Romanulu, iunie 1884 (Anul 28)
1884-06-01
ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto » * ii it m....................2 Iei — „ InserțiunI și reclame pagina III și IV linia . . 2 , — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI BOCORESCI 3 Ä 1881 Sunt șapte luni aprope, adică de la 9 Noembre 1883, de când se aduse în Cameră uă cestiune din cele mai însemnate, cestiunea disolvârii consiliului comunal trecut. Sunt cinci luni și douăsprezecedile, adică de la 19 Decembre 1883, de când, printr’un raport fulgerător citit de la nălțimea tribunei Represintațiunii naționale, fură înfierați într’un chip îngrozitor membrii fostului consiliu comunal. Astfel dar, ancheta parlamentară a avut timpul trebuincios, în intervalul de la 9 Noembre 1883 și pene la 19 Decembre 1883, se cerceteze mare parte din actele de la primăria capitalei spre a arunca u acusațiune din cele mai grave asupra membrilor fostului consiliu comunal. In schimb, ea n’a avut vreme, de la 19 Decembre 1883 și pene la 31 Maiu 1884, să cerceteze restul actelor și să aducă în Cameră actul de acusațiune, cu cerutele dovedi contra membrilor fostului consiliu comunal. Era însouă cestiune de demnitate pentru membrii acelei comisiuni de anchetă parlamentară i să resolve cât mai curând acesta afacere. Nu întrebăm care au fost motivele cari au făcut pe membrii comisiunei se proceda la început cu atâta grabă și să vină cu un crâmpeiu de raport tocmai în ajunul alegerilor comunale care s’au făcut la 3—4 Ianuarie 1884; întrebăm énte, cum au putut să lase pe unii din colegii lor atâta timp suptă acusațiune așa de gravă. Procedarea nu ne pare dreptă, din nici un punt de vedere. Solut este câ unii din membrii consiliului comunal trecut sunt deputați sau senatori. Aceștia, deși se aflaă supt graua acusațiune ce le-au adus comisiunea de anchetă parlamentară, stătură alături cu membrii acestei comisiuni, desbătură împreună pactul nostru fundamental și disposițiunile din legea electorală, în fine legiferară împreună acusatorii cu acuzații. Ceva mai mult; din considerațiuni pe care nu le-am înțeles și nu le putem înțelege nici astăzi, unii din membrii fostului consiliu au fost realeși in noul consiliu comunal, unde funcționază și astăi. Credem ca sunt nevinovați, dar cine o sole? câci actul de acusațiune lovesce în întregul consiliu comunal trecut. Vă lege din 10 Iuliu 1881 da primăriei capitalei dreptul d’a contracta un împrumut de 15.150.000 lei spre a putea efecuta trei lucruri importante, și adică : a) Canalisarea Dâmboviței, adâncire și rectificare, esproprieri. b) Ape: Aducerea apei, distribuirea iei, canalisarea. c) Aducerea de piatră cubică din carierile românescu din străinătate pentru reconstruirea treptată și sistematică a pasagelor. In acesta lege se introdusese următorul art. 5 : „Primarul, ajutorele și membrii consiliului cari ar ordona rădicarea banilor proveniți din acest împrumut de la casa de depuneri și l-ar întrebuința afară de la destinațiunea lor, vor fi pasibili, fiecare în parte, de penalitatea prevăzută în codul penal pentru deturnări de bani publici (art. 140 c. p.) D. Raportatore, după ce reproduce acest articol, apoi adaogă în raportul său următorele cuvinte : „Consiliul comunal, în loc de a se ține strict de lege și a nu schimba destinațiunea sumelor indicate printr’ensa, s’a credut în drept a întocmi în anul 1881 un buget al lucrărilor idraulice prin care a schimbat cu totul întrebuințarea fondului. “ Astfel dar, după declarațiunea d-lui raportatore, întregul consiliu comunal a schimbat destinațiunea celor 15,150,000 lei, ci nu numai uă parte din el. Deci toți membrii fostului consiliu comunal sunt pasibili de art. 140 din codul penal. Acesta abatere de la lege s’a făcut, după cum afirmă raportul, încă din anul 1881, întrebarea este: cum d. ministru de interne n’a sciut nimic despre acesta abatere, când d-sea, conform art. 125 din legea comunală de la 1874 și a art. 109 ,din legea comunală actuală, trebue să aprobe bugetul comunei ? Dacă n’a sciut, este uă greșială; décá a sciut ș’a tăcut până la sfîrșitul