Romanulu, iunie 1884 (Anul 28)

1884-06-25

* A­NUL AL XXVIII-LE) Voiesce și vei putea, ANUNCIUSI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 baul Deta „ , „ „ HI....................2 lei - „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulu­i. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — 20 BANI ES­E­MP­L­ARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respungetor : C. A. ROSETTI. I BDGDISG 11 nE m Am spus publicului tot ce, după­­ părerea noistră, guvernul actual a făcut bine­­ și reu. Credem ca cititorii Românului au­ băgat de semn câ, mai cu sema de la contopirea timpului cu Binele pu­blic, n’am combătut partita care s’a anunțat supt titlul de „partita-con­­servatore-liberala. “ Am publicat programa acestei par­tite, dar n’am combătut-o și nici mă­car n’am desbătut-o. N’am dus asemene nici un cuvânt­­ în privința manifestelor ș’a broșure­­li­lor politice ale d-lui Gheorgh­e Bi­­bescu care, neridicând un drapel în propriul sâu nume, și ne­constituind că partită supt drapelul seu, este neapărat un membru al partitei con­­servatore-liberale. Deși de doui ani, directo­rele Ro­mânului n’a fost, am putea fijice, nici chiar deputat, fu necurmat atacat, infuriat, calomniat în tóte modurile,­­ și totuși el n’a răspuns nici chiar pentru a s’apăra. E. Nu voim nici acum se deschidem lupta cu protivnicii noștrii nici se ne apăram de acusurile ce necon­­s­tenit ne fac. Luptele de partite, făcute în inte­resul general, trebue să aibă și ele timpul și chiar bilele lor. Cești doui ani trecuți impuneau­, după noi, tuturor partitelor datoria d’a ucide vermele care, încuibat la rădăcina legii electorale, usca mora­li­litatea publică. v . D. C. A. Rosetti a denunțat acest ’­ verme, precum s’a denunțat mai de p’atunci cel care distruge viile, și mai nimeni n’a voit să ardă nici pe unul nici pe cel-l­alt. Oposițiunile întrunite au luptat cu bărbăție pentru menținerea vermelor de la rădăcina legii electorale. Cei mai avuți din țară, precum și guvernul, n’au voit se merga la ră­dăcină, pentru a’l distruge, ci s’au mulțumit a căuta sĕ-l stârpéscá prin descîntece, precum proprietarii de vis vorbesc chiar acum se ucidă philoc­­sera prin nomol de la balta albă, ér alții prin aiasmă. Părăsit mai de toți, directorele Ro­mânului a fost silit pentru acum să­­ se mărginescă în a protesta în pri­vința legii electorale, precum siliți suntem să ne mărginim în a dice proprietarilor de vii, ardeți toți îm­preună vitele bolnave ca să scăpați pe cele sanétose. Dacá nici în acesta cestiune cei in­­­teresațî nu vor voi să înțelegă, nu­­ putem face alt, nici în acesta pri­­­vință, de­cât a spune ceia ce credem ș’a lăsa răspunderea potopului asupra celor cari nu vor să se descepte și stăvilare să-I pue. Nici acum nu credem c’a sosit tim­pul ca presa să s’ocupe d’a dreptul de luptele de partite. Legea electorală s’a făcut. Placă-ne saű ne placă-ne nouă, o­­sebitelor minoritâți, ea trebue, acum ca și l’a 1866, să se pue în lucrare. Ast­fel fiind faptul, îmi pare ca datoria fie­cârei partite, fie ca amică a unui guvern, fie în osebire cu dân­sul în unele fapte și chiar de prin­cipii, fie sinceră m­imică a ideilor și a procedurilor sale, trebue să lupte în unire și cu activitate pentru ca lis­tele electorale să se facă cu cea mai mare nepărtinire, cu cea mai deplină conformitate cu legea. Daci se vor face ilegalități, trebue­s ca toți împreună se denunțăm ile­galitățile comise, să le dovedim și să cerem îndreptarea la tribunale și la Curtea de casațiune. După ce cu toții ne vom deplini acesta datorie, atunci vine firește î­n timpul luptelor între partite, Fie­care partită având neapărat ideile, credințele sale, este datore să le espite, să le facă cunoscute alegă­torilor, în mod clar și positiv, și să lupte, cu tărie dar cu lealitate, ca ele să fie adoptate de către marea majoritate a națiunii. Cn asemene luptă este drepta, este legală, este, putem dice, ch­iar bine-fă­­cătóre. Mers-au și merg pe acesta cale pro­tivnicii drapelului ce, de la Pruncul Român, servim noi ? Nu, după pă­rerea nóstrá. Acesta ne vom încerca să le-o do­vedim pe scurt dar cu frățietate în numărul viitor. