Romanulu, octombrie 1884 (Anul 28)

1884-10-24

ANUL AL XXVTII-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI [­inia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Det0 „ , „ „ HI....................2 lei - „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN l­ARIS, la N­avas, Laffîte et C-nie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. 20 BANI ESEMPLARUL — Scrisorile nefrancate se refusa —ROMANULU REDACTIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respundător : C. A. ROSETTI Lumineza­te și vel fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru töte terile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ sianilui și ofieiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et 0­nne, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — BUGURESCI 21 Sera 1884 Numai două săptămâni ne mai despart de deschiderea colegiilor e­­lectorale și totuși pirotela urmeza, cel puțin aici în capitală. Nu ne-am a­­les pene acum de­cât c’un manifest al partitei „naționale-liberale guver­namentale“ și c’uă întrunire a par­titei naționale-liberale. Atât, și nimic mai mult. Se fa­ce, se vorbesce pe ici, pe calea câ­­nteia din aceste partite face întruniri publice pe colori prin localuri publice. Se pare se fie ș’așa. Se pare casé ca aceste întruniri, fiind câ sunt în­­congiurate d’așa mister, n’au de scop d’a lumina pe cetățiani la lumina mare a fiilor spre a sei și ei pentru cine să-și dea votul în deplină cu­­noscință de causă, spre a putea și ei să alegă uă dată pentru tot­deuna neghina din grâu. De fapt, n’am văfiut până acum anunțat, chiar prin diariile cele mai în stare d’a sei ce se petrece prin sferile nalte, de­cât numai atât : „A­ séra,“ sed. „a-l-alta séra s’a ținut uă întrunire electorală.“ Dar unde s’a ținut acea întrunire ? Cine a vorbit și mai cu semn ce a vorbit? Cum și cine a convocat pe alegători? cine i-a adunat? de Arreme ce nu s’a vădut nici uă înșciințare! Mister. S’ar putea dice deci cu cei luminați s’au adunat ca să se mai lumineze tot ei, unii pe alții. Cu tote acestea, onorabilii membrii cari au semnat manifestul trebuind, ca „Comitat electoral central,“ să caute a lumina și pe cele­l­alte co­mitate de prin județe publicând dis­cursurile lor, câci ori­cât de tare și de puterică este partita „naționale­­liberale guvernamentală,“ tot trebue se facă uă mișcare electorală pe fac­ă. Ei trebuind, tocmai spre a dovedi cât de „nesornetasa“ este acțiunea în care s’au aruncat unii „nesocotiți,“ să arate cât de sonetasa este acțiu­nea celor socotiți, spre a putea a­­trage și mai cu temer,i națiunea de partea lor. Ei trebuind, spre a dovedi ca să ’ntemeiază pe „concursul tineri­­mei,“ care nu pate să fie de­cât li­berală și câ voiesc în adevăr nimi­cirea reacțiunii, să arate națiunii re­formele liberale ce sunt­otărâți a cere de la guvern să introducă și cum au să fie aceste reforme. Dar ei n’am făcut nimic din tote acestea, ci s’ad mărginită spune na­țiunii câ „puțin s’a făcut pentru ad­­ministrațiune“, și câ sunt „datori a întări prestigiul și independința ma­gistraturii. “ Făgăduelile sunt vechi și le-au ni­micit faptele cele m­ai petrecute de trei ani încece, de când am scăpat pre­cum de „grija d’a asigura situa­­țiunea politică a României.“ Nimeni, mai bine ca întrega na­țiune, n’a simțit cât de puțin s’a fă­cut în administrațiune. Nimeni, mai bine ca întrega na­țiune, n’a simțit cât de puțin inde­­pendinte este magistratura. Spre a dovedi acesta, ne este de a­­juns să amintim desbaterile urmate mai ales în Senat cu ocasiunea interpe­lărilor făcute de d-nii E. Stătescu și N. Fleva, doar din onor, membrii cari au semnat manifestul și cari fac parte din „comitatul electoral cen­tral.