anului 1883, când a disolvat fostul consiliu comunal, este să vină. Dar are, foștii membrii ai consiliului comunal, sunt ei vinovați? Fost-ați ei ascultați de comisiunea de anchetă parlamentară? Daca sunt de fapt vinovați, de ce n’au fost dați judecății, pentru ca contribuabilii capitalei să veda câ se pilduesc acei cari cutezi a face să rea întrebuințare cu banii lor ? Nu s’a făcut nimic din tote acestea, ei stau de la 19 decembre 1883 — din ajunul alegerilor pentru consiliul comunal — supt cea mai grea acusațiune, chiar până ada, când primăria voiesce a face un nou împrumut de 16,000,000 lei. Aci avem datoria d’a întreba din nou. Déca membrii comunei, sunt vinovați, de ce li s’a permis celor cari sunt deputați sau senatori să ia parte în Cameră și Senat la desbaterile legilor ? Deca nu sunt vinovați, cum a putut comisiunea de anchetă parlamentară să merga atât de departe cu acusațiunile sale și să le lase să apese de șase luni și jumătate asupra unor nevinovați cari sunt și represintanți ai națiunii ? Trebue să recunoscem cu toții câ’n tótá acesta afacere s’a procedat c’uă ușurință din cele mai grave. Ar fi deci de dorit ca acesta cestiune să fie resolvată mai nainte d’a se aduce în desbaterea Camerii proiectul de lege pentru împrumutul de 16,000,000 lei pe care comuna voiesce a-l face acum. Fiindca Adunarea deputaților s’a mestecat în afacerile comunei, ea este détóre, mai nainte d’a aproba noul împrumut, s’arate cetățianilor capitalei cum au fost administrați banii lor. 1. Stabilirea imediată a unui control financiar egiptean; 2. Ingagiamentul formal al Engliterei d’a părăsi Egipetul în trei ani și jumătate; 3. Englitera va avansa opt militare livre cari sunt acum trebuinciuse Egipetului. Pentru cele două d’ănței punte informațiunea provine din isvor sicur, cât despre cel d’al treilea, ea trebue confirmată. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 Iunie.— Se asigură prin cercurile nóstre diplomatice ca Germania, Austria și Rusia lucreza în înțelegere spre a împăca pe Serbia cu Bulgaria. Sofia, 11 lunii — D. Guesoff, girantele agenției bulgare la Belgrad, primind, după îcererea sa, confirmațiunea câ relațiunile diplomatice cu Serbia sunt rupte, a părăsit Belgradul ‘adî. Presența emigraților politici șerbi în Bulgaria, cari sunt toți în număr de aprope patruzeci, a fost constatată oficial, dar nici u bandă de emigrați nu a trecut nici uădată fruntaria serba. Incursiunile pe teritorul Regatului de pretinșii relucători bulgari sunt necunoscute aici. Noutățile împrăștiate de Serbia în acesta privință sunt lipsite de orice temei. Agenția sârbă, pusă în poziție de a semnala aceste bande și pe acei răufăcători, precum și locurile și datele trecerei lor în Serbia, n’a putut să dea nici un răspuns. Noutatea privitore la colonizarea malului drept al Timokului cu emigrații șerbi e asemenea inventată. Aceste tentative, făcute de Șerbi pentru a denatura faptele, au produs la Sofia uă adâncă mirare și opinia publică e aici torte înfuriată contra acestei purtări. Afară de asta, liniștea e complectă. Atitudinea guvernului princiar e liniștită dorotărâtă. Să dice câ guvernul pregătesce un memorii asupra situațiunii. Constantinopole, 10 lunii.— Cale indirectă.—Eeă bazele înțelegerei Anglo-Franceză în privința conferinței Egiptene. DIN AFARA TURCIA Corespondintele din Constantinopole al diarului Neue freie Presse, anunță ca Porta a respins cererea Englitezei de a trimite o r espedițiune militară în Sudan. Nota lordului Granville în acesta privință, înmânată Porții de lordul Dufferin, propunea ca trupele turcesc ce vor fi trimise acolo să fie supt comanda englesă. Porta trebuia să ocupe porturile sudaneze de pe marea Roșie și se stea acolo pene la sfîrșirea operei de pacificare. Cheltuelile espedițiunii le acoperă la Englitera. Sultanul a respins însé acestá propunere, cu observațiune ca trupele turcesci nu se vor duce decât în Egipet, după ce Onsé Englitera se va înțelege mai ántiu cu el, Sultanul, asupra resolvării întregei cestiuni egiptene. SPANIA Se telegrafiază din Madrid chiarului