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Roma, 5 Iubit. — Se asigură în partita catolică ca nu va fi cu neputință ca Papa supt impresiunea ce l’a făcut să simtă biruința clericalilor belgiani, să autorize pe clericalii italieni a participa de aici nainte la alegerile politice. Paris, 5 Iulie.— Senatul va numi Marți comisiunea însărcinată de a face raportul asupra proiectului de reviziune. Se con­sideră mereu ca probabilă respingerea proiectului. I­. Massă, compositorul de musică, a murit. N’a fost până acum nici un cas de ci­oletă la Paris. Scomptele contrarii sunt cu totul false. In cursul ultimelor 24 de ore a fost constatat unspre­zece morți de ci­oletă la Tulon și șase la Marsilia, Londra, 5 Iuliu. — In cercurile noast­re politice să persistă a se crede câ confe­rința va întâmpina mari greutăți, dar câ Puterile sunt dispuse s’o facă a reuși. Paris, 6 Iuliu. — S’a constatat în cur­sul ultimelor 24 ore <zece morți de h ho­­leră la Tulon și cinci la Marsilia. Roma, 6 Iulia. — Printre lucratorii ita­liani întorși din Francia la Saluzzo și supuși unei rigurose observări în lazaret, au fost două cazuri de h­­oleră. S’a isolat îndată bolnavii din care unul a murit ori. Resultă din autopsia cadavrului ca este o­oleră asiatică. Constantinopole. 6 Iulia. Calea indirectă. —Ambasadorii să preocup de intențiunea­otărîtă a forței de a închide, chiar între­buințând forța, bi­rourile poștale străine în urma recentei convențiuni poștale turco - bulgare. Guvernul turc așteptă neconte­nit uă iradea imperială care să autorize măsurile de luat în acesta privință. Deja Austria a început a desinteresa pe Bul­garia procedând la închiderea bi­rourilor poștale austriace stabilite mai din­ainte în țară. Cestiunea e privită ca în stare de a se învenina­­ță circulară confidențială a marelui vizir recomandă în mod expres guverno­­rilor din provincii de a administra vilaietele fară a se supune la influența consulilor, mai cu semn în cestiunile privitore la străini. DIN AFARA GERMANIA Weser Zeitung publică oă scrisore ce-i adreseza din Lipsea deputatul democrato-social d. Bebel și ’n care se­­ jice între altele . Ast­fel dar mica stare de asediu a fost proclamată pentru a patra oră asupra Lipscei și a împregiurimilor sale, și prin acesta cei espulsați sun ținuți încă pentru un an departe de căminurile lor. Printre cei 80 până la 90 bărbați cari au fost is­­goniți de aici și din împregiurimi, de la ăntâia proclamare a unicei stâri de ase­­diu în anul 1881, se află și patru deputați din Reichstag, și adică d-nii Liebknecht, Bebel, Hasenclever și Geiser. Din acești patru, cel din urmă și-a stabilit domici­liul său în Stuttgart. Hasenclever locu­­eșce în Halle, or dinii Liebknecht și Be­bel s’au așezat în Borsdorf, un sat mic în apropiere de Lipsca și care se află la marginea ținutului asupra câruia a fost proclamată starea de asediu. S’a împrăștiat credința ca isgonirea nu va fi ținută cu rigore și ca s’a permis celor isgoniți ca, pentru afacerile lor co­merciale și de gospodărie, să stea din când în când câtă­va vreme în Lipsea. Acesta este uă greșeală. Numai nișce motive forte seriose au făcut pe poliție să per­mită, și pentru un timp scurt, să ase­mene ședere. Contravenienții sunt pedep­siți cu 1000 mărci amendă sau cu uă în­chisore de șase luni. Deca cel isgonit este nevoit de afaceri să calce pe terito­riul stării de asediu, apoi el trebue să încunoșciințeze mai întâia pe poliție des­pre acesta, care-i da atunci un aginte secret spre a-l însoți de la uă gară la cea­l­altă. A produs uă impresiune ciudată