Romanulu, iunie 1884 (Anul 28)
1884-06-10
adevărat decât biuroul. Dor mai ântăiu esistă mai multe feluri de biurouri: biurourile de tutun, unde există felurite lucruri cari costă cincispre-zece centime, astfel un timbru de poștă, și stocmaî de un timbru de poștă și de un biurou de tutun e vorba. Cât despre graba cu care eroul acestei aventure s’a repedit în acest biniou, trebue să mărturim ca bietul om nu era grăbit decât din causa poștei, care pleca imediat. In fine, pentru a complecta preliminările scenei ce urmeza, trebue să menționăm câ acest om grăbit era într’uă stare de beție desăvârșită ,că scena: „Un timbru de cincisprezece bani mă rog !“ Vă dét în posesiunea timbrului, eroul nostru îl suge îl mestecă, îl rumegă, îl întorce, apoi credénd cu drept, ca l’a muiat îndestul, voiesce să-l scotă din gură, îl caută mult timp pe limbă, supt limbă, pe cerul gurei, pe supt fălci, gingii, între dinți, nimic ! nimic!... I înghițise! Și când te gândesc! ca pentru același preț ar fi putut se mai înghiță un pahar de rachiu. De aci putem să ne închipuim mânia mea. In fine, neavând ce face și vătrând ca timbrul e perdut cu desăvârșire, ceru un altul tot de cinci-spre-zzece bani pe care îî aruncă cu furie pe tejghea. De astă dată, pentru a se feri de un accidente analog, lua timbrul cu multă delicateță între două degete, scose limba de un cot, îl linse cu multă îngrijire de sus până jos, în lung și în lat, apoi se încercă să-l lipască pe scrisorea pe care o ținea în cealaltă mână. Aci se ivi uă greutate; mâna, pucin sicură, încercă în zadar să așede timbrul la locul cuvenit și nenorocita hârtiuță părea ca voesce să acopere când numele destinatarului, când numele orașului, bețivul se înfuriă din nou și mai tare : „Ad ! miserabile, voesci să ascundă numele, ah ! voesci să ascund orașul, ah ! tu ții numai decât să fie pe voia tea, ei bine, o să vedem cine e mai șiret, tu sau eu, nu !.. nu te așteptai la astă ? picând acesta, el ascunde adresa cu mâna, nu lasă să se vedá decât partea albă și cu un aer triumfător, rădică mâna înarmată cu faimosul timbru, îl aplica în mod viguros pe scrisore, apoi privi nimic! timbrul căduse jos. Debitantul de tutun și clienții sei asistară atunci la uă nouă scenă. „Ah ! văci ca vrei să-ți bați joc de mine , stil câ e în curând ora poștei și voi ești numai decât s’o scap , stai!“ Eroul nostru înaintă, clătinându-se spre obiectul ce urmărea, dar trecu de el și când se întorse, timbrul dispăruse : se lipise de talpa cismei sale. Furios din causa acestei noi perdeli, bețivul își smulse părul, bătu din piiere, apoi, surînând d’ua dată, strigă : „Ecă-!“ In săriturile sale, timbrul se deslipise. Proprietarul lui voeșce să pună mâna pe el, se întinde la pământ și când se scală, timbrul fantastic dispăruse din noă. Erasperat de rîsetele celor ce se aflau de față, bețivul mai furios decât oricând traseră palmă debitantului, pe fața câruia apăru imediat timbrul, care era lipit de mâna adoratorului lui tata Noe. Palma făcuse se înceteze rîsetele și când bețivul voi să se repede asupra debitantului, acesta-i respinse cu uă lovitură de pumn și nișce agenți, chemați în grabă, sosiră în mijlocul unei certe generale. Eroul nostru a fost tradus înaintea tribunalului pentru bănie, ceea ce l-a făcut să fie condamnat la patruzeci și opt ore de închisore, grație dechiar ați unei forte indulginte a debitantelui. — Mai nainte de tote, se regulăm acesta afacere ! Și dând singur brând lui Dominic câtre zid, comandase foc! Când Francisca întorse capul, Dominic era lungit la pământ cu peptul sdrobit de doue-spre-dece glonțe. Nu plânse, rămase tâmpită. Ochii săi nu se