Romanulu, iunie 1884 (Anul 28)
1884-06-25
* ANUL AL XXVIII-LE) Voiesce și vei putea, ANUNCIUSI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 baul Deta „ , „ „ HI....................2 lei - „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — 20 BANI ESEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respungetor : C. A. ROSETTI. I BDGDISG 11 nE m Am spus publicului tot ce, după părerea noistră, guvernul actual a făcut bine și reu. Credem ca cititorii Românului au băgat de semn câ, mai cu sema de la contopirea timpului cu Binele public, n’am combătut partita care s’a anunțat supt titlul de „partita-conservatore-liberala. “ Am publicat programa acestei partite, dar n’am combătut-o și nici măcar n’am desbătut-o. N’am dus asemene nici un cuvânt în privința manifestelor ș’a broșurelilor politice ale d-lui Gheorghe Bibescu care, neridicând un drapel în propriul sâu nume, și neconstituind că partită supt drapelul seu, este neapărat un membru al partitei conservatore-liberale. Deși de doui ani, directorele Românului n’a fost, am putea fijice, nici chiar deputat, fu necurmat atacat, infuriat, calomniat în tóte modurile, și totuși el n’a răspuns nici chiar pentru a s’apăra. E. Nu voim nici acum se deschidem lupta cu protivnicii noștrii nici se ne apăram de acusurile ce neconstenit ne fac. Luptele de partite, făcute în interesul general, trebue să aibă și ele timpul și chiar bilele lor. Cești doui ani trecuți impuneau, după noi, tuturor partitelor datoria d’a ucide vermele care, încuibat la rădăcina legii electorale, usca moralilitatea publică. v . D. C. A. Rosetti a denunțat acest ’ verme, precum s’a denunțat mai de p’atunci cel care distruge viile, și mai nimeni n’a voit să ardă nici pe unul nici pe cel-lalt. Oposițiunile întrunite au luptat cu bărbăție pentru menținerea vermelor de la rădăcina legii electorale. Cei mai avuți din țară, precum și guvernul, n’au voit se merga la rădăcină, pentru a’l distruge, ci s’au mulțumit a căuta sĕ-l stârpéscá prin descîntece, precum proprietarii de vis vorbesc chiar acum se ucidă philocsera prin nomol de la balta albă, ér alții prin aiasmă. Părăsit mai de toți, directorele Românului a fost silit pentru acum să se mărginescă în a protesta în privința legii electorale, precum siliți suntem să ne mărginim în a dice proprietarilor de vii, ardeți toți împreună vitele bolnave ca să scăpați pe cele sanétose. Dacá nici în acesta cestiune cei interesațî nu vor voi să înțelegă, nu putem face alt, nici în acesta privință, decât a spune ceia ce credem ș’a lăsa răspunderea potopului asupra celor cari nu vor să se descepte și stăvilare să-I pue. Nici acum nu credem c’a sosit timpul ca presa să s’ocupe d’a dreptul de luptele de partite. Legea electorală s’a făcut. Placă-ne saű ne placă-ne nouă, osebitelor minoritâți, ea trebue, acum ca și l’a 1866, să se pue în lucrare. Astfel fiind faptul, îmi pare ca datoria fiecârei partite, fie ca amică a unui guvern, fie în osebire cu dânsul în unele fapte și chiar de principii, fie sinceră mimică a ideilor și a procedurilor sale, trebue să lupte în unire și cu activitate pentru ca listele electorale să se facă cu cea mai mare nepărtinire, cu cea mai deplină conformitate cu legea. Daci se vor face ilegalități, trebues ca toți împreună se denunțăm ilegalitățile comise, să le dovedim și să cerem îndreptarea la tribunale și la Curtea de casațiune. După ce cu toții ne vom deplini acesta datorie, atunci vine firește în timpul luptelor între partite, Fiecare partită având neapărat ideile, credințele sale, este datore să le espite, să le facă cunoscute alegătorilor, în mod clar și positiv, și să lupte, cu tărie dar cu lealitate, ca ele să fie adoptate de către marea majoritate a națiunii. Cn asemene luptă este drepta, este legală, este, putem dice, chiar bine-făcătóre. Mers-au și merg pe acesta cale protivnicii drapelului ce, de la Pruncul Român, servim noi ? Nu, după părerea nóstrá. Acesta ne vom încerca să le-o dovedim pe scurt dar cu frățietate în numărul viitor. