Romanulu, iunie 1884 (Anul 28)

1884-06-10

adevărat de­cât biuroul. Dor mai ântăiu esistă mai multe feluri de biurouri: biu­­rourile de tutun, unde există felurite lucruri cari costă cinci­spre-zece centime, ast­fel un timbru de poștă, și stocmaî­­ de un timbru de poștă și de un biurou de tutun e vorba. Cât despre graba cu care eroul aces­tei aventure s’a repedit în acest biniou, trebue să mărturim ca bietul om nu era grăbit de­cât din causa poștei, care pleca imediat. In fine, pentru a complecta prelimină­rile scenei ce urmeza, trebue să mențio­năm câ acest om grăbit era într’uă stare de beție desăvârșită ,că scena: „Un timbru de cinci­spre­­zece bani mă rog !“ Vă dét­ în posesiunea timbrului, eroul nostru î­l suge î­l mestecă, î­l rumegă, î­l întorce, apoi credénd cu drept, ca l’a muiat îndestul, voiesce să-l scotă din gură, îl caută mult timp pe limbă, supt limbă, pe cerul gurei, pe supt fălci, gin­gii, între dinți, nimic ! nimic!..­­. I înghi­­țise! Și când te gândesc! ca pentru ace­lași preț ar fi putut se mai îngh­iță un pahar de rachiu. De aci putem să ne în­chipuim mânia mea. In fine, neavând ce face și vătrând ca timbrul e perdut cu desăvârșire, ceru un altul tot de cinci-spre-zzece bani pe care îî aruncă cu furie pe tejghea. De astă dată, pentru a se feri de un accidente analog, lua timbrul cu multă delicateță între două degete, scose limba de un cot, îl linse cu multă îngrijire de sus până jos, în lung și în lat, apoi se încercă să-l lipască pe scrisorea pe care o ținea în cea­l­altă mână. Aci se ivi uă greutate; mâna, pucin si­­cură, încercă în zadar să așede timbrul la locul cuvenit și nenorocita hârtiuță părea ca voesce să acopere când numele destinatarului, când numele orașului, be­țivul se înfuriă din nou și mai tare : „Ad ! miser­abile, voesci să ascundă nu­mele, ah ! voesci să ascund­ orașul, ah ! tu ții numai de­cât să fie pe voia tea, ei bine, o să vedem cine e mai șiret, tu sau eu, nu !.. nu te așteptai la astă ? pi­când acesta, el ascunde adresa cu mâna, nu lasă să se vedá de­cât partea albă și cu un aer triumfător, rădică mâna înar­mată cu faimosul timbru, îl aplica în mod viguros pe scrisore, apoi privi­ nimic! timbrul căduse jos. Debitantul de tutun și clienții sei a­­sistară atunci la uă nouă scenă. „Ah ! văci ca vrei să-ți bați joc de mine , stil câ e în curând ora poștei și voi ești nu­mai de­cât s’o scap , stai!“ Eroul nostru înaintă, clătinându-se spre obiectul ce urmărea, dar trecu de el și când se întorse, timbrul dispăruse : se lipise de talpa cismei sale. Furios din causa acestei noi perdeli, bețivul își smulse părul, bătu din piie­re, apoi, surîn­ând d’ua dată, strigă : „Ecă-!“ In săriturile sale, timbrul se des­­lipise. Proprietarul lui voeșce să pună mâna pe el, se întinde la pământ și când se scală, timbrul fantastic dispăruse din noă. Erasperat de rîsetele celor ce se aflau de față, bețivul mai furios de­cât ori­când trase­ră palmă debitantului, pe fa­ța câruia apăru imediat timbrul, care era lipit de mâna adoratorului lui tata Noe. Palma făcuse se înceteze rîsetele și când bețivul voi să se repede asupra de­bitantului, acesta-i respinse cu uă lovitură de pumn și nișce agenți, chemați în gra­bă, sosiră în mij­loc­ul unei certe gene­rale. Eroul nostru a fost tradus înaintea tribunalului pentru bănie, ceea ce l-a fă­cut să fie condamnat la patru­zeci și opt ore de închisore, grație dechiar ați unei forte indulginte a debitantelui. — Mai nainte de tote, se regulăm a­­cesta afacere ! Și dând singur brând­ lui Dominic câtre zid, comandase­ foc! Când Francisca în­torse capul, Dominic era lungit la pă­mânt cu peptul sdrobit de doue-spre-dece glonțe. Nu plânse, rămase