Romanulu, octombrie 1884 (Anul 28)
1884-10-24
ANUL AL XXVTII-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI [inia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Det0 „ , „ „ HI....................2 lei - „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN lARIS, la Navas, Laffîte et C-nie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. 20 BANI ESEMPLARUL — Scrisorile nefrancate se refusa —ROMANULU REDACTIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respundător : C. A. ROSETTI Luminezate și vel fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru töte terile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea sianilui și ofieiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et 0nne, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — BUGURESCI 21 Sera 1884 Numai două săptămâni ne mai despart de deschiderea colegiilor electorale și totuși pirotela urmeza, cel puțin aici în capitală. Nu ne-am ales pene acum decât c’un manifest al partitei „naționale-liberale guvernamentale“ și c’uă întrunire a partitei naționale-liberale. Atât, și nimic mai mult. Se face, se vorbesce pe ici, pe calea cânteia din aceste partite face întruniri publice pe colori prin localuri publice. Se pare se fie ș’așa. Se pare casé ca aceste întruniri, fiind câ sunt încongiurate d’așa mister, n’au de scop d’a lumina pe cetățiani la lumina mare a fiilor spre a sei și ei pentru cine să-și dea votul în deplină cunoscință de causă, spre a putea și ei să alegă uă dată pentru totdeuna neghina din grâu. De fapt, n’am văfiut până acum anunțat, chiar prin diariile cele mai în stare d’a sei ce se petrece prin sferile nalte, decât numai atât : „A séra,“ sed. „a-l-alta séra s’a ținut uă întrunire electorală.“ Dar unde s’a ținut acea întrunire ? Cine a vorbit și mai cu semn ce a vorbit? Cum și cine a convocat pe alegători? cine i-a adunat? de Arreme ce nu s’a vădut nici uă înșciințare! Mister. S’ar putea dice deci cu cei luminați s’au adunat ca să se mai lumineze tot ei, unii pe alții. Cu tote acestea, onorabilii membrii cari au semnat manifestul trebuind, ca „Comitat electoral central,“ să caute a lumina și pe celelalte comitate de prin județe publicând discursurile lor, câci oricât de tare și de puterică este partita „naționaleliberale guvernamentală,“ tot trebue se facă uă mișcare electorală pe facă. Ei trebuind, tocmai spre a dovedi cât de „nesornetasa“ este acțiunea în care s’au aruncat unii „nesocotiți,“ să arate cât de sonetasa este acțiunea celor socotiți, spre a putea atrage și mai cu temer,i națiunea de partea lor. Ei trebuind, spre a dovedi ca să ’ntemeiază pe „concursul tinerimei,“ care nu pate să fie decât liberală și câ voiesc în adevăr nimicirea reacțiunii, să arate națiunii reformele liberale ce suntotărâți a cere de la guvern să introducă și cum au să fie aceste reforme. Dar ei n’am făcut nimic din tote acestea, ci s’ad mărginită spune națiunii câ „puțin s’a făcut pentru administrațiune“, și câ sunt „datori a întări prestigiul și independința magistraturii. “ Făgăduelile sunt vechi și le-au nimicit faptele cele mai petrecute de trei ani încece, de când am scăpat precum de „grija d’a asigura situațiunea politică a României.“ Nimeni, mai bine ca întrega națiune, n’a simțit cât de puțin s’a făcut în administrațiune. Nimeni, mai bine ca întrega națiune, n’a simțit cât de puțin independinte este magistratura. Spre a dovedi acesta, ne este de ajuns să amintim desbaterile urmate mai ales în Senat cu ocasiunea interpelărilor făcute de d-nii E. Stătescu și N. Fleva, doar din onor, membrii cari au semnat manifestul și cari fac parte din „comitatul electoral central.