Romanulu, octombrie 1884 (Anul 28)

1884-10-01

-f ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIDRI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ , „ „ III....................2 Iei — „ InserțiunI și reclame pagina III și IV linia . . 2 , — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCPORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentrn Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante minimletor : C. A. ROSETTI. 4­4 BUCURESCI ia BRUMAR 1884 Comercial îndeplinesce u­ func­țiune socială, pe care de prisos este a încerca s’o mai demonstrăm înde­lung, de vreme ce totă lumea o cu­­nosce ș’o recunosce. Căte­va cuvinte însă nu credem se fie de prisos. „Cercetaș neobosit și tot­deuna veghietor, cum­­ licea raportorele sec­țiunii comerciale al congresului eco­nomic de la Iași, comerciul prevede trebuințele, le simte și caută a le sa­tisface. „El duce departe, duce acolo unde este lipsă, produsele pe care le ia din mana producătorului și în locul lor face să revie alte produse nece­­sarie sau represintarea lor în bani.“ Comercial doz are un mare și în­semnată misiune socială și mai cu o­­sebire economică. [ț] Intr’adevar, marele sfere ale acti­vității omenesc­ să reduc la urmă­­torele trei de căpetenii : a produce, a fabrica, a schimba. Și cea din urmă sferă de activi­tate a comerciului e tot atât de fo­­lositare ca și cele­l­alte două și cere, ca și acelea, inteligință și aptitu­dine. Comerciul ofere un folos general. E folositor în adevăr celui ce-l face, pentru că este un izvor de le­gitime folose pentru densul; e folositor agriculturei și agricul­torului, pentru că deschide debușeuri productelor ce prisosesc peste trebu­ința Consumați­unii locale; e folositor asemene industriei, pen­tru câ-i procură materiile prime și-i esportă produsele manufacturate; e în sfîrșit folositor consumăto­­rilor, adică tuturor, pentru că le pune la îndemână obiectele trebui­­tore vieței. Spus-am aceste adevăruri pentru că trebue să fie sciute, cu osebire în societatea română unde mai dom­­nesce încă ore­care prevențiune, ore­­care idei greșite ce îndepărtază de cariera comercială mulți bărbați cari, îmbrățișând’o, și loru­și și țârei multe folose ar putea aduce. Istoria comerciului, în strînsă și intimă legătură este cu chiar istoria țârei. Una condiționată pe cea­l­altă. In lungul timp când individul era jertfit preputinței Statului, când co­merciul era privit ca ocupațiune jos­nică, să înțelege de sine ca el n’a putut ajunge la un mare desvoltare, nici a fi căutat cu rîvnă. In tara nostra a fost mai rău­ chiar de­cât în altele. Supusă, din causa posițiunii sale geografice, la poftele și ingerințele unor mari State vecine și domnită d’un regim în care unul să credea stăpân peste averea și vieța tutor, ea n’a putut să aibe mult timp un comerciu întins în adevăratul înțeles al cuvântului. Nu e departe, într’adevăr, timpul nefast când ori­cine voia să între­prindă un comerciu mai întins tre­buia să caute protecțiunea unei pu­teri străine, pentru ca să fie ocrotit de veclațiunile unui regim de bun plac. Dar să venim la comerciul exte­­rior. După ce Principatele române, în urma unor lupte lungi și gloriase, să văd­ură silite a primi suzeranitatea Turciei, acesta—de­și nici un drept n’avea—își permise­a regula și rela­­țiunile lor comerciale cu străinătatea. Ast­fel, tratatele de pace și ami­ciția încheiate de imperiul otoman cu Francia în anii 1535, 1569, 1581, 1604, 1614, 1673, 1740, 1802 și 1838 suplicară și României. Asemenea, tratatele încheiate cu Enghiteza în 1606, 1641, 