Romanulu, septembrie 1884 (Anul 28)
1884-09-15
44 ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și veî putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deta „ , „ „ III...................2 Iei — „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . .2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Harului, IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA S’RANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI E TEMPLARUL BDCURESCI27 PEREL 1884 La 1864, prin legea rurală, s’a resolvat uă cestiune care, de la 1848, era înscrisă pe drapelul partitei liberale naționale. Clăcașul a devenit proprietar pe uă părticică din pământul pe care-l fecunda prin brațele-i și prin sudarea frunții lui, fiul clăcașului, însurățelul d’atunci, a dobăndit dreptul d’a avea pământ. Și unuia și altuia însă, nu li s’a recunoscut acest drept, de când cu îndatorirea d’a plăti pământul ce li se da, câcî revoluțiunea de la 1848 care a formulat, în numele poporului ș’al adevăratelor interese ale țârii, principiul împroprietăririi clăcașilor— ca tote mișcările popolare din țară,— n’a voit a lăsa nici se se crudă măcar ca ar căuta să folosască pe unii în paguba altora. Intr’un cuvânt, spre a nu vorbi de cât de împroprietăriții de la 1864, legea a declarat proprietari pe foștii clăcași, obligându-i ânsă a plăti pământul în timp de 15 ani; ea, în acelaș timp, a impus Statului îndatorirea d’a delimita—cu ale lui chieltueli — acea proprietate și d’a da la mâna fiecarui împroprietărit un act autentic de proprietate. Trecut a fi d’atunci douăzeci de ani. Delimitare nu s’a făcut; acte de proprietate nu s’au dat nimenui; împroprietăriții au plătit pământul, dar unii posedă mai puțin decât au plătit și alții n’au de loc; în sfîrșit, unii dintr’ânșii se vâd urmăriți din noți pentru a-și plăti pământul pe care l’au mai plătit vă dată. Cerut am necurmat, în aceste colane, ca statul să-și îndeplinască îndatorirea luată prin art. 15 din legea rurală, adica să parceleze pământurile foștilor clăcași și să le dea documente de proprietate. In cea din urma sesiune a Oamenii, d-nii deputați I. Agarici, Bibicescu și alții au depus un proiect care acorda guvernului mijlocele trebuitore pentru delimitarea pământurilor și liberarea actelor de proprietate. Acel proiect, care era menit a pune capăt unei durerose confesiuni și a aduce dreptatea, ordinea și legalitatea, în organismul proprietății rurale, a rămas adânc îmmormântat în secțiuni. Să sperăm ca, în prima sesiune a Camerelor viitore, el va fi studiat și votat. Cestiunea de care, în special, ne ocupăm acum este urmărirea la care sunt supuși unii săteni pentru plata pământului lor acordat, ca clăcași, la 1864. Dechiarâm, de la început, câ nu înțelegem ca cineva să puta deveni proprietar, fără a plăti pământul; dar, dechiarâm asemene ca ilegal și imoral este d’a silui pe cineva — fiă acela chiar un simplu sătean— ca să plătescă încă vă dată ceea ce deja a plătit. Și fericiți suntem să spunem câ de părerea acesta e și d. președinte al consiliului de miniștrii. Ecă fapte. Locuitorii comunei Străhaia din județul Mehedinți—și cu aceștia mulți alții—sunt urmăriți a plăti răscumpărarea clăcei pe anii de la 1864 până la 1872. El posedă însă chitanțe manuscrise, din partea perceptorilor de pe acele vremi, care dovedesc ca plățile s’au făcut, posedă asemene, pentru anii de la 1872 în cóce, chitanțe âsoucire pentru plata pământului. Să scie că rolurile privitore la rescumpărarea clacii s’au făcut și s’au