“ Indignațiunea era mare și genera­lă, maturul corp se arăta învierșu­­nat, dar totul se potoli ca prin far­mec, se trecu pur și simplu la or­dinea fiilei și nu fu de fapt de­cât uă furtună într’un pahar de apă. Totuși făgăduieli se dedeseră și la 1882, când fură alese fostele Ca­mere, și în doui ani a fost destulă vreme să se facă ceva și pentru ad­ministrațiune și pentru prestigiul și independința magistraturii. S’a publicat și atunci un mani­fest electoral, un ce colectiv, dar nici un deputat sau senator n’a publicat vr’uă profesiune de credință, n’a luat un îngageament formal faciă cu ale­gătorii sei, câ va stărui se se facă îmbunătățiri. De aceea lucrurile rămaseră tot cum erau și nici unul din cei aleși nu se duse, după ce fură disolvate fostele corpuri legiuitore, să dea su­­mă alegătorilor săi de ce s’a făcut așa pucin pentru administrațiune, de ce nu s’a garantat prestigiul și in­dependința magistraturii, mai ales ca de trei ani să află ’n arch­ivele Ca­merei duce proiecte de lege în acest scop. De ce nu fac acum cel puțin a­cesta ? De ce nu spun națiunii pentru ce n’ad voit să desmormênteze proiectul de lege pentru cârciumi, mai ales ca mai multe județe au exprimat dorința ca el să se voteze ? De ce nu arătă națiunii căușele care ’i-am făcut să lase uitâriî pro­iectul de lege privitor la libertatea individuală ? De ce nu spun în fine națiunii pentru ce n’am voit să desgrope proiectul de lege contra cumulului și acela pentru societățile anonime, cu tote angagiamentele luate ch­iar de banca ministerială ?— De ce să mărginesc a ține întru­niri publice pe șoptite la urechiă și nu ies la lumina mare a bilei ? Vorbind prin Românul de la 19 Octombre despre Manifestul „comita­tului electoral central“ al partitei „na­țion­ale-lib­erale-guvernamentale“, su­se­­răm cu el, ast­fel cum înșiră făgădu­ințele de reforme, pote fi semnat și de liberali, și de radicali, și de reacțio­nari și de ultra-reacționari, căci nimeni nu va­­ zice cu nu voesce : „bună administrațiune, bună jus­­tiție, bună credință și armonie între toți producătorii, întărirea indepen­­dinței magistratura, instrucțiunea pu­blică regulată ast­fel în­cât să dea rude în raport cu sacrificiile ce se fac, crearea unei adevărate industrii, mai cu semn a celor cari stau în le­gătură cu agricultura, și’n fine des­­curagiarea, prin atitudinea nostra, a salturilor periculose nainte, ș’a îm­pingerilor nesocotite napoi.“ Ast­fel fiind și putendu-ne număra printre cei cari doresc în tota since­ritatea reformele înșirate, ne însușim uă parte din acest manifest pe care publicând-o aci, fa­cem alegătorilor: „Nu ascultați de sfaturile celor ce se silesc a vă împinge pe câi vătă­­matare binelui obștesc. Interesați-vă cu toții de alegerile viitore și, votând în libertatea consciintei vóstre, tri­­miteți în viitorele Adunări legiuitore pe cei cari îi credeți mai capabili d’a înțelege interesele țerei și d’a le îndestula“. Spe a putea ajunge énsé și mai bine la scopul ce urmărim, vom mai duce alegătorilor ceea­ ce le su­serăm și prin Românul de la 21 Octombre: „N’alegeți pe nimene fară să-l chiămați naintea vostră, fără să des­­bateți cu densul despre tóte cestiu­­nile cele mari, și fără să se lege în scris ce va face cum ați­otărât, séd câ la n­oi împregiurari va veni pen­tru ca din n­ou împreună să vă con­sultați.“ SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra. 3 Noembre. — Lordul Granville interpelat în privința depeșei pe care Ivhedivul ar fi adresat-o reginei Victoria pentru a-i anunța luarea Khartumului de câtre rebeli, deghiară câ Maiestatea Sea nu primit nici să depeșe de felul acesta. El crede case ca spirea este neexactă. Cairo, 3 Noembre.— Generarele Wolse­­ley a sosit la Longola, Berlin. 