“ Indignațiunea era mare și generală, maturul corp se arăta învierșunat, dar totul se potoli ca prin farmec, se trecu pur și simplu la ordinea fiilei și nu fu de fapt decât uă furtună într’un pahar de apă. Totuși făgăduieli se dedeseră și la 1882, când fură alese fostele Camere, și în doui ani a fost destulă vreme să se facă ceva și pentru administrațiune și pentru prestigiul și independința magistraturii. S’a publicat și atunci un manifest electoral, un ce colectiv, dar nici un deputat sau senator n’a publicat vr’uă profesiune de credință, n’a luat un îngageament formal faciă cu alegătorii sei, câ va stărui se se facă îmbunătățiri. De aceea lucrurile rămaseră tot cum erau și nici unul din cei aleși nu se duse, după ce fură disolvate fostele corpuri legiuitore, să dea sumă alegătorilor săi de ce s’a făcut așa pucin pentru administrațiune, de ce nu s’a garantat prestigiul și independința magistraturii, mai ales ca de trei ani să află ’n archivele Camerei duce proiecte de lege în acest scop. De ce nu fac acum cel puțin acesta ? De ce nu spun națiunii pentru ce n’ad voit să desmormênteze proiectul de lege pentru cârciumi, mai ales ca mai multe județe au exprimat dorința ca el să se voteze ? De ce nu arătă națiunii căușele care ’i-am făcut să lase uitâriî proiectul de lege privitor la libertatea individuală ? De ce nu spun în fine națiunii pentru ce n’am voit să desgrope proiectul de lege contra cumulului și acela pentru societățile anonime, cu tote angagiamentele luate chiar de banca ministerială ?— De ce să mărginesc a ține întruniri publice pe șoptite la urechiă și nu ies la lumina mare a bilei ? Vorbind prin Românul de la 19 Octombre despre Manifestul „comitatului electoral central“ al partitei „naționale-liberale-guvernamentale“, suserăm cu el, astfel cum înșiră făgăduințele de reforme, pote fi semnat și de liberali, și de radicali, și de reacționari și de ultra-reacționari, căci nimeni nu va zice cu nu voesce : „bună administrațiune, bună justiție, bună credință și armonie între toți producătorii, întărirea independinței magistratura, instrucțiunea publică regulată astfel încât să dea rude în raport cu sacrificiile ce se fac, crearea unei adevărate industrii, mai cu semn a celor cari stau în legătură cu agricultura, și’n fine descuragiarea, prin atitudinea nostra, a salturilor periculose nainte, ș’a împingerilor nesocotite napoi.“ Astfel fiind și putendu-ne număra printre cei cari doresc în tota sinceritatea reformele înșirate, ne însușim uă parte din acest manifest pe care publicând-o aci, facem alegătorilor: „Nu ascultați de sfaturile celor ce se silesc a vă împinge pe câi vătămatare binelui obștesc. Interesați-vă cu toții de alegerile viitore și, votând în libertatea consciintei vóstre, trimiteți în viitorele Adunări legiuitore pe cei cari îi credeți mai capabili d’a înțelege interesele țerei și d’a le îndestula“. Spe a putea ajunge énsé și mai bine la scopul ce urmărim, vom mai duce alegătorilor ceea ce le suserăm și prin Românul de la 21 Octombre: „N’alegeți pe nimene fară să-l chiămați naintea vostră, fără să desbateți cu densul despre tóte cestiunile cele mari, și fără să se lege în scris ce va face cum ațiotărât, séd câ la noi împregiurari va veni pentru ca din nou împreună să vă consultați.“ SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra. 3 Noembre. — Lordul Granville interpelat în privința depeșei pe care Ivhedivul ar fi adresat-o reginei Victoria pentru a-i anunța luarea Khartumului de câtre rebeli, deghiară câ Maiestatea Sea nu primit nici să depeșe de felul acesta. El crede case ca spirea este neexactă. Cairo, 3 Noembre.— Generarele Wolseley a sosit la Longola, Berlin. 