Romanulu, septembrie 1884 (Anul 28)

1884-09-15

4­4 ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și veî putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deta „ , „ „ III...................2 Iei — „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . .2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Harului, IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA S’RANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI E TEMPLARUL­ ­ BDCURESCI27 PEREL 1884 La 1864, prin legea rurală, s’a resolvat uă cestiune care, de la 1848, era înscrisă pe drapelul partitei li­­berale­ naționale. Clăcașul a devenit proprietar pe uă părticică din pământul pe care-l fecunda prin brațele-i și prin suda­­rea frunții lui, fiul clăcașului, însurățelul d’atunci, a dobăndit dreptul d’a avea pă­mânt. Și unuia și altuia însă, nu li s’a recunoscut acest drept, de când cu îndatorirea d’a plăti pământul ce li se da, câcî revoluțiunea de la 1848 care a formulat, în numele poporu­lui ș’al adevăratelor interese ale țârii, principiul împroprietăririi clăcașilor— ca tote mișcările popolare din țară,— n’a voit a lăsa nici se se crudă mă­car ca ar căuta să folosască pe unii în paguba altora. Intr’un cuvânt, spre a nu vorbi de cât de împroprietăriții de la 1864, legea a dec­larat proprietari pe foș­tii clăcași, obligându-i ânsă a plăti pământul în timp de 15 ani; ea, în acelaș timp, a impus Statu­lui îndatorirea d’a delimita—cu ale lui chieltueli — acea proprietate și d’a da la mâna fie­carui împroprie­tărit un act autentic de proprie­tate. Trecut­ a fi d’atunci douăzeci de ani. Delimitare nu s’a făcut; acte de proprietate nu s’au dat nimenui; împroprietăriții au­ plătit pămân­tul, dar unii posedă mai puțin de­cât au­ plătit și alții n’au­ de loc; în sfîrșit, unii dintr’ânșii se vâd urmăriți din n­oți pentru a-și plăti pământul pe care l’au mai plătit vă dată. Cerut­ am necurmat, în aceste co­­lane, ca statul să-și îndeplinască în­datorirea luată prin art. 15 din le­gea rurală, adica să parceleze pămân­turile foștilor clăcași și să le dea do­cumente de proprietate. In cea din urma sesiune a Oa­­menii, d-nii deputați I. Agarici, Bi­­bicescu și alții au­ depus un proiect care acorda guvernului mijlocele tre­­buitore pentru delimitarea pământu­rilor și liberarea actelor de proprie­tate. Acel proiect, care era menit a pune capăt unei durerose confesiuni și a a­­duce dreptatea, ordinea și legalita­tea, în organismul proprietății rurale, a rămas adânc îmmormântat în sec­țiuni. Să sperăm ca, în prima sesiune a Camerelor viitore, el va fi studiat și votat. Cestiunea de care, în special, ne ocupăm acum este urmărirea la care sunt supuși unii săteni pentru plata pământului lor acordat, ca clăcași, la 1864. Dechiarâm, de la început, câ nu înțelegem ca cine­va să puta deveni proprietar, fără a plăti pământul; dar, dechiarâm asemene ca ilegal și imoral este d’a silui pe cine­va — fiă acela chiar un simplu sătean— ca să plătescă încă vă dată ceea ce deja a plătit. Și fericiți suntem să spunem câ de părerea acesta e și d. președinte al consiliului de miniștrii. Ecă fapte. Locuitorii comunei Străh­aia din județul Mehedinți—și cu aceștia mulți alții—sunt urmăriți a plăti răscum­părarea clăcei pe anii de la 1864 până la 1872. El posedă însă chitanțe manuscri­se, din partea perceptorilor de pe acele vremi, care dovedesc ca plă­țile s’au făcut, posedă asemene, pentru anii de la 1872 în cóce, chitanțe â­soucire pentru plata pământului. Să scie că rolurile privitore la rescumpăr­area clacii s’au făcut și s’au distribuit