3 Noembre. — Gazeta Germaniei de Nord publică uă seria de scrisori scrise de la 1866 până la 1867 de ultimul rege al Hanovrei Ținta urmărită de partita Guelf și mijlocele politice întrebuințate pentru a isbuti reese lămurit­ din lectura acestor scrisori. Ducele de Cumberland, adaogă Gazeta, s’a pus în același punt de vedere în scrisorea pe care a adresat-o împăratului­ Germaniei în Iulie 1878 pen­tru a’i anunța mortea părintelui său. Berlin, 3 Noembre. — Scirea ca guver­nul german ar fi dispus a ridica tacsele de intrare asupra grâului este neînte­meiată. Pesta, 3 Noembre. — Cornitele Lóngay, fost ministru, a murit astazi. Roma, 3 Noembre.—Numirea succeso­rului Monseniorului Ledocowski la arhie­piscopia din Posen se pute privi ca si­­gură. Póte chiar ca noul titular va fi pre­­conisat în viitorul consistoriu. Paris, 3 Noembre.—S’a înregistrat era 10 cașuri de morte b­olerică la Nantes și 3 la Oran. DIN AFARA FRANCIA Raportul asupra proiectului de le­ge privitor la alegerea Senatului, e­­xaminază mai ant­iu deosebitele sis­teme ce au fost propuse și al câror număr se urcă la cinci, spre a da în cele din urmă preferință proiectului guvernului. Acesta desființază sena­torii pe viață și menține colegiile e­­lectorale de până acum cu norma ca consiliele comunale să nu mai tri­­mită ca până astă­zi numai câte un delegat, ci un număr de delegați pro­porțional cu numărul lor. Cu chipul acesta, oice raportul, dele­gații consilielor comunale se vor îndoi și amicii instituțiunilor democratice se vor putea măguli ca, pe viitor, și Sena­tul se întemeiază pe votul universal. A­­fară de consilierii comunali, cari vor for­ma marea majoritate­­ a alegătorilor pen­tru Senat, corpul electoral se va mai com­pune din consilierii de arondisment, din consilierii generali, din deputații fie­carui departament. Nu sunt eligibili: membrii dinastielor care au­ domnit asupra Franciei; militarii armatei de uscat și de apă, cu escep­­țiunea: 1) Mareșalii și amiralii; 2) Generării cari se află în ănteia sec­țiune a statului major și nu au nici oă co­mandă ; 3) Generării cari se află în a doua sec­țiune a statului major; 4) Militarii de uscat sau de apă care formeza reserva armatei active sau teri­toriale. Numărul senatorilor este acum ca și mai nainte de 300. Actualii membri ai Senatului rămân cu mandatul lor, până când va fi trebuință ca alegerea lor să se facă de Adunarea deputaților și de Senat, seu de departamente și colonii. Ast­fel dor senatorii pe vieță își mențin locurile lor, pene când se vor face locuri vacante și numai atunci cei m­oi vor fi aleși conform legii de factă. AUSTRO-UNGARIA Landtagul croat și-a amânat des­baterile sale pene în Decembre când se va reîntruni spre a vota bugetul, țfiarul vienei Vaterland, vorbind des­pre măsurile escepționale ce acest Landtag a votat cu atâta liberalitate, face urmatorele observațiuni ironice: Aceste măsuri escepționale corespund cu spiritul timpului. Mai în tote cele­­l­alte țâri sau se practică deja sau se pregătesc legi escepționale. In anul 1867, „noua eră“ produse­ră bucurie generală în totă monarh­ia. Acum case începe chiar „noua eră“ să fie suspendată în totă mo­narh­ia. Ar fi­ negreșit mai bine deca, în locul curatei politici negative de suspen­dare, s’ar inaugura pretutindeni uă po­litică positivă întemeiată pe vechile o­­biceiuri. TURCIA Intr’un articol care pare inspirat, m­iarul oficios Osmanii arăta ca nu numai Porta ci și administrațiunea datoriei otomane vor cere în curând de la puteri să reguleze definitiv cestiunea otărârii tributului bulgar și a quptei din datoria turcesca ce s’ad însărcinat a plăti Grecia, Serbia, Muntenegrul și Bulgaria. Regularea acestei afaceri, dice Osmanii, este cu atât mai trebuinciosă, cu cât ac­tualmente tesaurul imperial trebue să plă­­tesca suma tributului bulgar câtre admi­nistrațiunea datoriei publice. Ar fi un act de dreptate din partea puterilor, după ce Pape a­deplinit tote îndatoririle im­puse de tratatul de Berlin, deci ele ar sili să se deplinescă și acele stipulațiuni din tratat care vin în favorea Turciei. BELGIA Regele Belgiei care, ca protector, se află în fruntea „Asociațiunii inter­naționale africane, “ a avut de curând uă