Romanulu, iulie 1884 (Anul 28)
1884-07-01
ANUL AL > Voiesce și vei putea. ANUNCIURI ..... _1 30 litere petit, pagina IV ........ 40 bani „ . . * HI...................2 lei „ Inverțiuni ți reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: ROMANIA, la administrațiunea diarnlul. í PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de 1. Bourse. A VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Kiáss). A FRANCPORT, S. M. — la ö. L. Daube et C-ie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția t America. — Scrisorile nefrancate se refusă —1 REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI . ’ Directore politic și gerante respiunjător : C. A. ROSETTI. BUGURESGI8 S 1884 Regimul vechiu, fupt care vecu’í răsmăcinase șilânge<jise țara, fu lovit de exLiorte prin revoluțiunea de la 1.848>^apoi îmormentat prin programa Divanului ad-hoc și prin Constituțiunea de la 1866. Aceste fapte și acte să pară un abis fară fund între trecut și vite. Totul, conform spiritului lor, tebuia schimbat. Domnul — pentru a începe , cu capul ierarhic al Statului — era stăpănitor atot, judecător și administrator suprem ; voința sea era "fgea câreia nimeni nu se putea împotrivi, nimeni n’avea drept d’a se impotrivi. In acesta stare de lucruri, binele și zeul numai el îl făcea căci voința-i n’avea nici uă înfrene. 2 In regimul nou, suveranul revine primul cetățian al Statului, sinus legilor — ca oricare altul — i veglijând chiar la aplicarea lor. Ne mai având puterea aolută, nici răspunderea nu mai póte avea. Intr’adevĕr, guvernul parlamentar să întemeiază pe două idei corelative : iresponsabilitatea guvernului și responsabilitatea miniștrilor. Acesta reformă s’a făcut la nol și e deja înscrisă nu numai în Constituțiune, ci și în obiceiuri. Un lege preciseza chiar Cisurile când miniștrii sunt responsabil, punând astfel la adăpost personi regelui. Din acest punt de vedere,ne putem ferici cu forte curând am isbutit a pune în lucrare cererea făcută de Divanele ad-hoc, adică un principe ăin. Camerele liberale, votând legea ntru iresponsabilitatea miniștrilor,a numai s’au supus unei disposiuni constituționale, forte mult timp stă în uitare, ci au dat noului im dorit, voit și cerut de țară, ■ ti Divanele ad-hoc, consacrarea masei cu care, în clasica Engliteză, denotă iresponsabilitatea regală, no can do no wrong“ „regele nu e facerea. ntr’un cuvânt, și de drept și de 1, fruntea edificiului nostru policorespunde la voința vecină și dureta a țerei, le vedem restul. Constituțiunea de la 1866, afară v. partea privitóre la legea electo, care e resultatul unui comprostor compromis, traduce ideile de ana propagate pe partita libeși póte fi privită ca un programă prin viitorea-i activitate. " ‘ecx. urma să lucrăm ’cu toții din uteri, spre a realisa acea pro.1 •• nă. rimiî anii după venirea la gu i a partitei naționale liberale fură aerați la lucrări al caror scop ’a asigura și garanta esistența și câștiga statului uă posițiune ieșită în concertul european, "•ganisarea internă fu deci părăcâci mai nainte trebuia să minti furtunele ce ne amenințau fiii, mai nainte să clădim ș’apoi să lăm edificiul. n nefericire însă, uă pivotelă materială, și, ceea ce e mai reű, uă pirotesa morală ne cuprinse; astfel începurăm firesce a perde în parte nestrămutata credință ce avusesem în ideile nóstre liberale, în je d’apartitele nu se mai deosibesc. Tóte, când sunt la guvern, luptă pentru prerogativele puterii și cată să le mărască prin aplicare. Tóte asemene, când sunt în oposițiune, profesază ideile cele mai liberale, însă pururea făcându-și reserva mentală d’a nu-și mai aduce aminte de acele idei, când vin la guvern. Acesta stare de lucruri e periculosa din tóte puntele de vedere. Ea sdruncină chiar temelia regimului suveranității naționale. Acest regim fiind întemeiat pe credința omenilor și a partitelor în ideile, în îngagiamintele, în trecutul lor, când omenii și partitele își părăsesc ideile, își uită trecutul și îngagiamintele, rea și funestă educațiune fac poporului. D’să dată cu regimul suveranității naționale, s’a născut să