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Roma, 5 Iubit. — Se asigură în partita catolică ca nu va fi cu neputință ca Papa supt impresiunea ce l’a făcut să simtă biruința clericalilor belgiani, să autorize pe clericalii italieni a participa de aici nainte la alegerile politice. Paris, 5 Iulie.— Senatul va numi Marți comisiunea însărcinată de a face raportul asupra proiectului de reviziune. Se consideră mereu ca probabilă respingerea proiectului. I. Massă, compositorul de musică, a murit. N’a fost până acum nici un cas de cioletă la Paris. Scomptele contrarii sunt cu totul false. In cursul ultimelor 24 de ore a fost constatat unsprezece morți de cioletă la Tulon și șase la Marsilia, Londra, 5 Iuliu. — In cercurile noastre politice să persistă a se crede câ conferința va întâmpina mari greutăți, dar câ Puterile sunt dispuse s’o facă a reuși. Paris, 6 Iuliu. — S’a constatat în cursul ultimelor 24 ore <zece morți de h holeră la Tulon și cinci la Marsilia. Roma, 6 Iulia. — Printre lucratorii italiani întorși din Francia la Saluzzo și supuși unei rigurose observări în lazaret, au fost două cazuri de holeră. S’a isolat îndată bolnavii din care unul a murit ori. Resultă din autopsia cadavrului ca este ooleră asiatică. Constantinopole. 6 Iulia. Calea indirectă. —Ambasadorii să preocup de intențiuneaotărîtă a forței de a închide, chiar întrebuințând forța, birourile poștale străine în urma recentei convențiuni poștale turco - bulgare. Guvernul turc așteptă necontenit uă iradea imperială care să autorize măsurile de luat în acesta privință. Deja Austria a început a desinteresa pe Bulgaria procedând la închiderea birourilor poștale austriace stabilite mai dinainte în țară. Cestiunea e privită ca în stare de a se înveninață circulară confidențială a marelui vizir recomandă în mod expres guvernorilor din provincii de a administra vilaietele fară a se supune la influența consulilor, mai cu semn în cestiunile privitore la străini. DIN AFARA GERMANIA Weser Zeitung publică oă scrisore ce-i adreseza din Lipsea deputatul democrato-social d. Bebel și ’n care se jice între altele . Astfel dar mica stare de asediu a fost proclamată pentru a patra oră asupra Lipscei și a împregiurimilor sale, și prin acesta cei espulsați sun ținuți încă pentru un an departe de căminurile lor. Printre cei 80 până la 90 bărbați cari au fost isgoniți de aici și din împregiurimi, de la ăntâia proclamare a unicei stâri de asediu în anul 1881, se află și patru deputați din Reichstag, și adică d-nii Liebknecht, Bebel, Hasenclever și Geiser. Din acești patru, cel din urmă și-a stabilit domiciliul său în Stuttgart. Hasenclever locueșce în Halle, or dinii Liebknecht și Bebel s’au așezat în Borsdorf, un sat mic în apropiere de Lipsca și care se află la marginea ținutului asupra câruia a fost proclamată starea de asediu. S’a împrăștiat credința ca isgonirea nu va fi ținută cu rigore și ca s’a permis celor isgoniți ca, pentru afacerile lor comerciale și de gospodărie, să stea din când în când câtăva vreme în Lipsea. Acesta este uă greșeală. Numai nișce motive forte seriose au făcut pe poliție să permită, și pentru un timp scurt, să asemene ședere. Contravenienții sunt pedepsiți cu 1000 mărci amendă sau cu uă închisore de șase luni. Deca cel isgonit este nevoit de afaceri să calce pe teritoriul stării de asediu, apoi el trebue să încunoșciințeze mai întâia pe poliție despre acesta, care-i da atunci un aginte secret spre a-l însoți de la uă gară la cealaltă. A produs uă impresiune ciudată faptul ca deputații