mai mișcau, și se aședa la câțiva pași de cadavru pe care-i privea făcând din când în când să mișcare cu mâna. Prusacii puseseră mâna pe Moș Merler. Lupta fuse frumosă. Acum Prusacii apărau mora și Francesii o atacau. împușcăturile nu încetarără jumătate de oră întragă. Apoi un ghiulea făcu praf uă parte din zid. Francesii aveau tunuri. Sărmană moră ! Ghiulele treceau tote printr’casa. Jumătate din acoperiș cădu și două diduri se dărâmară. Francesii erau învingători. Francisca aplecată asupra cadavrului lui Dominic, nu se mișcase din loc. Moș Merlier căduse mort iubit de un glonț. Atunci pe când Prusacii erau nimiciți, pe când mara ardea, căpitanul frances intra cel d’antoiü în curte. Acesta era singura sea isbândă de la începutul resbelului. De aceea, înflăcărat, mândru, rîdea de bucurie. Dărind pe Francisca între cadavrul soțului și tatălui său, în mijlocul dărămăturilor morți, o saluta mintărește cu spada strigând: — Isbândă! Isbândă!... E. Zolla. ACTE OFICIALE D. D. Mihăileanu, proprietar, s’a numit comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din județul Romanați, în locul d-lui Ion Puricescu, demisionar. D. N. Viișorenu, bacalaureat, actual funcționar în ministerul instrucțiunei publice, s’a numit în funcțiunea de ajutor clasa III din divisiunea agriculturei, industriei și comerciului, în locul d-lui George Vasiliu, navitat. D. Dimitrie Metacsa, licențiat, actualul membru la tribunalul Olt, este permutat în aceeași calitate la tribunalul Teleorman, în locul d-lui P. T. Rădulescu, licențiat, care trece în postul ocupat de d. D. Metacsa, ÎNTEMPLARILE DILEI CAPITALA.—TERA.—STRAINATATI. Grindină.—• In dica de 2 Iunie, a cădut să plaie cu petră peste moșia Lărgășenii din comuna Negulescui, județul Tecuci, și a distrus cu desăvârșire 60 fălci secară și 40 fălci orz ale arendașului, fară d’a atinge și semănăturile țăranilor. înecat.—In jioa de 4 Iunie, găsit s’a înecat încă fântână de pe teritoriul comunei Mastacăn, județul Neamțu, N. Țelin din acea comună; el suferea de mai mult timp de alienațiune mintală. Trăsnet.In cjipa de 4 Iunie, a trăsnit doui locuitori din comuna Cobia, județul Dâmbovița, anume Gheorghe Motrogeanu și Radu Cârstea, cari au și murit îndată. Ei erau în câmp la sapă de porumb pe moșia Găesci. (Monitorul). Esplosiune.— Se telegrafiază din Londra cu data de la 16 Iunie: „Eriséra a fost uă esplosiune într’uă casă din Greenwich. Că parte a casei a fost distrusă.] „Esplosiunea a isbucnit în apartamentul unui locuitor al casei, care era ocupat cu amestecarea unor produse chimice. El a avut mâna arsă și a trebuit să fie transportat la spital unde se află supt supraveghierea poliției. „Se crede câ acest individ este unul din membrii partitei dinamitei și cu ancheta care se face acum în privința esplosiunea de ieri va descoperi lucruri însemnate.“ Fratricid.—Din Cernăuți se scrie câtre Deutsche Zeitung cu un individ anume Dimfrei Gligan a fost osândit la pedepsa cu morte prin ștrang, fiindcâ a ucis pe fratele său, în nisce împregiurâri îngrozitore, lovindul cu un ciocan de ferărie în cap. PARTEA ECONOMICA Piața cerealelor din Viciu». 