virtute nuoă onorea politică. La noi—și spunem acesta pe față, fiind în labele grele locuri energice trebuiesc—lipsesce partitelor, lipsesce In parte ómenilor acesta calitate neapărată adevăratului om politic. Amntrat într’uă eră nuoă.. Mesajul de închidere a ultimei sesiuni a repetat-o nu seim pentru a câtea ore. Ar trebui să înțelegem că dată cu toții acel adevăr și, inspirați de simți meritul binelui public care trebuie să încălcască inima oricarul bun ! Român, căutâm și se neotărăm o, o rupe ci relele obiceiuri trecute. Vom nvea nuoi alegeri. Națiuna—câci ea este isvorul a tot binelii și al adevărului—ar trebui încătă dată se facă una din acele mărețe manifestări, care au îmbrâncit totdeuna pe conducătorii iei —oricine ar fi fost — pe calea cea dreptă și adevărată. La ea da cî ne adresăm. Ceea ce terem este uă reformă în obiceiuri, uă reformă de înaltă moralitate politcă. Și ea se va face când toți omenii onești și de principie vor arăta, și pe față, desgistul și disprețul ce le inspiră cel cai sunt servitorii tutor ideilor, tutor partitelor. Constituțiunea de la 1866, o repetăm, este pograma partitei liberale. Ea totuși e neaplicată. Arătarâm di libertatea individuală a rămas scrisă numai pe hârtia. Astăzl, vom indica alte punte care sunt conținute în art. 132 din Constituțiune. „ Se vor face în cel mai scurt timp, <rice acest articol, legi speciale privitare la obiectele următore : 1) asupra descmtralisârii administrative; 2) asupra mosirelor celor mai nemerite, pentru a stăvili abusul cumulului ; 3) asupra condiiunilor de admisibilitate și înaintare în funcțiunile administrațiunii publice ; 4) asupra desvoltării căilor de comunicare ; 5) asupra esploatării minelor și pădurelor; 6) asupra fluvielor și rîurilor navigabile. Puntele 4, 5 și 6 n’au trebuință desvoltare; trecem deci cerând că nu va fi un singur om care va uita să coru îeandidaților d’a deplini n ernț constituționale ș’a es ' .ii mod crede ca se pot aceste reforme. Vom atinge celelalte punte. Descentralizarea administrativă are de scop nu numai d’a asigura mai buna girare a intereselor locale, ci și d’a face educațiunea cetățianilor pentru guvernarea statului. Ea unde a da localnicilor putința d’ași satisface denșii, cu mijlacele lor, trebuințele și a-i scăpa de supt jugul, adese arbitrar și ignorant, al unui prefect venit cine scie de unde și care nu cunosce decât din nume județu a căruia fericire e însărcinat a o face. Fari descentralisare administrativă nu e, și nu pate fi, regim parlamentar în sensul și în vederile constituțiunii. D. A A. Rosetti, ca ministru de interne, a depus pe biuroul Camerii deputaților două proiecte, care realisa și principiul descentralisării pentru județ și comună. Acele proiecte sunt immormêntate în arhivele unde le-a asvîrlit pirotesa morală ce a cuprins de câțiva ani partita liberală. Le desmormêntam și le supunem națiunii. Sem cu ea vrea totdeuna binele și sperăm ca nu va perde ocasiunea de a impune se-i facă celor care-î vor solicita încrederea. E că unele din puntele programei, din puntul de vedere politic, cu care noi ne presintam naintea alegătorilor. Trecem la al doilea punt: stavili opo n L1 u 1 im (. 111Ț; 1 ’ T 111111 Pe la 1866 și mai nainte, dăcă cine va ocupa două funcțiuni, pentru una din ele nu primea decât jumătatea retribuțiunii. Constituțiunea, în art. 132, numea adus acea stare de lucruri. Astăi pute ocupa un singur om nu numai două, ci și nouă funcțiuni și primi deja tote retribuțiunea întrega. Acesta este —să spunem cuvântul — un scandal pe care-1 reprobă simțul moralei publice și a câruia curmare o impune categoric Constituțiunea. Rugâm pe alegători a îndatora pe cei cari le vor solicita încrederea se voteze să lege în contra cumulului și să restabilescá astfel puterea și autoritatea Constituțiunii, dând în același timp satisfacere legitimelor protestări ce se rădică pretutindeni în ■ contra cumulului și cumulardilor. Acesta este al douilea punt al programei nóstre electorale. Legea pentru condițiunile de admitere și naintare în funcțiunile administrative e al treilea punt. Nu