Romanulu, septembrie 1884 (Anul 28)

1884-09-19

K AL XXVII-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIUß l­­inia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 pani >etc . „ TU , n » m­­­ixi .... Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulnt. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nit Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — . 2 let ■8 > 20 BANI EXEMPLARUL S3E8EM am -------*IT REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respundetor : C. A. ROSETTI. *■ [UNK] is y •A BUCURESTI so BADIAREL 1884 Nici uă dată, în tote țările, nu s’a dat intereselor economice uă în­semnătate mai mare de­cât astă­zi,î­­­n nici uă dată, lupta între popórele • •producetóre n’a fost mai accentuată și mai vina de­cât e acum. E deci timp ca și noi să ne des­­brăcam de nepăsare; să ne punem la lucru cu stăruință, să căutâm și să găsim mijlóce pe d’uă parte d’a dobândi și mănține, în acesta luptă, tărâmul la care ne da drept producerea nóstra, ér pe de alta d’a ne garanta propășirea pe viitor. Acésta trebue se fie, cât pentru acum, preocuparea nóstru de căpe­­teniă. Toți, guvern și națiune, avem de- 4­toria d’a urmări cu băgare de somn mișcarea economică ce să face în lumea întréga , d’a studia necontenit mijlócele nó­­stre de acțiune și de producere; de a le compara cu ale altor po­­pore, cel puțin cu ale acelora ale căror produse le întâlnim pe piețele de consumare ; și în sfîrșit, de a da producerii na­ționale elementele materiale și mo­rale de care are trebuință, pentru a susține concurența produselor străine similarie, atât pe propriile nóstre piețe, cât și în străinătate. Trebue neapărat să facem acesta, deci nu voim ca, într’un moment — care, starea actuale o dovedesce, nu póte fi prea departe — să ne găsim materialminte cu totul sleiți și în absolută neputință d’a ne mai ține viața. Cum am procedat noi până acum — cel puțin întru cât privesce viața economică — n’a urmat de­cât Tur­cia și vedem cu toții unde a ajuns. Ea singură nu s’a îngrijit d’a-șî ocroti producerea ș’a-și garanta pro­pășirea și—de­și stăpână pe un vast teritoriu bine­cuvântat de natură — a ajuns, în scurtă vreme, la uă de­plină și iremediabilă sleire mate­rială mai inteții și ca consecință ime­diată, fatală chiar, la ciontire, la ni­micire aprope. Să nu uitam acestea, câci soiut este că aceleași cause produc aceleași efecte. Exemplul ne este deci naintea o­­chilor și n’avem nici măcar scuza d’a nu fi scrut ce facem, când ne vom lăsa să mai mergem, cum am mers la 1875, după voia întâmplării, sau după vântul voinței și interese­lor altora. Făcut-am uă mare și neiertată gre­­ștelă,—nu calificăm de­cât cu acest­­ duloe eufemism votarea convențiunii comerciale de la 1875, câci de nici un folos n’ar fi d’a întrebuința ter­meni mai aspri și mai meritați — ș’amai plătim acea greșală. E și prea e timp să deschidem bine ochii, câci a mai repeta gre­­șala ar fi a ne sinucide economi­­cesce. De aceste considerațiuni conduși, și în scopul d’a ne pregăti pentru munca și lupta viitore, am cerut ne­contenit și cu stăruință, de un lung șir de ani, a se organisa un ser­viciu statistic serios, care să ne pună în posițiune de a cunosce mijlocele nóstre de acțiune și de producere , am cerut­­ asemene și am dovedit­­ neapărata trebuință a unei anchete econtemice—ca completare a statisti­cei—care să ne arăte ce, cât, cum și cu ce preț producem , am cerut a se convoca delegați ai tutor ramurilor de muncă, spre a-și arăta păsurile și a cerceta împreună cu guvernul ce e de făcut; am cerut aceste elemente, pentru­­ ca, cu toții, în deplină cunoșcință de causă, pe d’uă parte să se im produ­cerea țârii și să putem oțărî „mij­locele d’a ajuta desvoltarea acelei produceri“ ; oi pe de alta pentru a cunosce și a-i da „elementele