1 Viea, 18 Iuniu 1884. Soliile privitore la starea semănăturilor care ne sosesc din provincie sunt de câtva timp mai puțin îmbucurătore, de vreme ce răcirea temperaturei și lipsa de ploi a împedicat desvoltarea semințelor. Din multe părți primim în cunoșciințărî ca grâul sta forte reu In urma acestei stări de lucruri, bursa presintă orecare animațiune și prețurile au început a se urca. Atât pentru consumațiunea interioră cât și pentru esport există cereri îndestul de însemnate, care neapărat au un mare înrîurire asupra prețurilor. Grâul și secara au câștigat vr’uă 10 - 15 cruceri, cu 20—25 mai mult decât săptămâna trecută, pe când porumbul și orzul sunt forte puțin căutați. Operațiunile la termen au presintat uă tendință forte fermă, fară ca cursurile să fi suferit vr’uă schimbare însemnată. Ecătreciurile : ROMANULU 10 IUNIU 1884 Grâu Iuniu 975/T? tomna 1017/ls Secară „ 8.25 „ 822/„ Orz „ 83,/3B „ 70s/ls Porumb „ 696/98 Iuliu-Aug. 668/97 Grân Secară primăvără 1885 1018/67 „ 846/47 Orz „ 7.32 Porumb Iuniu-Mai 7.702 Mișcarea Porturilor Severin 7 Iuniu Bastimente sosite încărcate, 2, deșerte 7, pornite încărcte 3, deșerte, 2. Bastimente față în port, 45. Import, 50,442 kgr. diverse mărfuri. Export 145 kgr. grâu, 202,139 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: grâu ciacâr cal. I, 70-80 lei. porumbul, 58-60 lei, orzul, 54-58 lei. Galați, 7 Iuni. Bastimente sosite încărcate, 8, deșerte, 7, pornite încărcate 7, deșerte, 18. Bastimente față în port, 135. Import, 96,000 kgr. diverse mărfuri. Esport: 225,150 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: porumbul, kila, 48-50 lei. Tulcea 6 Iuniü Bastimente sosite încărcate 4, deșerte 11, pornite încărcate 21, deșerte 6. Bastimente față în port 94. Import, 18,707 kgr. diverse mărfuri. Export: 107,059 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: grâu bila, 17-18 lei, porumbul, 14 lei, orzul, 92 lei, secara, 12 lei, fasolea, suta de oca, 30 lei. Constanța 6 sunt vastimente sosite încărcate 1. deșerte, 1. Bastionnte față în port. 6. Import 14,000 kgf. diverse mărfuri. Prețul productelor : Grâul bila călit. I.58-62 livrei 20-22 lei, orzul (40-44 livre) 11-12 lei rapița sălbatică, 12-13 lei, inul, 20-25 lei, meiul , 10-11 lei , fasolea suta de oca, 20-25 lei. Bechet 7 Iuniüestimente sosite încărcate: 1. Bastimente față în port 5. Import 280.000 kgf. diverse mărfuri. Prețul productelor : grin kila 64-72 lei, porumbul kila 48-12 lei, orzul, 32-36 lei, ovăzul, 32-36 lei, secara, 48-52 lei. Corabia 7 Iuniü Bastimente pornite încărcate 2. Bastimente față în port 2. Esport: 483,217 kgr. grâu, 752,319 kgr porumb. Prețul productelor : grân kila, (57-59 livre) 65-70 lei, porumbul, (58-60 livre), 55-60 lei, orzul, (B0-35 livre) 40-45 lei. FELURIMI Cocoșul sălbatic.— La Gazette des Chasseurs du nisce amănunte forte ciudate în privința obiceiurilor galante ale cocoșului sălbatic. In timpul celei d’ănteî serii a provocațiunilor sale silnice, sta, penă ce-șî sfîrșesce cântecul, pe pârțile cele mai ’nalte ale copaciului pe care s’a urcat. După ce este sigur ca sultanele se află în apropiere, se coboră încet, după fiecare cântec, pentru a se apropia de ele. In urmă, cu cea mai mare politeță, le invită în iarba cea mai mare séu în tufișele cele mai dese, unde de ordinar găinilor le place se stea; din tote pârțile, ele să grăbesc se vie în partea unde seniorele le-a dat întâlnire, cioncănind și siând tot felul de cochetării în jurul copacului. Când cocoșul, care le-a vedut sau le a audit venind, crede ca numărul lor e îndestul de mare, se coborră în liniște și cu mândrie de pe ramurile copacului și vine în mijlocul vasalelor sale, salutându-le cu curtenire; și apoi, fără să pordá timp, se conduce spre uă estradă unde totul este dispus astfel ca să înfățișeze un loc de plăcere. Aci,în cea mai dulce retragere și în intimitatea haremului, ilustrul sultan să arată în totă gloria lui. Se urcă pe tribună, o măsură cu uă privire maiestosă, se sbârcesce, se umflă, își întinde gâtul și se arată ca și un suveran în tota strălucirea lui înaintea curței sale. Cada lui ia forma unui evantaliu întocmai ca cada păunului și