vom avea administrațiune bună și în sensul Constituțiunei, decât când puterea administrativă va fi încredințată unor omeni pătrunși de principiile noul, pe care națiunea română a voit a-și întemeia organisarea, și instruiți. C. C. A. Rosetti începuse fară chiar să aibe că asemene lege a introduce în administrațiune tinerimea instruită. Mai nici unul dintre acei tineri nu mai este acum în administrațiune. Nici nu puteau rămâne, câci omenii vechi, și mai cu osebire obiceiurile vecin, le făcea situațiunea imposibilă. Trebue însă, pentru ca o cere Constituțiunea malaniei, pentru ca este uă neapărată trebuință d’a avea uă administrațiune inteliginte, cunoscetóre de legi și onestă, trebue a se face uă lege care să preciseze condițiunile de admitere și de naintare în funcțiunile administrative. Un asemene lege ar fi și pentru miniștrii dă mare Afacere. Ea î-ar scăpa de protegiați și mai cu semn de protectori, cari vor să-și arate puterea și înrîurirea împunend omeni cari, de multe ori, nu în administrațiune ci la temniță ar trebui să fie. Supunem și acest al treilea punt alegătorilor și le vom supune și altele, rugându-i să cugete și să desbată din vreme, pentru ca nu cumva la alegeri să li se mai put căpăta cu ușurință votul, de că nu și încrederea. „Națiunea, circea Benjamin Constant nu e liberă decât când deputații au un frâu.“ Esperiența de la noi confirmă acest adever. țficem deci tuturor : Să ne folosim de cele suferite în trecut și să luam garanții ca se curmam răul. ii ""'I, e* 'i *gt - ■ ? - ar - î.â. . ’ â: pe calea esU ",p pen'.t étori jie .h 'St* d’au u ' u.i <r,<’nesoe> t pj-’’ '1 e r al • y elege. • ’r "U ’ B . >e’u. " SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Darmstadt, 10 Iuliu. — C hotărîre a înaltei curți de justiție a pronunțat anularea căsătoriei morganatice ce marele duce de Hessa contractase cu d-na de Kolemine. Paris, 10 Iuliu.—sosită la 9 ore séra.— De éri sérá pene neji dimineta s’a constatat 27 morți de holeră la Marsilia și 10 la Tulon. Paris, 10 Iuliu.—11 ore sera.—De adî dimineta péne astá sérá s’a constatat 26 morți de holeră la Marsilia și 2 la Tulon. Revistele militare, ce trebuiau să se facă la 14 Iuliu la Paris, sunt suprimate pentru motive sanitare. Este chiar probabil ca íntrega serbare de la 14 Iuliu va fi amânată. Londra, 11 Iuliu.—Camera comune or.— D. G''"'stone dice cu consilierii financiari pe lângă Conferința egiptena nu vor termina fară îndoială lucrările lor ma î nainte de începutul săptămânei viitóre, dar pentru ca ei studiază cu de amănuntul fiecare din cestiunile supuse la examinarea lor, va fi d’ajuns în urma Conferinței d’a ține câteva ședințe pentru a ajunge la aă soluțiune Paris, 11 Iuliu.—dimindi.—De ieri sérá péné adi-dimitriță s’a constatat 19 morți de hioleră la Marsilia și 3 la Tulon. Belgrad, 11 Iuliu.—Diarul Videle anunță câ d. Mitilineu, ministrul plenipotențiar al României, a notificat Regelui și ministrului afacerilor străine intențiunea Regelui Carol I de a face să visită familiei regale a Serbiei la Belgrad, pe la jumătatea lunei lui August. Acesta scrie a produs aciuă mulțumire generală. Paris, 11 Iuliü. —11 ore 20 minute sera.—■ De a ji de dimineță au fost 13 morți de holeră la Tulon și 50 la Marsilia. Luminetate și ver fi. ABONAMENTE ln Capitală și districte, un an 48 lel; sese luni 24 lei; trei luni 12 lel; și luni 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa:" IN ROMANIA, la administrațiunea (Harului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepnblicate se ard — DIN AU rusiKle,cu ■>**• eminescul IAȘI piarul rus Sovrhnenija Isnestija răspunde unui articol [din]Neu[ freie^ Presse, care zicea ca atitudinea Rusiei la conferința din Londra este misteriosa, ațâță băniele și lasă a se presupune că mergere în comun cu Turcia. Iiarul rus afirmă ca ar fi lesne de înțeles ca Rusia să cera acum a i se acorda în privința Dardanelelor un posițiune asemene cu aceea pe care Englitera o are în privința Canalului de Suez. Atunci Rusia, analog cu cererea făcută de lordul Granville în privința Canalului de Suez, ar pretinde