3 Noembre. — Gazeta Germaniei de Nord publică uă seria de scrisori scrise de la 1866 până la 1867 de ultimul rege al Hanovrei Ținta urmărită de partita Guelf și mijlocele politice întrebuințate pentru a isbuti reese lămurit din lectura acestor scrisori. Ducele de Cumberland, adaogă Gazeta, s’a pus în același punt de vedere în scrisorea pe care a adresat-o împăratului Germaniei în Iulie 1878 pentru a’i anunța mortea părintelui său. Berlin, 3 Noembre. — Scirea ca guvernul german ar fi dispus a ridica tacsele de intrare asupra grâului este neîntemeiată. Pesta, 3 Noembre. — Cornitele Lóngay, fost ministru, a murit astazi. Roma, 3 Noembre.—Numirea succesorului Monseniorului Ledocowski la arhiepiscopia din Posen se pute privi ca sigură. Póte chiar ca noul titular va fi preconisat în viitorul consistoriu. Paris, 3 Noembre.—S’a înregistrat era 10 cașuri de morte bolerică la Nantes și 3 la Oran. DIN AFARA FRANCIA Raportul asupra proiectului de lege privitor la alegerea Senatului, examinază mai antiu deosebitele sisteme ce au fost propuse și al câror număr se urcă la cinci, spre a da în cele din urmă preferință proiectului guvernului. Acesta desființază senatorii pe viață și menține colegiile electorale de până acum cu norma ca consiliele comunale să nu mai trimită ca până astăzi numai câte un delegat, ci un număr de delegați proporțional cu numărul lor. Cu chipul acesta, oice raportul, delegații consilielor comunale se vor îndoi și amicii instituțiunilor democratice se vor putea măguli ca, pe viitor, și Senatul se întemeiază pe votul universal. Afară de consilierii comunali, cari vor forma marea majoritate a alegătorilor pentru Senat, corpul electoral se va mai compune din consilierii de arondisment, din consilierii generali, din deputații fiecarui departament. Nu sunt eligibili: membrii dinastielor care au domnit asupra Franciei; militarii armatei de uscat și de apă, cu escepțiunea: 1) Mareșalii și amiralii; 2) Generării cari se află în ănteia secțiune a statului major și nu au nici oă comandă ; 3) Generării cari se află în a doua secțiune a statului major; 4) Militarii de uscat sau de apă care formeza reserva armatei active sau teritoriale. Numărul senatorilor este acum ca și mai nainte de 300. Actualii membri ai Senatului rămân cu mandatul lor, până când va fi trebuință ca alegerea lor să se facă de Adunarea deputaților și de Senat, seu de departamente și colonii. Astfel dor senatorii pe vieță își mențin locurile lor, pene când se vor face locuri vacante și numai atunci cei moi vor fi aleși conform legii de factă. AUSTRO-UNGARIA Landtagul croat și-a amânat desbaterile sale pene în Decembre când se va reîntruni spre a vota bugetul, țfiarul vienei Vaterland, vorbind despre măsurile escepționale ce acest Landtag a votat cu atâta liberalitate, face urmatorele observațiuni ironice: Aceste măsuri escepționale corespund cu spiritul timpului. Mai în tote celelalte țâri sau se practică deja sau se pregătesc legi escepționale. In anul 1867, „noua eră“ produseră bucurie generală în totă monarhia. Acum case începe chiar „noua eră“ să fie suspendată în totă monarhia. Ar fi negreșit mai bine deca, în locul curatei politici negative de suspendare, s’ar inaugura pretutindeni uă politică positivă întemeiată pe vechile obiceiuri. TURCIA Intr’un articol care pare inspirat, miarul oficios Osmanii arăta ca nu numai Porta ci și administrațiunea datoriei otomane vor cere în curând de la puteri să reguleze definitiv cestiunea otărârii tributului bulgar și a quptei din datoria turcesca ce s’ad însărcinat a plăti Grecia, Serbia, Muntenegrul și Bulgaria. Regularea acestei afaceri, dice Osmanii, este cu atât mai trebuinciosă, cu cât actualmente tesaurul imperial trebue să plătesca suma tributului bulgar câtre administrațiunea datoriei publice. Ar fi un act de dreptate din partea puterilor, după ce Pape adeplinit tote îndatoririle impuse de tratatul de Berlin, deci ele ar sili să se deplinescă și acele stipulațiuni din tratat care vin în favorea Turciei. BELGIA Regele Belgiei care, ca protector, se află în fruntea „Asociațiunii internaționale africane, “ a avut de