Romanulu, septembrie 1884 (Anul 28)
1884-09-19
K AL XXVII-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIUß linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 pani >etc . „ TU , n » mixi .... Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulnt. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nit Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — . 2 let ■8 > 20 BANI EXEMPLARUL S3E8EM am -------*IT REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respundetor : C. A. ROSETTI. *■ [UNK] is y •A BUCURESTI so BADIAREL 1884 Nici uă dată, în tote țările, nu s’a dat intereselor economice uă însemnătate mai mare decât astăzi,în nici uă dată, lupta între popórele • •producetóre n’a fost mai accentuată și mai vina decât e acum. E deci timp ca și noi să ne desbrăcam de nepăsare; să ne punem la lucru cu stăruință, să căutâm și să găsim mijlóce pe d’uă parte d’a dobândi și mănține, în acesta luptă, tărâmul la care ne da drept producerea nóstra, ér pe de alta d’a ne garanta propășirea pe viitor. Acésta trebue se fie, cât pentru acum, preocuparea nóstru de căpeteniă. Toți, guvern și națiune, avem de- 4toria d’a urmări cu băgare de somn mișcarea economică ce să face în lumea întréga , d’a studia necontenit mijlócele nóstre de acțiune și de producere; de a le compara cu ale altor popore, cel puțin cu ale acelora ale căror produse le întâlnim pe piețele de consumare ; și în sfîrșit, de a da producerii naționale elementele materiale și morale de care are trebuință, pentru a susține concurența produselor străine similarie, atât pe propriile nóstre piețe, cât și în străinătate. Trebue neapărat să facem acesta, deci nu voim ca, într’un moment — care, starea actuale o dovedesce, nu póte fi prea departe — să ne găsim materialminte cu totul sleiți și în absolută neputință d’a ne mai ține viața. Cum am procedat noi până acum — cel puțin întru cât privesce viața economică — n’a urmat decât Turcia și vedem cu toții unde a ajuns. Ea singură nu s’a îngrijit d’a-șî ocroti producerea ș’a-și garanta propășirea și—deși stăpână pe un vast teritoriu binecuvântat de natură — a ajuns, în scurtă vreme, la uă deplină și iremediabilă sleire materială mai inteții și ca consecință imediată, fatală chiar, la ciontire, la nimicire aprope. Să nu uitam acestea, câci soiut este că aceleași cause produc aceleași efecte. Exemplul ne este deci naintea ochilor și n’avem nici măcar scuza d’a nu fi scrut ce facem, când ne vom lăsa să mai mergem, cum am mers la 1875, după voia întâmplării, sau după vântul voinței și intereselor altora. Făcut-am uă mare și neiertată greștelă,—nu calificăm decât cu acest duloe eufemism votarea convențiunii comerciale de la 1875, câci de nici un folos n’ar fi d’a întrebuința termeni mai aspri și mai meritați — ș’amai plătim acea greșală. E și prea e timp să deschidem bine ochii, câci a mai repeta greșala ar fi a ne sinucide economicesce. De aceste considerațiuni conduși, și în scopul d’a ne pregăti pentru munca și lupta viitore, am cerut necontenit și cu stăruință, de un lung șir de ani, a se organisa un serviciu statistic serios, care să ne pună în posițiune de a cunosce mijlocele nóstre de acțiune și de producere , am cerut asemene și am dovedit neapărata trebuință a unei anchete econtemice—ca completare a statisticei—care să ne arăte ce, cât, cum și cu ce preț producem , am cerut a se convoca delegați ai tutor ramurilor de muncă, spre a-și arăta păsurile și a cerceta împreună cu guvernul ce e de făcut; am cerut aceste elemente, pentru ca, cu toții, în deplină cunoșcință de causă, pe d’uă parte să se im producerea țârii și să putem oțărî „mijlocele d’a ajuta desvoltarea acelei produceri“ ; oi pe de alta pentru a cunosce și a-i