tâmpită. Ochii săi nu se mai mișcau, și se aședa la câți­va pași de cadavru pe care-i privea făcând din când în când să mișcare cu mâna. Prusacii puseseră mâna pe Moș Merl­er. Lupta fuse frumosă. Acum Prusacii apărau m­ora și Francesii o atacau. îm­pușcăturile nu încetară­ră jumătate de oră întragă. Apoi un ghiulea făcu praf uă parte din zid. Francesii aveau tu­nuri. Sărmană moră ! Ghiulele treceau tote printr’casa. Jumătate din acoperiș cădu și două diduri se dărâmară. Francesii erau învingători. Francisca aplecată asupra cadavrului lui Dominic, nu se mișcase din loc. Moș Merlier căduse mort iubit de un glonț. Atunci pe când Prusacii erau nimiciți, pe când mara ardea, căpitanul frances intra cel d’antoiü în curte. Acesta era singura sea isbândă de la începutul resbelului. De aceea, înflăcărat, mândru, rîdea de bu­curie. Dărind pe Francisca între cadavrul soțului și tatălui său, în mijlocul dără­măturilor morți, o saluta min­tărește cu spada strigând: — Isbândă! Isbândă!... E. Zolla. ACTE OFICIALE D. D. Mihăileanu, proprietar, s’a nu­mit comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din județul Romanați, în locul d-lui Ion Puricescu, demisionar. D. N. Viișorenu, bacalaureat, actual funcționar în ministerul instrucțiunei pu­blice, s’a numit în funcțiunea de ajutor clasa III din divisiunea agriculturei, in­dustriei și comerciului, în locul d-lui George Vasiliu, navitat. D. Dimitrie Metacsa, licențiat, actua­lul membru la tribunalul Olt, este per­mutat în aceeași calitate la tribunalul Teleorman, în locul d-lui P. T. Rădules­­cu, licențiat, care trece în postul ocupat de d. D. Metacsa, ÎNTEMPLARILE DILEI CAPITALA.—TERA.—STRAINATATI. Grindină.­­—• In dica de 2 Iunie, a că­­dut să plaie cu petră peste moșia Lăr­­gășenii din comuna­­ Negulescui, județul Tecuci, și a distrus cu desăvârșire 60 fălci secară și 40 fălci orz ale arendașu­lui, fară d’a atinge și semănăturile ță­ranilor. înecat.—In­­ jioa de 4 Iunie, găsit s’a înecat în­că fântână de pe teritoriul co­munei Mastacăn, județul Neamțu, N. Țelin din acea comună; el suferea de mai mult timp de alienațiune mintală. Trăsnet.­In cjipa de 4 Iunie, a trăsnit doui locuitori din comuna Cobia, județul Dâmbovița, anume Gheorghe Motrogeanu și Radu Cârstea, cari au și murit îndată. Ei erau în câmp la sapă de porumb pe moșia Găesci. (Monitorul). Esplosiune.— Se telegrafiază din Lon­dra cu data de la 16 Iunie: „Eri­séra a fost uă esplosiune într’uă casă din Greenwich. Că parte a casei a fost distrusă.] „Esplosiunea a isbucnit în apartamen­tul unui locuitor al casei, care era ocu­pat cu amestecarea unor produse chimice. El a avut mâna arsă și­ a trebuit să fie transportat la spital unde se află supt supraveghierea poliției. „Se crede câ acest individ este unul din membrii partitei dinamitei și cu an­cheta care se face acum în privința es­­plosiunea de ieri va descoperi lucruri în­semnate.“ Fratricid.—Din Cernăuți se scrie câtre Deutsche Zeitung cu un individ anume Di­­m­­frei Gligan a fost osândit la pedepsa cu morte prin ștrang, fiind­câ a ucis pe fratele său, în nisce împregiurâri îngro­­zitore, lovindul cu un ciocan de ferărie în cap. PARTEA ECONOMICA Piața cerealelor din Viciu». 