distribuit perceptorilor abia în 1872 ; ca așa fiind, ei aîi putut da chitanțe manuscrise pentru rescumpărarea clacii; să mai scie ca — pe acel timp ca și astăzi — perceptorii fiind plătiți printr’uă remisă proporțională cu suma ce încasați, remisă, care ânsă nu se da decât din impositele directe, mulți dintre dânșii au vărsat banii clacei drept contribuțiune personală, spre a lua remisă , să mai scie asemene ca pe d’uă parte puțina cunoscință a perceptorilor și lipsa de roluri, pe d’alta faptul ca fiecare răspunzător era și nu putea fi decât pentru ce încasa dânsul, a făcut ca, în multe locuri, să nu se mai înscrie în roluri achitarea sumelor până la 1872 — deși ele se dovedeau prin chitanțe — ci să se urmeze numai d’aci nainte. Din acésta causă, albe sunt în multe locuri rolurile rescumpărarii dârii pe anii 1864—1872 și numai d’atunci încóce să vede achitată acea detoră. Din acâstă causă s’au început și să fac urmăriri. Pentru Străhaia, aftaii cu bucuria că ministerul le-a suspendat." In multe alte locuri unde nu s’au făcut reclamațiuni la autoritatea centrală, legea de urmăriri negreșit s’aplică cu rigore. Ni se pare însă ca urmându-se astfel să trece și peste dreptate și peste vederile chiar ale guvernului. Monitorul dovedește acesta : Intr’adevăr, în ședința de la 1 Noembre 1883 a Adunarii deputaților, d. P. Cernătescu, desvoltându-și interpelarea asupra urmăririi unor săteni din Dolj pentru plata dărei pe timpi când ei pretindeau ca au mai plătit-o uă deta, a fost uă lungă, seriosá și interesantă discusiune. D-nii P. Cernătescu, I. G. Bibicescu și G. Buicliu au susținut câ posesiunea de chitanțe doveditore de plăți posteriore este că dovadă câ plățile anteriore s’au făcut. Mai mult. D. președinte al consiliului a recunoscut dreptatea și adevărul acestei teorii, și a rostit următorele cuvinte: D-nn președinte al Consiliului „Eu nu cred ca este trebuință de vă lege, când sunt mai mulți ani posteriori plătiți, cum pote cineva se mai ceva pe trecut ? ... „Fiți încredințați, adaose d. ministru președinte, ca ori de câte ori un locuitor va avea chitanțe câ a plătit mai mulți ani — eu nu me duc tocmai la 1872, ci mai încoce — atunci negreșit va fi pentru guvern uă presumțiune câ a plătit și nainte.“ Amintind aceste drepte și înțelepte cuvinte ale capului cabinetului , cerem ministerului de finance a se conforma lor și a anula urmărirea averii locuitorilor cari posed diitanțele anilor din urmă. Statului mai cu semn, ca represintante al puterii colective a națiunii, nu-i e permis d’a utiliza acesta putere întru a impune cuiva sarcine ilegale ș’a-i atinge și micșora averea. Acesta însă s’ar face décá — în contra dreptății — s’ar vinde averea locuitorilor cari posed chitanțe pe anii de când s’au întocmit rolurile de clacă. Supunem acestea guvernului, sperând ca cuvintele d-lui prim ministru nu vor rămâne vorbe deșarte și cu dreptate se va face. In momentul de a pune supt presă, primim din comuna Gârla, plasa Câmpului, județul Mehedinți , șase somațiuni și un proces verbal de sechestrare pentru plata rescumpărarii clăcii pe anii între 1865—1874. Vânzarea averii secuestrate se va face la 22 Septembre. Cașul este identic cu cel de la Străliaia despre care mai sus vorbirăm. Vom comunica d-lui ministru de finance aceste acte, sperând ca se va lua aceiași măsură ca și pentru locuitorii de la Străliaia, dându-se ordine de a se înceta orice urmărire, conform cuvintelor d-lui prim ministru. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Roma, 25 Septembre.