da „elementele materiale și morale de care are trebuință spre a susține concurența produselor similare străine, atât pe propriile nostre piețe cât și în străinătate, și a progresa pe viitor“. Câci trebuie neapărat să seim ce și cât producem și cât costă produsul, pentru ca—în tratările cu străinătatea—să putem ficșa pe do uă parte facla protectare, care ne-ar garanta consumarea în țară a produsului român de preferință similarului străin, or pe de alta la ce fac să am putea consimți a fi supus la export, așa încât produsul nostru să-și gasescă încă consumatori. Aceste studii și calcule să fac pretutindeni unde există un produs cantitativ superior trebuinței consumațiunii locale și nicăiri nu se lasă ca produsul indigen se fi înlocuit, cel puțin în consumarea locală, de similarul străin. Din nefericire, și pate pentru ca lucrarea ce propuneam nu avea atunci caracterul unei trebuinți emininți, nimic nu s’a putut face. Nici serviciu statistic serios n’avem, nici uă anchetă economică nu s’a făcut. D’acea, astăzi, întru cât privesce felul, cantitatea și prețul produselor țarei, nu suntem mai naiitați decât eram acum opt ani, când s’a încheiat cea d’ăntâi convențiune comercială cu străinătatea. Mai mult—daci ne aducem aminte de lucrările statistice și economice ale răposatului Marțian, și datori suntem să ne aducem aminte, câci acesta este în țara nostru singura răsplată a omenilor care în adever cu iubire și cu devotament muncesc pentru binele general—astăzi suntem mult mai napoiați decât era înainte de 1866. Pe atunci, Marțian începuse a înjghimbată statistică și an cu an își perfecționa lucrarea, care era menită a întocmi actul de stare civilă al producerii române. Aveam un început forte meritoriu în unele privințe și care, d’ar fi fost urmat, imens folos ar fi adus țerei. Acum n’avem nimic ; n’avem nici chiar recensementul poporațiunii pe care, afară de Turcia, nu e un singur Stat european să nu’l aibă. In asemeni condițiuni, este — să spunem cuvântul — peste putință d’a cunosce, într’un mod sigur și netăgăduit, felul și cantitatea producerii țetei, precum și mijlócele nóstre de producere ; e asemene peste putință d’a spune, în deplină cunoștință de causă și deci cu convingere și cu dovezi temeinice, cari sunt mijlócele proprii d’a ajuta desvoltarea acestei produceri. Așa fiind, frământare zadarnică să face când se recomandă — ca nișce panacee — unele mijloce, fie în urma citirii unor cărți scrise în străinătate pentru munca de acolo și în condițiunile în care ea se află, fie numai pentru a face flori de retorică. Cu asemeni mijloce nicăiuri nu s’a putut face ceva serios, și la noi se va face și mai puțin decât oriunde. Trebuie însă să eșim din acesta stare de nepăsare și pirotesa ; trebuie să întocmim actul de stare civilă al muncei și al producerii nóstre naționale ; trebuie, cu alte cuvinte, să căutam a organisa un serviciu statistic serios și a face asupra producerii țârii un anchetă, câci, nu mai departe decât în anul viitor, vom fi chemați a ne rosti asupra convențiunilor de comerciu cu străinătatea și, de ne vor lipsi cunoștințele trebuitore, nimic bun și folositor țârei nu va putea eși din tratările ce se vor face. Seim ca ministerul domeniilor—și pentru acesta îl felicităm—a încercat să facă un fel de anchetă agricolă, dar ea, precum de la început o prevedusem, n’a dat nici un resultat apreciabile. Acum dar ne credem și mai autori saț de a supune guvernului, ca și anii trecuți, ideia ca la comutele agricole—în lipsa lucrărilor ce nu s’au făcut d’atâtea ani—să s’adreseze, spre a dobândi orecare din elementele trebuitore studiului ce este de făcut. Acele societăți, compuse din agricultori și industriași agricoli, adică din