materiale și morale de care are trebuință spre a susține concurența produselor similare stră­ine, atât pe propriile nostre piețe cât și în străinătate, și a progresa pe viitor“. Câci trebuie neapărat să seim ce și cât producem și cât costă produsul, pentru ca—în tratările cu străinăta­tea—să putem ficșa pe do uă parte facla protectare, care ne-ar garanta consumarea în țară a produsului ro­mân de preferință similarului străin, or pe de alta la ce fac să am putea consimți a fi supus la export, așa în­cât produsul nostru să-și gasescă încă consumatori. Aceste studii și calcule să fac pre­tutindeni unde există un produs can­titativ superior trebuinței consuma­­țiunii locale și nicăiri nu se lasă ca produsul indigen se fi­ înlocuit, cel puțin în consumarea locală, de simila­rul străin. Din nefericire, și pate pentru ca lucrarea ce propuneam nu avea a­­tunci caracterul unei trebuinți emi­­ninți, nimic nu s’a putut face. Nici serviciu statistic serios n’a­vem, nici uă anchetă economică nu s’a făcut. D’acea, astă­zi, întru cât privesce felul, cantitatea și prețul produselor țarei, nu suntem mai na­­iitați de­cât eram acum opt ani, când s’a încheiat cea d’ăntâi con­­vențiune comercială cu străinătatea. Mai mult—daci ne aducem amin­te de lucrările statistice și economi­ce ale răposatului Marțian, și datori suntem să ne aducem aminte, câci acesta este în țara nostru singura răsplată a omenilor care în adever cu iubire și cu devotament muncesc pentru binele general—astă­zi sun­tem mult mai napoiați de­cât era î­nainte de 1866. Pe atunci, Marțian începuse a în­­jghimba­tă statistică și an cu an își perfecționa lucrarea, care era menită a întocmi actul de stare civilă al producerii române. Aveam un început forte meritoriu­ în unele privințe și care, d’ar fi fost urmat, imens folos ar fi adus țerei. Acum n’avem nimic ; n’avem nici chiar recensementul poporațiunii pe care, afară de Tur­cia, nu e un singur Stat european să nu’l aibă. In asemeni condițiuni, este — să spunem cuvântul — peste putință d’a cunosce, într’un mod sigur și ne­tăgăduit, felul și cantitatea produce­rii țetei, precum și mijlócele nóstre de producere ; e asemene peste putință d’a spu­ne, în deplină cunoștință de causă și deci cu convingere și cu dovezi te­meinice, cari sunt mijlócele proprii d’a ajuta desvoltarea acestei produ­ceri. Așa fiind, frământare zadarnică să face când se recomandă — ca nișce panacee — unele mijloce, fie în ur­ma citirii unor cărți scrise în străi­nătate pentru munca de acolo și în condițiunile în care ea se află, fie numai pentru a face flori de reto­rică. Cu asemeni mijloce nicăiuri nu s’a putut face ceva serios, și la noi se va face și mai puțin de­cât ori­unde. Trebuie însă să eșim din acesta stare de nepăsare și pirotesa ; trebuie să întocmim actul de stare civilă al muncei și al producerii nós­tre naționale ; trebuie, cu alte cuvinte, să cău­tam a organisa un serviciu statistic serios și a face asupra producerii țâ­rii un anchetă, câci, nu mai departe de­cât în anul viitor, vom fi che­mați a ne rosti asupra convențiuni­­lor de comerciu cu străinătatea și, de ne vor lipsi cunoștințele trebui­­tore, nimic bun și folositor țârei nu va putea eși din tratările ce se vor face. Seim ca ministerul domeniilor—și pentru acesta îl felicităm­­—a încercat să facă un fel de anchetă agricolă, dar ea, precum de la început o pre­­vedusem, n’a dat nici un resultat a­­preciabile. Acum dar ne credem și mai au­­­­­tori saț­ de a supune guvernului, ca și anii trecuți, ideia ca la comu­tele a­­gricole—în lipsa lucrărilor ce nu s’au făcut d’atâtea ani—să s’adreseze, spre a dobândi ore­care din elementele tre­­buitore studiului ce este de făcut. Acele societăți, compuse din agri­cultori și industriași agricoli, adică din bărbați cunoscători în