Romanulu, octombrie 1884 (Anul 28)
1884-10-01
-f ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIDRI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ , „ „ III....................2 Iei — „ InserțiunI și reclame pagina III și IV linia . . 2 , — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCPORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentrn Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante minimletor : C. A. ROSETTI. 44 BUCURESCI ia BRUMAR 1884 Comercial îndeplinesce u funcțiune socială, pe care de prisos este a încerca s’o mai demonstrăm îndelung, de vreme ce totă lumea o cunosce ș’o recunosce. Căteva cuvinte însă nu credem se fie de prisos. „Cercetaș neobosit și totdeuna veghietor, cum licea raportorele secțiunii comerciale al congresului economic de la Iași, comerciul prevede trebuințele, le simte și caută a le satisface. „El duce departe, duce acolo unde este lipsă, produsele pe care le ia din mana producătorului și în locul lor face să revie alte produse necesarie sau represintarea lor în bani.“ Comercial doz are un mare și însemnată misiune socială și mai cu osebire economică. [ț] Intr’adevar, marele sfere ale activității omenesc să reduc la următorele trei de căpetenii : a produce, a fabrica, a schimba. Și cea din urmă sferă de activitate a comerciului e tot atât de folositare ca și celelalte două și cere, ca și acelea, inteligință și aptitudine. Comerciul ofere un folos general. E folositor în adevăr celui ce-l face, pentru că este un izvor de legitime folose pentru densul; e folositor agriculturei și agricultorului, pentru că deschide debușeuri productelor ce prisosesc peste trebuința Consumațiunii locale; e folositor asemene industriei, pentru câ-i procură materiile prime și-i esportă produsele manufacturate; e în sfîrșit folositor consumătorilor, adică tuturor, pentru că le pune la îndemână obiectele trebuitore vieței. Spus-am aceste adevăruri pentru că trebue să fie sciute, cu osebire în societatea română unde mai domnesce încă orecare prevențiune, orecare idei greșite ce îndepărtază de cariera comercială mulți bărbați cari, îmbrățișând’o, și loruși și țârei multe folose ar putea aduce. Istoria comerciului, în strînsă și intimă legătură este cu chiar istoria țârei. Una condiționată pe cealaltă. In lungul timp când individul era jertfit preputinței Statului, când comerciul era privit ca ocupațiune josnică, să înțelege de sine ca el n’a putut ajunge la un mare desvoltare, nici a fi căutat cu rîvnă. In tara nostra a fost mai rău chiar decât în altele. Supusă, din causa posițiunii sale geografice, la poftele și ingerințele unor mari State vecine și domnită d’un regim în care unul să credea stăpân peste averea și vieța tutor, ea n’a putut să aibe mult timp un comerciu întins în adevăratul înțeles al cuvântului. Nu e departe, într’adevăr, timpul nefast când oricine voia să întreprindă un comerciu mai întins trebuia să caute protecțiunea unei puteri străine, pentru ca să fie ocrotit de veclațiunile unui regim de bun plac. Dar să venim la comerciul exterior. După ce Principatele române, în urma unor lupte lungi și gloriase, să vădură silite a primi suzeranitatea Turciei, acesta—deși nici un drept n’avea—își permisea regula și relațiunile lor comerciale cu străinătatea. Astfel, tratatele de pace și amiciția încheiate de imperiul otoman cu Francia în anii 1535, 1569, 1581, 1604, 1614, 1673, 1740, 1802 și 1838 suplicară și României. Asemenea, tratatele încheiate cu Enghiteza în 1606, 1641, 1675 și 1809. In urmă, celelalte state, ca Țârile de jos, Italia, Spania, etc. încheiară și ele tratate, pe baza tratării națiunii celei mai favorizate. In 1861, Porta încheia un numu tratat cu Francia și Enghitera stipulând categoric ca el se aplică și României. Reproducem aci, ca document, art. 6 si 20 din acel tratat. > Ecole: Art. 6. Mărfurile stăine, care sunt desstinate pentru Moldavia Muntenia și Serbia și vor atinge teritoriul turcesc nu vor fi îndatorate a plăti vamă până nu vor ajunge la uă vamă de ale teritoriului suzeran, precum din contră mărfurile care sunt destinate pentru Turcia, în trecerea lor prin teritoriul numitelor principate nu se vor supune la racșă