perceptorilor abia în 1872 ; ca așa fiind, ei aîi putut da chi­tanțe manuscrise pentru rescumpă­­rarea clacii; să mai scie ca — pe acel timp ca și astă­­zi — perceptorii fiind plătiți printr’uă remisă proporțională cu su­ma ce încasați, remisă, care ânsă nu se da de­cât din impositele directe, mulți dintre dânșii au vărsat banii clacei drept contribuțiune personală, spre a lua remisă , să mai scie asemene ca pe d’uă parte puțina cunoscință a percepto­rilor și lipsa de roluri, pe d’alta fap­tul ca fie­care răspunzător era și nu putea fi de­cât pentru ce încasa dânsul, a făcut ca, în multe locuri, să nu se mai înscrie în roluri achi­tarea sumelor până la 1872 — deși ele se dovedeau­ prin chitanțe — ci să se urmeze numai d’aci nainte. Din acésta causă, albe sunt în multe locuri rolurile rescumpărarii dârii pe anii 1864—1872 și numai d’atunci în­cóce să vede achitată a­­cea detor­ă. Din acâstă causă s’au început și să fac ur­măriri. Pentru Străh­aia, aftaii cu bucu­ria că ministerul le-a suspendat." In multe alte locuri unde nu s’au făcut reclamațiuni la autorita­tea centrală, legea de urmăriri ne­greșit s’aplică cu rigore. Ni se pare însă ca urmându-se ast­fel să trece și peste dreptate și peste vederile chiar ale guvernului. Monitorul dovedește acesta : Intr’adevăr, în ședința de la 1 Noembre 1883 a Adunarii deputa­ților, d. P. Cernătescu, desvoltându-și interpelarea asupra urmăririi unor săteni din Dolj pentru plata dărei pe timpi când ei pretindeau ca au mai plătit-o uă deta, a fost uă lungă, seriosá și interesantă discusiune. D-nii P. Cernătescu, I. G. Bibi­­cescu și G. Buicliu au susținut câ posesiunea de chitanțe doveditore de plăți posteriore este că dovadă câ plățile anteriore s’au făcut. Mai mult. D. președinte al consiliului a re­cunoscut dreptatea și adevărul acestei teorii, și a rostit următorele cuvinte: D-nn președinte al Consiliului „Eu nu cred ca este trebuință de vă lege, când sunt mai mulți ani posteriori plătiți, cum pote cine­va se m­ai ceva pe trecut ? ... „Fiți încredințați, adaose d. ministru președinte, ca ori de câte ori un locuitor va avea chitanțe câ a plătit mai mulți ani — eu nu me duc tocmai la 1872, ci mai încoce — a­­tunci negreșit va fi pentru guvern uă presumțiune câ a plătit și nainte.“ Amintind aceste drepte și înțelepte cuvinte ale capului cabinetului , ce­rem ministerului de finance a se con­forma lor și a anula urmărirea ave­rii locuitorilor cari posed diitanțele anilor din urmă. Statului mai cu semn, ca repre­­sintante al puterii colective a națiu­nii, nu-i e permis d’a utiliza acesta putere întru a impune cui­va sarcine ilegale ș’a-i atinge și micșora averea. Acesta însă s’ar face décá — în contra dreptății — s’ar vinde ave­rea locuitorilor cari posed chitanțe pe anii de când s’au întocmit rolu­rile de clacă. Supunem acestea guvernului, spe­rând ca cuvintele d-lui prim minis­tru nu vor rămâne vorbe deșarte și cu dreptate se va face. In momentul de a pune supt presă, primim din comuna Gârla, plasa Câmpului, județul Mehedinți , șase somațiuni și un proces verbal de se­­chestrare pentru plata rescumpărarii clăcii pe anii între 1865—1874. Vânzarea averii secuestrate se va face la 22 Septembre. Cașul este identic cu cel de la Străliaia despre care mai sus vorbi­răm. Vom comunica d-lui ministru de finance aceste acte, sperând ca se va lua aceiași măsură ca și pentru lo­cuitorii de la Străliaia, dându-se or­dine de a se înceta ori­ce urmărire, conform cuvintelor d-lui prim mi­nistru. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Roma, 25 Septembre.