck n’a dat înapoi dinaintea aces­te­i­ greutăți și într’uă ședință a Reich­sta­gu­l­ui nu s’a temut se se pronunțe în fa­­vorea dreptului de muncă (droit an tra­vail)­ Putem să ne închipuim sensațiu­­nea, pe care a produs-o peste Rbin acesta deb­larațiune; totă lumea a fost mișcată, unii pentru a aplauda, cei-l­alțî pentru a se întreba unde­î va conduce cancela­rul cu ideile lui. Se anunță urmat firele din Craco­via cu data de 22 Mai . Tă scrie ce circulă prin cercurile na­ționale mai bine informate de aici duce ca principele Radziwill, chiar mai na­inte de a se începe desbaterile publice ale procesului Kraszew­sk­i, a intervenit pe lângă împăratul Germaniei în favorea a­­cestuia. împăratul îi răspunse, ense, câ trebue se se lase cea mai mare libertate cursului justiției. Totuși, la cas d’na condamnare a lui Kraszewski, Maiesta­tea mea promise ca va face totul în fa­vorea poetului. Se așteptă­ în genere pe aici grațiarea lui Kraszewski. Citim următorele în Neue freie Presse de la 25 Mai : Pe cămpia Jongfern de lângă Berlin trebuia să se țină a­l-altă­ erî, dis de di­­minfeță, un meeting social-democrat la care se ad­unaseră să ia parte HOOP de democrați socialiști. Dar meetingul fu împrăștiat de grandarmerie, care aresta și 13 persone. AUSTRO-U N GĂRI­A Partita Cötvös ținu în clipa de 24 Mai uă întrunire forte numerosă în vechiul local de tragere la semn. D. Cötvös arata într’un discurs-programă salutat cu aplauze frenetice, ca face parte din oposițiunea constituțională și espuse trei din principalele punte ale programei partitei sale, și acestea sunt : 1. Ca regele și Curtea se stea mai multă vreme în Pesta, câci strălucirea Curții ungare rădică comerciul și industria, precum și prestigiul țării 2. înființarea unei armate independinte și, până­ când acesta va fi cu putință, partea ungară a armatei să fie îmbrăcată de industriașii locali. 3. înființarea unui teritor vamal inde­pendinte faciă cu Austria spre a apăra interesele reciproce. D. Cötvös vorbi și despre anti­semitism, despre care dise ca el este îndreptat mai mult contra claselor proprietare de­cât contra drepturilor unora din confesiuni. Dacă am voi se numim acest cuvinte cu adevăra­tul său nume, apoi mulți magnați și episcop­ s’ar speria. După sfîrșirea discursului său, d. Cötvös porni spre casă însoțit de un șir lung de trăsuri și două mulțime nenumărată de ómeni. Trecând prin strada regală, el primi mulțime de buchete și i se făcură mai multe o­­­vațiuni. TURCIA Nota verbală a lordului Dufferin și a d-lui de Nefidoft­ prin care Por­ta este rugată a da instrucțiuni de­legaților otomani însărcinați cu re­gularea n­ouei fruntarii turco-per­­sană, devenită trebuinciosă prin ce­darea districtului Kh­ozar către Per­sia, este redactată în nișce termeni forte amicali. Guvernul turcesc afir­mă ca comisarii ruși și englesi s’au­ servit, la stabilirea fruntariilor, d’uă cartă rusesca fie care Porta o de­­b­lară de neesad­ă. Porta cere ca cestiunea se fie resolvată în Constan­­tinopole, pe când lordul și d. de Ne­­lidorf stăruesc ca comisarii să se ducă la fac­a locului. Citim următorele în die Presse de la 25 Mai: Guvernatorele din Scutari nu mai sfâr­­șesc­ cu conflictele ce are cu triburile albanese. Nu ele mult el invita la Scutari pe capii tribului Sala spre a’I împăca în privința mai multor neînțelegeri ce au­ cu tribul Clemenți. Dar acele căpetenii nu voi să a ține nici ită sem­ă de invita­ți­unea Iusul Ion. mu­sti­ț­i­a di v trm­*­na Șeful cabinetului, d. c­­ano­vas­ue Castillo, espuse într’un discurs