—De ieriseră s’au întâmplat în totă Italia 218 cașuri de marte colerică, dintre cari 121 în orașul Neapole. Numărul cașurilor de holeră la Genua, care ieri nu era decât de nouă, s’ar fi ridicat astă de la 60. D. de Schlözer, ministru Prusiei pe lângă Vatican, s’a întors spre a lua direcțiunea afacerilor legațiunii. Paris, 25 Septembre.— In timpul celor din urmă 24 de ore s’au constatat 5 coșuri de morte bbolerică la Tulon și duce la Marsilia. Madrid, 25 Septembre.—Numărul morților de holeră în provinciile infectate a fost de 9 pe diua de ieri. Constantinopole, 25 Septembre.— Consiliul sanitar internațional aotărît ca carantina pentru provenințele țărilor infectate să fie pene la un nou ordin de 15 zile în loc de 10 și pentru provenințele Mării Negre și ale Triestului de 8 dile în loc de 5. Viena, 25 Septembre. Politische Corespondenz este informată ca Italia s’a asoordat de protestarea puterilor .Voniry . măsurii financiare luată de guvernul egiptean. Amiralul baron de Seck, vechiu comandant al marinei austriace, a murit astăzî. 1 Berlin, 25 Septembre.—Reichs Anzeiger die: consulul Germaniei din Canton anunță că China a recunoscut de justificate cererile de despăgubire reclamate de supușii germani cu ocasiunea turburării din 10 Septembre 1883; aceste despăgubiri cari se ridică la suma totală de 57,000 de dolari, s’au plătit celor în drept. Colonia, 25 Septembre.—împăratul și Imperatesa au sosit ade de dimineță. Maiestățile Lor au fost primite cu entusiasm; ele au visitat noile cartiere ale orașului și au plecat la 4 ore la Coblenz. Paris, 26 Septembre. — In timpul celor din urmă 24 de ore s’a constatat două coșuri de morte bolerică în Ardeche, unul in Herault, opt în Gard și cinci în Var. Cairo, 26 Septembre. — Represintanții Rusiei, Germaniei, Austriei și Franciei au îmmânat era guvernului egiptean uă protestare colectivă contra suspendării amortismentului datoriei. Represintantele Italiei a aderat și el în urmă la acesta protestare. Se crede în general aici câ puterile vor ține un nu aa conferință spre a regula afacerile Egipetului. Paris, 26 Septembre. — Sorii primite din Cair anunță că demersul făcut de puteri pe lângă guvernul egiptean a produs oă orecare crimă. Roma, 26 Septembre — Se telegrafiază din Cair Agenției Stefani : Represintantele Italiei a protestat asemene în contra suspendării amortismentului datoriei publice. Nota pe care a înmânat’o cu acesta ocazie se referă exclusiv la violarea comisă contra legii de lichidațiune, dar nu face nici uă apreciere și nu conține nici uă dechlarațiune privitore la măsura luată de guvernul egiptean. Paris, 26 Septembre. — U nouă speranță a balonului cu cârmă al d-lui M. Renard a reușit pe deplin. Madrid, 26 Septembre.—Erí s’au semnalat 8 cazuri de morte bolerică, dintre cari 1 la Barcelona. Paris, 26 Septembre.—In departamentul Pirineilor Orientali au fost erî 3 cazuri de morte bolerică. Roma, 26 Septembre. — Buletinul sanitar pe diua de est da următorele cifre: Alecsandria, 2 cașuri de morte bolerică—Aquila, 3—Bergamo, 14 — Caserta, 3— Cremona, 6—Cuneo, 12— Ferrara, 1—Genua, 38, dintre cari 20 chiar la Genua și 5 la Spezzia—Massa , 5 — Milano, 1— Modemn, 3—Neapole, 127 dintre cari 95 chiar la Neapole —Reggisemilia, 3-Rovigo, 2-Uă ordonanță a ministrului de interne supune vasele cari sosesc din porturile districtului Genua la aceleași precauțiuni ca și cele cari sosesc din porturile situate pe golful de Neapole. SAMBA!A, DUMINECA, 15, 16 SEPTEMBRE 1884 Luminezate