1675 și 1809. In urmă, cele­l­alte state, ca Țârile de jos, Italia, Spania, etc. încheiară și ele tratate, pe baza tratării nați­unii celei mai favorizate. In 1861, Porta încheia un numu­ tratat cu Francia și Enghitera stipu­lând categoric ca el se aplică și Ro­mâniei. Reproducem aci, ca document, art. 6 si 20 din acel tratat. > Eco­le: Art. 6. Mărfurile stăine, care sunt des­­stinate pentru Moldavia Muntenia și Ser­bia și vor atinge teritoriul turcesc nu vor fi îndatorate a plăti vamă până nu vor ajunge la uă vamă de ale teritoriului suzeran, precum din contră mărfurile care sunt destinate pentru Turcia, în trecerea lor prin teritoriul numitelor principate nu­­ se vor supune la racșă până nu vor ajunge la uă vamă turcescă. Asemene se va urma la eșirea mârfurilor din acele pro­vincie în teritoriul turcesc, și la eșirea mârfurilor turcesci în teritoriul acelor prin­cipate suzerane; în ambele cașuri măr­furile vor plăti tacsa la vama locului de unde provin. In nici un cas, nu se va plăti tacsa de mai multe ori de cât vă­­dată. "Art. 20. Tratatul se va pune în lucrare din clipa încheierii sale și va rămâne valabil pe 28 ani...............Va avea tăria peste tot teritoriul turcesc—inclusiv Egiptul, dependințele africane, Moldova, Muntenia. In țară, tratatul acesta produse nemulțumire și guvernul — negreșit ca act de protestare în contră-i — decise a se reduce la 7 și jumătate suta, în loc de 8, tacsa de import ce el stipula și, în 1862, desființa cu totul tacla de esport. Supt regimul capitulațiunilor, așa cum era ințeles și aplicat de Turcia, nu putea fi vorba, în România, de un comerciu esterior întins și pros­per. Constantinopolul avea monopolul, și neguțătorii veniți de acolo și ocro­tiți, plătină cum și cât, voiau măr­furile ce luau din țară. Libertatea navigațiunii pe Dunăre a fost începutul unei nuoi ere pen­tru comerciul esterior român. Puși furăm atunci (1832) în rela­­țiuni directe, pe apă, cu lumea a­­pusană și ea a început a se aprovi­­siona de la noi cu cerealele trebui­­tore. D’atunci comerciul nostru dobândi ore­care însemnătate, care merse ne­contenit crescând. In 1832, cel d’ăntâi an de liber­tate a navigării dunărene, comerciul esterior al Romăniei, adică importul și exportul iei, fu de 11,851,800 lei. In 1837, după cinci ani, se urcă la 17,777,700. Și după alți opt ani, la 1845, fu de 23,737,300 lei. Progresul e vedit și el merse cres­când. Ast­fel, pentru amândouă țările, anii următori ne dau cifrele urmă­­tore : 1840 .... 55,086,475, 1870 .... 229,766,620, 1880 .... 475,255,293. Privind aceste cifre vedem câ din deceniu în deceniu comercial Româ­niei cu străinătatea a dobândit în însemnătate. La 1847, a fost femete în Europa apusană, și deci cererile de cereale au trebuit să fie mai mari de­cât în trecut. Crescerea cea mai însemnată, care se pote numi un eveniment în comer­ciul de esportațiune al României, a fost între anii 1850 si 1860. Intre comerciul unuia și al celui­­l­alt din acești domi ani este deosebi­rea de 103,470,167 lei. In acest restimp s’a întâmplat re­­­belul Crimeei, care negreșit a pus pe­’ Rusia în neputință d’a esporta pro­­­duse agricole din partea de miadă-di,­­ și de acesta stare de lucruri a tre­­­­­uit negreșit să profităm noi mate­rialmente; în acest restimp, Europa—mulțu­mită luptei, muncei și neobositei pro­pagande a exilaților de la 1848, —a trimis în țară un anchetă, pentru a­­ cerceta și afla dorințele iei. Intre 1860 și 1870, să întâmplă asemene un însemnat eveniment, care ] a avut un mare înrîurire asupra pro­ducerii nóstre agricole. In 1864, clăcașii au­ fost împro­­pietăriți, și muncitorul, până aci sclav, a devenit liber și stăpân pe brațele sale. Montesquieu constată ca „pămân­­­­tul se cultivă în raport cu libertatea­­ locuitorilor lui.