până nu vor ajunge la uă vamă turcescă. Asemene se va urma la eșirea mârfurilor din acele provincie în teritoriul turcesc, și la eșirea mârfurilor turcesci în teritoriul acelor principate suzerane; în ambele cașuri mărfurile vor plăti tacsa la vama locului de unde provin. In nici un cas, nu se va plăti tacsa de mai multe ori de cât vădată. "Art. 20. Tratatul se va pune în lucrare din clipa încheierii sale și va rămâne valabil pe 28 ani...............Va avea tăria peste tot teritoriul turcesc—inclusiv Egiptul, dependințele africane, Moldova, Muntenia. In țară, tratatul acesta produse nemulțumire și guvernul — negreșit ca act de protestare în contră-i — decise a se reduce la 7 și jumătate suta, în loc de 8, tacsa de import ce el stipula și, în 1862, desființa cu totul tacla de esport. Supt regimul capitulațiunilor, așa cum era ințeles și aplicat de Turcia, nu putea fi vorba, în România, de un comerciu esterior întins și prosper. Constantinopolul avea monopolul, și neguțătorii veniți de acolo și ocrotiți, plătină cum și cât, voiau mărfurile ce luau din țară. Libertatea navigațiunii pe Dunăre a fost începutul unei nuoi ere pentru comerciul esterior român. Puși furăm atunci (1832) în relațiuni directe, pe apă, cu lumea apusană și ea a început a se aprovisiona de la noi cu cerealele trebuitore. D’atunci comerciul nostru dobândi orecare însemnătate, care merse necontenit crescând. In 1832, cel d’ăntâi an de libertate a navigării dunărene, comerciul esterior al Romăniei, adică importul și exportul iei, fu de 11,851,800 lei. In 1837, după cinci ani, se urcă la 17,777,700. Și după alți opt ani, la 1845, fu de 23,737,300 lei. Progresul e vedit și el merse crescând. Astfel, pentru amândouă țările, anii următori ne dau cifrele următore : 1840 .... 55,086,475, 1870 .... 229,766,620, 1880 .... 475,255,293. Privind aceste cifre vedem câ din deceniu în deceniu comercial României cu străinătatea a dobândit în însemnătate. La 1847, a fost femete în Europa apusană, și deci cererile de cereale au trebuit să fie mai mari decât în trecut. Crescerea cea mai însemnată, care se pote numi un eveniment în comerciul de esportațiune al României, a fost între anii 1850 si 1860. Intre comerciul unuia și al celuilalt din acești domi ani este deosebirea de 103,470,167 lei. In acest restimp s’a întâmplat rebelul Crimeei, care negreșit a pus pe’ Rusia în neputință d’a esporta produse agricole din partea de miadă-di, și de acesta stare de lucruri a treuit negreșit să profităm noi materialmente; în acest restimp, Europa—mulțumită luptei, muncei și neobositei propagande a exilaților de la 1848, —a trimis în țară un anchetă, pentru a cerceta și afla dorințele iei. Intre 1860 și 1870, să întâmplă asemene un însemnat eveniment, care ] a avut un mare înrîurire asupra producerii nóstre agricole. In 1864, clăcașii au fost împropietăriți, și muncitorul, până aci sclav, a devenit liber și stăpân pe brațele sale. Montesquieu constată ca „pământul se cultivă în raport cu libertatea locuitorilor lui.“ Clăcașul român fiind deci emancipat, era firesc ca agricultura se producă mai mult si mai bine și . ’ ’ i prin urmare un avânt să capete comerciul nostru. Acesta, observațiune s’aplică și la ■ celelalte două periode. In sfîrșit, în anul 1883, comerciul josterior al României—import și esport întrunite—să urcă la respectabila sumă de 587,557,457 lei. Prin urmare, în curs de 43 ani,ia suma de afaceri ce face Romănia s’a urcat de la 55 milióne la 587 , adică la mai mult două jumătate de miliard. Progresul e mare, e chiar surprinzător. Însă, fiindcâ de afaceri de comercia vorbim, s’amintim ca comerciantele, în registrele sale, are și trebuie să aibe două rubrice: activ și pasiv saa dare și luare; că compararea între cifrele acestor rubrice arăta situațiunea sea, arătă starea în care să găsesce. Intr’adevâr, când un comerciante are un activ mai mare decât pasivul și uă sumă de bani, situațiunea sea e bună; când, din contră, pasivul e mai mare decât activul, adică are să dea mai mult decât posedă, atunci situațiunea sea e rea. Comerciantele e în stare de faliment. Tot astfel este, după părerea nóstru, și cu uă țară. Exportul și importul seu sunt rubricele