—De ieri­seră s’au întâmplat în totă Italia 218 cașuri de marte c­olerică, dintre cari 121 în ora­șul Neapole. Numărul cașurilor de h­oleră la Ge­nua, care ieri nu era de­cât de nouă, s’ar fi ridicat astă­ de la 60. D. de Schlözer, ministru Prusiei pe lângă Vatican, s’a întors spre a lua di­recțiunea afacerilor legațiunii. Paris, 25 Septembre.— In timpul celor din urmă 24 de ore s’au constatat 5 co­șuri de morte bbolerică la Tulon și duce la Marsilia. Madrid, 25 Septembre.—Numărul mor­ților de h­oleră în provinciile infectate a fost de 9 pe diua de ieri. Constantinopole, 25 Septembre.— Con­siliul sanitar internațional a­otărît ca carantina pentru provenințele țărilor in­fectate să fie pene la un n­ou ordin de 15 zile în loc de 10 și pentru provenin­țele Mării Negre și ale Triestului de 8 dile în loc de 5. Viena, 25 Septembre.­­ Politische Cores­­pondenz este informată ca Italia s’a aso­­­ord­at de protestarea puterilor .Vonir­y . mă­surii financiare luată de guvernul­ egip­tean. Amiralul baron de Seck, vechiu co­mandant al marinei austriace, a murit astă­zî. 1 Berlin, 25 Septembre.—Reichs Anzeiger di­e: consulul Germaniei din Canton a­­nunță că China a recunoscut de justifi­­cate cererile de despăgubire reclamate de supușii germani cu ocasiunea turburării din 10 Septembre 1883; aceste despăgu­biri cari se ridică la suma totală de 57,000 de dolari, s’au plătit celor în drept. Colonia, 25 Septembre.—împăratul și Imperatesa au sosit ade de dimineță. Ma­iestățile Lor au fost primite cu entusi­­asm; ele au visitat n­oile cartiere ale o­­rașului și au plecat la 4 ore la Coblenz. Paris, 26 Septembre. — In timpul celor din urmă 24 de ore s’a constatat două coșuri de morte b­olerică în Ardeche, unul in Herault, opt în Gard și cinci în Var. Cairo, 26 Septembre. — Represintanții Rusiei, Germaniei, Austriei și Franciei au îmmânat era guvernului egiptean uă protestare colectivă contra suspendării amortismentului datoriei. Represintantele Italiei a aderat și el în urm­ă la acesta protestare. Se crede în general aici câ puterile vor ține un nu aa conferință spre a regula a­­facerile Egipetului. Paris, 26 Septembre. — Sorii primite din Cair anunță că demersul făcut de puteri pe lângă guvernul egiptean a pro­dus oă ore­care crimă. Roma, 26 Septembre — Se telegrafiază din Cair Agenției Stefani : Represintantele Italiei a protestat a­­semene în contra suspendării amortismen­tului datoriei publice. Nota pe care a în­­mânat’o cu acesta ocazie se referă exclu­­siv la violarea comisă contra legii de li­­chidațiune, dar nu face nici uă apreciere și nu conține nici uă dechlarațiune pri­vitore la măsura luată de guvernul e­­giptean. Paris, 26 Septembre. — U­ nouă spe­­ra­nță a balonului cu cârmă al d-lui M. Renard a reușit pe deplin. Madrid, 26 Septembre.—Erí s’au sem­nalat 8 cazuri de morte b­olerică, dintre cari 1 la Barcelona. Paris, 26 Septembre.—In departamen­tul Pirineilor­ Orientali au fost erî 3 ca­zuri de morte b­olerică. Roma, 26 Septembre. — Buletinul sa­nitar pe diua de est da următorele cifre: Alecsandria, 2 cașuri de morte b­oleri­că­—Aquila, 3—Bergamo, 14 — Caserta, 3— Cremona, 6—Cuneo, 12— Ferrara, 1—Ge­nua, 38, dintre cari 20 chiar la Genua și 5 la Spezzia—Massa , 5 — Milano, 1— Modemn, 3—Neapole, 127 dintre cari 95 chiar la Neapole —Reggisemilia, 3-Rovi­­go, 2-Uă ordonanță a ministrului de interne supune vasele cari sosesc din porturile districtului Genua la aceleași precauțiuni ca și cele cari sosesc din porturile situ­ate pe golful de Neapole. SAMBA!