curând uă între vorbire cu un german de rang înalt asupra apropiatei conferințe de la Berlin. Cu acesta ocasiune, regele Leopold II s’a exprimat cu multă simpatie asupra întreprinderii diplomatice a cârei inițiativă a luat-o principele de Bismarck. Cancelarul, astfel dise regele, va face prin fiesta un mare serviciu Europei. Toți amicii progresului, toți iubitorii de pace în Africa, toți aceia cari se intereseză fie întinderea [civilisațiuni], trebuie să-i fie recunoscători ca a convocat conferința și trebuie să dorescă ca înțelegerea dintre puteri să se potă stabili într’un Chip serios. Sunt convins ca țările de pe țermii rîului Congo au un mare viitor, atât întru ceea ce privește comerciul cât și agricultura, și cred ca Europa face să lucrare folositare în genere când se ocupă acum spre a pune un capăt rivalității politice și a asigura comerciului cea mai mare libertate. ------ — , MERCUR!, 24 OCTOMBRE 1884 MIȘCAREA ELECTORALA Către alegatorii colegiului al II-lea de Vâlcea. Pușine dile și vom reintra în deplinul exercitiu al suveranității nóstre politice, în alegerea mandatarilor națiunii. Convins fiind ca mi-am îndeplinit cu onore și demnitate însărcinarea mi-ați dat, mă presint din nou înaintea vostră, iubiți concetățiani, cu fruntea senină, ca unul ce mi-am îndeplinit constiincios datoria de represintant. Mă presint înaintea vostră, ca luptător real și devotat al binelui public. Respect și stimez omenii onești și mă devotez pentru aceia cari se vor devota binelui public. Nu vom face case nici vă dat din ei un idol, caci singurul idol la care mă închin ește rațiunea și binele țerii mele. Mă presint înaintea vostră, stimabili concetățiani, ca făcând parte din partita liberalo-națională. Am născut în libertate, educațiunea mi-am făcut’o prin libertate, voi trăi și voiü muri pentru libertate. Faptele mele,—oricât de puține și neînsemnate ar fi ele, și pe cari voi le cunosceți mai bine decât ceilalți Români din restul țării,—scrierile mele juridice, politice și literarii stau de faciă spre a desminți aserțiunile calomniatorilor mei. Cred ca nu veți merge până acolo, stimabili concetățiani, încât [se mă învinovățiți pentru ca n’am votat orbesce tóte proiectele și propunerile ce veneau din partea guvernului sau a guvernamentalilor. N’am voit să abdic și nu vom abdica nici uă dată la facultățile mele omenescî, și prostituindu-mi inteligința să profanez tot d’uă dată și mandatul ce mi-ați încredințat. Am voit să rămân Român într’un parlament românesc, și am într’uă societate de omeni. Cred ca nu-mi veți face să vină din ceea ce alți cetățiani români fac altora laude și un merit. Am făcut, este adevărat, oposițiune guvernului când am vădut ca faptele și conduita mea pot deveni vătămătore, prin exemplul și efectele sale, acestei tări. Se pare ca ea se mă fi înșelat în aprecierile mele, dar nu este mai puțin adevărat ca am fost de bună credință și oposițiunea mea a fost și va fi sinceră și reală. Dacá eu n’am voit să mă rostogolesc pe calea apucată de d. Ion Brătianu, unul dintre principii partidului liberal-national, causa este ca am vădut și văd pe acesta cale multe pericole și la căpătâiul iei posomorit și necunoscut, tema și nedumerirea ce inspiră orice necunoscut. Unii nu admit ce crede și nu cercet nici chiar în religiune, cu atât mai mult în politică. Dar cine sunt aceia cari,—găsindu-se în întregimea minții lor și mai păstrând un gram de bună credință—, ar avea curagiul să mă învinovățască ca nu urmez pas cu pas pe d. Ion Brătianu, când însuși fratele său Dumitru l’ a părăsit de mult și când chiar fratele său politic C. A. Rosetti, care a lucrat și luptat totă viața cu dânsul, se opresce pe marginea povîrnișului și deplânge cu amărăciune rătăcirea scumpului seu tovarăș ? Nu este Român, de orice trepta socială sau colore politică