bilanțului unui comerciante. Când ele nu să balanțeză, situațiunea e rea. In articolul viitor, vom discuta cestiunea comerciului exterior al României din acest punt de vedere. Amiralul Lespès n’a ocupat încă Tamsnn; unul din detașamentele sale fiind la ispitirea unui post chinez, a perdut șase omeni. Amiralul Courbett se închiză în curînd tote porturile din insula Formosa pe unde Chinezii ar putea se îmbarce asportare destinate trupelor ce se află penă gum în insulă. Sák Pesta, 11 Octombre. — D-l Tisza, prezintele ministerului unguresc, a comus camerelor decretul Imperial prin care se convocă Delegațiunile pentru 27 Octombre. "11 Irányi a adresat președintelui consiliului oă interpelațiune asupra scopului și resultatelor întrevederii de la Skiernovice . D-sa a întrebat decă s’au luat măsuri în scris sau verbale, și, déca e așa, pentru cât timp s’au încheiat. Roma, 11 Octombre.— Ieri numărul morților de holeră a fost pentru totă Italia de 148 dintre cari 62 la Neapole. Paris, 12 Octombre. — Aici s’a primit confirmarea spirii care anuncă că Beduinii ar fi măcelărit pe călătorii vaporului ce ducea pe colonelul Stewart și care făcuse naufragiu la malul Nilului. Beduinii ar fi cruțat viața la 14 prisonieri; nu se soiense decâ printre aceștia se află și colonelul Stewart și consulul francez, d. Kerbin. Roma, 12 Octombre. — Numărul morților de holeră în Italia s’a ridicat ieri la 156, dintre cari 10 la Genua, 70 la Neapole și 21 în provincia Cuneo. 1850 .... 75,414,503. 1860 .... 178,884,670. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Pesta. 11 Octombre. — Proiectul de adresă înfățișat de câtre camera deputaților ca răspuns la discursul tronului duce cu camera trage uă mare satisfacere din existența relațiunilor amicale ce lega monarhia austro-ungară cu tote puterile și din raporturile intime cari o unesc cu Germania, apoi mai observă ca aceste relațiuni cu caracterul unei alianțe au garantat în timp de șase ani pacea Europei și n’au suferit nici uă schimbare, fie în forma lor anterioră, fie în natura lor intrinsecă. Neapole, 11 Octombre. — De eri, miedul nopții și pene astăzi la aceiași oră, numărul morților de holeră s’a urcat la 45. Acestă creștere a epidemiei se atribuie abusului ce se face cu vinul nopîi. Paris, 11 Octombre.—In urma unei telegrame cu data de 9 Octombre amiralul Courbet urmeza cu fortificarea orașului Ke-Lung. LUNI, MARȚI 1, 2 OCTOMBRE 1884 Lumínézate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Pleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — DIN AFARA GERMANIA Uă scrisore din Berlin, publicată de! Magdeburger Zeitung, dice ce ar putea pre bine să se ’ntâmple ca d. de. Puttkamer, ministrul prusian de interne, se fie în curând încurcat într’un șir de procese. In schimbările ce d. de Puttkamer a efectuat în personalul presei oficiase, a făcut atâtea reduceri de pensiuni, rețineri de lefuri și înlăturări de persone, încât este probabil câ d-sea va fi nevoit să modifice într’un chip simțitor măsurile ce a luat spre a evita denunțări ce ’î-ar putea pricinui un rău mare daca s’ar face prin reclamațiuni. Daca se vor ivi pretențiuni, adaugă scrisorea, care să se întemeieze pe aranjamente verbale sau în scris, apoi ministrul ar putea fi silit pe cale judiciară să dea satisfacțiune reclamanților, și se pare ca afacerea va intra p’un asemene cale. Aceste neînțelegeri s’au ivit de la amestecul foii Provinzial-Correspondenz; de atunci relațiunile presei oficiase au fost derangente. AUSTRO-UNGARIA In ședința de la 10 Octombre a 1 » , Landtagului croat se ’ncinseră vie desensiune asupra alegerii deputatului guvernamental, comitele Teodor Pegasevici. D. Starcevici lua parte la acesta disensiune și, după ce condamnă cu asprime amestecul funcționarilor în alegeri, dise între altele adresându-se deputaților. Condamnații din temniță de la Lepoglava sunt numai jertfele legilor vóstre; dar mulți dintre voi cari ședeți aci meritați de mult d’a vă duce la Lepoglava. Națiunea este atât de înfuriată, încât preferă să se rescule cu lopeți și ciomege ,de,cât a se lăsa să fie înșelată și d’aci încolo de nisce asemene pungași, vagabond și hoți. La alegeri s’a procedat cu atâta