faptul ca deputații Liebknecht și Bebel, întorcându-se Sâmbătă de la Reichstag, erau însoțiți la gara din Berlin de un a­­ginte secret, care-i urma până la Lipsea și așteptară acolo până ce ei părăsiră și acest oraș. AUSTRO-UNGARIA Citim în diurni­le­­ lemps de la 4 Iulie : Cestiunea vitelor amenință din nou de a tulbura pacea între Austria și Ungaria. Ne aducem aminte de conflictul ce s’a născut, acum câte­va luni, din causa con­­curinței piețelor din Presburg și Viena, între cele două guverne și cooncesiunile ce a trebuit să facă în acesta privință cabinetul Taaffe ministerului ungar. Certa a început din causa unei­otărîri a minis­trului de comerciu austriac, prin care se ordonă drumurilor de fer galițiane de a nu face, pentru transportul vitelor la Presburg, aceleași condițiuni favorabile cari le acordă vitelor cu destinațiunea pen­tru Viena, și de a nu primi vitele din Ga­­liția ca transport direct pentru Presburg, ci de a le debarca la Oswiecim, unde vor fi nutrite. Este evidente ca oprirea tran­sportului direct la Presburg ar da acestei piețe oă mare inferioritate faciă cu cea din Viena. Eeă pentru ce acesta măsură a produs că vine mișcare la Pesta. A­­cesta este oă nouă fașă a luptei econo­mice ce există între Ungaria și Austria. ENGLITERA Uă telegramă din Londra, cu data de 3 Iulie și public­ dă de MUle freie Presse, anunță următórele : Pe aici domnesce mai în genere cre­dința ca conferința nu va reuși în cas când represintanții puterilor nu vor mai primi și alte instrucțiuni afară de cele ce au. D. Waddington a simțit într’atât greutatea situațiunii în­cât a și plecat la Paris, spre a explica personal d-lui Jules Ferry ne-acordul propunerilor en­­gleze cu vederile celor­l­alte puteri. Se observă deosebiți curenți în conferință contra propunerilor englese. Francia, care este represintată prin patru bărbați în­semnați, afirmă prin d. Blignières câ propunerile financiare englese sunt cu totul false și neadmisibile. Mai întei fiind câ pornesc de la nisce cifre false atât în privința veniturilor cât și a cheltuielilor egiptene, și de aceea modificările propuse ar fi tot atât de nefolositare cât și ne­­corespunde tote scopului urmărit. Egipe­­tul este cu totul în stare a deplini tate îndatoririle sale și ași echilibra bugetul, fără a causa cel mai mic ne-ajuns credi­torilor, daca ocupațiunea englesă se va face cu cheltuiala Englitezei, și decă ve­niturile domenielor Daira, casa datoriei și a celor­l­alte isvare de venituri per­­manente ar fi ebangiate într’un chip ra­țional. D-sea decilară ca va da în acesta privință dovedii cu cifre. La un meeting ținut Marți de lord­ii conservatori la mard­usul de Salis­bury, s’a stabilit testul resoluțiunii ce va trebui presintată aeji în Ca­mera lordilor de lordul Cairns cu ocasiunea citire­ pentru a doua ora a proiectului de reformă electorală. Eeă acesta resoluțiune . De­și acesta Cameră este gata a lua parte la un plan bine cumpănit și com­plect pentru lărgirea dreptului de vot, totuși ea nu crede ca este drept a pro­­cede la a doua citire a unui proiect, care țintesce la oă modificare fundamentală a instituțiunilor electorale ale Regatului­ Unit, fără ca el se fie însoțit de măsuri care să acorde dreptul de vot ast­fel în­cât se se asigure că adevărată și dreptă represintațiune a poporului, și fără ca în propunerile guvernului să se dea garanții ca actualul proiect nu va fi pus în apli­care de­cât numai ca uă parte a unui plan complect de reformă. DANEMARCA In urma alegerilor, socialiștii da­­nemarcesi au publicat un Manifest în care se arată ca partita democrată­­socială a lucrătorilor a intrat într’o­ nouă posițiune politică în urma vic­toriei repurtată Mercur­, posițiune­­ care-I atribue uă mai mare răspun­dere și o sfătuesce a procede cu înțe­lepciune, liniște și matură cugetare. După asigururile date de președintele „ Asociațiunii democrato-sociale“ exis­tă oă partită democrato-socială nu­­merosă și bine organisată nu numai în Copenhaga ci și’n provincie. Același lucru susține și faia So­cia­l - Dem­oier­a­tea într’un articol asupra alegerilor, în care olice : Noi nu cugetam a ne opri la resultatul ce am dobândit făcând să se alega doui candidați democrați-sociali în două cir­­cumscripțiuni electorale din Copenhaga. Socialismul a prins deja rădăcini tari în mai multe pârți ale țarei, și de aceea nu este trebuință de sforțări tocmai mari spre a-I da­tă și mai mare întindere. LUNI, MARȚI, 25; 26 IUNIU 1884. Luminéza­te și veî fi. ABO­NAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lel; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; și lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN­ ROMANIA, la administrațiunea­­ Harului și oficiale poștale. 1,A PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — STAREA JUDEȚELOR IV. 1) Anul trecut, vorbind de starea județe­­în anul anul 1882-83 diceam : Tote statele—și istoria e de față, spre a dovedi acesta—când au ajuns la cris­­talizarea aspirațiunilor lor, s’au gândit și au lucrat, spre a pune temelii puter­nice instituțiunilor dobândite ș’a-și garan­ta viitorul și mersul necontenit spre pro­pășire. In acest stadiu de definitivă organisa­­re este acum statul român. Trebuințe noui s’au ivit și se ivesc necontenit și datoria de căpetenie a ge­­nerațiunii actuale este d’a le clasa repe­de după însemnătatea lor din puntul de vedere al interesului generale al viforu­lui și a le da satisfacere pe atât de re­pede pe cât de arginte este trebuința ce se simte de ele. Mai e încă ceva. Comuna, familia cea mică în sânul ma­rei familii a statului, este temelia ori­cărei organisari dăinuitore. Wl la comună dar trebue a începe , a urma cu județul și—ea corona a, în­ bro­­gului edificiu—a mântui cu organisarea centrală. Soü, când urgința e mare, ca la noi, câci repede forte am mers până acum și am realizat progrese surprinzátore în com­parare cu puținul timp de când le-am în­ceput, lucrarea în cele trei direcțiuni indicate nu pate să se facă, într’un mod folositor și trainic, de cât simultanem păstrând cine necurmat armonia în scop și armonia în mi­jlace, adică neperetând nici uă deta din vedere ca una singură e acea lucrare și deci părțile iei trebue să corespundă pe deplin, să se închege una cu alta în mod firesc. Trebuința de căpetenie, sau una din trebuințele de căpetenie ale ori­carui stat este acea da a se întări și a se lumina, adică a se pune în stare d’a utilisa, la un moment dat, tóte forțele materiale și morale pe care le posede poporul. Arma și cartea sunt instrumentele a­­cestei întăriri. D’aci a început statul și județele l’au urmat. Teritorializarea armatei, care póte pu­ne la disposițiunea statului cele mai mul­te brațe vigurose și deprinse cu mânui­rea armei și cu mai puține chieltueli, e­­ra sistema ce ni se impunea de firea lu­crurilor și de strălucita spera­nța ce s’a făcut în ultimul resbel. Acesta sistemă a și fost adoptată; bu­getul statului s’a urcat în mod aprope nesimțit în vederea resultatelor ce i să dobândesc și bugetele județelor asemene trebuiau să cresca pentru­ ca în sarcina lor cade clădirea de cazarme pentru armata teritorială. Unele din județe au început a să gândi și la învățământ și se­ dau subvențiuni scólelor rurale, sau au înființat, cu mi­j­­locele lor, scule de meserii, normale, etc. Reproducem cu plăcere câci pe deplin aprobăm și astăzi aceste considerațiuni­­care sunt, după a nostra părere, progra­ma cea mai logică ce trebuie neapărat se urmăm. Pentru construcțiuni, de casarme mai ales, de spitale și în unele locuri de scu­le, județele au recurs la împrumuturi. Pe lângă acesta însă, în vederea folo­­selor imense ce pute aduce luminarea poporului pentru propășirea atât materi­ale cât și morale a țârii, tote consiliele județene au început a înscrie, în bugete­le lor câte uă sumă óre­care pentru scu­le. Aceste chieltueli, nefiind legalminte o­­bligatorie, și impunându-se numai moral­­minte de necesitatea propășirii grabnice a poporului, sunt dă dovadă de bunele simțămente ale consilielor județene pen­tru cultura naționale. Le urmărim dar cu deosibită atențiu­ne și le înregistrăm cu mare bucuria. E dă comparativ între anul 1883-84 și 1884-85, chieltuielele pe care județele și le au impus pentru scule. 