își târasce aripile ca un curcan, se duce și vine necontenit, adică trece fără astâmpăr de la un loc la altul, aruncând priviri de foc asupra sultanelor sale. Cu tote acestea, ăntâia întâlnire se mârginesce numai la tot felul de represintațiuni și de ceremonii. După primirea și parada făcută, seniorele își concedia de sclavile și le da întâlnire pentru ședința de sora sau pentru cea de a doua zi. Fiecare astepta cu nerăbdare momentul întălnirei, căci fiecare are în inimă ideia ficsă d’a deveni sultana favorită. După câteva zile relațiunile devin mai intime: găinile, fermecate și atrase de frumusețea bărbătescâ și de purtarea galantă a cocoșului, se grăbesc, care mai de care, să facă fericirea sultanului lor. Un jucator original.In timpul din urmă se afla la Monte-Carlo un jucător la ruletă forte original. Acesta este un German, de origină franceză, și unul din cei cinci directori al unui dhiar dintre cele mai mari din țara sa. In momentul plecării câștigase aprópeuă sută cinci deci de mii de franci. Dar nu este acesta ceea ce-l făcuse să fie cu totul deosebit. Escentric, nervos, făcând mult scompt, în fiecare di avează nouă fantasie, după cum se întâmpla să perda sea se câștige. Intr’uă di ploua forte tare. Omul nostru iese din Casino, unde câștigase treizeci de mii de franci în câteva minute. Intră la „café de Paris,“ cumpără de la un „comerciante pentru trei sute de fr. umbrele pe cari la împarte la mai multe persone. A doua zle fiind un căldură forte mare, cumpără mai multe umbrele pentru sare și, ca și în clina trecută, le împarte la diferite persone. In altă di, cumpără pentru zece napoleoni pălării de paie pe cari le da băeților din cafeneua unde se ducea. Déca ceilalți patru directori al marelui diar de care este vorba au asemeni gusturi, de sigur câ redacțiunea este forte veselă. Uă observațiune ciudată. — E că uă observațiune ciudată privitore la mortea împăratului Macsimilian, a carei aniversară va fi celebrată la Queretaro, la 19 iunie. Se crede în influința nenorocită a câtorva numere. Se crede asemene în influința nenorocită a cătorva litere. Cea d’anteia literă a numelui lui Macsimilian pare ca a fost pentru nenorocitul principesă literă a sortei. El pleca din Miramar pentru a fi proclamat împărat al Mesicului. Moștenia din imperiul Montezuma, imperiu cucerit de Cortesi, ceea ce Aztechii desemnau cu numele de Malinche. Trădat de generarele Marquez, fu împușcat, împreună cu trei generări ai sei : Mandez, Miramon și Mesia. Omenii superstițioși pot să facă în acesta privință comentariile lor. Currsele de tauri în Franda. — De mai multe zile se fac curse de tauri la Nimes. Anteia cursă a dat foc la scenele cele mai odiose; a doua cursă însă a înfățișat un spectacol și mai crud. Un corespondinte al diarului Le letups, da în acesta privință amănutele următore : Eșim din arenă forte mișcați de cursa de tauri care s’a făcut aici. Vă este cu neputință la Paris se vă gândiți la scenele barbare și îngrozitore la cari am fost martori Angelo Pastor, toreador spaniol, șeful unei trupe compusă din șepte banderilles, da a doua cursă. Afișe forte mari anunțaseră publicului câ, din șase tauri, patru vor fi omorîți. Acești tauri se numesc : toros del muerte, adică tauri de măcelărit, câci bietele dobitoce au fost martirizate într’un mod nedemn. Antetul taur a fost omorît c’u singură lovitură de spadă, înfiptă până în mâner și lăsată în corp. El n’a murit îndată, și întorcându-se spre Angelo Pastor, l’a privit drept în față și s’a repedit asupra lui, dar fâcend cățîva pași a căzut față să se mai potă ridica. In banderillo s’a apropiat de el ’î-a scos spada după ce