“ Clăcașul român fiind deci eman­­­­cipat, era firesc ca agricultura se­­ producă mai mult si mai bine și­­ . ’ ’ i prin urmare un avânt să capete co­­­­merciul nostru. Acesta, observațiune s’aplică și la ■ cele­l­alte două periode. In sfîrșit, în anul 1­883, comerciul j­osterior al României—import și es­­­­port întrunite—să urcă la respecta­­­­bila sumă de 587,557,457 lei. Prin urmare, în curs de 43 ani,ia suma de afaceri ce face Romănia s’a­­ urcat de la 55 milióne la 587 , a­­dică la mai mult două jumătate de miliard. Progresul e mare, e chiar sur­prinzător. Însă, fiind­câ de afaceri de co­mercia vorbim, s’amintim ca comer­ciantele, în registrele sale, are și tre­buie să aibe două rubrice: activ și pasiv saa dare și luare; că compararea între cifrele acestor rubrice arăta situațiunea sea, arătă starea în care să găsesce. Intr’adevâr, când un comerciante are un activ mai mare de­cât pasi­vul și uă sumă de bani, situațiunea sea e bună; când, din contră, pasivul e mai mare de­cât activul, adică are să dea mai mult de­cât posedă, atunci situațiunea sea e rea. Comerciantele e în stare de fali­ment. Tot ast­fel este, după părerea nós­tru, și cu uă țară. Exportul și importul seu sunt ru­­bricele bilanțului unui comerciante. Când ele nu să balanțeză, situațiu­nea e rea. In articolul viitor, vom discuta cestiunea comerciului exterior al Ro­mâniei din acest punt de vedere. Amiralul Lespès n’a ocupat încă Tam­­snn; unul din detașamentele sale fiind la ispitirea unui post chinez, a perdut șase omeni. Amiralul Courbet­t se închiză în cu­­rînd tote porturile din insula Formosa pe unde Chinezii ar putea se îmbarce a­­sportare destinate trupelor ce se află penă gum în insulă. Sák Pesta, 11 Octombre. — D-l Tisza, pre­­zintele ministerului unguresc, a comu­­s­ camerelor decretul Imperial prin care se convocă Delegațiunile pentru 27 Octombre. "1­1 Irányi a adresat președintelui con­siliului oă interpelațiune asupra scopului și resultatelor întrevederii de la Skier­­novice . D-sa a întrebat decă s’au luat măsuri în scris sau verbale, și, déca e așa, pentru cât timp s’au încheiat. Roma, 11 Octombre.­­— Ieri numărul morților de h­oleră a fost pentru totă Italia de 148 dintre cari 62 la Neapole. Paris, 12 Octombre. — Aici s’a primit confirmarea spirii care anunc­ă­ că Be­duinii ar fi măcelărit pe călătorii vapo­rului ce ducea pe colonelul Stewart și care făcuse naufragiu la malul Nilului. Beduinii ar fi cruțat viața la 14 priso­­nieri; nu se soie­­nse decâ printre aceștia se află și colonelul Stewart și consulul francez, d. Kerbin. Roma, 12 Octombre. — Numărul mor­ților de h­oleră în Italia s’a ridicat ieri la 156, dintre cari 10 la Genua, 70 la Neapole și 21 în provincia Cuneo. 1850 .... 75,414,503. 1860 .... 178,884,670. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Pesta. 11 Octombre. — Proiectul de a­­dresă înfățișat de câtre camera deputați­lor ca răspuns la discursul tronului duce cu camera trage uă mare satisfacere din existența relațiunilor amicale ce lega mo­narhia austro-ungară cu tote puterile și din raporturile intime cari o unesc cu Germania, apoi mai observă ca aceste re­­lațiuni cu caracterul unei alianțe au ga­rantat în timp de șase ani pacea Euro­pei și n’au suferit nici uă schimbare, fie în forma lor anterioră, fie în natura lor intrinsecă. Neapole, 11 Octombre. — De eri, mie­dul nopții și pene astăzi la aceiași oră, numărul morților de h­oleră s’a urcat la 45. Acestă creștere a epidemiei se atri­buie abusului ce se face cu vinul nopîi. Paris, 11 Octombre.