practică și unii chiar cu cunoscinți teoretice, sunt cele d’ăntei care au interes d’a arăta lucrurile cum sunt și a-și spune pă­rerea asupra îmbunătățirilor trebui­­tore, căci, dacă ceva bine se va face, agricultura și deci agricultorii se vor folosi în deosebi, de vreme ce acesta e ramura care ocupă după­cam­­dată locul de căpetenia în organisa­­rea nóstru economică. Pentru a semnala un alt defect grav al organisarii nóstre economice, vom aminti ca Camerele de comer­ciu, care sunt menite a juca un rol de căpeteniă când e vorba de sfa­turi comerciale cu străinătatea, nu sunt nici astă­zi mai în posițiune de­cât la 1875 d’a-șî da sema în mod con­­șciincios și a esprime oă părere au­­toritată asupra Gestiunilor ce s’ating într’un tratat de comerciu; cercul restrâns din care ele își iau mandatul și puterea — numai patentării de cl. I și II aleg pe mem­brii Camerelor de comercia­l este unul din defectele lor de căpetenie. Acesta instituțiune trebue refor­mată, dându-i oă masă largă, și in­troducând în sânu­l cât se pate mai multe din ramurele de muncă ale câror interese se regulezá prin tra­tatele de comerciu.­l). Așteptând dor ca, prin lucrările pregătitore ce semnalăm , țara se fie pusă în posițiune d’a se rosti asu­pra mijlocelor prin care producerea iei s’ar putea îmmulți, îmbunătăți și ofteni — condițiuni neapărate pen­tru ținerea concurenței și asigurarea propășirii — ne vom încerca a a­­tinge, în marginea și pe temeiul da­telor ce posedem, cestiunea relațiu­­nilor de comerciu ale țarei cu străi­nătatea, se ai ce 1). Asupra acestei cestiuni vom reveni în amă­­nunt. D’uă cam dată, înserăm conclusiunile rapor­tului ce a adresat d-lui ministru al domeniilor, d. Dobrescu, fruntaș comerciante din Severin, conclu­sion cu care din totă inima ne unim. D. Dobrescu, după ce arată ca fondurile Camerei de comerciu din Mehedinți, Gorj și Romanați, câci pentru aceste trei județe e­uă singură Cameră, s’au consumat în plată de chirie, propune următorele : „1. La Camera de comercia, se contribuiască cu plata toți acei cari fac comercia, de ori­ce clasă, nu numai patentării de cl. I și II. „2 Se aibă toți dreptul d’a alege pe membrii Camerei. 13 Cameră de comercia­le fie în fie­care județ , caci nu se potrivesc multe din afacerile comerciale dintr’un județ în altul, membrii din Romanați și Gorj, spre exemplu, să vină în Severin, plătind din pungele d-lor cheltuelile și altele. „4 Membrii Camerei să fie salariați, prin care mod se pot întruni și îngriji de averea publică , câci nu voesce nici unul a-și perde interesele sale cu timpul zadarnic la ședințele Camerei. „Dupe cum spusei, d-se ministru, daci nu se vor lua măsuri legale pentru că nouă organisare a Ca­merei, din causă de lipsă de timp, cu mult mai bine pe cât și posibil de arginte este, se se ia dis­­posițiuni pene la organisare, ca fondurile să nu se risipescu aiurea, dându-se mai bine comunelor cu tote drepturile Camerei de comercia.­ T SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Tien-Tsin, 29 Septembre. — Imperă­­tesa Cilinei se arăta dispusă a încheia pa­cea cu ..Francia. Pesta, 29 Septembre.—Astă­zi s’a des­chis Reichstagul. Discursul tronului face să reiasă trebuința de a face căte­va re­forme Camerii Seniorilor și de a executa la Porțîle-de-Fer lucrările reclamate de navigațiune pentru înlesnirea iei. Discur­sul adaugă că guvernul va urmări cu e­­nergie restabilirea echilibrului bugetar; j­stărit. Asemenea și asupra trebuinței de a se prelungi durata sesiunii parlamen­tare; am­­intesce ca raporturile cu Germa­nia sun­t cât se pote de intime și cu im­periul întreține și cu cele­l­alte State re­­lațiunile cele mai amicale; învită prin ur­­­­mare ( Amerire a se ocupa cu lucrările­­ intern­’ a înlătura ori-ce agitațiuni de natuTă" a aduce uă racela­are­care