bărbați cunoscători în practică și unii chiar cu cunoscinți teoretice, sunt cele d’ăntei care au interes d’a arăta lucrurile cum sunt și a-și spune părerea asupra îmbunătățirilor trebuitore, căci, dacă ceva bine se va face, agricultura și deci agricultorii se vor folosi în deosebi, de vreme ce acesta e ramura care ocupă dupăcamdată locul de căpetenia în organisarea nóstru economică. Pentru a semnala un alt defect grav al organisarii nóstre economice, vom aminti ca Camerele de comerciu, care sunt menite a juca un rol de căpeteniă când e vorba de sfaturi comerciale cu străinătatea, nu sunt nici astăzi mai în posițiune decât la 1875 d’a-șî da sema în mod conșciincios și a esprime oă părere autoritată asupra Gestiunilor ce s’ating într’un tratat de comerciu; cercul restrâns din care ele își iau mandatul și puterea — numai patentării de cl. I și II aleg pe membrii Camerelor de comercial este unul din defectele lor de căpetenie. Acesta instituțiune trebue reformată, dându-i oă masă largă, și introducând în sânul cât se pate mai multe din ramurele de muncă ale câror interese se regulezá prin tratatele de comerciu.l). Așteptând dor ca, prin lucrările pregătitore ce semnalăm , țara se fie pusă în posițiune d’a se rosti asupra mijlocelor prin care producerea iei s’ar putea îmmulți, îmbunătăți și ofteni — condițiuni neapărate pentru ținerea concurenței și asigurarea propășirii — ne vom încerca a atinge, în marginea și pe temeiul datelor ce posedem, cestiunea relațiunilor de comerciu ale țarei cu străinătatea, se ai ce 1). Asupra acestei cestiuni vom reveni în amănunt. D’uă cam dată, înserăm conclusiunile raportului ce a adresat d-lui ministru al domeniilor, d. Dobrescu, fruntaș comerciante din Severin, conclusion cu care din totă inima ne unim. D. Dobrescu, după ce arată ca fondurile Camerei de comerciu din Mehedinți, Gorj și Romanați, câci pentru aceste trei județe euă singură Cameră, s’au consumat în plată de chirie, propune următorele : „1. La Camera de comercia, se contribuiască cu plata toți acei cari fac comercia, de orice clasă, nu numai patentării de cl. I și II. „2 Se aibă toți dreptul d’a alege pe membrii Camerei. 13 Cameră de comerciale fie în fiecare județ , caci nu se potrivesc multe din afacerile comerciale dintr’un județ în altul, membrii din Romanați și Gorj, spre exemplu, să vină în Severin, plătind din pungele d-lor cheltuelile și altele. „4 Membrii Camerei să fie salariați, prin care mod se pot întruni și îngriji de averea publică , câci nu voesce nici unul a-și perde interesele sale cu timpul zadarnic la ședințele Camerei. „Dupe cum spusei, d-se ministru, daci nu se vor lua măsuri legale pentru că nouă organisare a Camerei, din causă de lipsă de timp, cu mult mai bine pe cât și posibil de arginte este, se se ia disposițiuni pene la organisare, ca fondurile să nu se risipescu aiurea, dându-se mai bine comunelor cu tote drepturile Camerei de comercia. T SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Tien-Tsin, 29 Septembre. — Imperătesa Cilinei se arăta dispusă a încheia pacea cu ..Francia. Pesta, 29 Septembre.—Astăzi s’a deschis Reichstagul. Discursul tronului face să reiasă trebuința de a face căteva reforme Camerii Seniorilor și de a executa la Porțîle-de-Fer lucrările reclamate de navigațiune pentru înlesnirea iei. Discursul adaugă că guvernul va urmări cu energie restabilirea echilibrului bugetar; jstărit. Asemenea și asupra trebuinței de a se prelungi durata sesiunii parlamentare; amintesce ca raporturile cu Germania sunt cât se pote de intime și cu imperiul întreține și cu celelalte State relațiunile cele mai amicale; învită prin urmare ( Amerire a se ocupa cu lucrările intern’ a înlătura ori-ce agitațiuni de natuTă" a