și vei fi abonamente In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea farului și oliciele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffîte et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — 4:itulat DIN AFARA GERMANIA Adunarea liberalilor naționali din Westfalia, care s’a ținut 7’Lle aceste în Dortmund, a fost un mare manifestațiune a liberalismului moderat. Sala era plină. Au vorbit, ne spune Fremdenblatt, deputații Natoiy, Von eede și von Cynem, precum și secretarul general, dr. Ierusalem. Citirea unei scrisori a lui Ludovic Berge, prin care recunoscea necesitate crearea unei partite liberale modelate, a produs uă mare impresiune. Un asemene scrisore a venit și din partea doctorului Löwe, întrunirea s’a despărțit strigând : Trăiască împăratul . Comitatul societății germane de colonisare a trimis Zilele acestea următorea telegramă cancelarului : „Membrii asociațiunii, întruniți în adunare generală, trămit principelui cancelar al imperiului mulțămirile lor pentru atituinea mea otârîtă și plină de succes pe terenul politicei coloniale.“ Iscăliți, Principe de Hohenlohe, Miguel. Principele de Bismarck a răspuns comitatului mulțămindu-i pentru sprijinul pe care densul îl dâ intreprinderilor coloniala ale Germaniei. Uă corespondență din Berlin cu data de 23 Septembre ne spune ca Sâmbăta trecux că împăratul Germaniei, întorcându-se de la manevre, a căzut în apartamentele sale. Prin urmare n’a putut să asiste la premisul care s’a dat la palatul de la Delfi, l I ENGLITERA Mill. Gazette, înt r’mi articol intitulat: Crisa imperială, semnaleză pericolele și complicațiunile cari amenință acum Englitera și declară ea nici uă dată, de la venirea la putere a d-lui Gladstone, situațiunea n’a fost atât de amenințătorre. Articolul se ocupă mai intens de starea lucrurilor din Africa australă, ș’apoi urmează . De altmintrelea, n’avem trebuință să mergem atât de departe pentru a căuta urmările acestei grave greșeli. Strigătul de indignațiune dat de presa din Paris ia spirea unei simple suprimări a amortismentului în Egipet trebue să ne facă a ne pregăti pentru strigătele cari se vor ridica când va trebui se avem recurs la inevitabila reducere a cuponului. Abstracțiune făcând de complicațiunile cari pot să se nască în apele Chinei, este evident ca desvoltarea singurei politice ce este cu putință în Egipet va aduce o încordare a relațiunilor cu vecinul nostru cel mai de aprope. In cele din urmă, tote aceste greutăți au fost prevădute de mult, și suntem pregătiți a primi cu liniște blestemele presei parisiane. Va depinde de tăria resoluțiunilor nóstre ca să putem ține pept acestor blesteme. Daci nu voim a neotărî să stabilim în Egipet un corp de ocupațiune francez, nu ne va fi iertat să ne damnapoi un singur pas dinaintea protectorilor Franciei. Articolul din Fall Mall Gazette asupra situațiunii flotei engleze și pe care l’am reprodus în numărul de erî, a produs un mare sensațiune în Englitera, deșteptând pretutindeni îngrijirile cele mai viul. In fiecare zfi organul engles primesce scrisori cari confirmă informațiunile din acel articol. E că, între altele, oă scrisorea unui căpitan de vas : „Situațiunea flotei este forte bine descrisă și pericolul n’a fost cât de puțin exagerat. Singura greșală, pe care am găsit-o, este ca s’au numărat printre vasele de resbel nisce vase cari nu mai servesc decât la transportul trupelor sau a cărbunelui. Vase cum sunt „Minotaurus“, „Northumberland“, „Agincourt“, „Achilles“, „Warrior" și