Liebknecht și Bebel, întorcându-se Sâmbătă de la Reichstag, erau însoțiți la gara din Berlin de un aginte secret, care-i urma până la Lipsea și așteptară acolo până ce ei părăsiră și acest oraș. AUSTRO-UNGARIA Citim în diurnile lemps de la 4 Iulie : Cestiunea vitelor amenință din nou de a tulbura pacea între Austria și Ungaria. Ne aducem aminte de conflictul ce s’a născut, acum câteva luni, din causa concurinței piețelor din Presburg și Viena, între cele două guverne și cooncesiunile ce a trebuit să facă în acesta privință cabinetul Taaffe ministerului ungar. Certa a început din causa uneiotărîri a ministrului de comerciu austriac, prin care se ordonă drumurilor de fer galițiane de a nu face, pentru transportul vitelor la Presburg, aceleași condițiuni favorabile cari le acordă vitelor cu destinațiunea pentru Viena, și de a nu primi vitele din Galiția ca transport direct pentru Presburg, ci de a le debarca la Oswiecim, unde vor fi nutrite. Este evidente ca oprirea transportului direct la Presburg ar da acestei piețe oă mare inferioritate faciă cu cea din Viena. Eeă pentru ce acesta măsură a produs că vine mișcare la Pesta. Acesta este oă nouă fașă a luptei economice ce există între Ungaria și Austria. ENGLITERA Uă telegramă din Londra, cu data de 3 Iulie și public dă de MUle freie Presse, anunță următórele : Pe aici domnesce mai în genere credința ca conferința nu va reuși în cas când represintanții puterilor nu vor mai primi și alte instrucțiuni afară de cele ce au. D. Waddington a simțit într’atât greutatea situațiunii încât a și plecat la Paris, spre a explica personal d-lui Jules Ferry ne-acordul propunerilor engleze cu vederile celorlalte puteri. Se observă deosebiți curenți în conferință contra propunerilor englese. Francia, care este represintată prin patru bărbați însemnați, afirmă prin d. Blignières câ propunerile financiare englese sunt cu totul false și neadmisibile. Mai întei fiind câ pornesc de la nisce cifre false atât în privința veniturilor cât și a cheltuielilor egiptene, și de aceea modificările propuse ar fi tot atât de nefolositare cât și necorespunde tote scopului urmărit. Egipetul este cu totul în stare a deplini tate îndatoririle sale și ași echilibra bugetul, fără a causa cel mai mic ne-ajuns creditorilor, daca ocupațiunea englesă se va face cu cheltuiala Englitezei, și decă veniturile domenielor Daira, casa datoriei și a celorlalte isvare de venituri permanente ar fi ebangiate într’un chip rațional. D-sea decilară ca va da în acesta privință dovedii cu cifre. La un meeting ținut Marți de lordii conservatori la mardusul de Salisbury, s’a stabilit testul resoluțiunii ce va trebui presintată aeji în Camera lordilor de lordul Cairns cu ocasiunea citire pentru a doua ora a proiectului de reformă electorală. Eeă acesta resoluțiune . Deși acesta Cameră este gata a lua parte la un plan bine cumpănit și complect pentru lărgirea dreptului de vot, totuși ea nu crede ca este drept a procede la a doua citire a unui proiect, care țintesce la oă modificare fundamentală a instituțiunilor electorale ale Regatului Unit, fără ca el se fie însoțit de măsuri care să acorde dreptul de vot astfel încât se se asigure că adevărată și dreptă represintațiune a poporului, și fără ca în propunerile guvernului să se dea garanții ca actualul proiect nu va fi pus în aplicare decât numai ca uă parte a unui plan complect de reformă. DANEMARCA In urma alegerilor, socialiștii danemarcesi au publicat un Manifest în care se arată ca partita democratăsocială a lucrătorilor a intrat într’o nouă posițiune politică în urma victoriei repurtată Mercur, posițiune care-I atribue uă mai mare răspundere și o sfătuesce a procede cu înțelepciune, liniște și matură cugetare. După asigururile date de președintele „ Asociațiunii