nelegalitate, încât, daca ele ar fi fost conduse numai de comisari maghiari, legea și onirea ar fi fost mai mult respectate, bine înțeles însă, ca se esceptă acei maghiari cari țin cu voi. Faceți ce veți voi; națiunea este convinsă câ ’ntrega sistemă se menține numai prin nelegalitâți și nedreptăți și că vom trăi spre a vedea alte lucruri și mai îngrozitore. ENGLITERA In Englitera, demonstrațiunile în favorea reformei electorale își urmeza cursul lor. In Leeds se făcu săptămâna trecută una din cele mai mari demonstrațiuni liberale de felul acesta, la care luară parte cel puțin șapte decizii persane care cu musicî și stoguri se duseră la Woodhouse- Moor, uă câmpie mare în afară din oraș. Aci erau ridicate trei tribune, de unde vorbiră deosebiți oratori. Se votară resoluțiuni în favorea bilidor pentru reforma electorală și contra atitudinii Camerei lordilor. Printre oratori erau d-niî Forster, John Morley și Herbert Gladstone, fiul cel mai mic al primului ministru, care deblara ca guvernul nu se va retrage. Intr’un alt meeting favorabil reformei electorale, ținut în Nantenstall de 12 până la 15,000 persone, vorbind ministrul de resbelmardulul de Nlartington. Nu se pote tăgădui, dise ei, ca de la venirea la putere a guvernului actual s-au ivit greutăți enorme în deosebite pârți ale pământului, dar aceste greutăți nu le-a creat el singur ci au fost provocate de guvernul trecut. De aci provine ca," în unele din aceste greutăți , procedarea guvernului întâmpină mari piedici din partea oposițiunii. Politica guvernului în Egipet a fost întotdeuna aceea, ca ocupațiunea acestei țâri să nu fie nici decum permanente, pe când oposițiunea nici nu-și mai ascunde acum dorința sea ca acesta ocupațiune să fie permanente, înlăturându-se cu totul drepturile celorlalte națiuni europene. Nu trebue deci se ne mai surprindă deca, în facța unui asemene limbagiu ținut d’uă partită mare și puternică, celelalte puteri europene urmăresc cu gelosie și neîncredere politica Engliterei și se sfiesc a sprijini demersurile și măsurile propuse de Englitera. Daca situațiunea Engliterei este în tote părțile lumii așa de desperată după cum afirmă capii oposițiunii, apoi cum se face cu ei provocă uă crisă constituțională atât de mare tocmai într’un asemene moment ? Trecând apoi la cestiunea reformei electorale, marchisul de Nlartington apără atitudinea guvernului. D-sea dice ca este neadmisibil compromisul propus de marchizul de Salisbury, ca d’uă dată cu bilul de reformă se fie discutat și acela pentru uă duuă împărțire a circumscripțiunilor electorale, dar esprimă speranța câ ’n cele din urmă nișce idei mai bune și mai sănătase vor începe a predomni spre a se înlătura uă greutate câreia partita conservatóre i-a dat în deșert dimensiunile unei mari cestiuni. După marchizul de Nlartington veni ministrul de comercia, sir Chamberlain, care vorbi despre acest compromis într’un meeting de reformă ținut la Flanley. D-sea dise între altele : Uă asemene concesiune din partea liberalilor nu este nici de cum un compromis, cină completă capitulațiune. Tot ce oposițiunea pote cere de la guvern, este asigurarea din partea guvernului ca bilul pentru uă duoă împărțire a circumscripțiunilor electorale să fie drept și nepărtinitor. Atât și nimic mai mult, RUSIA In Rusia se lucrază la întărirea flotei de resbel. La 6 Octombre s’a început în Odesa lucrarea a două vase mari cuirasate „Zesina“ și „Sinope. “ Prin cercurile marinei ruse, dice Neue freie Presse, se vede în construirea acestor vase, care trebue se se sfîrșască în trei ani, întâiul pas spre reînființarea flotei de resbel în Marea Negră. Și fiind ca în același timp ministrul de resbel din Bulgaria, generalele rus Cantacuzin, a sfîrșit reorganizarea armatei bulgare, acesta avant-gardă a Rusiei în peninsula balcanică, prin reformarea infanteriei, apoi nu se pute afirma ca guvernul rus stâ pe loc cu înarmările sale. Infanteria bulgară se va compune acum din opt regimente de câte patru batalione fiecare și având pe timp de pace un efectiv de 700 omeni de batalion. Toți oficialii de stat-major, și în special comandanții de regimente, vor fi Ruși. țiarul Strez publică scriea ca, pe lângă conciliul