­A, DUMINECA, 15, 16 SEPTEMBRE 1884 Lumineza­te și vei fi­ abonamente In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea farului și oliciele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffîte et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — 4:itulat DIN AFARA GERMANIA Adunarea liberalilor naționali din Westfalia, care s’a ținut 7’Lle a­­ceste în Dortmund, a fost un mare manifestațiune a liberalismului mo­derat. Sala era plină. Au vorbit, ne spu­ne Fremdenblatt, deputații Natoiy, Von eede și von Cynem, precum și secretarul general, dr. Ierusalem. Citirea unei scrisori a lui Ludovic Berge, prin care recunoscea nece­sitate crearea unei partite liberale modelate, a produs uă mare impre­­siune. Un asemene scrisore a venit și din partea doctorului Löwe, în­trunirea s’a despărțit strigând : Tră­iască împăratul . Comitatul societății germane de colonisare a trimis Zilele acestea ur­­mătorea telegramă cancelarului : „Membrii asociațiunii, întruniți în adu­nare generală, trămit principelui cance­lar al imperiului mulțămirile lor pentru atitui­nea mea otârîtă și plină de succes pe terenul politicei coloniale.“ Iscăliți, Principe de Hohenlohe, Miguel. Principele de Bismarck a răspuns co­mitatului mulțămindu-i pentru sprijinul pe care densul îl dâ intreprinderilor co­loniala ale Germaniei. Uă corespondență din Berlin cu data de 23 Septembre ne spune ca Sâmbăta trecux că împăratul Germaniei, întorcându-se de la­ manevre, a căzut în apartamentele sale. Prin urmare n’a putut să asiste la premisul care s’a dat la palatul de la Delfi, l I ENGLITERA Mill. Gazette, înt r’mi articol intitulat: Crisa imperială, semnaleză pericolele și complicațiunile cari a­­menință acum Englitera și dec­lară ea nici uă dată, de la venirea la pu­tere a d-lui Gladstone, situațiunea n’a fost atât de amenințătorre. Articolul se ocupă mai inten­s de starea lucrurilor din Africa australă, ș’apoi urmează . De altmintrelea, n’avem trebuință să mergem atât de departe pentru a căuta urmările acestei grave greșeli. Strigătul de indignațiune dat de presa din Paris ia spirea unei simple suprimări a amor­tismentului în Egipet trebue să ne facă a ne pregăti pentru strigătele cari se vor ridica când va trebui se avem recurs la inevitabila reducere a cuponului. Ab­stracțiune făcând de complicațiunile cari pot să se nască în apele Chinei, este e­­vident ca desvoltarea singurei politice ce este cu putință în Egipet va aduce o­ încordare a relațiunilor cu vecinul nos­tru cel mai de aprope. In cele din urmă, tote aceste greutăți au fost prevădute de mult, și suntem pregătiți a primi cu liniște blestemele presei parisiane. Va depinde de tăria re­­soluțiunilor nóstre ca să putem ține pept acestor blesteme. Daci nu voim a ne­o­­tărî să stabilim în Egipet un corp de o­­cupațiune francez, nu ne va fi iertat să ne dam­napoi un singur pas dinaintea protectorilor Franciei. Articolul din Fall Mall Gazette a­­supra situațiunii flotei engleze și pe care l’am reprodus în numărul de erî, a produs un mare sensațiune în Englitera, deșteptând pretutindeni în­grijirile cele mai viul. In fie­care zfi organul engles primesce scrisori cari confirmă informațiunile din acel ar­ticol. E că, între altele, oă scrisore­a unui căpitan de vas : „Situațiunea flotei este forte bine des­crisă și pericolul n’a fost cât de puțin e­­xagerat. Singura greșală, pe care am gă­sit-o, este ca s’au numărat printre vasele de resbel nisce vase cari nu mai servesc de­cât la transportul trupelor sau a căr­bunelui. Vase cum sunt „Minotaurus“, „Northumberland“, „Agincourt“, „Achil­les“, „Warrior" și multe