1 1) A se vedea Românul de la 8, 19, 21, 23 și 24 luniu. 1883—84 1884-85 Argeș 21,700.— 5,400.— Bacäü 26,686.— 20,952.— Botoșani 15,960.— 14,480.— Brăila 42,320.- 38,060.­Buzeü 4,300.— 5,600.— Constanța 28,600.— 29,340.— Covurlui 13,800.— 8,000.— Dâmbovița 32,140.— 25,940.— Dolj ’ 128,771.28 117,306 28 Doroboift — — Fălcin 3,900.— 2,000.— Gorj 19,560.— 18,800.— Ialomița 71,700.— 23,561.92 In ori­ce stare, am deplora micșorarea cheltuelelor pentru învățământul public, câci suntem adânc convinși ca mai cu semn aceste cheltueli sunt cu totul re­­producătore și se resfrâng asupra țârii în resultate din cele mai imbucuratore. Deplorăm și acum micșorarea, de­și re­­cunoscem ca, în urma reducerii produsu­lui decimelor din căile comunale la a treia parte, consiliele județene au fost silite să taie cu carne vie, să merga­ cu economia până la absurd, spre a face faciă trebuințelor. Totuși constatăm cu fericire, și spre lauda consilielor județene, ca multe din ele nu numai n’au redus, ci dacă au spo­rit cheltuelile pentru învățământ pe a­­nul 1884—85, în comparare cu cele ce înscriseseră în bugetul anului trecut. Consiliere care și-au înțeles atât de bine misiunea și-au dovedit ast­fel sta­tornicia de a lucra și lupta pentru lumi­narea poporului sunt cele din județele Buzău, Covurlui, Iași, Ilfov, Mehedinți, Muscel, Olt, Putna, Roman, Suceava, Te­cuci, Tutova și Tulcea. Aci pute n’ar fi locul d’a face compa­­rațiune cu străinătatea, câci—la noi— județelor, ca întocmire geografică nu li se impune nici uă sarcină pentru in­strucțiune și ceea­ ce fac este cu totul fa­cultativ, totuși amintim ca în Belgia, țara de la care am împrumutat întocmi­rile nóstre politice și cu care ne place să ne comparăm, ca și chiar fară vreme, provinciele au înscrise în bugetele lor pentru învățământ uă sumă mai însem­nată de­cât pentru ori­ce alt serviciu pu­blic, mai mare chiar de­cât cea destina­tă căilor de comunicare. Consiliele județene au cheltuit pentru învățământ în 1882 - -83, 852,370 1. 28 b.; or pentru 1884—85 au înscris în buget 785,611 1. 20 b. Suma acesta, deci ținem sema de lipsa de scule ce este în comunele rurale și de neputința în care se găsesc acele comune d’a-și clădi locale ș’a-și plăti institutorii, e forte neînsemnată; e totuși ceva, câci represintă a 12-a parte din cheltuelele ce face pentru învățământ statul, care și-a luat sarcina d’a plăti pe învățătorii de tote gradele și a procura sculelor se­cundare și superiore localele și tot ma­terialul didactic, înregistrăm tendința consilielor jude­țene pentru a ajutora învățământul ca una din cele mai încuraj­atore manifes­tări ale practicării principiului descen­­tralisării administrative. Ea dovedește ca, cu totă pușina încre­dere ce arăta încă partidele politice prin­cipiului descentralisârii administrative, el își arăta prin fapte bunurile și se va im­pune tuturor prin efectele ce-a început a da. N­ salutăm ca aurora libertății, care are să suprime și cele din urmă îndărăt­­niciri ale centralizării. Iași 9,140.- 17,740.­ Ilfov 54,200.- 72,520.— Mehedinți 45,750. — 48,960.— Muscel 2,800.— 2,900.— Neamțu 8,280.— 7,380.— Olt 2,280,— 5,200.— Prahova 74,742.— 71,813.— Putna 20,010.— 21,534.­Roman 8,720.— 13,400.— Romanați 40,660.— 37,763.— R.-Sărat 800.— 500.— Sucéva 22,672.— 25,752.— Tecuci 3,600.— 9,700.— Teleorman 45,345.— 39,580.— T ulcea 11,524.