între vorbire cu un german de rang înalt asupra apropiatei conferințe de la Berlin. Cu acesta ocasiune, regele Leopold II s’a exprimat cu multă simpatie asupra întreprinderii diplo­matice a cârei inițiativă a luat-o prin­cipele de Bismarck. Cancelarul, ast­fel dise regele, va face prin fi­­esta un mare serviciu Europei. Toți amicii progresului, toți iubitorii de pace în Africa, toți aceia cari se intere­­seză fi­e întinderea [civilisațiuni], trebuie să-i fie recunoscători ca a convocat con­ferința și trebuie să dorescă ca înțelege­rea dintre puteri să se potă stabili în­tr’un Chip serios. Sunt convins ca țările de pe țermii rîului Congo au un mare viitor, atât întru ceea­ ce privește comer­­ciul cât și agricultura, și cred ca Europa face să lucrare folositare în genere când se ocupă acum spr­e a pune un capăt ri­valității politice și a asigura comerciului cea mai mare libertate. ------ — , MERCUR!, 24 OCTOMBRE 1884 MIȘCAREA ELECTORALA Către alegatorii colegiului al II-lea de Vâlcea. Pușine dile și vom reintra în deplinul exercitiu al suveranității nóstre politice, în alegerea mandatarilor națiunii. Convins fiind ca mi-am îndeplinit cu o­­nore și demnitate însărcinarea mi-ați dat, mă presint din nou înaintea vostră, iu­biți concetățiani, cu fruntea senină, ca u­­nul ce mi-am îndeplinit constiincios da­toria de represintant. Mă presint înaintea vostră, ca luptător real și devotat al binelui public. Respect și stimez omenii onești și mă devotez pen­tru aceia cari se vor devota binelui pu­blic. Nu vom­ face case nici vă­ dat­ din ei un idol, caci singurul idol la care mă închin ește rațiunea și binele țerii mele. Mă presint înaintea vostră, stimabili concetățiani, ca făcând parte din partita liberalo-națională. Am născut în libertate, educațiunea mi-am făcut’o prin libertate, voi­ trăi și voiü muri pentru libertate. Faptele mele,—ori­cât de puține și ne­însemnate ar fi ele, și pe cari voi le cu­­nosceți mai bine de­cât cei­l­alți Români din restul țării,—scrierile mele juridice, politice și literarii stau de faciă spre a desminți aserțiunile calomniatorilor mei. Cred ca nu veți merge până acolo, sti­mabili concetățiani, în­cât [se mă învino­vățiți pentru ca n’am votat orbesce tóte proiectele și propunerile ce veneau din partea guvernului sau a guvernamenta­lilor. N’am voit să abdic și nu vom­ ab­dica nici uă­ dată la facultățile mele o­­menescî, și prostituindu-mi inteligința să profanez tot d’uă dată și mandatul ce mi-ați încredințat. Am voit să rămân Ro­mân într’un parlament românesc, și am într’uă societate de omeni. Cred ca nu-mi veți face să vină din ceea ce alți cetățiani români fac altora laude și un merit. Am făcut, este adevărat, oposițiune gu­vernului când am vădut ca faptele și con­duita mea pot deveni vătămătore, prin e­­xemplul și efectele sale, acestei tări. Se pare ca ea se mă fi înșelat în aprecierile mele, dar nu este mai puțin adevărat ca am fost de bună credință și oposițiu­­nea mea a fost și va fi sinceră și reală. Dacá eu n’am voit să mă rostogolesc pe calea apucată de d. Ion Brătianu, u­­nul dintre principii partidului liberal-na­tional, causa este ca am vădut și văd pe acesta cale multe pericole și la căpătâiul iei posomorit și necunoscut, tema și ne­­dumerirea ce inspiră ori­ce necunoscut. Unii nu admit ce crede și nu cerce­t nici chiar în religiune, cu atât mai mult în politică. Dar cine sunt aceia cari,—găsindu-se în întregimea minții lor și mai păstrând un gram de bună credință—, ar avea cu­­ragiul să mă învinovățască ca nu urmez pas cu pas pe d. Ion Brătianu, când în­­suși fratele său Dumitru l’ a părăsit de mult și când chiar fratele său politic C. A. Rosetti, care a lucrat și luptat totă viața cu dânsul, se opresce pe mar­ginea povîrnișului și deplânge cu amă­răciune rătăcirea scumpului seu tovarăș ? Nu este Român, de ori­ce trepta so­cială sau colore politică ar fi