ar fi el, care în fundul inimii sale să fie mulțămit cu starea lucrurilor actuale, și care se nu se teme de mai rea. Nu este cetățian, ori cât de indulginte și iubitor ar fi el pentru bărbatul care conduce astăzi afacerile Statului, care să nu impute—uă parte cel puțin din relele cari ne apasă și ne ucid moralicesce—guvernului actual. Să ne unim cu toții, stimabili concetățiani, și să ne folosim de ocasiunea ce ne da noua lege electorală pentru ca să punem uă stavilă corupțiunii ce se întinde ca uă cangrenă asupra țerii, și care râde și suge ca filoc sera vitalitatea tinerei societăți române. Să ne unim cu toții spre a combate răul și a face bine acestei țeri, care este mama nostră comună. Deca datori suntem ca cetățiani a ne îndeplini acesta sfântă datorie cu orice preț, cu riscul chiar al vieții nóstre de va fi trebuință, cu câti mai mult noi suntem datori a face bine țerii, când prin mijlocul votului secret nu ni se cere nimic mai mult, decât voința, simpla dorință chiar de a face binele. Acest bine însă, care nu cere nici un sacrificiu din partea nostră, iubiți concetățiani, nu se póte realisa decât numai alegând și trimițând în camerile viitore omeni de bine; îndreptare nu se póte face decât numai prin ómteni drepți, cibartă, depravării și imoralității publice nu se póte pune decât numai prin cetățiani activi, onești și de caracter. Fiți cu luare aminte, iubiți concetățiani, în alegerea ce sunteți chrămați a face peste puține bile. Trimiteți în Cameră și Senat omeni capabili, onești și de caracter ; omeni cari să îndemne și se ajute pe guvern a face binele, să-l oprescă și să se opună din tote puterile când îl va vedea pornit sau împins să facă roü. Câci mântuirea țetei nu pate fi decât în silințele celor buni, îndreptare nu se póte face decât prin cei drepți și onești. Actuala lege electorală are multe părți bune și mai presus de tote secretul votului. Din puntul de vedere istoric al instituțiunilor nostre politice, acesta lege este incontestabil un progres. Atârnă case de la d-vostră, cetățiani alegători, ca să faceți să rodescă în bine, iar nu să remânâ sterpa, acesta lege electorală. Câci décá misiunea Camerelor trecute de revizuire a fost importantă, decăpotrivă importantă, ba pate și mai mult, va fi însărcinarea Camerelor viitore, chiămate să complecteze prin legi politice mecanismul sistemului nostru represintativ. Aceste legi — pe care însășî Constituțiunea se indică și necesitatea politică le recomandă ca arginte și indispensabile — sunt cele următore : 1. Lege prin care se se garanteze stabilitatea și independința magistraților, pentru ca ramura judecătorescă să devină adevărată putere în Stat; 2) lege pentru admisibilitatea, naiitarea și destituirea funcționarilor administrativi ; 3) lege pentru descentralizarea treptată și în raport cu importanța centrurilor administrative ; 4) reorganisarea instrucțiunii publice și mai ales a învățământului primarrural; 5) lege severă contra cumulului. Acestea sunt două cam dată, stimabili concetățiani, legile pe care eu le cred destoinice de a curma multe din relele politice și administrative cari bântuie țara, și cari sunt neapărat trebuinciose pentru normala funcțiune a mașinei Statului. Acestea sunt legile ce ea îmi iau obligațiuneanaintea d-vostră și a publicului român onest și iubitor de justiție și libertate, de a le propune în acord cu alți d-ni deputați cari vor împărtăși ideile și sentimentele mele, și de a le susține din tóte puterile, décâ vom avea onorea și fericirea de a fi alesul d-vostră din viitórele corpuri legiuitore. Și vă conjur, cetățiani alegători, vă conjur pe viitorul acestei țeri, care este și al fiilor voștri, d’a nu încredința mandatul vostru decât acelor cari se vor îngagia pe onore de a lupta și susține pentru realizarea legilor de mai sus, în care