1 Vie­­a, 18 Iuniu 1884. Soliile privitore la starea semănături­lor care ne sosesc din provincie sunt de cât­va timp mai puțin îmbucurătore, de vreme ce răcirea temperaturei și lipsa de ploi a împedicat desvoltarea semințelor. Din multe părți primim în cunoșciințărî ca grâul sta forte reu In urma acestei stări de lucruri, bursa presintă ore­care animațiune și prețurile au început a se urca. Atât pentru consumațiunea interioră cât și pentru esport există cereri îndes­tul de însemnate, care neapărat au un mare înrîurire asupra prețurilor. Grâul și secara au câștigat vr’uă 10 - 15 cru­­ceri, cu 20—25 mai mult de­cât săptă­­mâna trecută, pe când porumbul și orzul sunt forte puțin căutați. Operațiunile la termen au presintat uă tendință forte fermă, fară ca cursurile să fi suferit vr’uă schimbare însemnată. Ecă­treciurile : ROMANULU 10 IUNIU 1884 Grâu Iuniu 975/T? tomna 1017/ls Secară „ 8.25 „ 822/­„ Orz „ 83,/3B „ 70s/ls Porumb „ 696/98 Iuliu-Aug. 668/97 Grân Secară primăvără 1885 1018/67 „ 846/47 Orz „ 7.32 Porumb Iuniu-Mai 7.702 Mișcarea Porturilor Severin 7 Iuniu Bastimente sosite încărcate, 2, deșerte 7, pornite încărcte 3, deșerte, 2. Bastimente față în port, 45. Import, 50,442 kgr. diverse mărfuri. Export 145 kgr. grâu, 202,139 kgr. diverse măr­furi. Prețul productelor: grâu ciacâr cal. I, 70-80 lei. porumbul, 58-60 lei, orzul, 54-58 lei. Galați, 7 Iuni. Bastimente sosite încărcate, 8, deșerte, 7, pornite încărcate 7, deșerte, 18. Bastimente față în port, 135. Import, 96,000 kgr. diverse mărfuri. Esport: 225,150 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: porumbul, kila, 48-50 lei. Tulcea 6 Iuniü Bastimente sosite încărcate 4, deșerte 11, pornite încărcate 21, deșerte 6. Bastimente față în port 94. Import, 18,707 kgr. diverse mărfuri. Export: 107,059 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: grâu bila, 17-18 lei, porum­bul, 14 lei, orzul, 9­2 lei, secara, 12 lei, fasolea, suta de oca, 30 lei. Constanța 6 sunt v­astimente sosite încărcate 1. deșerte, 1. Bastionnte față în port. 6. Import 14,000 kgf. diverse mărfuri. Prețul productelor : Grâul bila călit. I.­­58-62 li­vrei 20-22 lei, orzul (40-44 livre) 11-12 lei rapița sălbatică, 12-13 lei, inul, 20-25 lei, meiul , 10-11 lei , fasolea suta de oca, 20-25 lei. Bechet 7 Iuniü­estim­ente sosite încărcate: 1. Bastimente față în port 5. Import 280.000 kgf. diverse mărfuri. Prețul productelor : grin kila 64-72 lei, porumbul kila 48-­12 lei, orzul, 32-36 lei, ovăzul, 32-36 lei, secara, 48-52 lei. Corabia 7 Iuniü Bastimente pornite încărcate 2. Bastimente față în port 2. Esport: 483,217 kgr. grâu, 752,319 kgr porumb. Prețul productelor : grân kila, (57-59 livre) 65-70 lei, porum­bul, (58-60 livre), 55-60 lei, orzul, (B0-35 livre) 40-45 lei. F­ELURIMI Cocoșul sălbatic.— La Gazette des Chas­seurs du nisce amănunte forte ciudate în privința obiceiurilor galante ale cocoșului sălbatic. In timpul celei d’ănteî serii a provoca­­țiunilor sale­­ silnice, sta, penă ce-șî sfîr­­șesce cântecul, pe pârțile cele mai ’nalte ale copaciului pe care s’a urcat. După ce este sigur ca sultanele se află în apro­piere, se coboră încet, după fie­care cân­tec, pentru a se apropia de ele. In urmă, cu cea mai mare politeță, le in­vită în iarba cea mai mare séu în tufi­­șele cele mai dese, unde de ordinar găi­nilor le place se stea; din tote pârțile, ele să grăbesc se vie în partea unde se­­niorele le-a dat întâlnire, cioncănind și s­iând tot felul de cochetării în jurul copacului. Când cocoșul, care le-a vedut sau le a audit venind, crede ca numărul lor e în­destul de mare, se coborră în liniște și cu mândrie de pe ramurile copacului și vine în mijlocul vasalelor sale, salutându-le cu curtenire; și apoi, fără să pordá timp, se conduce spre uă estradă unde totul este dispus ast­fel ca să înfățișeze un loc de plăcere. Aci,­în cea mai dulce retragere și în in­timitatea haremului, ilustrul sultan să arată în totă gloria lui. Se urcă pe tri­bună, o măsură cu uă privire maiestosă, se sbârcesce, se umflă, își întinde gâtul și se arată ca și un suveran în tota stră­lucirea lui înaintea curței sale. Cada lui ia forma unui evantaliu în­tocmai ca cada păunului și