în­­■­­­tre națiunile de confesiuni diferite. Paris, 29 Septembre. — Eri s’au în­­­­tâmplates masuri de morte b­olerică la­­ Marsilia și 1 la Tulon. Mai multe cașuri­­ de morte s’au semnalat în Ardeche, A­­­­riège, Correze, Drome, Gard și în Piri­­neii­ Orientali. Roma, 29 Septembre. — Numărul mor­ților de nicoleră a fost era de 200 în I­­talia, dintre cari 25 la Genua, 6 la Spez­­zia și 67 la Neapole. Nici un cas nuoű nu s’a observat în Roma. MERCURI, 19 SEPTEMBRE 1884 Luminéta­te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte térile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Haras, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Ponta (N. D.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Supt titlul de „întărirea unor pun­te însemnate ale căilor ferate.“ cia­ra­ Neue freie Presse publică urmă­­torele în numerar său de la 28 Sep­tembre : Fera A­nnex und Marine-Zeitung anunță , ca direc^^iea generală a cailor ferata Karl-Ludwig, în urma instrucțiunilor pri­mite de la ministerul de resbel al impe­riului, a început să facă întăriri pentru infanterie pe podul ce trece peste rîul San, care are o­ lungime de 200 metri, ce se afla între localitățile Iaroslav și Sarockow și împreună calea ferată din­tre Iaroslav și Sokai, care a fost dată în circulațiune în iulie trecut. Materia­lul de lemne trebuincios pentru construi­rea de mici forterețe va fi ținut gata și în timp de pace. Acesta se vede pentru ănteia oră în Austria câ, de uă­dată cu darea în construcțiune a unei linii de ca­le ferate, se fac pe timp de pace și lu­crări de întărire. Și în Germania s’au luat de curând asemene măsuri pe unele linii de cale ferată. Se asigură ca acele mici fortărețe vor putea se adǎpostesca detașamente de in­fanterie. ENGLITERA D. Gladstone, care se întorce la Londra, s-a oprit Mercury în Perth spre a face încă vă­dată apel la ma­­joritatea Camerii lordilor în cestiunea reformei electorale. Acesta majoritate, dise primul ministru, ar face forte bine să renunțe la dorința sea d’a avea un bil­­ pentru oă nuoă îm­părțire a circumscripțiunilor electorale. S’a audit din nuoă atâtea dechlarațiuni nefavorabile faciă cu actuala constituire a Camerii lordilor și unii voiesc a aduce pe tapet cestiunea puterea pairilor cari n’au nici uă răspundere. Până aci am fă­cut tot ce-mi a stat prin putință spre a înlătura acesta cestiune, dar majoritatea trebue să înțelegă ca partita nu va putea lupta necontenit pe actualele terenu măr­ginit. Intre acestea, capul oposițiunii din Camera lorzilor, marchizul de Salis­bury, a publicat în National Review­­ un articol de statistică în privința va­­­­lorei nnoei împărțiri a circumscrip­țiunilor electorale, articol pe care­­ Daily­ News îl trateza ca pe un mani­fest. Autorele voiesce a dovedi ca uă reformă electorală, fără uă nuuă îm­părțire a circumscripțiunilor electo­rale, ar sfărâma echilibrul puterei po­litice, de vreme ce prin acesta con­servatorii ar perde 47 fotoliuri în Camera Comunelor, ceea­ ce la vot ar represinta 94 de voturi. BELGIA Guvernul reacționar din Bruxelles voieste a lua acum tot felul de mă­suri contre Ligei republicane spre a compromite pe membrii re î­­ncă ce se scrie în acesta privință din Bruxelles, cu data de 25 Septembre,­­ziarului Neue freie Presse . Din ordinul guvernului, procurorele ge­­­­neral de aici a început să anchetă con­­j­tra semnatarilor manifestului republican,­­ supt cuvânt ce au complotat spre a răs­­­­turna forma de guvernământ esistentă. Eri, după amiazi, s’au făcut perchisițiuni domiciliare la mai mulți redactori ai­­ Zia­­rului le National, la editorele lui d. Ga­­j­briel Marchi precum și la d-nii Van Cau­­bergh­, de Pape și Defuisseaux. Parche­tul a sechestrat manifestele precum și­­ listele partizanilor Ligei și deosebite