pro­grama­rea guvernamentală, in care seise între altele : Monarh­ia este basa instituțiunilor nós­­tre, integrității nóstre naționale; noi tre­buie să facem din ea piatra fundamenta­lă a moravurilor nóstre. Spre a ajunge la acest scop principal trebuie să sacri­ficăm totul. Vom avea cea mai mare, cea mai nemărginită toleranță pentru toți aceia cari recunosc monarh­ia într’un chip lămurit, espres, leal. Nu vom pactisa în­­să în nici un chip cu inamicii monarh­iei Acesta este misiunea partitei conserva­tore în acest moment istoric. Spre a nu fi învins, guvernul trebuie să fie­otărît a nu se lăsa se fie învins. Spre a eși vic­torios din acesta luptă, noi avem tre­buință nu numai de principiul monarchic, ci și de un regim represintativ, constitu­țional, de un monarchie netăgăduită ca cea engleză, care este mai presus de par­tite și care acordă tot atâtea libertăți ca și cea mai democratică republică. Le apărăm deci monarh­ia ca basă a libertății, a desvoltârii tutor consecințe­lor legale ale civilisațiunii­ moderne. Mutații absinți spre a le spune ca prin absința lor asumă cea mai mare răspun­dere morală; se face apel la patriotismul lor și în numele intereselor tezei sunt rugați a veni îndată spre a nu se pautp .­ -------L­V |_ _ se adunară in sala cea mani Univer­sității. D. d-r Severin, venind, vorbi des­pre manifestațiunea făcută de studințî cu ocasiunea evenimintelor petrecute la Clușiă. Studinții desaprobând cuvintele profe­­sorului, începură a striga „jos de la tri­bună,“ și siliră pe d. Severin a întrerupe discursul său. Studenții începură în urmă să strige „să vie d. d-r Râmniceanu“ de care par studenții a fi mai cu semn nemulțămiți.’ Eri, când d. d-r Severin, intra în sala anului IV, dec­larâ ca nu va face cur­sul sĕu, dar câ va vorbi asupra celor pe­trecute în ajun. După aceste cuvinte, studenții pără­siră sala, lăsând pe profesore singur. * ■X* 4? Duminică, 13 (25) Mai, societatea Pre­vederea din Bucuresci s’a transformat în societate anonimă de acționari, constitu­ind definitiv Banca de depuneri, de scumpt și de comision conform n­oilor statute votate de Adunare la Noembre 1883.­­ Capitalul Băncii s’a constituit de vechii membrii ai societății care afară de acțiu­nile luate continuă cu depunerea miselor lunare sunt titlu de depuneri facultative cu procente ficse de 5 la sută pe an. Pentru administrarea Bâncei, adunarea acționarilor a ales în­ sarcina de consi­­lieri pe d-nii St. R. Bechianu, Ch. Zer­­lenti, D. Bragadiru, C. Eftimiu, D. Se­­vereanu, I. Vilacros, N. Racoviță, C. Porumbaru­ și E. Bosianu, și în sarcina de censori pe d-nii S. Duțulescu, M. Mi­­novici și I. M. Manolescu. AT. D. Alecsandru Marghiloman ne trimi­­te următorea întîmpinare la observațiu­­nile ce s’au făcut în darea de somn a alergărilor, asupra calului său Albatros: „Condițiunile premiului damelor cereau ca alergătorii se fi servit în mod regu­lat de caii de serviciu de la 1 ianuariu 1384 și ca de la aceiași data să nu fi fost supuși unui trenagiu regulat. In urma unei contestațiuni, d-nii comisari au avut să cerceteze cualificațiunea ca­lului meu și d-lor au recunoscut câ el îndeplinea condițiunile programului. „In atare circumstanțe trecutul unul cal nu are nimic de vădut și „nedrep­tate“ nu s’a putut comite.“ Primăria, fiind informată cu stabili­mentul de bai ce Eforia spitalelor civile construesce pe bulevardul Elisabeta ar fi făcut în rele condițiuni de soliditate a și numit­­ă comisiune de anchetă, compusă din d-nii Al. Orăscu, arhitect, I. N. So­­colescu, arhitect și ingeniar, Mironescu, ingeniar și Dobrovici consilier comunal; comisiunea s’a întrunit erî la 4 ore, di­e România liberă.