își târasce a­­ripile ca un curcan, se duce și vine ne­contenit, adică trece fără astâmpăr de la un loc la altul, aruncând priviri de foc asupra sultanelor sale. Cu tote acestea, ăntâia întâlnire se mârginesce numai la tot felul de repre­­sintațiuni și de ceremonii. După primirea și parada făcută, senio­­rele își concedia de sclavile și le da în­tâlnire pentru ședința de sora sau pen­tru cea de a doua zi. Fie­care astepta cu nerăbdare momen­tul întălnirei, căci fie­care are în i­­nimă ideia ficsă d’a deveni sultana favo­rită. După câte­va zile relațiunile devin mai intime: găinile, fermecate și atrase de frumusețea bărbătescâ și de purtarea galantă a cocoșului, se grăbesc, care mai de care, să facă fericirea sultanului lor. Un jucator original.­In timpul din ur­mă se afla la Monte-Carlo un jucător la ruletă forte original. Acesta este un German, de origină fran­­ceză, și unul din cei cinci directori al unui dhiar dintre cele mai mari din țara s­a. In momentul plecării câștigase a­­própe­uă sută cinci­ deci de mii de franci. Dar nu este acesta ceea ce-l făcuse să fie cu totul deosebit. Escentric, nervos, făcând mult scompt, în fie­care di avea­ză nouă fantasie, du­pă cum se întâmpla să perda sea se câștige. Intr’uă di ploua forte tare. Omul nos­tru iese din Casino, unde câștigase trei­­zeci de mii de franci în câteva minute. Intră la „café de Paris,“ cumpără de la un „comerciante pentru trei sute de fr. umbrele pe cari la împarte la mai mul­te persone. A doua zle fiind un căldură forte ma­re, cumpără mai multe umbrele pentru sare și, ca și în clina trecută, le împarte la diferite persone. In altă di, cumpără pentru­­ zece napo­leoni pălării de paie pe cari le da băe­­ților din cafeneua unde se ducea. Déca cei­l­alți patru directori al ma­relui diar de care este vorba au asemeni gusturi, de sigur câ redacțiunea este forte veselă. Uă observațiune ciudată. — E că uă ob­­servațiune ciudată privitore la mortea împăratului Macsimilian, a carei aniversară va fi celebrată la Queretaro, la 19 iunie. Se crede în influința nenorocită a câ­tor­va numere. Se crede asemene în influința nenoro­cită a cător­va litere. Cea d’anteia literă a numelui lui Mac­similian pare ca a fost pentru nenoroci­tul principe­să literă a sortei. El pleca din Miramar pentru a fi pro­clamat împărat al Me­sicului. Moștenia din imperiul Montezuma, imperiu cucerit de Cortesi, ceea ce Aztechii desemnau cu numele de Malinche. Trădat de generarele Marquez, fu împușcat, împreună cu trei generări ai sei : Mandez, Miramon și Mesia. Omenii superstițioși pot să facă în a­­cesta privință comentariile lor. Cu­rrsele de tauri în Franda. — De mai multe zile se fac curse de tauri la Nimes. Anteia cursă a dat foc la scenele cele mai odiose; a doua cursă însă a înfățișat un spectacol și mai crud. Un corespondinte al diarului Le letups, da în acesta privință amănutele următore : Eșim din arenă forte mișcați de cursa de tauri care s’a făcut aici. Vă este cu neputință la Paris se vă gândiți la sce­nele barbare și îngrozitore la cari am fost martori Angelo Pastor, toreador spaniol, șeful unei trupe compusă din șepte banderilles, da a doua cursă. Afișe forte mari anun­țaseră publicului câ, din șase tauri, patru vor fi omorîți. Acești tauri se numesc : toros del muerte, adică tauri de măcelă­rit, câci bietele dobitoce au fost martiri­­zate într’un mod nedemn. Antetul taur a fost omorît c’u­ sin­gură lovitură de spadă, înfiptă până în mâner și lăsată în corp. El n’a murit în­dată, și întorcându-se spre Angelo Pas­tor, l’a privit drept în față și s’a repe­dit asupra lui, dar fâcend cățî­va pași a căzut față să se mai potă ridica. I­n ban­­derillo s’a apropiat de el ’î-a