ma­nuscrise al caror cuprins se dice ca ar fi compromițător. Perchisițiunile domiciliare s’au făcut cu ajutorul unui număr mare de agenți ai siguranței publice. In același timp șeful acestor agenți a adresat urmă­­torea disposițiune tuturor primarilor de prin foburgurile din Bruxelles : „Deși poliția afirmă ca la turburârile din ultimele­­ file n'au luat parte de­cât forte puțini străini, totuși se bănuiesce în genere ca aceste turburari au fost or­­ganisate de străini. Se afirmă cu cea mai mare siguranță câ în Bruxelles se află un număr mare de emisari străini, cari se sforțază a esploata actuala ferbere în­tr’un sens ostil instituțiunilor Statului. „De aceea am onorea a vă ruga să­­ dați aginților d-vestre polițienesc! instruc­­ț­țiunile trebuinciuse spre a fi respectate­­ cu scrupulositate disposițiunile din lege­a privitore la străini. Ori­ce străin bănuit,­­ a cârui locuință este necunoscută și care­­ nu va putea da lămuriri suficiente în privința identității sale și a mijlocelor sale de esistență, să fie pus la disposițiu­­nea mea spre a fi espediat peste frunta­rii. Ori­ce străin, care s’ar afla într’un grup de manifestanți, va trebui să fie a­restat. “ Tot asemene instrucțiu­ui a­r fost uate j j și geandarmeriei. In schimb, Asociațiunea liberală a lipit următorul apel la tote colțurile stra­ielor : „ Cetățiani! Intru­cât legea școlară nu era sancționată, am fost cei d’ăntâi a vă I îndemna să combateți acesta lege prin­­ tate mijlocele legale. Astă­zi ea a luat puterea de lege. „Credincioși făgăduielei ce primarele a dat în numele nostru, trebue să ne su­punem acestei legi, ori­cât de aspră ar fi ea. Cu chipul acesta vom dovedi pro­­tivnicilor noștri ca nu voim a imita o­­posițiunea facțiasă ce ei au făcut în ur­ma promulgării legii din 1879. „Respingem cu dispreț solidaritatea cu acele persone care esploateza pentru sco­purile lor ferberea ce domnesce în mul­țime, care induc în erore opiniunea pu­blică și care voiesc a ataca basele insti­tuțiunilor nóstre de Stat cu strigătul : „Trăiască Republica !“ Tot d’uă dată res­pingem cu desgust afirmațiunile calom­­niatore ale presei clericale, care voiesce a face să se creda ca partita liberală este răspunde tóre pentru aceste acte.* Acest apel este semnat de toți senato­rii aleși în Bruxelles, de d. Humbeeck, fostul ministru al instrucțiunii și de pre­ședinții secțiunilor societății. D. generale Crețeanu, șeful casei mi­litare a Regelui, s’a întors a­sprá în ca­pitală, venind de la Sinaia. .._1/ * * -X­D. colonel Bai­ovanu, secretarele ge­neral al ministerului de resbel, după că lipsire de două zile din Bucuresci s’a în­tors la postul seu­. * Diarul Poșta din Galați primesc o uă telegramă din comuna Dobrovăț județul­­ Vaslui, prin stația Codăesci, în care i se anunță ca Dumineca trecută se vindea cu toba vitele locuitorilor săteni din acea comună, a­nume: Silion Apostol, Dimitrie Rotă, Tache Samson și Costache Rotă, pentru neplata de dări. Țăranii, spune telegrama, implora în genochi suspenda­­­­rea vendărei, dar cu perceptorul refusa *­­ cererea. Acest perceptor e a mai vândut la me­zat cu tobîie și­ alte vite ale locuitorilor. Disperarea țăranilor e mare, caci n’au ce mânca și singura lor avere li se vinde. * . * * In urna de 8 ale curentei luni, s’a pre­­sentat la redacțiunea Democratului din Ploesci un locuitor din comuna urbană Văleni-de-munte, suburbia Tabaci, anume Răducanu Comanescu, având spinarea încă vânătă de lovituri, cămașa sângerată și la urechia drepta contusia uneia din lovituri ce a primit în cap. Constatate acestea printr-un certificat medical. Iar faptul bătăii și arestării arbitrare ce a su­ferit nu l’a descris ast­fel : După cea a fost desmoștenit din tota averea mea, compusă din proprietăți imo­bile, ce i-au rămas de la părinți, de câtre