el, care în fundul inimii sale să fie mulțămit cu sta­rea lucrurilor actuale, și care se nu se teme de mai rea. Nu este cetățian, ori cât de indulginte și iubitor ar fi el pen­tru bărbatul care conduce astăzi aface­rile Statului, care să nu impute—uă parte cel puțin din relele cari ne apasă și ne ucid moralicesce—guvernului actual. Să ne unim cu toții, stimabili conce­­tățiani, și să ne folosim de ocasiunea ce ne da noua lege electorală pentru ca să punem uă stavilă corupțiunii ce se în­tinde ca uă cangrenă asupra țerii, și care râde și suge ca filoc sera vitalitatea ti­nerei societăți române. Să ne unim cu toții spre a combate răul și a face bine acestei țeri, care este mama nostră co­mună. Deca datori suntem ca cetățiani a ne îndeplini acesta sfântă datorie cu ori­ce preț, cu riscul chiar al vieții nóstre de va fi trebuință, cu câti mai mult noi sun­tem datori a face bine țerii, când prin mijlocul votului secret nu ni se cere ni­mic mai mult, de­cât voința, simpla do­rință chiar de a fa­ce binele. Acest bine însă, care nu cere nici un sacrificiu din partea nostră, iubiți conce­­tățiani, nu se póte realisa de­cât numai alegând și trimițând în camerile viitore omeni de bine; îndreptare nu se póte face de­cât numai prin ómteni drepți, cibar­tă, depravării și imoralității publice nu se póte pune de­cât numai prin cetățiani­­ activi, onești și de caracter. Fiți cu luare aminte, iubiți concetă­țiani, în alegerea ce sunteți chrămați a face peste puține bile. Trimiteți în Ca­meră și Senat omeni capabili, onești și de caracter ; omeni cari să îndemne și se ajute pe guvern a face binele, să-l o­­prescă și să se opună din tote puterile când îl va vedea pornit sau împins să facă roü. Câci mântuirea țetei nu pate fi de­cât în silințele celor buni, îndreptare nu se póte face de­cât prin cei drepți și onești. Actuala lege electorală are multe părți bune și mai pre­sus de tote secretul vo­tului. Din puntul de vedere istoric­­ al instituțiunilor nostre politice, acesta lege este incontestabil un progres. Atârnă case de la d-vostră, cetățiani alegători, ca să faceți să rodescă în bine, iar nu să remânâ sterpa, acesta lege e­­lectorală. Câci décá misiunea Camerelor trecute de revizuire a fost importantă, de­că­potrivă importantă, ba pate și mai mult, va fi însărcinarea Camerelor vii­tore, chiămate să complecteze prin legi politice mecanismul sistemului nostru re­­presintativ. Aceste legi — pe care însășî Constituțiunea se indică și necesitatea politică le recomandă ca arginte și in­dispensabile — sunt cele următore : 1. Lege prin care se se garanteze sta­bilitatea și independința magistraților, pentru ca ramura judecătorescă să devin­­ă adevărată putere în Stat; 2) lege pentru admisibilitatea, naiita­­rea și destituirea funcționarilor adminis­trativi ; 3) lege pentru descentralizarea trep­tată și în raport cu importanța centruri­­lor administrative ; 4) reorganisarea instrucțiunii publice și mai ales a învățământului primar­­rural; 5) lege severă contra cumulului. Acestea sunt două cam dată, stimabili concetățiani, legile pe care eu le cred destoinice de a curma multe din relele politice și administrative cari bântuie țara, și cari sunt neapărat trebuinciose pentru normala funcțiune a mașinei Sta­tului. Acestea sunt legile ce ea îmi iau obligațiunea­naintea d-vostră și a publi­cului român onest și iubitor de justiție și libertate, de a le propune în acord cu alți d-ni deputați cari vor împărtăși i­­deile și sentimentele mele, și de a le sus­ține din tóte puterile, décâ vom­ avea o­­norea și fericirea de a fi alesul d-vostră din viitórele corpuri legiuitore. Și vă con­jur, cetățiani alegători, vă conjur pe vii­torul acestei țeri, care este și al fiilor voștri, d’a nu încredința mandatul vos­tru de­cât acelor cari se vor îngagia pe onore de a lupta și susține pentru rea­­lizarea legilor de mai sus, în care stă