scos spada după ce a mai îm­plăntat’o ancă de două ori în corpul dobitocului în agonie, pe când Angelo Pastor, care nu se mai te­mea câ are sé primescá uă lovitură de corn, își dădea un aer eroic lângă capul dobitocului. Trecem la supliciul celor trei tauri ur­mători, supliciu și mai odios de­cât cel precedinte. Suntem la al cincilea taur, crucimea este la culme. Al cincilea taur avea pe el, după oă cursă două jumătate de oră, șase săgeți și nouă spade. Sângele curgea șiroie! A­­cest biet dobitoc nu putea să mai mergă, și, din tote pârțile, începură fluerăturile cele mai sgomotase la adresa lui Angelo Pastor. Un a zecea lovitură a pus capăt acestei cruzimi, care făcuse să fugă trei pârți din spectatori. In fine, al saselea taur a fost omorît în mod și mai laș. El primise patru lovituri de spadă, patru râni adânci și îngrodi­­tore. Cu totă ațîțarea publicului, cu tóte strigătele și protestările lui, că lovitură de cuțit, dată pe d’asupra barierei, a pus capăt acestei triste­dile. Corespondintele ziarului Le Temps în­cheia cerînd să se sfîrșescă cu aceste cru­zimi înfiorătore. Acesta s’a și făcut de câtre ministrul de interne, care a oprit cursele. Instrucțiune... piramidală.­­ In mai multe orașe ale Germaniei s’aui construit pira­mide de instrucțiune. Ele arătă pe tote pârțile lor ridicarea locului de asupra nivelului marii, cifra po­­porațiunei, deosebirea ce există între ora localității și orele din Viena, Paris, Lon­dra, New-York, etc. Se află asemenea și un orologiu, un barometru, un termome­tru și amănunte asupra statisticei. Căsătoria morganatică a marelui duce de Hessa.­­ După u­ informațiune publi­cată de Truth din Londra, d­na de Ko­­lemine a obținut de la marele duce de Hessa oă despăgubire de 600,000 fr. și o o rentă viageră de 25,000 fr Ea a luat anga­jamentul de a nu locui în Englitera sau Germania. Diarul englez adaugă ca Landtagul marelui ducat de Hessa a fost amânat în mod neotărît pentru a nu discuta în ședință publică cestiunea căsătorii mor­ganatice a marelui duce. Intre doui tineri căsătoriți. — Ecă uă mică corespondință între doui tineri că­sătoriți : „Trimite-mi doue­deci de napoleoni pentru a-mi cumpăra uă rochiă.­­ Berta. „P.S. — Am uitat să-ți trămit mii de sărutări. „Soția tea iubită.—B. Răspunsul soțului: „Scumpa mea Berta, „Iți trămit mii de sărutări. „Soțul teu, Gontran.“ „P.S. - Am uitat să-ți spui cu­mî era cu neputință să-țî trămit două-decade na­poleoni.—G.“ Intr’un salon.—­Este vorba d’uă domni care duce uă viață cam neregulată. Un domn îî ia apărarea . — In fine, ea a făcut în­tot­deuna ca soțul iei să fie fericit. — Oh ! da, la joc ! ULTIME SOIRI Serviciul telegrafic al „ Agenției Havas"* Virila, 21 Iunie. — Fremdenblatt află ca în cercurile marinei s’a luat în con­­siderațiune proiectul sporirei vaselor de resbel pe Dunăre spre a se forma uă flo­tilă a Dunărei, ast­fel cum și alte state posed pe rîurile principale. Neapole, 21 Iunie. — Soldatul Mischea, condamnat la morte fiind­ca, în stare de beție, a omorît mai mulți din camaradii sei, a fost împușcat a fi diminuță. Se dice ca Maj. Lea Regele și Regina vor pleca Lunea viitare la Sinaia, reșe­dința curții de vară. La orele 10 Mai. Lea Regina, însoțită de d-ra Romalo, domnișoră de onore, a visitat șcala centrală de fete. Domna Băicoianu încongiurată de copile a întâm­pinat la ușă pe suverana. —x— Eri, imediat după închiderea Camere­lor, un însemnat număr de d-nî senatori și deputați au visitat pe d. prim-ministru, cerându-i ca să se ia măsuri energice pen­tru potolirea manifestațiunilor provocate —x—­ 519 și tulburaților, spunând d-lui prim-mi­nistru în același timp cu denși n’ar vedea réa­uă remaniare o­ cabinetului dacă