—In urma unei tele­grame cu data de 9 Octombre amiralul Courbet urmeza cu fortificarea orașului Ke-Lung. LUNI, MARȚI 1, 2 OCTOMBRE 1884 Lumínéza­te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei­ trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Pleisch­markt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — DIN AFARA GERMANIA Uă scrisore din Berlin, publicată d­e! Magdeburger Zeitung, dice ce ar putea pre bine să se ’ntâmple ca d. de. Puttkamer, ministrul prusian de interne, se fie în curând încurcat în­­tr’un șir de procese. In schimbările ce d. de Puttkamer a efectuat în personalul presei oficiase, a făcut a­­tâtea reduceri de pensiuni, rețineri­­ de lefuri și înlăturări de persone, în­cât este probabil câ d-sea va fi ne­voit să modifice într’un chip simțitor măsurile ce a luat spre a evita de­nunțări ce ’î-ar putea pricinui un rău­ mare daca s’ar face prin reclama­ți­uni. Daca se vor ivi pretențiuni, adaugă scrisorea, care să se întemeieze pe aran­­j­amente verbale sau în scris, apoi mi­nistrul ar putea fi silit pe cale judiciară să dea satisfacțiune reclamanților, și se pare ca afacerea va intra p’un asemene cale. Aceste neînțelegeri s’au ivit de la a­­mestecul foii Provinzial-Correspondenz; de atunci relațiunile presei oficiase au fost derangente. AUSTRO-UN­GARI­A In ședința de la 10 Octombre a 1 » , Landtagului croat se ’ncinse­ră vie desensiune asupra alegerii deputatu­lui guvernamental, com­itele Teodor Pegasevici. D. Starcevici lua parte la acesta disensiune și, după ce con­damnă cu asprime amestecul funcțio­narilor în alegeri, dise între altele adresându-se deputaților. Condamnații din temniță de la Lepo­­glava sunt numai jertfele legilor vóstre; dar mulți dintre voi cari ședeți aci me­ritați de mult d’a vă duce la Lepoglava. Națiunea este atât de înfuriată, în­cât preferă să se rescule cu lopeți și ciomege ,de,cât a se lăsa să fie înșelată și d’aci încolo de nisce asemene pungași, vaga­bond­ și hoți. La alegeri s’a procedat cu atâta ne­le­­galitate, în­cât, daca ele ar fi fost con­duse numai de comisari maghiari, legea și onirea ar fi fost mai mult respectate, bine înțeles însă, ca se esceptă acei ma­ghiari cari țin cu voi. Faceți ce veți voi; națiunea este con­vinsă câ ’ntrega sistemă se menține nu­mai prin nelegalitâți și nedreptăți și că vom trăi spre a vedea alte lucruri și mai îngrozitore. ENGLITERA In Englitera, demonstrațiunile în favorea reformei electorale își ur­meza cursul lor. In Leeds se făcu săptămâna trecută una din cele mai mari demonstrațiuni liberale de felul acesta, la care luară parte cel puțin șapte­ deci­zii persane care cu musicî și stog­uri se duseră la Woodhouse- Moor, uă câmpie mare în afară din oraș. Aci erau ridicate trei tribune, de unde vorbiră deosebiți oratori. Se votară resoluțiuni în favorea bi­lidor pentru reforma electorală și contra atitudinii Camerei lordilor. Printre oratori erau d-niî Forster, Joh­n Morley și Herbert Gladstone, fiul cel mai mic al primului minis­tru, care deb­lara ca guvernul nu se va retrage. Intr’un alt meeting favorabil re­formei electorale, ținut în Nanten­­stall de 12 până la 15,000 per­sone, vorbind ministrul de resbel­mard­ulul de Nlartington. Nu se pote tăgădui, dise ei, ca de la venirea la putere a guvernului actual s-au ivit greutăți enorme în deosebite pârți ale pământului, dar aceste greu­tăți nu le-a creat