multe altele ar fi, în caz de resbel nisce morminte sigure pentru marinarii lor. Vasele franceze le-ar putea sfărâma cu mare lesnire. „Lucrurile pe care le-ați spus în articolul ce-a făcut atâta sensațiune pot fi nuoi pentru public ; pentru noi oficialii sunt cunoscute de mult timp și fac obiectul unor discusiuni zilnice. Unii din noi au scris chiar pentru a deștepta opiniunea publică și pentru a lămuri pe cei în drept asupra administrațiunii nóstre, care nu se gândesce decât la economie , dar nu ni s’a permis să semnăm articolele nóstre de citarescui ânsă ca nu se da prea mare credământ articolelor anonime. Din nenorocire slăbiciunea flotei și a sistemei nóstre de apărare maritimă e mult mai bine cunoscută în tóte părțile lumii decât în Englit era chiar.“ RUSIA Uă telegramă din Kiev cu data de 23 Septembre ne spune ca fostul mitropolit Mihail, gonit din Serbia, a fost primit aci cu multă onore. Marea ducesă Alecsandra Petrovna a dat în onorea lui un mare prânz la care au fost invitați toți funcționarii mari. Mănăstirea sfântului Mihail s’a oferit esilatului pentru reședință. CROAȚIA Fremdenblatt primeste urmatorea telegramă din Agram cu data de 23 Septembre : „Diarul Sloboda a apărut din nou și cuprinde un articol din cele mai violente în contra Maghiarilor: „Din tote comunele se anunță escese în contra amicilor guvernului. In comuna Voinic s’au devastat câmpiile acelora cari au votat pentru candidații guvernului. „In Skrad de asemene s’au întâmplat turburări grave.“ FRANCIA ȘI CHINA Amirarele Courbet se găsesce tot în apropiare de Maison după cât află Neue freie Presse, și așteptă acolo un vas de transport care a plecat din Saigon și care -i aduce proviant și șase companii de infanterie. Dă corespondință din Petersburg adresată Ziarului Morning Fest vorbesce despre pregătirile de resbel ale Chinezilor și spune ca multe pavilióne negre sunt înrolate în regimentele situate în apropiare de Tonkin, în scopul de a păzi drumurile ce duc la Peking precum și a mări garnisanele fortărețelor situate d’a lungul fluviului Min. SOIRI D’ALE DILEI D. Cristof Viscovici este numit viceconsul al Suediei și Norvegiei la Sulina în locul d-lui Iosef Viscovici, demisionat. * *XD. generale Cernat, comandantul corpului al 2-lea, s’a întors afară în capitală de la Sinaia. * * * D. Eug. Stătescu, care a trecut ziua de era la Florica, s’a întors aspra în Bucuresci.** Musica șiuă companie din regimentul al 7-lea de Dorobanți, cari au întâmpinat la Predeal pe Altețele Lor arhiducele Rudolf și principesa Stefania, s’au întors erî în Ploesci. ■51. *-XD-niî colonel Pastia, maior Gramăticescu, căpitanii Dimancea și Bașian și locotenentele Russo, de la pyrotehnie, cari au aședat la Sinaia focurile de artificii, s’au întors aséră în capitală. * * * D. colonel Alecsandrescu, comandantele regimentului de roșiori din Dobrogea, a plecat la Constanța. * * * D-na Theodoru s’a întors aseră de la Sinaia. ■* ** Jandarmii călări cari au fost la Sinaia s’au întors în capitală. * Anunțarăm mai dilele trecute mortea colonelului Peretz. Diarul Romanii publică în Noséa trecut câteva din disposițiunile testamentare ale neuitatului soldat. Asigurând mai antersă pensiune viageră mamei sale, colonelul a lăsat moșia sa, Tamașa, cu tate trupurile din județul Bacau, pentru trimiterea în școlile superiore ale Franciei a câtorva tineri români. Bursele vor fi de câte 3000 lei. De altă parte, din produsul vânzărei pădurii de pe Rahova se vor construi uă biserică și uă sculă în satul