ce este acum întrunit în Kiev, nalții prelați ai bisericei greco-catolice se vor întruni chiar tomna acesta într’un al douilea conciliu la Vilna. Oficiosul Petersburgskija Wiedomosti, înregistrând acesta scrie, face urmatórele observațiuni : Fără a putea confirma într’un chip categoric acesta scrie, totuși scomptele în acesta privință, și care au ajuns și până la noi, par a avea un orecare grad de probabilitate. Este vorba tocmai de a combate apucăturile resboinice ale catolicismului ce s’au ivit cu ocasiunea preotului catolic Moravici și al câror început dateză de pe timpul numirii nuoilor episcopi catolici. TURCIA dă relațiune din Constantinopole dice ca în aceste din urmă timpuri s a vorbit forte mult despre oă intervenție activă a Turciei pentru restabilirea ordinei în Egipet. Se dice ca mai ales guvernul francez ar fi îndemnat de curând cu stăruință pe Porta ca să trimită trupe în Egipet, fngăduindu-I în același timp ca va suporta cheltuielile espedițiunii. Deși se părea, adaugă relațiunea, ca mulți demnitari și mai cu deosebire marele vidir înclină pentru acesta propunere, totuși nu este deloc probabil ca ea va fi primită de Sultan. Padișahul scie ca Englesii cunosc relațiunile sale cu Mahdiul și de aceea se teme ca ei nu vor permite oă intervenție activă a trupelor turcesti în Egipet decât numai în nisce condițiuni umilitare pentru Portă. De altă parte Sultanul este de părere câ actuala încordare între Engliteza și Germania va fi trece tare și ca atunci cei din Londra îl vor face să resimtă greu înclinarea sea spre Francia și Germania. Sforțările lui Abdul Hamid au de scop de a fi pre cât se pate mai mult timp în bune relațiuni cu Englitera, și acesta este și causa ca cei din Constantinopole se prefac a crede de chla rațiunile cabinetului englez, ca el voiesce să respecte drepturile Sultanului în Egipet. INVENTIUNI SI REALITATI > 9 > Supt acest titlu la Indép. Rom., publică următorele rînduri: Foile oficiase întrebuințază prea mult cuvântul „invențiune“. Iemancă F. Națională pretinde ca sunt invențiuni cele ce spusese Românul în privința creărei unui rigat bulgar și despre putința d’a se împărți Oriintele. Însă e cu telegrama ce primeșce diarul Times de la corespondintele sau particular din Petersburg . In urma numeraselor cercări făcute aci spre a pătrunde secretele întrevedere de la Skierniewice, se pute pune acesta părere, pe lângă cele cari s’au emis. Scopul de căpetenie al acestei întruniri era de a ajunge la un compromis cu Austria, prin care acesta se se lege d’a înlesni unirea Rumeliei Orientale cu Bulgaria și să garanteze independința Serbiei. In schimb s’ar da Austriei autoritatea d’a anecsa Bosnia și Herzegovina. Décá scirea dată de Times s’ar confirma, compromisul despre care se vorbesce n’ar fi el óre uă împărțelă a Oriuntelui, având drept țintă anecasarea Bosniei și Herzegovinei la Austria și crearea unui mare regat bulgar supt protecțiunea Rusiei ? Invențiunea Românului ar fi atunci uă realitate. Et nu ne erudimini. MIȘCAREA ELECTORALA Mișcarea electorală a început în capitală. Mai multe întruniri private s’au ținut. Sâmbătă sora mai mulți cetățiani, credincioși vechiului drapel liberal, s’au întrunit la clubul Naliună. In curând se va ține o întrunire publică. In Ploescu, în vederea viitorelor alegeri pentru comună și camerile legiuitore, mai mulți cetățiani liberali din diferitele colegii electorale întrunindu-se Joi sora, au desbătut împreună asupra situațiunei și apoi au format un comitet provisoriu compus de 61 persone din tote colegiile. Democratul duce ca, printre aceștia, oă delegațiune de cinci persone s’a însărcinat d’a se ocupa—0răși provisoriu—cu lucrările pentru a găti oă întrunire publică în care se va alege un comitet definitiv care se conducă întrunirile și tóte operațiunile electorale pentru campania deschisă exercițiului drepturilor cetățenesc. In Focșani, agitațiunea electorală a început. Candidații încep a fi desemnați. Propuși de mai mulți alegători până acum sunt : D-nii G. Apostoleanu, Georges Guță, Gr. Bălănescu, I. F. Robescu, N. Ciurea din partita liberal-conservatore, și D-nii. N. Voinov, N. Săveanu dr. Al. Catulescu, Costache Cernat, N. Pruncu-