a­­cesta este dorința ministrului. —x— E că testul demisiunei d-lui Ianoli : D-le președinte, Fiindu-mi cu neputință a concilia li­bertatea cu contrarul ei, vă rog bine-voiți a presintă onorabilei Camere de misiunea mea de membru al Parlamentului. Primiți, etc. Ianoli. —x— Procesul studeaților, judecat a fi la secțiunea a II civilo-corecțională, nu s’a putut sfîrși. A vorbit numai de procu­­rore Andronescu, care a cerut să se a­­plice studenților art. 184 combinat cu art. 185 din codicile penal. Luni vor urma desbaterile. —x— Dilele trecute uă mare furtună urmată de grindină a trecut prin Basarabia. Un curent puternic de aer sufla de câte­va zile din Carpați spre câmpiile Dnistru­­lui, nori negrii s’au acumulat asupra satelor Semireni, Chelmineciu, Iancuți, Romancuța, Grosdâuța, Chelmineț. Se­mănăturile de prin județul Chișineui sunt distruse de grindină. In orășelul Secureni n’a rămas nici un giam întreg. La Vas­­cauțeni 400 de boi, goniți de vânt, au perit înecându-se într’un rân. La Vasl­­îluțeni trei evrei au fost omorîțî de trăs­net, și un meteor mare a picat pe pă­dure. BULETIN FI SA a Clăti Bursa de adi prezintă ceva animațiune, afacerile totuși continuă a fi restrânse. Cursul diferitelor valori a suferit ore­care schimbări, pentru cea mai mare par­te din ele în bine, afară de Bănci, care nu s’au rădicat din lovitura ce au pri­mit ori. Ele au perdut încă câte­va pun­te încheiând cu 1395 ceea ce reprezintă oă scădere de 33 punte asupra cursului de schimb de alaltă­ ori. E probabil însă câ acest curs nu se va menține;­uă va­­lore atât de bună ajunsă la un punt atât de puțin urcat trebue neapărat să atra­gă mulți cumpărători, ceea ce va avea de resultat redobăndirea vechiului curs de 1450—1500.Mobiliarele și-au recâștigat puntele perdute. Construcțiunile care au fost de asemene lovite ori, sunt staționare la 281­­/11. Posesorii acestor acțiuni însă pot avea speranțe ca acest curs se va ri­dica în curând, nefiind justificat prin ni­mic în condițiunile actuale. Dacia­ Română pare pentru moment a beneficia mai mult de situațiune; se vorbesc minuni de ace­sta val­ore pentru luna viitare. Bine ar fi să fie așa, dar multe se mai pot în­­tămpla până atunci. Agiul 4.90 °­ C. BULETIN METEOROLOGIC 9 Iuniu 1884—dim. Severin senin 14 + R. R.-Sărat senin 15 (R Craiova „ 13 + focșani „ 13 + Slatina „ 13+ Bacita­nor 14 + Caracal , 10+ Petru „ 12 + Pitescu „ 121- Roman „ 11 + C.-Lung „ 12­­- Botoșani „ 13+ R-Vâlcii „ 9+ Dorohoi „ 13+ T-Jiului „ 12+ Iași senin 14-­­Măgurele „ 10+ Vasluia „ 15+ Ziumicea „ 13+ Huși vari­ale 21 + Alesandria „ 12+ Bărlad senin 12+ Giurgiu „ 13+ Tecucih „ 14+ Călărași „ 10+ Galați „ 10+ Ploiescu „ 11+ Brăila „ 18+ T.-Vestel „ 16+ Tulcea * 16 + Sinaia „ 14+ Mangalia „ 11+ Buzest variat 13 ”- Constanța „ 11+ SCIRI TEATRALE Grădina Stavri. — In tote serile se va da represintațiuni teatrale. LIBRĂRIA SOCEC & COMP. Din conferințele Ateneului român a a­­părut de fupt tipar broșura III-a : Pa­triotism și Cosmopolitism, de George D. Pallade. Prețul 1. n. 1. Din conferințele precedente, cuprinzând broșurele 1—V, s’a format un volum care costă 1. n. 4. BULETIN BIBLIOGRAFIC Librăria Socec et C­ie a publicat în­­­­tr’un volum cele 5 prime conferință fă­cut la Ateneu, în anul acesta. Acest volum conține: 1. Discursul de­­ deschidere de C. Esarcu. Invățămente din­­ Istoria patriei de N. Ionescu. 2. Relațiu­­­­nile Franciei cu România sunt Ludovic I XIV, XV și XVI de V. A. Urechiă. 3.­­ învățăminte din Istoria patriei, continuare de N. Ionescu. 4. Apocrifele în litera­tura română de dr. M. Gaster. 