el singur ci au fost provocate de guvernul trecut. De aci provine ca," în unele din aceste greu­tăți , procedarea guvernului întâmpină mari piedici din partea oposițiunii. Poli­tica guvernului în Egipet a fost în­tot­­deuna aceea, ca ocupațiunea acestei țâri să nu fie nici de­cum permanente, pe când oposițiunea nici nu-și mai ascunde acum dorința sea ca acesta ocupațiune să fie permanente, înlăturându-se cu totul drepturile celor­l­alte națiuni europene. Nu trebue deci se ne mai surprindă deca, în facța unui asemene limbagiu ținut d’uă partită mare și puternică, cele­l­alte pu­teri europene urmăresc cu gelosie și ne­încredere politica Engliterei și se sfiesc a sprijini demersurile și măsurile pro­puse de Englitera. Daca situațiunea En­­gliterei este în tote părțile lumii așa de desperată după cum afirmă capii oposi­­țiunii, apoi cum se face cu ei provocă uă crisă constituțională atât de mare tocmai într’un asemene moment ? Trecând apoi la cestiunea refor­mei electorale, marchisul de Nlarting­ton apără atitudinea guvernului. D-sea dice ca este neadmisibil compromisul propus de marchizul de Salisbury, ca d’uă dată cu bilul de reformă se fie discutat și acela pentru uă­­ duuă împărțire a circumscripțiunilor elec­torale, dar esprimă speranța câ ’n cele din urmă nișce idei mai bune și mai sănătase vor începe a pre­­domni spre a se înlătura uă greu­tate câreia partita conservatóre i-a dat în deșert dimensiunile unei mari cestiuni. După marchizul de Nlartington veni ministrul de comercia, sir Cham­berlain, care vorbi despre acest com­promis într’un meeting de reformă ținut la Flanley. D-sea dise între al­tele : Uă asemene concesiune din partea li­beralilor nu este nici de cum un com­promis, ci­nă completă capitulațiune. Tot ce oposițiunea pote cere de la guvern, este asigurarea din partea guvernului ca bilul pentru uă duoă împărțire a cir­cumscripțiunilor electorale să fie drept și nepărtinitor. Atât și nimic mai mult, RUSIA In Rusia se lucrază la întărirea flotei de resbel. La 6 Octombre s’a început în Odesa lucrarea a două vase mari cuirasate „Zesina“ și „Si­nope. “ Prin cercurile marinei ruse, dice Neue freie Presse, se vede în construirea acestor vase, care trebue se se sfîrșască în trei ani, întâiul pas spre reînființarea flotei de resbel în Marea­ Negră. Și fiind ca în același timp ministrul de resbel din Bulgaria, generalele rus Cantacuzin, a sfîrșit reorganizarea ar­matei bulgare, acesta avant-gardă a Ru­siei în peninsula balcanică, prin reforma­­rea infanteriei, apoi nu se pute afirma ca guvernul rus stâ pe loc cu înarmările sale. Infanteria bulgară se va compune acum din opt regimente de câte patru batalione fie­care și având pe timp de pace un efectiv de 700 omeni de batalion. Toți oficialii de stat-major, și în special coman­danții de regimente, vor fi Ruși. ț­iarul St­rez publică scriea ca, pe lângă conciliul ce este acum întrunit în Kiev, nalții prelați ai bisericei greco-catolice se vor întruni chiar tomna acesta într’un al douilea con­­ciliu la Vilna. Oficiosul Petersburg­­skija Wiedomosti, înregistrând acesta scrie, face urmatórele observațiuni : Fără a putea confirma într’un chip ca­tegoric acesta scrie, totuși scomptele în acesta privință, și care au ajuns și până la noi, par a avea un ore­care grad de probabilitate. Este vorba tocmai de a com­bate apucăturile resboinice ale catolicis­mului ce s’au ivit cu ocasiunea preotului catolic Moravici și al câror început da­­teză de pe timpul numirii nuoilor epis­copi catolici. TURCIA dă relațiune din Constantinopole dice ca în aceste