democrato-sociale“ există oă partită democrato-socială numerosă și bine organisată nu numai în Copenhaga ci și’n provincie. Același lucru susține și faia Social - Demoieratea într’un articol asupra alegerilor, în care olice : Noi nu cugetam a ne opri la resultatul ce am dobândit făcând să se alega doui candidați democrați-sociali în două circumscripțiuni electorale din Copenhaga. Socialismul a prins deja rădăcini tari în mai multe pârți ale țarei, și de aceea nu este trebuință de sforțări tocmai mari spre a-I dată și mai mare întindere. LUNI, MARȚI, 25; 26 IUNIU 1884. Luminézate și veî fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lel; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; și lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Harului și oficiale poștale. 1,A PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — STAREA JUDEȚELOR IV. 1) Anul trecut, vorbind de starea județeîn anul anul 1882-83 diceam : Tote statele—și istoria e de față, spre a dovedi acesta—când au ajuns la cristalizarea aspirațiunilor lor, s’au gândit și au lucrat, spre a pune temelii puternice instituțiunilor dobândite ș’a-și garanta viitorul și mersul necontenit spre propășire. In acest stadiu de definitivă organisare este acum statul român. Trebuințe noui s’au ivit și se ivesc necontenit și datoria de căpetenie a generațiunii actuale este d’a le clasa repede după însemnătatea lor din puntul de vedere al interesului generale al viforului și a le da satisfacere pe atât de repede pe cât de arginte este trebuința ce se simte de ele. Mai e încă ceva. Comuna, familia cea mică în sânul marei familii a statului, este temelia oricărei organisari dăinuitore. Wl la comună dar trebue a începe , a urma cu județul și—ea corona a, în brogului edificiu—a mântui cu organisarea centrală. Soü, când urgința e mare, ca la noi, câci repede forte am mers până acum și am realizat progrese surprinzátore în comparare cu puținul timp de când le-am început, lucrarea în cele trei direcțiuni indicate nu pate să se facă, într’un mod folositor și trainic, de cât simultanem păstrând cine necurmat armonia în scop și armonia în mijlace, adică neperetând nici uă deta din vedere ca una singură e acea lucrare și deci părțile iei trebue să corespundă pe deplin, să se închege una cu alta în mod firesc. Trebuința de căpetenie, sau una din trebuințele de căpetenie ale oricarui stat este acea da a se întări și a se lumina, adică a se pune în stare d’a utilisa, la un moment dat, tóte forțele materiale și morale pe care le posede poporul. Arma și cartea sunt instrumentele acestei întăriri. D’aci a început statul și județele l’au urmat. Teritorializarea armatei, care póte pune la disposițiunea statului cele mai multe brațe vigurose și deprinse cu mânuirea armei și cu mai puține chieltueli, era sistema ce ni se impunea de firea lucrurilor și de strălucita speranța ce s’a făcut în ultimul resbel. Acesta sistemă a și fost adoptată; bugetul statului s’a urcat în mod aprope nesimțit în vederea resultatelor ce i să dobândesc și bugetele județelor asemene trebuiau să cresca pentru ca în sarcina lor cade clădirea de cazarme pentru armata teritorială. Unele din județe au început a să gândi și la învățământ și se dau subvențiuni scólelor rurale, sau au înființat, cu mijlocele lor, scule de meserii, normale, etc. Reproducem cu plăcere câci pe deplin aprobăm și astăzi aceste considerațiunicare sunt, după a nostra părere, programa cea mai logică ce trebuie neapărat se urmăm. Pentru construcțiuni, de casarme mai ales, de spitale și în unele locuri de scule, județele au recurs la împrumuturi. Pe lângă acesta însă, în vederea foloselor imense ce pute aduce luminarea poporului pentru propășirea atât materiale cât și morale a țârii, tote consiliele județene au început a înscrie, în bugetele lor câte uă sumă órecare pentru scule. Aceste chieltueli, nefiind legalminte obligatorie, și impunându-se numai moralminte de necesitatea propășirii grabnice a poporului, sunt dă dovadă de bunele simțămente ale consilielor județene pentru cultura naționale. Le urmărim dar cu deosibită atențiune și le înregistrăm cu mare bucuria. E dă comparativ între anul 1883-84 și 1884-85, chieltuielele pe care județele și le au impus pentru scule. 