unchiul și nașul său, d. Dumitru Ștefă­­­nescu, prin nisce acte iconomicase. După ce l’a lăsat ast­fel sărac cu totul, acesta fiind membru în consiliul comunal, prin înțelegere cu d. Costache D. Cereșanu, a­­jjutorul primarului, pentru­ ca s’a opus de a i se culege un nuc al seu, a trimis în ziua de 6 Septembre Joi, pe șeful de vâ­­tașei comunal Matache Theodorescu, îm­preună cu două vătășei, cari, întâlnindu-1 în stradă, aprope de casa sea, după ce l’au lovit cu un par în cap și l’au dat jos, apoi l’au legat și l’au dus în bătăi — distanță de peste un k­ilometru — până la primărie, unde l’au închis și cu proces-verbal a fost trimis la supt-prefec­­tura locală, și de acolo a fost liberat a doua­ di Vineri, stând să napte supt-arest în cazarma călărașilor. Certificatul medical dice­cu vindeca­rea sesiunilor pacientului are necesitate de 6 zile. De la redacțiune, pacientul a plecat să prezinte parchetului local reclamați­unea sea, însoțită de certificatul medical. Pe fie­care di,"dice Noua Revistă, sosesc obiecte pentru a fi espuse în a doua Es­­posițiune a cooperatorilor din țară ce s’a arangjat anul acesta în Iași. Esposiția de și bogată în obiecte espuse, de­și atră­­gătore, numărul personelor ce dilnic o visităză e forte restrâns, așa ca, daca lu­crurile vor urma ast­fel cum au început, nu seim deca din veniturile iei se vor acoperi cheltuelile ce s’au făcut și se fac încă cu avangiarea și întreținerea iei. — Același diar spune ca săptămâna trecută d-na Străjescu, soția deputatului din Roman, d na Hotineni, soția advoca­tului din acelaș oraș, d-na Clara Verghie d, locotenent Stefanov și d. N. Markus, industriaș din Iași, care se întorceau de la băile de mare de la Odesa, fură o­­priți la gara Ungheni de girantul vamei de acolo, I. Gheorghiu, pentru ca nu a­veau pe pasporturi vila consulului român din Odesa, și trimiși înapoi, pe jos, peste Prut, autorităților ruseșci din Ungheni ruși. Acestea trimise pe prisonieri îna­poi la vama română cu cuvântul câ­n’a­­veau ce face cu ei. Girantul rămea, nici mai mult nici mai puțin, găsi cu care a opri ca prisoniere personele în cestiune, dintre care parte fugiră din Ungheni nop­­tea cu uă căruță prostă țevenască. Cel din urmă dintre prisonieri însă, temându­­se de consecințele fugei, stătu prisonier în Ungheni, pe parolă de onore, vr’o cinci dile, ne având de unde a’șî procura hrană, nici un pat unde să dormă, până ce în fine veni ordin de la minister ca să fie eliberat. * * * Adunările învățătoresci urmeza în Ar­­del. Adunarea generală a învățătorilor din districtul Deva s’a ținut la 6 Sep­tembre ; d. Sinzian a citit că disertați­­une intitulată : , Chemarea și datoriile învățătorului român față cu poporul. Adunarea generală a învățătorilor ro­mâni din Temișora-Vinga a ascultat cu­m ur­*­ ** SCIRI D’ALE DILEI S’a primit legatul de 15.000 lei făcut asilului Elena Domna prin testamentul defunctului Vasile Paapa, pentru a se dota cinci eleve din cele ce au terminat cursul cu succes. V i * * Consiliul comunal al capitalei, convo­cat în ședință pentru ieri la 3 ore după amedi, n’a ținut ședință din causă câ n’au fost prestați de cât 8 membrii. Ședința s’a amânat pentru Mercur­. * * * D. ingenial și profesor Bu­rkly-Ziegler plecând din capitală, după ce a cercetat lucrările mari ce se esecută în capitală, ar fi lăsat d-lui primar un raport asu­pra acestor lucrări.­­ * ] * * Consiliul generale al instrucțiunei pu­­­­blice, care trebuia să se ocupe a­sprá de­­ programul scalelor reale, n’a putut ține o ședință din causa absinței represintan­­­­ților consiliului permanente. Consiliul se va întruni astă seri. *­­ * * Cornițele Belgarde, generate în armata­­ austriacă, a trecut ori prin Bucuresci. 1 * 1 * * D. Basile Alecsandri a sosit astăzi de­­ diminață în capitală.

Next