altele ar fi, în caz de resbel nisce morminte sigure pen­tru marinarii lor. Vasele franceze le-ar putea sfărâma cu mare lesnire. „Lucrurile pe care le-ați spus în arti­colul ce-a făcut atâta sensațiune pot fi nuoi pentru public ; pentru noi oficialii sunt cunoscute de mult timp și fac obiec­tul unor discusiuni zilnice. Unii din noi au scris chiar pentru a deștepta opiniu­nea publică și pentru a lămuri pe cei în drept asupra administrațiunii nóstre, care nu se gândesce de­cât la economie , dar nu ni s’a permis să semnăm articolele nóstre de citare­­scu­i ânsă ca nu se da prea mare credământ articolelor anonime. Din nenorocire slăbiciunea flotei și a sis­temei nóstre de apărare maritimă e mult mai bine cunoscută în tóte părțile lumii de­cât în Englit era chiar.“ RUSIA Uă telegramă din Kiev cu data de 23 Septembre ne spune ca fostul mitropolit Mihail, gonit din Serbia, a fost primit aci cu multă onore. Marea ducesă Alec­­sandra Petrovna a dat în onorea lui un mare prânz la care au fost invitați toți funcționarii mari. Mănăstirea sfântului Mihail s’a oferit esilatului pentru reședință. CROAȚIA Fremdenblatt primeste urmatorea telegramă din Agram cu data de 23 Septembre : „Diarul Sloboda a apărut din n­ou și cuprinde un articol din cele mai violente în contra Maghiarilor: „Din tote comunele se anunță escese în contra amicilor guvernului. In comu­na Voinic s’au devastat câmpiile acelora cari au votat pentru candidații guver­nului. „In Skrad de asemene s’au întâmplat turburări grave.“ FRANCIA ȘI CHINA Amirarele Courbet se găsesce tot în apropiare de Maison după cât află Neue freie Presse, și așteptă acolo un vas de transport care a plecat din Saigon și care -i aduce proviant și șase companii de infanterie. Dă corespondință din Petersburg adresată Ziarului Morning Fest vor­­besce despre pregătirile de resbel ale Chinezilor și spune ca multe pavili­­óne negre sunt înrolate în regimen­tele situate în apropiare de Tonkin, în scopul de a păzi drumurile ce duc la Peking precum și a mări garni­­sanele fortărețelor situate d’a lungul fluviului Min. SOIRI D’ALE DILEI D. Cristof Viscovici este numit vice­consul al Suediei și Norvegiei la Sulina în locul d-lui Iosef Viscovici, demisionat. * *­­X­D. generale Cernat, comandantul cor­pului al 2-lea, s’a întors a­fară în capi­tală de la Sinaia. * * * D. Eug. Stătescu, care a trecut ziua de era la Florica, s’a întors a­spra în Bu­­curesci.** Musica și­uă companie din regimentul al 7-lea de Dorobanți, cari au întâmpinat la Predeal pe Altețele Lor arh­iducele Rudolf și principesa Stefania, s’au întors erî în Ploesci. ■51. *-X­D-niî colonel Pastia, maior Gramăti­­cescu, căpitanii Dimancea și Bașian și locotenentele Russo, de la pyroteh­nie, cari au aședat la Sinaia focurile de ar­tificii, s’au întors a­séră în capitală. * * * D. colonel Alecsandrescu, comandan­­tele regimentului de roșiori din Dobrogea, a plecat la Constanța. * * * D-na Theodoru s’a întors a­seră de la Sinaia. ■*­ ** Jandarmii călări cari au fost la Sinaia s’au întors în capitală. * Anunțarăm mai dilele trecute mortea co­­lonelului Peretz. Diarul Romanii publică în No­­séa trecut câte­va din disposițiu­­nile testamentare ale neuitatului soldat. Asigurând mai anter­să pensiune via­geră mamei sale, colonelul a lăsat moșia s­a, Tamașa, cu tate trupurile din jude­țul Bacau­, pentru trimiterea în școlile superiore ale Franciei a câtor­va tineri români. Bursele vor fi de câte 3000 lei. De altă parte, din produsul vânzărei pădurii de pe Rahova se vor construi uă biserică și uă sculă în satul Tamașa. Pen­tru