1 1) A se vedea Românul de la 8, 19, 21, 23 și 24 luniu. 1883—84 1884-85 Argeș 21,700.— 5,400.— Bacäü 26,686.— 20,952.— Botoșani 15,960.— 14,480.— Brăila 42,320.- 38,060.Buzeü 4,300.— 5,600.— Constanța 28,600.— 29,340.— Covurlui 13,800.— 8,000.— Dâmbovița 32,140.— 25,940.— Dolj ’ 128,771.28 117,306 28 Doroboift — — Fălcin 3,900.— 2,000.— Gorj 19,560.— 18,800.— Ialomița 71,700.— 23,561.92 In orice stare, am deplora micșorarea cheltuelelor pentru învățământul public, câci suntem adânc convinși ca mai cu semn aceste cheltueli sunt cu totul reproducătore și se resfrâng asupra țârii în resultate din cele mai imbucuratore. Deplorăm și acum micșorarea, deși recunoscem ca, în urma reducerii produsului decimelor din căile comunale la a treia parte, consiliele județene au fost silite să taie cu carne vie, să merga cu economia până la absurd, spre a face faciă trebuințelor. Totuși constatăm cu fericire, și spre lauda consilielor județene, ca multe din ele nu numai n’au redus, ci dacă au sporit cheltuelile pentru învățământ pe anul 1884—85, în comparare cu cele ce înscriseseră în bugetul anului trecut. Consiliere care și-au înțeles atât de bine misiunea și-au dovedit astfel statornicia de a lucra și lupta pentru luminarea poporului sunt cele din județele Buzău, Covurlui, Iași, Ilfov, Mehedinți, Muscel, Olt, Putna, Roman, Suceava, Tecuci, Tutova și Tulcea. Aci pute n’ar fi locul d’a face comparațiune cu străinătatea, câci—la noi— județelor, ca întocmire geografică nu li se impune nici uă sarcină pentru instrucțiune și ceea ce fac este cu totul facultativ, totuși amintim ca în Belgia, țara de la care am împrumutat întocmirile nóstre politice și cu care ne place să ne comparăm, ca și chiar fară vreme, provinciele au înscrise în bugetele lor pentru învățământ uă sumă mai însemnată decât pentru orice alt serviciu public, mai mare chiar decât cea destinată căilor de comunicare. Consiliele județene au cheltuit pentru învățământ în 1882 - -83, 852,370 1. 28 b.; or pentru 1884—85 au înscris în buget 785,611 1. 20 b. Suma acesta, deci ținem sema de lipsa de scule ce este în comunele rurale și de neputința în care se găsesc acele comune d’a-și clădi locale ș’a-și plăti institutorii, e forte neînsemnată; e totuși ceva, câci represintă a 12-a parte din cheltuelele ce face pentru învățământ statul, care și-a luat sarcina d’a plăti pe învățătorii de tote gradele și a procura sculelor secundare și superiore localele și tot materialul didactic, înregistrăm tendința consilielor județene pentru a ajutora învățământul ca una din cele mai încurajatore manifestări ale practicării principiului descentralisării administrative. Ea dovedește ca, cu totă pușina încredere ce arăta încă partidele politice principiului descentralisârii administrative, el își arăta prin fapte bunurile și se va impune tuturor prin efectele ce-a început a da. N salutăm ca aurora libertății, care are să suprime și cele din urmă îndărătniciri ale centralizării. Iași 9,140.- 17,740. Ilfov 54,200.- 72,520.— Mehedinți 45,750. — 48,960.— Muscel 2,800.— 2,900.— Neamțu 8,280.— 7,380.— Olt 2,280,— 5,200.— Prahova 74,742.— 71,813.— Putna 20,010.— 21,534.Roman 8,720.— 13,400.— Romanați 40,660.— 37,763.— R.-Sărat 800.— 500.— Sucéva 22,672.— 25,752.— Tecuci 3,600.— 9,700.— Teleorman 45,345.— 39,580.— T ulcea 11,524.