5. Parti­tele într’un Stat constituțional, de C. Disescu. Prețul 5 lei. * A apărut de curend Manual de Grama­tica limbei române, pentru gimnasie și licee, de loan I. Romanescu. Se află de vendare, cu prețul de 1 lei 50 bani, la d. G. Cârjean, librar în Ploesci. A apărut, și se află de vendare la a­­celași librar tot cu prețul de 1 leu 50 bani, și Sfii epistolar preces de topică și figuri pentru gimnasie și licee, de d. loan I. Romanescu. -X­A est de supt tipar Harta județului Covurlui, ediția III, de G. Mihăilescu, și se vinde cu prețul de 1 leu. * Medicina popolară cu privire la țăra­nul român, cu figuri în tecst de dr. G. Vuia medic al băilor din Mehadia. Carte scrisă pentru usul sculelor normale, se­minare, licee, etc. Prețul lei 2,50. Se pote procura de la autor la băile din Mehadia A apărut de curent nuvela localisata Satul cu comorile, de d. Petre­ Petrescu. Se află de ven4are, cu prețul de 1 leu, chiar la autore în Brașov. Cu prețuri reduse, se găsesc o de ven­­­are la I. Ionescu, strada Polonă 47, Bu­­curesci. Carte de citire, în raport cu învăță­mântul intuitiv, autorizată de ministerul instrucțiunei și introdusă în scalele pu­blice. Scriere ilustrată cu o­ mulțime de fi­guri pentru sch­ițele naturale, cu por­tretele celor mai însemnați Domni, și cu figuri dupe tabelele celor mai mari ar­tiști ca: Rafael, Pusin, Rubens, Murilo, ș. a. I parte 1 leu, II parte un leu 60 bani, III parte 2 lei, Rabat 30 la sută și al 13 exemplar gratis. Ori­ce comandă trebue să fie însoțită de prețul iei.­­X­Florile inimei, poesie de Isaia B. Bosco. Un exemplar costă 2 lei noi. Se află de văndare la tipografia dio­­cesană din Arad.* Nunta Begră, dramă localisata în două acte, în versuri, de Th. M. Stoenescu. Prețul unui exemplar în hârtie velină 1 leu 50 b. De vendare ia tóte librăriile. * Râurile orașelor, de Gr. M. Jipescu.-­­Prețul 4 lei. Se găsesce la tóte librăriile. * Cântul Lebedei, poesii de d. C. A A­­ricescu, prețul 1, 50. Se află depuse la tóte librăriile. B­UNISA BUCURESUI (Cota oficială) 9 Iuniü—* P>r> v.­­». Fond de Stat.—Renta rom. pe­p. 1875-5'Vo Beata română amort. 6 °/0.......................... „ (Schuldv8rsohreib.) .... Oblig, de Stat C. P. R. 6ll/0...................... Renta rom. (Rurale eonv.) 6°/o . . . ■ . împrumutul Stern 7 °/0.............................. . Openheim 8 °/6.......................... . Municipal 5%.......................... . oraș. Bucureșci cu­lese . . . Valori diverse.—Scrisuri fone rur. 7%. . Scrisuri fone. rur. 5.Vo.............................. Idem urbane 7%....................................... » , 6..................................... a »­5»­o...................................... Idem orașului Iași....................................... Oblig. Casei Bens........................................... Acțiuni. - Banca Națion. (5001. vers. într.) Soc. „Dacia-Rom.“ (250­1. vărs.) .... Soc. d’Asig. „Națion.“(200­1. vărs.) . . . Banca României (500­1. vărs )................. Soc. cred. mob. rom. (250­1. vers.) . . . Soc. rom.de constr. și lucr.pub. (2501. vărs.) Titlu de fondator al Soc. de constr emis. II „ „ „ „de Asig. Naționala. Schimb.—Londra cek................................... Schimb 4 luni................................................ Paris cek......................................................... . 3 luni.................................. Francia cek.................................................... „ 3 luni.......................... Viena cek .................................................... „ 3 luni..................................................... „ napoleon............................................. Berlin cek....................................................... „ 3 luni.................................................... Germania cek....................................... „ 3 luni................................................. Amsterdam 3 luni.......................... St.