lelemps cu data de la 7 Iunie. Uă însemnată ședință s’a ținut la Senat. Mareșalul Novaliches, care comanda trupele reginei Isabela la Alcolea, în 1868, a vorbit contra mareșalului Serrano și a stângei dinastice; el a făcut din er contra, apologia vechei partite reacționare (moderado), și a criticat favorea ce cabinetul Canovas a arătat pentru stânga serranită în alegerile din urmă. Mareșalul Serrano, c’uă forte mare vivacitate, a apărat, printr’uă improvisare elocinte, rolul ce a jucat în revoluțiunea spaniolă. El a întrebat pe adversarii săi, cine ar putea în Spania să acuze de neconsecință politică pe cei cari ca și densul au fost întotdeuna liberali. „Cu libertatea, adis el, se scapă tronurile, éi cu reacțiunea și tirania se merge la eșafod. Décá n’ar fi fost liberali pentru a face ca lumea să mergă pe calea progresului, s’ar adora încă și astăzi calul lui Caligula. Respect legea, dar nimeni nu pate să opresca ratele destinului; câtevă dată poporele se văd constrânse să iaotărîri supreme. După ce a dis cu nu i părea rel de rolul ce a jucat în 1868, mareșalul Serrano a sfîrșit declarând ca făcuseră aderare reală și sinceră regelui Alfons. In urmă, d. Canovas del Castillo a rostit un discurs dibacil, tindend a împăca pe drepta cu stânga dinastică și arătând cum numeroși omeni de Stat și generări și-au dat cu toții mâna pentru causa restaurațiunii. STATELE UNITE Deliberațiunile Convențiunii din Chicago au ajuns la proclamarea numelui d-lui Blaine ca candidat al președinției Statelor Unite. La al patrulea scrutin, d. Blaine a avut 544 voturi. Surprinderea a fost cu atât mai mare cu cât pe d’ua parte numirea d-lui Lynch ca președinte temporar al Convențiunii nu era un simptomă favorabilă acestei candidaturi, ci pe de alta d. Henderson, care a fost numit președinte definitiv, era un partizan al d-lui Arthur. Se invocau asemene ca motive contra candidaturei d-lui Blaine spiritul său cuceritor și tendințele sale d’a inaugura că politică esterara mai activă. De altmintiel — [jice Le temps]— ideile politice și economice ale d-lui Blaine au fost primite de comisiunea Convențiunii însărcinată să pregătească programa electorală, care trebuia să serve de bază alegerii. Acesta programă conținea dechlarațiunile următore : Cerem ca impunerea factelor asupra importațiunii mărfurilor străine să se facă nu numai după trebuințele fiscului, ci în vederea d’a asigura în același timp un protecțiune eficace diferitelor nostre industrii și d’a menține drepturile și salariile lucrătorilor nostril. Partita se îndatoreza a îndrepta neegalitâțile tarifelor pentru a micșora sarcinele contribuabililor, fară a aduce prejudiul lucrătorilor nici marilor interese producătore ale țerei. Partita republicană favoriseza uă politică care, ferindu-se d’a se angagia în alianțe străine, ne autori să a aștepta ca alte națiuni să s’abite asemene d’a se amesteca în afacerile americane. Reclamam reorganisarea marinei nóstre careia trebue să’i dam vechia iei putere. Un alt punt al programei conține făgăduința ce se vor lua măsuri legislative contra însușire de pământ de câtre marele companii, și mai cu sema de câtre străinii cari nu locuesc în Statele Unite. Candidatura la vice-preșidenție a fost oferită d-lui John Logan. Acesta a fost un nouă surprisă, câci toți păreai înțeleși pentru a alege pe d. Robert Lincoln secretar de stat la ministerul de resbel. Se pretinde ca democrații cari au să țină în curând convențiunea lor chiar în orașul Chicago, au primit cu mulțămire alegerea făcută de republicani. Ei cred ca le va fi mai lesne d’a combate pe d. Blaine decât p’ori-ce alt candidat, și nu se îndoesc câtușî de puțin a opune unui om, care nelinistesce p’orice republican luminat, numele venerat și integru al d-lui Filden. Este asemene probabil—Iice Le temps—cu caracterul cu totul protecționist al programei republicane îi va oțărî să susțină și mai mult revendicările lor liber schimbiste. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA-ORDINARA f “ Ședința de la 30 Mai Ședința se deschide la ora 11, d. a. supt președinția d-lui vice-președinte V. Georgian fiind prestați 78 d-nn deputați. Sumarul ședinței președinte se aprobă. Se trimite la comitetul delegaților petițiunea maestrelor scólei profesionale din Bucureșci cari cer să li se aplice și lor legea gradațiunei. D. ministru al justiției cere să se ia în discusiune chiar adî proiectul de lege prin care se acordă uă pensiune d-lui Antoniu președintele curței de apel din Iași. D. N. Catargi cere și d-sea să se ia în discusiune proiectul de lege prin care se acordă uă pensiune nepotei lui Negri. D. prim ministru dicect proiectul cerut de d. ministru al justiției este de un interes general și cu acela cerut de d. Catargi este de un interes particular și ca mai sunt și alte proiecte de lege de asemenea natură. Camera decide a se interverti ordinea chilei și a se lua în discusiune proiectul de lege cerut de d. ministru al justiției. D. Mucenic Dinescu, având cuvântul, cere să se ia în discusiune, mai nainte de a se desparți Camera, proiectul de lege prin care casa de depuneri este autorizată a face avansuri de bani ministerului domeniilor pentru aplicarea art. 15 din legea rurală de la 1864; proiectul de lege prin care se deschide ministerului instrucțiunei publice un credit pentru înființarea de școli rurale acolo unde lipsesc, precum și acela privitor la deslipirea cătunului Mărăști de comuna Șuiei din jud. Argeș. D. Mucenic Dinescu reaminteste apoi guvernului și Camerei despre petițiunea ce a presintat contra unui supt-prefect, din jud. Argeș. D. T. B. Lățescu întreba pe d. ministru de finance deca are cunoscință despre unele neregularitați comise de directorele creditului funciar urban din Iași. D. ministru de Anance respunde ca are cunoscință de aceste neregularitâți și studiază în momentul de față acesta afacere. D-sea declară câ de va găsi de cuviință, va trimite chiar uă anchetă. Pe când d. Mucenic Dinescu, deputatul țăran al țăranilor, vorbia și citia, câțîva deputați făceai scompt și se siliau să-l întrerupă, să-l ia în rîs și să-l facă să-șî pârdă cumpătul și să se închine și aci sătianul naintea boiarului. D. C. A. Rosetti, neputând să ia cuvântul și se protesteze contra acestei procederi, ceru cuvântul pentru a atrage atențiunea guvernului în privința unei cestiuni și disecâ, de și descuragiat de modul cum Camera ascultă și primesce interpelările adresate de cei 4 represintanți ai țăranilor.. D. 2. R. Lățescu. Suntem mai mulți, suntem aprope peste 40 represintanți ai țăranilor. D. C. A. Rosetti. Nu m’am esprimat bine, am voit să die de represintanți ai țăranilor îmbrăcați în haine albe. Incuragiat énse de modul respectuos cum se primesc interpelările deputaților cari nu sunt îmbrăcați în haine albe, d. C. A. Rosetti întreba ce se face cu la* VINERI, 1 IUNIE 1884. Luminază-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; sase luni 24 ltf; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tete țerile Europei, trimestrul 15 late se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, IIALIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — portul anchetei parlamentare în privința administrațiunei fostului consilii comunal al Capitalei. Décá sunt vinovați membrii acestui consilii, el trebue dați în judecată, déci nu, apoi este păcat să lăsâm pe acest temen! supt greutatea unor bănueli; de aceea rog ca să se pună în discusiune acest raport, mai nainte de a ne desparți. D. vice președinte dice cu mâine se va depune raportul de câtre d. C. F. Robescu, raportor, și va face cunoscut Adunării spre a-1 lua în discusiune. D. l. R. Campiniu rogă Adunarea să se ia în discusiune mai curând proiectul de lege presintat de guvern în privința lireurilor din Brăila și Galați. D. prim-ministru dlice ct se perde timpul cerând fiecare deputat a se pune la ordinea zilei cutare selcutare proiect de lege. D-sea adaogă câ trebue din contra ca Camera să se întruniască în majoritate constituțională spre a termina cu Constituția și legea electorală, câci altfel décâ s’ar mai întărejia, nu ar fi timp să se facă listele electorale și alegerile, pentru ca Camerele