- 25,000.— Tutova 5,840.— 7,240.— Vâlcea 54,500.— 50,509.Vasluî [5,660.— 4,930.— Vlașca 26,900.— 14,750.Total 852,370.28 785*611.20 TELEGRAME Rîmnicu-Vâlcea, 23 Iuniu, 1884,10 ore sera. In primăria Bălcești, districtul Argeș, n’au sosit până astăzi 23 nici circulara ministerială pentru formarea listelor nici „Monitorul“ de la 9 Iuniu. Vă rog deșteptați autoritățile districtuale și biuroul postal Tigvena. __________C. Bălcescu. T -Ocna, 24 Iunie^ Drumul Ocna-Slănic s’a restabilit în comptul d-lui Rohr. Din Bacau primim uă telegramă de la d. Caton Lecca, prin care ne spune ca petițiunea adresată ministrului justiției, despre care am vorbit, este redactată deuă personă dată afară din slujbă și care a comis un fals; cu acesta ocasiune, neputând reproduce termenii telegramei, ne mărginim a publica numai conținutul sâu. SCIRI D’ALEdilei Astădi, 2grumü, termometrul casei Menu (succrs de Sbuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur: La 12 ore noptea -4-13. La 7 ore dim. +15.2 La amineji +2E înălțimea barometrică 759 mm Cerul puțin noros.*■ * * Diarul oficial publică decretul prin care ministerul este remaniat în modul cum am anunțat în numărul trecut adică: d. prim ministru Brătianu trece la Interne, d Kițu la instrucție, d. generare Fălcoianu vine la ministeriul de resbel, d. Aurelian ese din cabinet iar cei 1 ’alți miniștrii rămân la posturile lor. * * 44 Magistrații de Prahova, afară de d-nii Năcescu și Bălăcanu, au fost ieri în corpore la d. ministru al justiției, reclamând contra primului procuror, din cauză ca nu are uă purtare corectă în postul ce ocupă. Intre alte reclamațiuni contra primului procuror a fost și acea privitore la afacerea fetei omorâte la Ploiesci. Magistrații au mai spus d-lui ministru ca actualul prim procurore, ca supt-prefect la Constanța, a avut aceiași purtare necorectă. D. ministru a făgăduit ce va numită anchetă care să cercete de faptele ce se impută primului procurore. * *XMonitorul Oficial de eli publică regulamentul interior și de administrațiune acomisiunei veterinare. * Tot Monitorul Oficial sancționâză legea pentru trecerea grădinei cișmegiu câtre comuna Bucuresci. Grădina Cișmegiu se trece de sub îngrijirea ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor în acea a comunei Bucuresci, cu condițiunile următare : a) . Să nu se schimbe sub nici un cuvânt de la destinațiunea sa de preumblare publică, cu intrare pururea liberă ; b) . Să se reserve guvernului dreptul de a dispune de acesta grădină pentru festivități, exposiții sau altele. Lucrarea de insănătoșire a lacului din grădina Cișmegiu să se execute de comună după prescripțiunile comisiunea de medici și ingineri, întocmită de ministerul agriculturei industriei, comerciului și domeniilor, și care s-a comunicat comunei. Pentru acesta lucrare, ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor va pune la disposițiunea comunei suma de 36.000 lei. In viitor se va prevede în proiectele de budgete ale ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor de subvențiune anuale de 6.000 lei, care se va pune la disposițiunea comunei.X *XAm anunțat acum cejile cu d-ra Elena Bujorenu, fiica d-lui N. G. Bujorenu din Bârlad, fost deputat și senator, a trecut esamenul clasei a VII la liceul din Iași; ni se scrie din Bârlad ca bilele acestea a depus cu mare succes și esamenul de bacalaureat.* * XSâmbătă a isbucnit un incendiu pe strada sfinții Voivodi la ora unu din nopte și au ars grajdurile unui birjar. Cu tote că locul sinistrului era chiar la spatele Ministerului de Resbel, unde se găsește un post de pompieri, n’am vădut decât pe nenorociții soldați luptându-se, cu toparele, și dărâmând acoperișul spre a isola focul câci după obiceiu.. . apă nu era, și nu au sosit sacalele decât forte tardiv. * * *