a mai împlăntat’o ancă de două ori în corpul dobitocului în agonie, pe când Angelo Pastor, care nu se mai temea câ are sé primescá uă lovitură de corn, își dădea un aer eroic lângă capul dobitocului. Trecem la supliciul celor trei tauri următori, supliciu și mai odios decât cel precedinte. Suntem la al cincilea taur, crucimea este la culme. Al cincilea taur avea pe el, după oă cursă două jumătate de oră, șase săgeți și nouă spade. Sângele curgea șiroie! Acest biet dobitoc nu putea să mai mergă, și, din tote pârțile, începură fluerăturile cele mai sgomotase la adresa lui Angelo Pastor. Un a zecea lovitură a pus capăt acestei cruzimi, care făcuse să fugă trei pârți din spectatori. In fine, al saselea taur a fost omorît în mod și mai laș. El primise patru lovituri de spadă, patru râni adânci și îngroditore. Cu totă ațîțarea publicului, cu tóte strigătele și protestările lui, că lovitură de cuțit, dată pe d’asupra barierei, a pus capăt acestei tristedile. Corespondintele ziarului Le Temps încheia cerînd să se sfîrșescă cu aceste cruzimi înfiorătore. Acesta s’a și făcut de câtre ministrul de interne, care a oprit cursele. Instrucțiune... piramidală. In mai multe orașe ale Germaniei s’aui construit piramide de instrucțiune. Ele arătă pe tote pârțile lor ridicarea locului de asupra nivelului marii, cifra poporațiunei, deosebirea ce există între ora localității și orele din Viena, Paris, Londra, New-York, etc. Se află asemenea și un orologiu, un barometru, un termometru și amănunte asupra statisticei. Căsătoria morganatică a marelui duce de Hessa. După u informațiune publicată de Truth din Londra, dna de Kolemine a obținut de la marele duce de Hessa oă despăgubire de 600,000 fr. și o o rentă viageră de 25,000 fr Ea a luat angajamentul de a nu locui în Englitera sau Germania. Diarul englez adaugă ca Landtagul marelui ducat de Hessa a fost amânat în mod neotărît pentru a nu discuta în ședință publică cestiunea căsătorii morganatice a marelui duce. Intre doui tineri căsătoriți. — Ecă uă mică corespondință între doui tineri căsătoriți : „Trimite-mi douedeci de napoleoni pentru a-mi cumpăra uă rochiă. Berta. „P.S. — Am uitat să-ți trămit mii de sărutări. „Soția tea iubită.—B. Răspunsul soțului: „Scumpa mea Berta, „Iți trămit mii de sărutări. „Soțul teu, Gontran.“ „P.S. - Am uitat să-ți spui cumî era cu neputință să-țî trămit două-decade napoleoni.—G.“ Intr’un salon.—Este vorba d’uă domni care duce uă viață cam neregulată. Un domn îî ia apărarea . — In fine, ea a făcut întotdeuna ca soțul iei să fie fericit. — Oh ! da, la joc ! ULTIME SOIRI Serviciul telegrafic al „ Agenției Havas"* Virila, 21 Iunie. — Fremdenblatt află ca în cercurile marinei s’a luat în considerațiune proiectul sporirei vaselor de resbel pe Dunăre spre a se forma uă flotilă a Dunărei, astfel cum și alte state posed pe rîurile principale. Neapole, 21 Iunie. — Soldatul Mischea, condamnat la morte fiindca, în stare de beție, a omorît mai mulți din camaradii sei, a fost împușcat a fi diminuță. Se dice ca Maj. Lea Regele și Regina vor pleca Lunea viitare la Sinaia, reședința curții de vară. La orele 10 Mai. Lea Regina, însoțită de d-ra Romalo, domnișoră de onore, a visitat șcala centrală de fete. Domna Băicoianu încongiurată de copile a întâmpinat la ușă pe suverana. —x— Eri, imediat după închiderea Camerelor, un însemnat număr de d-nî senatori și deputați au visitat pe d. prim-ministru, cerându-i ca să se ia măsuri energice pentru potolirea manifestațiunilor provocate —x— 519 și tulburaților, spunând d-lui prim-ministru în același timp cu denși n’ar vedea réauă remaniare o cabinetului dacă acesta este dorința