din urmă timpuri s a vorbit forte mult despre oă in­tervenție activă a Turciei pentru res­tabilirea ordinei în Egipet. Se dice ca mai ales guvernul francez ar fi îndemnat de curând cu stăruință pe Porta ca să trimită trupe în Egipet, fngăduindu-I în același timp ca va suporta ch­eltuielile espedițiunii. De­și se părea, adaugă relațiunea, ca mulți demnitari și mai cu deosebire ma­rele vidir înclină pentru acesta propune­re, totuși nu este de­loc probabil ca ea va fi primită de Sultan. Padișahul scie ca Englesii cunosc relațiunile sale cu Mahdiul și de aceea se teme ca ei nu vor permite oă intervenție activă a tru­pelor turcesti în Egipet de­cât numai în nisce condițiuni umilitare pentru Por­tă. De altă parte Sultanul este de păre­re câ actuala încordare între Engliteza și Germania va fi trece tare și ca atunci cei din Londra îl vor face să resimtă greu înclinarea sea spre Francia și Ger­mania. Sforțările lui Abdul Hamid au de scop de a fi pre cât se pate mai mult timp în bune relațiuni cu Englitera, și acesta este și causa ca cei din Constan­tinopole se prefac a crede de chla rațiunile cabinetului englez, ca el voiesce să res­pecte drepturile Sultanului în Egipet. INVENTIUNI SI REALITATI > 9 > Supt acest titlu la Indép. Rom., publică următor­ele rînduri: Foile oficiase întrebuințază prea mult cuvântul „invențiune“. Iem­­ancă F. Na­țională pretinde ca sunt invențiuni cele ce spusese Românul în privința creărei unui rigat bulgar și despre putința d’a se împărți Oriintele. Însă e cu telegrama ce primeșce dia­­rul Times de la corespondintele sau par­ticular din Petersburg . In urma numeraselor cercări făcute aci spre a pătrunde secretele întrevedere­ de la Skierniewice, se pute pune acesta pă­rere, pe lângă cele cari s’au emis. Sco­pul de căpetenie al acestei întruniri era de a ajunge la un compromis cu Austria, prin care acesta se se lege d’a înlesni unirea Rumeliei Orientale cu Bulgaria și să garanteze independința Serbiei. In schimb s’ar da Austriei autoritatea d’a anecsa Bosnia și Herzegovina. Décá scirea dată de Times s’ar confirma, compromisul despre care se vorbesce n’ar fi el óre uă împărțelă a Oriuntelui, a­­vând drept țintă anecasarea Bosniei și Her­­zegovinei la Austria și crearea unui mare regat bulgar supt protecțiunea Rusiei ? Invențiunea Românului ar fi atunci uă realitate. Et nu ne erudimini. MIȘCAREA ELECTORALA Mișcarea electorală a început în capi­tală. Mai multe întruniri private s’au ținut. Sâmbătă sora mai mulți cetățiani, credincioși vechiului drapel liberal, s’au întrunit la clubul Naliună. In curând se va ține o­ întrunire publică. In Ploescu, în vederea viitorelor ale­geri pentru comună și camerile legiuito­­re, mai mulți cetățiani liberali din dife­ritele colegii electorale întrunindu-se Joi sora, au desbătut împreună asupra situ­­ațiunei și apoi au format un comitet pro­­visoriu compus de 61 persone din tote colegiile. Democratul duce ca, printre­ aceștia, oă delegațiune de cinci persone s’a însărci­nat d’a se ocupa—0răși provisoriu—cu lucrările pentru a găti oă întrunire pu­blică în care se va alege un comitet de­finitiv care se conducă întrunirile și tóte operațiunile electorale pentru campania deschisă exercițiului drepturilor cetățe­nesc­. In Focșani, agitațiunea electorală a în­ceput. Candidații încep a fi desemnați. Propuși de mai mulți alegători până a­­cum sunt : D-nii G. Apostoleanu, Georges Guță, Gr. Bălănescu, I. F. Robescu, N. Ciurea din partita liberal-conservatore, și D-nii. N. Voinov, N. Săveanu dr. Al. Catulescu, Costache Cernat, N. Pruncu-

Next