să se potă întruni la 15 Noembre. D. R. Ștefănescu depune un proiect de lege, din inițiativa parlamentară, spre a se ierta d-lui Hariton Racotă, dobendile ce datoresce Statului din arendile unor moșii ale Statului. Se procede apoi din nol la votarea în total a legii privitore la autentificarea actelor prin punere de deget, vot rămas nul în ședința de eli, și se primesce cu 67 bile albe contra 10 negre, din 77 votanți. D. G. Lascar da citire proiectului de lege prin care se acordă d-lui Antoniu, președinte de secțiune la curtea de apel din Iași, u pensiune de 600 lei pe lună, reversibilă asupra soției sale. Legea se ia în considerațiune fără discnsiune. Punându-se la vot în total cu bine legea, resultatul scrutinului este cel următor : Votanți, 65. Bile albe, 57. Bile negre, 8. Legea s’a primit. D. vice-președinte face cunoscut ca s’a depus raportul comitatului de delegați asupra proiectului de lege privitor la împrumutul comunei Bucuresci. D. Em. M. Porumbaru, raportatore, da citire raportului comitatului de delegați și proiectului de lege al majoritații comitatului prin care se modifică legea constituirii corpului de avocați de la 1864. E că acest proiect de lege: „Art. 1. Legea din 6 Decembre 1864, pentru constituirea corpului de avocați se menține în tote disposițiunile ieî. „Art. 2. Diplomele de studiul dreptului liberal de facultățile din străinătate, nu vor putea servi de basă pentru înscrierea în corpul avocaților de cât deci vor fi recunoscute de facultățile de drept din Iași și Bucureșci, conform art. 273 din legea instrucțiunii publice de la 25 Noembre 1864: „Art. 3. înscrierile în tablou făcute în urma promulgării legii de faciă în contra disposițiunilor art. 1 și 2 din legea de la 6 Decembre 1884 și a legii de faciă, vor fi nule. „Orice avocat înscris în unul din tablouri va avea dreptul a cere anularea unei asemenea înscrieri și radiarea celui înscris, la curtea de apel în resortul câreia se află județul unde s’a făcut înscrierea. Ministerul publlic va denunța asemenea curții înscrierile re făcute, ori de câte ori va avea cunostință de ele. . „Acțiunea, atât din partea avocaților cât și din partea ministerului public, nu se prescrie prin nici oă trecere de timp. „ Procedura în acesta materie este gratuită. „Art. 4. In cas când înscrierea ar fi recunoscută ca făcută contra legei și ar fi declarată nulă, membrii consiliului de disciplină sef ai tribunalului, cari au luat parte la densa, vor putea fi condamnați la uă amendă de la 300 la 2000 lei, la interdicțiunea dreptului de a pleda pe termen de una lună până la un an, la pierderea calitatei de membru al consiliului de disciplină, precum și la pierderea dreptului de a ocupa funcțiuni publice pe termen de la 6 luni penă la 2 ani. „ Art. 5. Se consideră ca bine înscriși, și se vor bucura de tote drepturile ce resultă din legea de la 6 Decembre 1864, toți aceia cari până la epoca promulgărei legei de faciă, se vor găsi figurând în vreunul din tablourile de advocați, sl vor fi posedând un certificat autentic de înscriere din partea vreunui consilii de disciplină șef a tribunalului care -i ține locul. Avocații înscriși în un tabloi pot obține înscrierea lor în tabloul altui județ. Ei nu au nevoe pentru acesta decât a presința consiliului de disciplină respectiv, un certificat constatator al înscrierii lor în un tablou precare: „Art. 6. Tóte disposițiunile contrarii legei de faciă sunt și rămân abrogate. D. raportare dete citire și următorului proiect de lege al minorității comitetului de delegați, compusă din d. P. Grădiștanu: „Art. 1. Legea din 6 Decembre 1864, pentru constituirea corpului de advocați este și rămâne abrogată. Sunt și rămân asemenea drogate tóte disposițiunile codului civil și codului de procedură care vizeza acesta lege. „Art. 2. Pot exercita profesiunea de avocat, pe lângă judecătoriile de ocol, tribunale, curți de apel și curtea de casațiune, toți Românii seu naturalisații români, cari vor plăti pentru acesta patentă câtre Stat. „Art. 3. Nu pot fi avocați; 1) Faliții nereabilitați; 2) Aceia cari au fost