ministrului. —x— E că testul demisiunei d-lui Ianoli : D-le președinte, Fiindu-mi cu neputință a concilia libertatea cu contrarul ei, vă rog bine-voiți a presintă onorabilei Camere de misiunea mea de membru al Parlamentului. Primiți, etc. Ianoli. —x— Procesul studeaților, judecat a fi la secțiunea a II civilo-corecțională, nu s’a putut sfîrși. A vorbit numai de procurore Andronescu, care a cerut să se aplice studenților art. 184 combinat cu art. 185 din codicile penal. Luni vor urma desbaterile. —x— Dilele trecute uă mare furtună urmată de grindină a trecut prin Basarabia. Un curent puternic de aer sufla de câteva zile din Carpați spre câmpiile Dnistrului, nori negrii s’au acumulat asupra satelor Semireni, Chelmineciu, Iancuți, Romancuța, Grosdâuța, Chelmineț. Semănăturile de prin județul Chișineui sunt distruse de grindină. In orășelul Secureni n’a rămas nici un giam întreg. La Vascauțeni 400 de boi, goniți de vânt, au perit înecându-se într’un rân. La Vaslîluțeni trei evrei au fost omorîțî de trăsnet, și un meteor mare a picat pe pădure. BULETIN FI SA a Clăti Bursa de adi prezintă ceva animațiune, afacerile totuși continuă a fi restrânse. Cursul diferitelor valori a suferit orecare schimbări, pentru cea mai mare parte din ele în bine, afară de Bănci, care nu s’au rădicat din lovitura ce au primit ori. Ele au perdut încă câteva punte încheiând cu 1395 ceea ce reprezintă oă scădere de 33 punte asupra cursului de schimb de alaltă ori. E probabil însă câ acest curs nu se va menține;uă valore atât de bună ajunsă la un punt atât de puțin urcat trebue neapărat să atragă mulți cumpărători, ceea ce va avea de resultat redobăndirea vechiului curs de 1450—1500.Mobiliarele și-au recâștigat puntele perdute. Construcțiunile care au fost de asemene lovite ori, sunt staționare la 281/11. Posesorii acestor acțiuni însă pot avea speranțe ca acest curs se va ridica în curând, nefiind justificat prin nimic în condițiunile actuale. Dacia Română pare pentru moment a beneficia mai mult de situațiune; se vorbesc minuni de acesta valore pentru luna viitare. Bine ar fi să fie așa, dar multe se mai pot întămpla până atunci. Agiul 4.90 ° C. BULETIN METEOROLOGIC 9 Iuniu 1884—dim. Severin senin 14 + R. R.-Sărat senin 15 (R Craiova „ 13 + focșani „ 13 + Slatina „ 13+ Bacitanor 14 + Caracal , 10+ Petru „ 12 + Pitescu „ 121- Roman „ 11 + C.-Lung „ 12- Botoșani „ 13+ R-Vâlcii „ 9+ Dorohoi „ 13+ T-Jiului „ 12+ Iași senin 14-Măgurele „ 10+ Vasluia „ 15+ Ziumicea „ 13+ Huși variale 21 + Alesandria „ 12+ Bărlad senin 12+ Giurgiu „ 13+ Tecucih „ 14+ Călărași „ 10+ Galați „ 10+ Ploiescu „ 11+ Brăila „ 18+ T.-Vestel „ 16+ Tulcea * 16 + Sinaia „ 14+ Mangalia „ 11+ Buzest variat 13 ”- Constanța „ 11+ SCIRI TEATRALE Grădina Stavri. — In tote serile se va da represintațiuni teatrale. LIBRĂRIA SOCEC & COMP. Din conferințele Ateneului român a apărut de fupt tipar broșura III-a : Patriotism și Cosmopolitism, de George D. Pallade. Prețul 1. n. 1. Din conferințele precedente, cuprinzând broșurele 1—V, s’a format un volum care costă 1. n. 4. BULETIN BIBLIOGRAFIC Librăria Socec et Cie a publicat într’un volum cele 5 prime conferință făcut la Ateneu, în anul acesta. Acest volum conține: 1. Discursul de deschidere de C. Esarcu. Invățămente din Istoria patriei de N. Ionescu. 2. Relațiunile Franciei cu România sunt Ludovic I XIV, XV și XVI de V. A. Urechiă. 3. învățăminte din Istoria patriei, continuare de N. Ionescu. 4. Apocrifele în literatura română de dr. M. Gaster. 