ca intrarea vaselor de resbel în Dardanele să fie interzisă. Correspondința engleză publică urmatorea scrie din Petersburg : In urma unor desbinari între nihilisti, aripa moderată a partitei revoluționare s’a despărțit și s’a pus la disposițiunea autorităților. Celor moderați ni li se va mai face nimic, câci ei au făgăduit să dea pe faclă secretele organisațiunii. S’au făcut deja destăinuiri forte însemnate și poliția este convinsă ca va putea să nimicescă totă conspirațiunea nihilistă. Un telegramă din Petersburg, cu data de 9 Iulie, spune ca Țarul se va duce la finele lui August la Krasnoie Selo spre a asista la marile manevre ce se vor face acolo, și apoi se va duce să visiteze teritoriul cazacilor de Don, al câror Hatman este* m" * moștenitor. Intrucât sunt cunoscute până acum disposițiunile de călătorie, adaogă depeșa. Țarul se va duce de acolo , prin Odesa sau Kiev, la Varșovia, unde-i va saluta atașatul militar, generarele Werder, care se află acum în concediu. Încă nu se scie nimic pe aici despre uă visită a principelui moștenitor al Austriei la Varșovia, dar este probabil ca se va face îndată ce Țarul va veni la Varșovia. Se zice ca este de mult recunoscută trebuința unei călătorii a împăratului în interiorul țerci și mai ales la Varșovia. MUNTENEGRUL Citim urmatorele în Neue freie Presse de la 9 Iunie : Politische Correspondenz de chiarâ într’uă notă ca este împuternicită să afirme câ este cu totul neîntemeiată scriea publicată de Narodni Listy în privința acțiunii diplomatice a Muntenegrului pentru întăririle austriace de la fruntariile Brzegovinei. Vrednic de observat este câ desmințirea publicată de Politische Correspondenz nu are semnătura oficiasă P. C., ci este numai uă scrie originală, pentru care numai singură redacțiunea este respunzătore, astfel ca nu se pute cunosce izvorul desmințirii. Spre a putea judeca starea relațiunilor dintre Austria do uă parte și Turcia și Muntenegru de altă parte, este bine să reproducem aciuă sorie trimisă din Constantinopole, cu data de 5 Iuniu,ziarului limes. Corespondintele vorbesce despre intimitatea dintre Portá și principele Nikita și apoi adaogă : Motivul acestei politice mi-a fost explicat într’un chip laconic de cineva care este în posițiune a cunosce bine starea lucrurilor. „In acesta regiune, cjlce acel cineva, atât Turcia cât și Muntenegrul «untear«» amenințate d’nă a treia untere și de aceea, cea mai înțeleptă politică pentru ambele tări este d’a uita tóte neînțelegerile și a se uni cordial pentru pregătirea unei resistențe contra unui atac care este cu putință.“ De altminteri, putința unei alianțe ofensivă și defensivă turco-muntenegreană contra Austriei o ilustreza într’un chip minunat natura forte complicată a problemei orientale și schimbările extraordinare ce ea a suferit de la uă vreme încece. Acum câțiva ani, Muntenegrul era considerat ca cel mai neîmpăcat inamic al Turciei. Acum însă, nișce interese comune adevărate sau presupuse unesc aceste două țări și le face a încheiată alianță ofensivă și defensivă. De altă parte iarăși Neue freie Presse mai scrie urmatorele : In privința cestiunii constituționale ațîțată în aceste din urmă timpuri în Muntenegru, să scrie acum din Getinje [UNK]ca, contrariu cu serrile de mai nainte, ‘pentru moment nici nu este vorba d’a secorda uă Constituțiune. Și alte dați au fost convocate în Muntenegru întruniri ale Skupcinei, și mai ales când era ceva estraordinar ; acest obiceiu va fi regulat acum și preschimbat într’uă instituțiune legală. De aceea se dice: câ d’aci ’ncolo Skupcina va fi convocată la fiecare trei ani în capitală și i se vor da atribuțiunile unui corp consultativ. Nu este încăotărît dacá acesta Adunare națională se va forma numai din favoriți și funcționari scuși din aleși, notați cu, pe terenul politic, d. Gladstone n’are a se înțelege numai cu puterile, dar și cu proprii sei amici, póte chiar cu proprii săi colegi, câci se bănuiesce, cu sau fără cuvânt, ca nu este u perfectă identitate de vederi între miniștrii. Pe lângă acesta, printre amicii d-lui Gladstone se află omeni înțelepți