-Petersburg 3 luni................................... Belgia 3 luni................................................ . (scurt) ................................... Elveția cek ............. Menete,­­ Napoleon de aur » . » , , Galbeni austriaci. ..... o, trigi c.ssr::::....:: =­ = ................ .—.—-----------------------------Biletele Băncei Naționale.............................. — — — — — — — Aur............................................................. 4,80 4,90 — —. — — — fiorini de hârtie austr.............................. ~ — — — — — — — Ruble hârtie....................................... — — ------- ------- ------- BURSE STRĂINE n . . .r „ . . . _ _ _____ _„ _ Curs de adl +* 1«» de fer l ~ Vien» 20 Iunia Napoleon d'aur........................................... 681> 1 67 Galbenul................................... 5 74 5­73 Imperial .................................................... 9 93 9­93 — — — — — — Lira turciscă . . .................................... 11 03 N­ 0.3 ------- — — — — Argintul contra hârtie .... 100­­­— — — — — — Rubla hârtie comptant ....... 122 25 122 25 _ — _ — — — Acțiuni credit anstalt................................ 307 10­­ 07 50 — — — — — — Renta metalică .......................................... 81 80 81 30 — — — — — — Renta hârtie ........................................... 80 50 80 50 — ■— — — — — Renta aur..................................................... 102 20 102 20 1393 _ 1395 __ —­­ Loturi turcesci............................................ 20 20 20 20 — — 3311­0 335 — — Schimb Londra 3 luni........................... 122 — 122 05 __ __ 237 Vo — — ii Paris la vedere.............................. 48 40 48 40 _ _ _ _+ _ _ „ Berlin la vedere........................... 59 70 59 70 __ _ 209 210 __ __ » Amsterdam 3 luni........................... 100 60 100 60 — — 282+2,81,811/2 — — Paris.—Renta francesă 41/2'/0 .... 108 05 108 10 — — — — — — Renta română .................................... — — 94 50 _ — _ — — — Renta rom. 60/0 C. F. R.................... . — — ~ — _ _____ — — Credit mobiliar român........................... — — — — 25 2 1/0 25 11/4 _____ — — împrumutul elen. 1879 ........................... 420 — 420 — ’­­------- ------- ------- - „ 1881 .......................... 365 — — — _ __ __ __ — — Banca otomană................................... . 648 75 650 — _ __ — Datoria turcescă.......................... 8­20 8 20 ____ _ Lose turce................................... 41 50 42 — __ __ _ Schimb Londra la vedere ....... 25 19 25 20 __ __ __ _ __ | „ Amsterdam 3 luni,...................... 206 37 206 37 _ __ __ __ ____ _ Berlin 8 luni................................... 122 31 122 25 122 171­ 2------- ------- Berlin.—Napoleon................................... 16 25 16 24 -------- ------- — — Prioritățile căilor ferate.......................... .......... — — 1 — — — — — ■ [UNK] [UNK] [UNK] Obligațiuni idem........................................ — — — — — — — — — — Acțiuni idem . . ............................... — — — — — — — — — — 1 Renta amort. 5 °/o C- K. R........................ 25 50 95 70 — — — — — — 1 Obligațiuni noul 6%............................... 104 30 104 40 — — — — — — Impr. Oppenheim........................................ 110 20 110 20 — — — — — — I Rubla hârtie comptant........................... 305 70 205 85 _ — — — — — 1 Schimb Londra 3 luni.............................j 20 »5 20 35 — — — — ~ * Paris % luai............................ J 80 65 80 65 — — — — — - Ant»t«ră«a S hm?» . i 170 05 ' 70 05

Next