5. Partitele într’un Stat constituțional, de C. Disescu. Prețul 5 lei. * A apărut de curend Manual de Gramatica limbei române, pentru gimnasie și licee, de loan I. Romanescu. Se află de vendare, cu prețul de 1 lei 50 bani, la d. G. Cârjean, librar în Ploesci. A apărut, și se află de vendare la același librar tot cu prețul de 1 leu 50 bani, și Sfii epistolar preces de topică și figuri pentru gimnasie și licee, de d. loan I. Romanescu. -XA est de supt tipar Harta județului Covurlui, ediția III, de G. Mihăilescu, și se vinde cu prețul de 1 leu. * Medicina popolară cu privire la țăranul român, cu figuri în tecst de dr. G. Vuia medic al băilor din Mehadia. Carte scrisă pentru usul sculelor normale, seminare, licee, etc. Prețul lei 2,50. Se pote procura de la autor la băile din Mehadia A apărut de curent nuvela localisata Satul cu comorile, de d. Petre Petrescu. Se află de ven4are, cu prețul de 1 leu, chiar la autore în Brașov. Cu prețuri reduse, se găsesc o de venare la I. Ionescu, strada Polonă 47, Bucuresci. Carte de citire, în raport cu învățământul intuitiv, autorizată de ministerul instrucțiunei și introdusă în scalele publice. Scriere ilustrată cu o mulțime de figuri pentru schițele naturale, cu portretele celor mai însemnați Domni, și cu figuri dupe tabelele celor mai mari artiști ca: Rafael, Pusin, Rubens, Murilo, ș. a. I parte 1 leu, II parte un leu 60 bani, III parte 2 lei, Rabat 30 la sută și al 13 exemplar gratis. Orice comandă trebue să fie însoțită de prețul iei.XFlorile inimei, poesie de Isaia B. Bosco. Un exemplar costă 2 lei noi. Se află de văndare la tipografia diocesană din Arad.* Nunta Begră, dramă localisata în două acte, în versuri, de Th. M. Stoenescu. Prețul unui exemplar în hârtie velină 1 leu 50 b. De vendare ia tóte librăriile. * Râurile orașelor, de Gr. M. Jipescu.-Prețul 4 lei. Se găsesce la tóte librăriile. * Cântul Lebedei, poesii de d. C. A Aricescu, prețul 1, 50. Se află depuse la tóte librăriile. BUNISA BUCURESUI (Cota oficială) 9 Iuniü—* P>r> v.». Fond de Stat.—Renta rom. pep. 1875-5'Vo Beata română amort. 6 °/0.......................... „ (Schuldv8rsohreib.) .... Oblig, de Stat C. P. R. 6ll/0...................... Renta rom. (Rurale eonv.) 6°/o . . . ■ . împrumutul Stern 7 °/0.............................. . Openheim 8 °/6.......................... . Municipal 5%.......................... . oraș. Bucureșci culese . . . Valori diverse.—Scrisuri fone rur. 7%. . Scrisuri fone. rur. 5.Vo.............................. Idem urbane 7%....................................... » , 6..................................... a »5»o...................................... Idem orașului Iași....................................... Oblig. Casei Bens........................................... Acțiuni. - Banca Națion. (5001. vers. într.) Soc. „Dacia-Rom.“ (2501. vărs.) .... Soc. d’Asig. „Națion.“(2001. vărs.) . . . Banca României (5001. vărs )................. Soc. cred. mob. rom. (2501. vers.) . . . Soc. rom.de constr. și lucr.pub. (2501. vărs.) Titlu de fondator al Soc. de constr emis. II „ „ „ „de Asig. Naționala. Schimb.—Londra cek................................... Schimb 4 luni................................................ Paris cek......................................................... . 3 luni.................................. Francia cek.................................................... „ 3 luni.......................... Viena cek .................................................... „ 3 luni..................................................... „ napoleon............................................. Berlin cek....................................................... „ 3 luni.................................................... Germania cek....................................... „ 3 luni................................................. Amsterdam 3 luni.......................... St.