și cu judecată, cum sunt d-nii Forster și Goschen, cari de sigur ca nu vor nici să resturne ministerul, nici să-și angajeze țara pe calea cuceririlor și a ancesarilor, dar cari cu tóte acestea arăta uă nemulțămire în destul de mare în ceea ce priveste lăsarea Egipetului supt crucimile administrațiunei turce. Vă semnalez, în acest simțiment filantropic, una din principalele greutăți ale cestimei. Adaug câ din greșală s’a crezut câ d. Gosden se înțelesese, Lunea trecută, cu d. Gladstone, pentru a înlătura prin ordinea de ji moțiunea de censură a d-lui Bruce. D. Gladstone, era gata la luptă ; el dorea să începa în nisce condițiuni pe cari le credea favorabile, și ar fi preferat votul de încredere pe care conta în locul unei amânări care lasă cestiunile în starea de mai nainte. CONFERINȚA DIN LONDRA Țarul Le Temps primeste de la corespondintele său din Londra, depeșa urmatore cu data de la 6 iulie . Din ce în ce este mai greu de prejudecat care va fi sorta conferinței, cu tote acestea să crede ca se póte înlătura orice neînțelegere fară a se atinge cestiunea intereselor datoriei, și acesta chiar ținând sema de micșorarea impozitelor ce reclamă condițiunea poporațiunilor din Egipetul de sus. Se vorbesce d’uă greșeli îndestul de mare ce d. Blignieres ar fi găsit’o în cifrele raportului financiar engles. Dar, afară de aceste considerațiuni, mai sunt mari greutăți, și cred, după câte înțeleg, ca nu pote să fie sigur câ înțelegerea se va face. D’altmintrelea, cestiunile financiare sunt strâns legate cu cestiunile politice, cari vor s s«blimeze obiectul unei a t SCIRI D’ALEDILEI Astădi, 30 Iuniu, termometrul casei Menu (succrs de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur. La 12 ore noptea —12.8 La 7 ore dim. —15. La amia jii-24, înălțimea barometrică 761 mm. Cerul senin. Monitorul Oficial publică următorul municat : „Curierul financiar a terminat studii sale asupra tutor cestiunilor economiei financiare și începe acum a se asla pe arena cestiunilor politice. Lucru sine este lăudabil, dar începutul nu e pr norocos. Scirile date în articolul întilat Neutralitatea garantată a României și de natura noutăților destinate sau a aperi vreun joc de bursă profitabil alora cari născocesc sciri neîntemeiate, s a răspândi viteze neadevărate pentru ajunge la alte câștiguri de o moralita îndoiasă. In tot cazul, informațiunile di de Curierul financiar în articolul mențiat sunt nisce plăsmuiri datorite in fantasii bolnăviciose. “ Ne pare rea ca espresiunile in si din acelea cari ■ trebue să figureze într’jiar oficial. Foia oficială mai publică un doilea comunicat, privitor la cele <j de unele ciare ce se face risipă laministrațiunea resbelului, plătindu-se pțuri e sagerate pentru procurarea diferelor materiale. Acest comunicat este soțit de un tablou de prețurile cu ci s-au procurat diferitele materiale la misterul de resbel, de la anul 1870 pe în presiune 1884. In urma unei decisiuni a ministrul agriculturei, industriei, comerciului și omentelor, termenul de toleranță, acord pentru întrebuințarea măsurilor și gretaților vechi, se prelungesce de la 11 liu 1884 până la 1 Septembre 1884. De la 1 Septembre 1884 va întră vigore în totă întinderea României, afa de Dobrogea, legea pentru adoptan sistemului de măsuri și greutăți mtrice. In intervalul de la 1 August până 1 Septembre 1884, verificatorii de mesu și greutăți vor face prima verificare nouilor măsuri și greutăți metrice. * * * Er s’a făcut împărțirea premiilor școlarii din scalele secundare și prima din capitală. Cu acesta ocasiune, d. B. P. Hasd a rostit un discurs, la care răspuns d-l ministru al instrucțiunei publice. * S’a disolvat consiliul comunei urbai Galați. * * S’a primit, cjire Monitorul oficial, dosțiunea făcută a silului Elena Damna câtre d. Dobre Cacalețeanu, consistând ' n 23 obligațiuni 50 C ale orașului Bucureș de câte 500 lei fie care, adică în tot 11.500 lei, pentru ca din venit să se jure pe tot anul măritișul uneia din tele orfane ale asilului, după ce va fi cunosciințat prealabil donatorul său ceritor-” sef. L acesta, cu'" * * * * * *