- 25,000.— Tutova 5,840.— 7,240.— Vâlcea 54,500.— 50,509.­Vasluî [5,660.— 4,930.— Vlașca 26,900.— 14,750.­Total 852,370.28 785*611.20 TELEGRAME Rîmnicu-Vâlcea, 23 Iuniu, 1884,10 ore sera. In primăria Bălcești, districtul Argeș, n’au sosit până astă­zi 23 nici circulara ministerială pentru formarea listelor nici „Monitorul“ de la 9 Iuniu. Vă rog deșteptați autoritățile distric­tuale și biuroul postal Tigvena. __________C. Bălcescu. T -Ocna, 24 Iunie­^ Drumul Ocna-Slănic s’a restabilit în­­ comptul d-lui Rohr. Din Bacau primim uă telegramă de la d. Caton Lecca, prin care ne spune ca petițiunea adresată ministrului justiției, despre care am vorbit, este redactată de­uă personă dată afară din slujbă și care a comis un fals; cu acesta ocasiune, ne­putând reproduce termenii telegramei, ne mărginim a publica numai conținutul sâu. SCIRI D’ALE­dilei Astă­di, 2g­rumü, termometrul casei Menu (succrs de Sbuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur: La 12 ore noptea -4-13. La 7 ore dim. +15.2 La amineji +2E înălțimea barometrică 759 mm Cerul puțin noros.*■ * * Diarul oficial publică decretul prin care ministerul este remaniat în modul cum am anunțat în numărul trecut adică: d. prim ministru Brătianu trece la Interne, d­ Kițu la instrucție, d. generare Fălcoianu vine la ministeriul de resbel, d. Aure­­lian ese din cabinet iar cei 1 ’alți miniș­trii rămân la posturile lor. * * 44 Magistrații de Prahova, afară de d-nii Năcescu și Bălăcanu, au fost ieri în corpore la d. ministru al justiției, recla­mând contra primului procuror, din cauză ca nu are uă purtare corectă în postul ce ocupă. Intre alte reclamațiuni contra primului procuror a fost și acea privitore la afacerea fetei omorâte la Ploiesci. Ma­gistrații au mai spus d-lui ministru ca actualul prim procurore, ca supt-prefect la Constanța, a avut aceiași purtare ne­corectă. D. ministru a făgăduit ce va numi­tă anchetă care să cercete d­e faptele ce se impută primului procurore. * *­­X­Monitorul Oficial de eli publică regula­mentul interior și de administrațiune a­comisiunei veterinare. * Tot Monitorul Oficial sancționâză legea pentru trecerea grădinei cișmegiu câtre comuna Bucuresci. Grădina Cișmegiu se trece de sub în­grijirea ministerului agriculturei, indus­triei, comerciului și domeniilor în acea a comunei Bucuresci, cu condițiunile urmă­­tare : a) . Să nu se schimbe sub nici un cu­vânt de la destinațiunea sa de preumblare publică, cu intrare pururea liberă ; b) . Să se reserve guvernului dreptul de a dispune de acesta grădină pentru festivități, exposiții sau altele. Lucrarea de insănătoșire a lacului din grădina Cișmegiu să se execute de co­mună după prescripțiunile comisiunea de medici și ingineri, întocmită de ministe­rul agriculturei industriei, comerciului și domeniilor, și care s-a comunicat comu­nei. Pentru acesta lucrare, ministerul a­­griculturei, industriei, comerciului și do­meniilor va pune la disposițiunea comu­nei suma de 36.000 lei. In viitor se va prevede în proiectele de budgete ale ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor de subvențiune anuale de 6.000 lei, care se va pune la disposițiunea comunei.­­X­ *­X­Am anunțat acum­­ ce­­jile cu d-ra E­­lena Bujorenu, fiica d-lui N. G. Bujorenu din Bârlad, fost deputat și senator, a trecut esamenul clasei a VII la liceul din Iași; ni se scrie din Bârlad ca bilele a­­cestea a depus cu mare succes și esame­nul de bacalaureat.* * X­Sâmbătă a isbucnit un incendiu pe strada sfinții Voivodi la ora unu din nopte și au ars grajdurile unui birjar. Cu tote că locul sinistrului era chiar la spatele Ministerului de Resbel, unde se găsește un post de pompieri, n’am vădut de­cât pe nenorociții soldați luptându-se, cu toparele, și dărâmând acoperișul spre a isola focul câci după obiceiu.. . apă nu era, și nu au sosit sacalele de­cât forte tardiv. * * *

Next