-Petersburg 3 luni................................... Belgia 3 luni................................................ . (scurt) ................................... Elveția cek ............. Menete, Napoleon de aur » . » , , Galbeni austriaci. ..... o, trigi c.ssr::::....:: = = ................ .—.—-----------------------------Biletele Băncei Naționale.............................. — — — — — — — Aur............................................................. 4,80 4,90 — —. — — — fiorini de hârtie austr.............................. ~ — — — — — — — Ruble hârtie....................................... — — ------- ------- ------- BURSE STRĂINE n . . .r „ . . . _ _ _____ _„ _ Curs de adl +* 1«» de fer l ~ Vien» 20 Iunia Napoleon d'aur........................................... 681> 1 67 Galbenul................................... 5 74 573 Imperial .................................................... 9 93 993 — — — — — — Lira turciscă . . .................................... 11 03 N 0.3 ------- — — — — Argintul contra hârtie .... 100— — — — — — Rubla hârtie comptant ....... 122 25 122 25 _ — _ — — — Acțiuni credit anstalt................................ 307 10 07 50 — — — — — — Renta metalică .......................................... 81 80 81 30 — — — — — — Renta hârtie ........................................... 80 50 80 50 — ■— — — — — Renta aur..................................................... 102 20 102 20 1393 _ 1395 __ — Loturi turcesci............................................ 20 20 20 20 — — 33110 335 — — Schimb Londra 3 luni........................... 122 — 122 05 __ __ 237 Vo — — ii Paris la vedere.............................. 48 40 48 40 _ _ _ _+ _ _ „ Berlin la vedere........................... 59 70 59 70 __ _ 209 210 __ __ » Amsterdam 3 luni........................... 100 60 100 60 — — 282+2,81,811/2 — — Paris.—Renta francesă 41/2'/0 .... 108 05 108 10 — — — — — — Renta română .................................... — — 94 50 _ — _ — — — Renta rom. 60/0 C. F. R.................... . — — ~ — _ _____ — — Credit mobiliar român........................... — — — — 25 2 1/0 25 11/4 _____ — — împrumutul elen. 1879 ........................... 420 — 420 — ’------- ------- ------- - „ 1881 .......................... 365 — — — _ __ __ __ — — Banca otomană................................... . 648 75 650 — _ __ — Datoria turcescă.......................... 820 8 20 ____ _ Lose turce................................... 41 50 42 — __ __ _ Schimb Londra la vedere ....... 25 19 25 20 __ __ __ _ __ | „ Amsterdam 3 luni,...................... 206 37 206 37 _ __ __ __ ____ _ Berlin 8 luni................................... 122 31 122 25 122 171 2------- ------- Berlin.—Napoleon................................... 16 25 16 24 -------- ------- — — Prioritățile căilor ferate.......................... .......... — — 1 — — — — — ■ [UNK] [UNK] [UNK] Obligațiuni idem........................................ — — — — — — — — — — Acțiuni idem . . ............................... — — — — — — — — — — 1 Renta amort. 5 °/o C- K. R........................ 25 50 95 70 — — — — — — 1 Obligațiuni noul 6%............................... 104 30 104 40 — — — — — — Impr. Oppenheim........................................ 110 20 110 20 — — — — — — I Rubla hârtie comptant........................... 305 70 205 85 _ — — — — — 1 Schimb Londra 3 luni.............................j 20 »5 20 35 — — — — ~ * Paris % luai............................ J 80 65 80 65 — — — — — - Ant»t«ră«a S hm?» . i 170 05 ' 70 05