* Sâmbătă, 19 Mai, va veni naintea cur­ții de casațiune recursul făcut de d. Ciurcu,directorele­­ ziarului l'Indépendance roumaine, contra otărîrii curții de apel din Bucuresci, care a recunoscut competința tribunalului de a judeca procesul inten­tat de creditul fonciar rural acestui diar. * ’ • * 3* Se comunică din Ostrov României libere ca în noptea de 10 spre 11 Mai, ora 3, s’a simțit un cutremur în acesta comună ast­fel câ multe din vasele de prin case au fost resturnate, precum și multe din obiectele diferiților comercianți din acesta comună.* _ * * Deși comitetul teatrului Național a re­fuzat a da sala, pentru a se ține o­ întrunire publică, totuși se anunță câ­m­vî la 2 ore d. a. se va ține o­ întrunire provocată de comitetul partitei liberale­­conservatore. Localul nu este ânea cunoscut. *X­­­X­Erî, pe la 8 ore sera, un tren de măr­furi ce venea din Moldova a trecut a­­supra unui bou ce se afla la 2 kilome­tre înainte de Brăila. Un vagon a dera­iat și a fost cu totul sfărâmat. Din acesta causă, trenul din Galați a sosit la Brăila numai la 12 ore și jumă­tate noptea și cel din Brăila a plecat spre Bucuresci la 1 oră noptea în loc de ln­ sore sera. Din causa acestui accidente, trenul a sosit în Bucuresci cu uă oră de întărejiere. •1f. X­ ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA EXTRA-ORDINARA Ședința de la 1­ Mai Ședința se deschide la ora 2 după a­­miazi­, supt președinția d-lui vice-preșe­­dinte D. Giani, fiind presinți 88 d-nî de­putați. Sumarul ședinței președinte se aprobă. D. I. G. Bibicescu observă câ din des­­baterile ședinței de Vineri, apărute în Monitorul de azit, nu resultă de loc ca și institutorii sunt scutiți de cens spre a fi alegători pentru Senat, ast­fel precum Ca­mera a voit, când a votat acel articol, explicând cuvântul de profesori de la ali­neatul­­ de fupt art 68 în înțeles larg și coprindénd în el și pe institutorii pri­mari din orașe. D-sea cere ca biuroul sĕ lǎmurescu ca nu numai profesorii sunt scutiți de cens, ci și institutorii scólelor primare urbane. D. C. F. Bobescu, face aceleași obser­­vațiuni și adaogă ca nu vede trecute în procesele verbale din ședința de Vineri nisce cuvinte ale d-sele privitóre la ces­tiunea rădicată de d. Micescu în privința al­­e de supt art 68 ca să se lămurăscă ce se înțelege prin cuvântul de pro­fesori. D-sea cere se se facă rectificare. D. vice-președinte dice cu rectificarea ce­rută de d. C. F. Robescu se va face, în cât privesce cele­­ zise de d. I. G. Bibi­cescu, Camera ne­fiind în majoritate con­stituțională nu se pote lua acum nici oă­otărîre. D. ministrul al domeniilor vogă Aduna­rea se tracă pentru că oră în secțiuni spre a se ocupa cu diferite legi ce tre­­buesc votate chiar în actuala sesiune. In urma unei mici disensiuni, la care iau parte br. N. Ionescu, ministru do­­mentilor și P. Grădișteanu, Camera de­cide să trece în secțiuni și ședința se sus­pendă la 2 jun. ore. La redeschidere, se face apel nominal și constatându-se ca Camera nu mai este în complet, ședința se rădică și cea vii­­tare se anunță pentru a dl. SCIRI D’ALE­DILEI Astă­ci­, 15 Maiu, termometrul casei Menu (succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur. La 12 ore noptea — 7. La 7 ore dim. — 8.5 La amiadi —17.5 înălțimea bar­ometrică 766 mm Cerul noros -X­ * Eri, nefiind numărul cerut spre a se discuta în Cameră reviețuirea Constitu­­țiunei, biuroul a trimis telegrame la de­

Next