întreținerea acestor două edificii, se va afecta u­ parte din veniturile moșiei Tamașa. D. Ernest Hamelin, unul din primii ti­pografi ai Franciei meridionale, în tipo­grafia caruia se imprimă La Revue du Monde Latin, a fost decorat cu Saua Ro­mâniei. Consiliul comunal din Iași a votat, în unanimitate, spune Liberalul, a se da sta­tului pământul trebuitor pentru constru­irea liniei ferate Iași-Vaslui. *■ * . * In Vaslui, s’a înființat o­ societate al căreia scop este : a) Fabricarea de lănării și diferite materii te­stile pentru confecționarea de vestminte și alte țesături necesarie pu­blicului; b) propagarea și perfecționarea aces­tei r­amuri de industrie printre locui­tori. Numele societății este Suveica. Felicitam pe inițiatori și urâm depli­nă și curîndă reușită acestei nemerite în­treprinderi. * * * Scala liberă de stiințe politice și ad­ministrative va începe cursurile sale de sera în sala facultaței de sciințe, palatul Universitaței, la 1 Octomvre, la 7 ore sera, înscrierile se fac în sera de 1 Octom­­bre, la secretariatul scalei.­­x­ * Curierul Rîmnicului spune ca în sesiu­nea curții cu jurați din jud. Râmnicu- Sărat, sesiune care s’a sfîrșit Zilele tre­cute, între altele s’a judecat și procesul lui Mihail Panțur, Gheorghe Voinea, Pa­­naitescu și încă unul al carui nume îl scapă, toți agenți polițienesci. Faptele pentru care erau traduși înaintea justi­­ției erau tâlhărie și tentativă de omor. Acusațiunea a fost susținută cu mult talent de câtre distinsul procuror, pe lângă curtea de apel din Focșani d. Co­­ciaș, și apărarea de câtre d. avocat Sa­va Lupescu.­Jurații au dat un verdict afirmativ de culpabilitate asupra tutu­­ror cestiunilor, au acordat însă circum­stanțe atenuante.—Curtea i-a condamnat pe câte patru la 5 ani de reclusiune.— Suntem informați câ aț făcut recurs.­­X­ SCIRI DIN AFARA Sultanul a dăruit principelui Munte­­negrului palatul situat la Emirghian pe Bosfor; acest palat a aparținut mai na­inte fostului Khediv Ismail-pașa. Voce de la Verita din 23 Septembre spune ca primarul Romei a exprimat do­rința d­e a aduce la cunoscință Papei mul­­țumirele poporațiunei Romei pentru pro­iectul său privitor la ridicarea unui spi­tal lângă Vatican. * Șapte soldați spanioli supt comanda unui supt-ofițer au trecut granița fran­­ceză strigând : Trăiască Zorillă!“ Acești soldați au luat cu dânșii casa regimen­tului. Jandarmi i-au dezarmat și i-au dus la Perpignan. ■* Un tânăr ingeniar bresilian, d. Alec­­sandru Haat, a deplinit de curând uă esplorațiune din cele mai îndrăsnețe, dân­sul s’a urcat pe munții Cordelieri, până aci neesplorați. D. Haaz a sosit de câte­va zile în Paris.* Se anunță un eclipsă pentru ziua de 4 Octombre stil nou. Densa va începe la opt ore două­zeci și cinci de minute sera și se va sfîrși la Zece ore cinci­zeci și opt de minute. Nu mai e nevoe de a spune ca va fi uă eclipsă de lună. Eclipsa fiind deplină, învățații ne previn câ dânsa va fi forte interesantă. * Soirile cele mai m­oi din Jasca spun, câ cu ocasiunea încăerării independenților cu starcevicianii au fost 2 morți și 14 în parte greu răniți, între cari și un geandarm.* Diarul Economist constată ca misiunea lordului Northbrook nu a întărziat de a da bune resultate, câci ea a adus suspen­darea sforțată a legii de lichidare, iși a­­cesta este uă măsură atât de gravă în­cât se pute califica de revoluțiune finan­ciară.* D. de Bismarck a adresat să scrisare unui notabil comerciante din Düsseldorf, în care da ca motiv al absinței sale de la serbările orașului reaua stare a sănă­­tatei sale.

Next