Tamașa. Pentru întreținerea acestor două edificii, se va afecta u parte din veniturile moșiei Tamașa. D. Ernest Hamelin, unul din primii tipografi ai Franciei meridionale, în tipografia caruia se imprimă La Revue du Monde Latin, a fost decorat cu Saua României. Consiliul comunal din Iași a votat, în unanimitate, spune Liberalul, a se da statului pământul trebuitor pentru construirea liniei ferate Iași-Vaslui. *■ * . * In Vaslui, s’a înființat o societate al căreia scop este : a) Fabricarea de lănării și diferite materii testile pentru confecționarea de vestminte și alte țesături necesarie publicului; b) propagarea și perfecționarea acestei ramuri de industrie printre locuitori. Numele societății este Suveica. Felicitam pe inițiatori și urâm deplină și curîndă reușită acestei nemerite întreprinderi. * * * Scala liberă de stiințe politice și administrative va începe cursurile sale de sera în sala facultaței de sciințe, palatul Universitaței, la 1 Octomvre, la 7 ore sera, înscrierile se fac în sera de 1 Octombre, la secretariatul scalei.x * Curierul Rîmnicului spune ca în sesiunea curții cu jurați din jud. Râmnicu- Sărat, sesiune care s’a sfîrșit Zilele trecute, între altele s’a judecat și procesul lui Mihail Panțur, Gheorghe Voinea, Panaitescu și încă unul al carui nume îl scapă, toți agenți polițienesci. Faptele pentru care erau traduși înaintea justiției erau tâlhărie și tentativă de omor. Acusațiunea a fost susținută cu mult talent de câtre distinsul procuror, pe lângă curtea de apel din Focșani d. Cociaș, și apărarea de câtre d. avocat Sava Lupescu.Jurații au dat un verdict afirmativ de culpabilitate asupra tuturor cestiunilor, au acordat însă circumstanțe atenuante.—Curtea i-a condamnat pe câte patru la 5 ani de reclusiune.— Suntem informați câ aț făcut recurs.X SCIRI DIN AFARA Sultanul a dăruit principelui Muntenegrului palatul situat la Emirghian pe Bosfor; acest palat a aparținut mai nainte fostului Khediv Ismail-pașa. Voce de la Verita din 23 Septembre spune ca primarul Romei a exprimat dorința de a aduce la cunoscință Papei mulțumirele poporațiunei Romei pentru proiectul său privitor la ridicarea unui spital lângă Vatican. * Șapte soldați spanioli supt comanda unui supt-ofițer au trecut granița franceză strigând : Trăiască Zorillă!“ Acești soldați au luat cu dânșii casa regimentului. Jandarmi i-au dezarmat și i-au dus la Perpignan. ■* Un tânăr ingeniar bresilian, d. Alecsandru Haat, a deplinit de curând uă esplorațiune din cele mai îndrăsnețe, dânsul s’a urcat pe munții Cordelieri, până aci neesplorați. D. Haaz a sosit de câteva zile în Paris.* Se anunță un eclipsă pentru ziua de 4 Octombre stil nou. Densa va începe la opt ore douăzeci și cinci de minute sera și se va sfîrși la Zece ore cincizeci și opt de minute. Nu mai e nevoe de a spune ca va fi uă eclipsă de lună. Eclipsa fiind deplină, învățații ne previn câ dânsa va fi forte interesantă. * Soirile cele mai moi din Jasca spun, câ cu ocasiunea încăerării independenților cu starcevicianii au fost 2 morți și 14 în parte greu răniți, între cari și un geandarm.* Diarul Economist constată ca misiunea lordului Northbrook nu a întărziat de a da bune resultate, câci ea a adus suspendarea sforțată a legii de lichidare, iși acesta este uă măsură atât de gravă încât se pute califica de revoluțiune financiară.* D. de Bismarck a adresat să scrisare unui notabil comerciante din Düsseldorf, în care da ca motiv al absinței sale de la serbările orașului reaua stare a sănătatei sale.