aduce uă racelaarecare în■tre națiunile de confesiuni diferite. Paris, 29 Septembre. — Eri s’au întâmplates masuri de morte bolerică la Marsilia și 1 la Tulon. Mai multe cașuri de morte s’au semnalat în Ardeche, Ariège, Correze, Drome, Gard și în Pirineii Orientali. Roma, 29 Septembre. — Numărul morților de nicoleră a fost era de 200 în Italia, dintre cari 25 la Genua, 6 la Spezzia și 67 la Neapole. Nici un cas nuoű nu s’a observat în Roma. MERCURI, 19 SEPTEMBRE 1884 Luminétate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte térile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Haras, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Ponta (N. D.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Supt titlul de „întărirea unor punte însemnate ale căilor ferate.“ ciara Neue freie Presse publică următorele în numerar său de la 28 Septembre : Fera Annex und Marine-Zeitung anunță , ca direc^^iea generală a cailor ferata Karl-Ludwig, în urma instrucțiunilor primite de la ministerul de resbel al imperiului, a început să facă întăriri pentru infanterie pe podul ce trece peste rîul San, care are o lungime de 200 metri, ce se afla între localitățile Iaroslav și Sarockow și împreună calea ferată dintre Iaroslav și Sokai, care a fost dată în circulațiune în iulie trecut. Materialul de lemne trebuincios pentru construirea de mici forterețe va fi ținut gata și în timp de pace. Acesta se vede pentru ănteia oră în Austria câ, de uădată cu darea în construcțiune a unei linii de cale ferate, se fac pe timp de pace și lucrări de întărire. Și în Germania s’au luat de curând asemene măsuri pe unele linii de cale ferată. Se asigură ca acele mici fortărețe vor putea se adǎpostesca detașamente de infanterie. ENGLITERA D. Gladstone, care se întorce la Londra, s-a oprit Mercury în Perth spre a face încă vădată apel la majoritatea Camerii lordilor în cestiunea reformei electorale. Acesta majoritate, dise primul ministru, ar face forte bine să renunțe la dorința sea d’a avea un bil pentru oă nuoă împărțire a circumscripțiunilor electorale. S’a audit din nuoă atâtea dechlarațiuni nefavorabile faciă cu actuala constituire a Camerii lordilor și unii voiesc a aduce pe tapet cestiunea puterea pairilor cari n’au nici uă răspundere. Până aci am făcut tot ce-mi a stat prin putință spre a înlătura acesta cestiune, dar majoritatea trebue să înțelegă ca partita nu va putea lupta necontenit pe actualele terenu mărginit. Intre acestea, capul oposițiunii din Camera lorzilor, marchizul de Salisbury, a publicat în National Review un articol de statistică în privința valorei nnoei împărțiri a circumscripțiunilor electorale, articol pe care Daily News îl trateza ca pe un manifest. Autorele voiesce a dovedi ca uă reformă electorală, fără uă nuuă împărțire a circumscripțiunilor electorale, ar sfărâma echilibrul puterei politice, de vreme ce prin acesta conservatorii ar perde 47 fotoliuri în Camera Comunelor, ceea ce la vot ar represinta 94 de voturi. BELGIA Guvernul reacționar din Bruxelles voieste a lua acum tot felul de măsuri contre Ligei republicane spre a compromite pe membrii re încă ce se scrie în acesta privință din Bruxelles, cu data de 25 Septembre,ziarului Neue freie Presse . Din ordinul guvernului, procurorele general de aici a început să anchetă conjtra semnatarilor manifestului republican, supt cuvânt ce au complotat spre a răsturna forma de guvernământ esistentă. Eri, după amiazi, s’au făcut perchisițiuni domiciliare la mai mulți redactori ai Ziarului le National, la editorele lui d. Gajbriel Marchi precum și la d-nii Van Caubergh, de Pape și Defuisseaux. Parchetul a sechestrat manifestele precum și listele partizanilor Ligei și deosebite manuscrise