condamnați la pedepsa criminală sau lasă pedepsa corecțională pentru urmatórele delicte : a. Bancrută; b. Furtișag; c. înșelăciune (escrocherie); d. Abus de încredere; e. Mărturire mincinosa ; f. Calomnie; g. Atentat la bunele moravuri; h. Mituire. D. Fărcășanu, în cestiune" prealabilă,fice ca proiectul de lege al majoritâții comitetului de delegați nu corespunde de loc cu propunerea făcută de mai mulți deputați pentru abrogarea legei din 6 Decembre 1864; acest proiect este mai draconic decât legea esistentă și adaugă ca nu se putea face decât să se respingă și să se admită propunerea făcută de abrogare. D. raportare explică ca secțiunile Camerei, având în vedere ca obiectul propunerii făcută de mai mulți deputați era ca să se reguleze sorta unor avocați, au modificat acesta propunere, primind proiectul de lege în discusiune. Propunerea făcută, orice d. raportare, a rămas ca proiect al minorității. Prin urmare, proiectul vine forte regulat în discusiune. Incidintele se închide. D. vice-președinte dechlară deschisă discusiunea generală și acordă cuvântul d-lui T. B. Lățescu. D-sea susține proiectul majoritâții comitetului și dice ca nu este drept, nici politic, a se lua unei clase de omeni nisce drepturi deja castigate. Apoi discusiunea se închide și proiectul majoritații se ia considerațiune, prin sculare și ședere. Se dǎ citire art. 1. D. V. Epurescu susține acest articol și combate libertatea esercitarii profesiunii de avocat, dechiară ca în privința acestui corp d-sea este pentru menținerea monopolului. D. P. Grădișteanu combate proiectul majoritâții și susține cu cunoscutul sei talent abrogarea legii actuale și desființarea monopolului. Sistemul libertații, dire d. Grădișteanu, este mai bun decât sistemul protecționist. Déca un neghiob nu este respins a-și apăra causa se apropie, apoi cu ce drept nu ! lăsați să-și ia de apărător pe un alt neghiob. Décá mâne, adaogă d-sea, se va decreta ca orice cetățian are drept să pledeze, cine va împedica pe cei titrați să se constitue în societate juridică, declarându-se de frați între ei și fii ai aceleiași mame, Academia, și punând serviciile lor la disposiția publicului. Acesta lasă să se facă din inițiativa particulară, ci nu prin lege. D. ministru al justiției combate pe d. Grădișteanu și dice ca nu este vorba de nici un monopol. Cum nu este un monopol corpul medicilor, al ingeniarilor, etc., tot asemenea nu este un monopol corpul de avocați. Oricine pare să fie avocat șél judecător, îndeplinind însă orecari condițiuni. D. ministru recunosce ca oricine își póte pleda procesul său, precum și oricine se póte curarisi pe sine însuși. Daca cineva fiind ofticos, crede ca se pote curarisi bând uă oca de oțet, nimeni nu opresce, însă nu-i este permis să vindece tot astfel și pe un alt ofticos, să facă acesta esperiință pe pelea altuia. Tot asemenea este și’n ceea ce privesce pledarea proceselor. D-sea termină rugând Adunarea să voteze proiectul majoritâții delegaților , să se respecte drepturile câștigate și să se dea pe viitoruă sancțiune legii din 6 Decembre 1864. Se cere închiderea discusiunii. D. Fană Buescu vorbesce contra închiderii discusiunii, cerând ca să se prelungiascâ spre a proba ca solința nu este un monopol. Se pune la vot închiderea discusiunii și se primesce. D. raportare decitară câ comitetul delegaților a respins art. 1 din legea d-lui Grădișteanu, propus de d-sea ca amendament la art. 1 din proiectul majoritâții, pentru motivele ca primindu-se acest amendament, vor trebui modificate mai multe disposițiuni din codul civil și cu dreptul de apărare al ori și cui este respectat. Se pune la vot art. 1 din proiectul minorității, propus supt formă de amendament. Mai mulți deputați cer votul cu bile. 1 D-nii cestori constatând ca sunt 15 deputați cari cer votul cu bile, d. președinte pune la vot cu bile amendamentul d-lui P. Grădișteanu. Resultatul scrutinului este cel următor: Votanți. 67 Bile albe pentru, 13 Bile negre contra, 54 Amendamentul a cădut. Se pune la vot articolul din proiectul majoritâții și se primesce. Se da citire art. 2,