stă garanția libertăților nóstre publice și consolidarea Statului român. In privința politicei esterióre, deși am citit sfaturile ce ni s’a dat mai dilele trecute, prin R. L., chiar de câtre ’positiviști, prevenindu-vă să nu încredințați candidaților voștri de cât mandat imperativ, cu unul mărturesc câ nu înțeleg de loc, cum tocmai în asemenea cestiuni diplomatice sau internaționale să pute impune un mandat de că atare natură. In acesta privință, mai mult decât în oricare alta, cred ca este loc de a susține cu dicétarea română : . socotela d’acasă nu să nemeresce cu cea din târg. Eü însă care n’am onorea d’a face parte din positiviștii teoretici, vă sfătuiesc din contra, ve sfătuiesc ca din momentul ce veți avea uă deplină încredere în patriotismul și inteligința personei pe care o veți însărcina să represinte și să apere interesele și drepturile țetei în parlamentul său, trebuie să-i lăsați manele libere, și cum fiind ca el nu va ceda decât naintea unei absolute necesitați. Acestea fișe și scrise, eu mă voiu presinta în curând spre a solicita de la d-vostră, cetățiani ai colegiului al’II-lea de Vâlcea, onorea d’a vă represinta în nuoile Camere. Prevăd cât este de problematică reușita mea în alegerile viitore , îmi aduc aminte chiar de cuvintele cu care unii dintre iubiții mei amici și concetățiani îmi arātau marile dificultăți ce voiü întâmpina în acestă campanie electorală, nu spre a mă descuragia dor pentru a mă premuri contra machinațiunilor și intrigelor locale. Cu tote acestea, eu voiu merge nainte și voiu lupta pentru îndeplinirea datoriei mele de cetățian onestși iubitor de țara. Soldatul care se duce în resboi spre a’șî apăra téra și drepturile séle nu se ’ntorce tot d’auna victorios ; învins sau învingător, el își îndeplinesce uă datoria. Acesta este scopul, înfrângerea sau isbânda nu sunt decât nișce urmări. Le fim dar și noi, cetățiani alegători, ca acei soldați vrednici și credincioși patriei, cari n’au în vedere decât sfânta împlinire a datoriei lor. Pucine file ne desparte de marea sărbătore politică, pucine diseancă și vom reintra în deplinul exercițiu al suveranității nostre, în alegerea mandatarilor Națiunii. De la noi, cetățiani liberi și independinți a unei țâri libere și independinte, atârnă libertatea și prosperitatea acestei țâri. Să fim demni de acei cari și-au versat sângele supt întăririle Plevnei, pentru ca să ne facă din vasali supuși cetățiani liberi și independinți. La revedere, iubiți concetățiani, și să vă găsesc veseli și sănătoși în mijlocul vâlcelelor nóstre. Urșianu Valerian. 9 Vaslui. — Dilele acestea s’a ținut o întrunire electorală în Vaslui cu gradusul concurs al d-lui prefect Lupașcu și supt înaltul patronagiu al d-lui Carp. La acea întrunire, un alegător cere cuvântul și scoțând din buzunar că hârtie propune un comitet liberal-național de alegeri în fruntea căruia figura d. Carp. „Cer cuvântul“ strigă d. Carp cu vocea sea armoniosă și profundă. Emoțiune în sală. Are să ne descopere secrete de stat, șoptesc alegătorii. D. Carp se știe la tribună: „D-lor, dise el, „nu am fost, nici nu sunt liberal-natio„nai, prin urmare, vă rog să nu mă puneți p’uă listă ce portă asemenea titlu.“ Consternație generală! „D-lor, să vă mai spun ceva, nu eu „m’am schimbat, ei d. Brătianu și-a părăsit principiile de la 48.“ Tăcere profundă. „Da, adaogă d. Carp, împregiurarile „au cerut să facă acesta evoluțiune, prin „urmare se scrii bine altă dată a nu mai „confunda pe d. Brătianu cu 48, nici pe „mine cu liberalii-naționali.“ Autentic. (Lupta). Ploesci. — Duminică s’a ținut în Ploesci oă întrunire publică, provocată de liberalii oposiționiști. La 2 ore sala cea mare a otelului Murgulescu era înțesată de lume; cei mai de frunte neguțători din Ploesci, profesiuni libere, agricultori, industriași, etc. erau de faclă.