al caror cuprins se dice ca ar fi compromițător. Perchisițiunile domiciliare s’au făcut cu ajutorul unui număr mare de agenți ai siguranței publice. In același timp șeful acestor agenți a adresat următorea disposițiune tuturor primarilor de prin foburgurile din Bruxelles : „Deși poliția afirmă ca la turburârile din ultimele file n'au luat parte decât forte puțini străini, totuși se bănuiesce în genere ca aceste turburari au fost organisate de străini. Se afirmă cu cea mai mare siguranță câ în Bruxelles se află un număr mare de emisari străini, cari se sforțază a esploata actuala ferbere într’un sens ostil instituțiunilor Statului. „De aceea am onorea a vă ruga să dați aginților d-vestre polițienesc! instrucțțiunile trebuinciuse spre a fi respectate cu scrupulositate disposițiunile din legea privitore la străini. Orice străin bănuit, a cârui locuință este necunoscută și care nu va putea da lămuriri suficiente în privința identității sale și a mijlocelor sale de esistență, să fie pus la disposițiunea mea spre a fi espediat peste fruntarii. Orice străin, care s’ar afla într’un grup de manifestanți, va trebui să fie arestat. “ Tot asemene instrucțiuui ar fost uate j j și geandarmeriei. In schimb, Asociațiunea liberală a lipit următorul apel la tote colțurile straielor : „ Cetățiani! Intrucât legea școlară nu era sancționată, am fost cei d’ăntâi a vă I îndemna să combateți acesta lege prin tate mijlocele legale. Astăzi ea a luat puterea de lege. „Credincioși făgăduielei ce primarele a dat în numele nostru, trebue să ne supunem acestei legi, oricât de aspră ar fi ea. Cu chipul acesta vom dovedi protivnicilor noștri ca nu voim a imita oposițiunea facțiasă ce ei au făcut în urma promulgării legii din 1879. „Respingem cu dispreț solidaritatea cu acele persone care esploateza pentru scopurile lor ferberea ce domnesce în mulțime, care induc în erore opiniunea publică și care voiesc a ataca basele instituțiunilor nóstre de Stat cu strigătul : „Trăiască Republica !“ Tot d’uă dată respingem cu desgust afirmațiunile calomniatore ale presei clericale, care voiesce a face să se creda ca partita liberală este răspunde tóre pentru aceste acte.* Acest apel este semnat de toți senatorii aleși în Bruxelles, de d. Humbeeck, fostul ministru al instrucțiunii și de președinții secțiunilor societății. D. generale Crețeanu, șeful casei militare a Regelui, s’a întors asprá în capitală, venind de la Sinaia. .._1/ * * -XD. colonel Baiovanu, secretarele general al ministerului de resbel, după că lipsire de două zile din Bucuresci s’a întors la postul seu. * Diarul Poșta din Galați primesc o uă telegramă din comuna Dobrovăț județul Vaslui, prin stația Codăesci, în care i se anunță ca Dumineca trecută se vindea cu toba vitele locuitorilor săteni din acea comună, anume: Silion Apostol, Dimitrie Rotă, Tache Samson și Costache Rotă, pentru neplata de dări. Țăranii, spune telegrama, implora în genochi suspendarea vendărei, dar cu perceptorul refusa * cererea. Acest perceptor e a mai vândut la mezat cu tobîie și alte vite ale locuitorilor. Disperarea țăranilor e mare, caci n’au ce mânca și singura lor avere li se vinde. * . * * In urna de 8 ale curentei luni, s’a presentat la redacțiunea Democratului din Ploesci un locuitor din comuna urbană Văleni-de-munte, suburbia Tabaci, anume Răducanu Comanescu, având spinarea încă vânătă de lovituri, cămașa sângerată și la urechia drepta contusia uneia din lovituri ce a primit în cap. Constatate acestea printr-un certificat medical. Iar faptul bătăii și arestării arbitrare ce a suferit nu l’a descris astfel : După cea a fost desmoștenit din tota averea mea, compusă din proprietăți imobile, ce i-au rămas de la părinți, de câtre