garanția libertăților nóstre publice și consolidarea Statului român. In privința politicei esterióre, deși am citit sfaturile ce ni s’a dat mai dilele trecute, prin R. L., chiar de câtre ’posi­­tiviști, prevenindu-vă să nu încredințați candidaților voștri de cât mandat impe­rativ, cu unul mărturesc câ nu înțeleg de loc, cum tocmai în asemenea cestiuni diplomatice sau internaționale să pute impune un mandat de că atare natură. In acesta privință, mai mult de­cât în ori­care alta, cred ca este loc de a sus­ține cu dicétarea română : . socotela d’a­­casă nu să nemeresce cu cea din târg. Eü însă care n’am onorea d’a face parte din positiviștii teoretici, vă sfătuiesc din contra, ve sfătuiesc ca din momentul ce veți avea uă deplină încredere în patrio­tismul și inteligința personei pe care o veți însărcina să represinte și să apere interesele și drepturile țetei în parla­mentul său, trebuie să-i lăsați manele li­bere, și cum­ fiind ca el nu va ceda de­cât naintea unei absolute necesitați. Acestea­­ fișe și scrise, eu mă voiu pre­­sinta în curând spre a solicita de la d-vostră, cetățiani ai colegiului al’II-lea de Vâlcea, onorea d’a vă represinta în nuoile Camere. Prevăd cât este de problematică reu­șita mea în alegerile viitore , îmi aduc aminte chiar de cuvintele cu care unii dintre iubiții mei amici și concetățiani îmi arātau marile dificultăți ce voiü­ în­tâmpina în acestă campanie electorală, nu spre a mă descuragia dor pentru a mă premuri contra machinațiunilor și in­­trigelor locale. Cu tote acestea, eu voiu merge nainte și voiu lupta pentru înde­plinirea datoriei mele de cetățian onest­­și iubitor de țara. Soldatul care se duce în resboi spre a’șî apăra téra și drepturile séle nu se ’ntorce tot­ d’a­una victorios ; învins sau învingător, el își îndeplinesce uă datoria. Acesta este scopul, înfrânge­rea sau isbânda nu sunt de­cât nișce ur­mări. Le fim dar și noi, cetățiani alegă­tori, ca acei soldați vrednici și credin­cioși patriei, cari n’au în vedere de­cât sfânta împlinire a datoriei lor. Pucine­­ file ne desparte de marea săr­­bătore politică, pucine dise­ancă și vom reintra în deplinul exercițiu al suverani­tății nostre, în alegerea mandatarilor Na­țiunii. De la noi, cetățiani liberi și inde­­pendinți a unei țâri libere și indepen­­dinte, atârnă libertatea și prosperitatea acestei țâri. Să fim demni de acei cari și-au versat sângele supt întăririle Plev­­nei, pentru ca să ne facă din vasali su­puși cetățiani liberi și independinți. La revedere, iubiți concetățiani, și să vă găsesc veseli și sănătoși în mi­jlocul vâl­celelor nóstre. Urșianu Valerian. 9 Vaslui. — Dilele acestea s’a ținut o­ întrunire electorală în Vaslui cu gr­adusul concurs al d-lui prefect Lupașcu și supt înaltul patronagiu al d-lui Carp. La acea întrunire, un alegător cere cu­vântul și scoțând din buzunar că hârtie propune un comitet liberal-național de a­­legeri în fruntea căruia figura d. Carp. „Cer cuvântul“ strigă d. Carp cu vocea sea armoniosă și profundă. Emoțiune în sală. Are să ne descopere secrete de stat, șoptesc alegătorii. D. Carp se știe la tribună: „D-lor, dise el, „nu am fost, nici nu sunt liberal-natio­­„nai, prin urmare, vă rog să nu mă pu­­­neți p’uă listă ce portă asemenea titlu.“ Consternație generală! „D-lor, să vă mai spun ceva, nu eu „m’am schimbat, ei d. Brătianu și-a pă­răsit principiile de la 48.“ Tăcere profundă. „Da, adaogă d. Carp, împregiurarile „au cerut să facă acesta evoluțiune, prin „urmare se scrii bine altă­ dată a nu mai „confunda pe d. Brătianu cu 48, nici pe „mine cu liberalii-naționali.“ Autentic. (Lupta). Ploesci. — Duminică s’a ținut în Plo­­esci oă întrunire publică, provocată de liberalii­ oposiționiști. La 2 ore sala cea mare a otelului Murgulescu era înțesată de lume; cei mai de frunte neguțători din Ploesci, profesiuni libere, agricultori, industriași, etc. erau­ de faclă.

Next