unchiul și nașul său, d. Dumitru Ștefănescu, prin nisce acte iconomicase. După ce l’a lăsat astfel sărac cu totul, acesta fiind membru în consiliul comunal, prin înțelegere cu d. Costache D. Cereșanu, ajjutorul primarului, pentru ca s’a opus de a i se culege un nuc al seu, a trimis în ziua de 6 Septembre Joi, pe șeful de vâtașei comunal Matache Theodorescu, împreună cu două vătășei, cari, întâlnindu-1 în stradă, aprope de casa sea, după ce l’au lovit cu un par în cap și l’au dat jos, apoi l’au legat și l’au dus în bătăi — distanță de peste un kilometru — până la primărie, unde l’au închis și cu proces-verbal a fost trimis la supt-prefectura locală, și de acolo a fost liberat a doua di Vineri, stând să napte supt-arest în cazarma călărașilor. Certificatul medical dicecu vindecarea sesiunilor pacientului are necesitate de 6 zile. De la redacțiune, pacientul a plecat să prezinte parchetului local reclamațiunea sea, însoțită de certificatul medical. Pe fiecare di,"dice Noua Revistă, sosesc obiecte pentru a fi espuse în a doua Esposițiune a cooperatorilor din țară ce s’a arangjat anul acesta în Iași. Esposiția de și bogată în obiecte espuse, deși atrăgătore, numărul personelor ce dilnic o visităză e forte restrâns, așa ca, daca lucrurile vor urma astfel cum au început, nu seim deca din veniturile iei se vor acoperi cheltuelile ce s’au făcut și se fac încă cu avangiarea și întreținerea iei. — Același diar spune ca săptămâna trecută d-na Străjescu, soția deputatului din Roman, d na Hotineni, soția advocatului din acelaș oraș, d-na Clara Verghie d, locotenent Stefanov și d. N. Markus, industriaș din Iași, care se întorceau de la băile de mare de la Odesa, fură opriți la gara Ungheni de girantul vamei de acolo, I. Gheorghiu, pentru ca nu aveau pe pasporturi vila consulului român din Odesa, și trimiși înapoi, pe jos, peste Prut, autorităților ruseșci din Ungheni ruși. Acestea trimise pe prisonieri înapoi la vama română cu cuvântul cân’aveau ce face cu ei. Girantul rămea, nici mai mult nici mai puțin, găsi cu care a opri ca prisoniere personele în cestiune, dintre care parte fugiră din Ungheni noptea cu uă căruță prostă țevenască. Cel din urmă dintre prisonieri însă, temânduse de consecințele fugei, stătu prisonier în Ungheni, pe parolă de onore, vr’o cinci dile, ne având de unde a’șî procura hrană, nici un pat unde să dormă, până ce în fine veni ordin de la minister ca să fie eliberat. * * * Adunările învățătoresci urmeza în Ardel. Adunarea generală a învățătorilor din districtul Deva s’a ținut la 6 Septembre ; d. Sinzian a citit că disertațiune intitulată : , Chemarea și datoriile învățătorului român față cu poporul. Adunarea generală a învățătorilor români din Temișora-Vinga a ascultat cum ur* ** SCIRI D’ALE DILEI S’a primit legatul de 15.000 lei făcut asilului Elena Domna prin testamentul defunctului Vasile Paapa, pentru a se dota cinci eleve din cele ce au terminat cursul cu succes. V i * * Consiliul comunal al capitalei, convocat în ședință pentru ieri la 3 ore după amedi, n’a ținut ședință din causă câ n’au fost prestați de cât 8 membrii. Ședința s’a amânat pentru Mercur. * * * D. ingenial și profesor Burkly-Ziegler plecând din capitală, după ce a cercetat lucrările mari ce se esecută în capitală, ar fi lăsat d-lui primar un raport asupra acestor lucrări. * ] * * Consiliul generale al instrucțiunei publice, care trebuia să se ocupe asprá de programul scalelor reale, n’a putut ține o ședință din causa absinței represintanților consiliului permanente. Consiliul se va întruni astă seri. * * * Cornițele Belgarde, generate în armata austriacă, a trecut ori prin Bucuresci. 1 * 1 * * D. Basile Alecsandri a sosit astăzi de diminață în capitală.