Romanulu, noiembrie 1884 (Anul 28)
1884-11-01
ANUL AL XXVTII-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIU RI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ , „ „ m . . • • . -2 leî » Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et Cuie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respundător : C. A. ROSETTI BUGURESCI üSre iunE 1884 Câtre foștii mei alegători din Bucuresci. Domni alegatori, Trei domni comercianți mi-au făcut onorea să vie, ca trimiși de unii din colegii lor, să-mi facă cunoscut câ vor să-mi încredințeze din nou mandatul de deputat. Esprimându-le simțimintele mele de recunoscință, am declinat marea onore de a primi acest mandat. Cele ce-am fiii acestor onorabili delegați sunt dator să vi le spui și mai pe larg în acestă epistolă. Toți sciți ca de la 1857 ani dis alegătorilor prin grai și prin acest diariu : — Nu dați mandatul vostru nimeni, până ce nu vă va presinta profesiunea sea de credință, prin grai și prin scris și’n mod clar și positiv. — Nu-I dați mandatul pănă ce nu va veni nainte-vă, în întruniri publice, pentru a desbate și a vă înțielege în privința celor mai însemnate cestiuni ale dilei. Nu mi-am împlinit d’astă dată acestă datorie, prin urmare nimene nu se cuvine să propue candidatura mea, nimene nu trebue să dea votul său pentru mine. Căușele pentru cari nu mai pot primi mandatul de deputat vi ]le-am arătat încă de acum trei ani, prin mai multe epistole ce v’am adresat prin acest mariu. Le-am arătat necurmat, prin articole sunt scriși și nesupt scriși, publicați în aceste colóne. Referindu-me dar la tot ce-am scris aci și la tot ce-am ucis în Cameră, de la 1882 și pân’acum, puține cuvinte sunt d’ajuns pentru a vă explica din noü pentru ce nu mai pot fi represintantul vostru în Camera deputaților. Nu de astădici d’acum trei ani am demisionat din Cameră. Scrți ca d’atunci am declinat onorea d’a mai fi deputat, chiar după ce ați stăruit a mă realege. Am primit în adevăr acest mandat la Camera de revizuire a legii electorale; l’am primit cnsé mai numai pentru a dovedi și mai bine, și publicului și mie, cu cuvânt am avut d’a mă retrage din Cameră încă d’acum trei ani, și cu détor sunt acum d’a declina acastă mare onore. Dovada s’a făcut caci nu numai tóte propunerile mele, fie ele cât de mici, au fost respinse der âncă s’a refusat cuvântul tutor deputaților chiar la articolul alcătuirii colegiilor, și ânsuși mie care cerusem cel d’ăntei revizuirea legii electorale; desbaterea s’a închis, precum soiți, fără ca ea se fi început. Scrți c’am protestat atunci contra acestui abuz de putere al majoritații ș’am eșit din Cameră. La redeschiderea Parlamentului, arătând de la tribuna Camerei căușele cari mă opriau d’a depune îndată demisiunea mea, amintesc numai p’aceia d’a nu se putea duce eu mă retrag de frica pedepsei cu care m’amenințam onorabilii mei protivnici politici. Nu mă plâng ca s’a refuzat sau ca cu dispreț s’a îmormêntat în secțiunile Camerei tot ce am propus; acesta este un drept al majoritaților. Când cnsé acea majoritate se compune nu din protivnici politici ci de cei cu cari pén’acum trei ani am luptat supt același drapel, acesta mă silește se declin onarea d’a mai primi mandatul de delegat al vostru la Cameră. Cu tóte ca stăruiesc a crede c’am arătat limpede opiniunile și credințele mele totuși, fiind ca cei mai mulți uită și nu țin semn de șirul lor, ertați-mă, iubiți concetățiani, să vă mai dau âncă, cât mai pe scurt vom putea, precare lămuriri. Precum v’am spus necurmat ca nu trebue să ne închinăm la un om, ca nu trebue, cum v’a fost dis onorabilele d. Ion Brătianu, s’aprindem luminări unui individ, tot astfel v’am spus adese c’un om n’are altă valore decât aceia ce-i dau principiile sale, n’are altă putere decât aceia ce-i dâ numărul celor cari adoptă și servesc cu credință acele principii. Faptele petrecute supt ochii tuturor de la 1848 și pân’acum, au dovedit cu prisos acest adevér. Furăm calomniați, uiduiți, loviți și eșilați de tote puterile străine și de tote guvernele țarei. Fiind însă ca nu represintam ideile nóstre ca simplii individi ci credințele marii majoritâți a națiunii, ea se manifesta în favorea noistră, de câte ori putu să vorbiască. De la 1857 și până la 1876, furăm necurmat în Cameră într’uă minoritate cu totul mică. Cu tóte aceste, isbânda fu, în tóte căușele cele mari, a micei minorități care lupta cu credință supt drapelul naționalliberal, pentru naționalitate, pentru dreptate, pentru moralitate și libertate. De trei ani însă ne mai având a lupta contra protivnicilor ci contra amicilor mei politici, oricine înțelege cât de durerosă a fost și este pentru mine un asemene situațiune. Am cercetat, am studiat, am cugetat pentru a găsi, în mod positiv, cu cine este dreptatea, n’am isbutit a mă convinge ca ea nu este cu mine; dar, fiindcu cu greu îmi venea a oțărî ca mai toți foștii mei coreligionari s’amăgesc, v’am depus mandatul de deputat. Am cercetat ș’am cugetat până la alegerile Camerelor de revizuire. Am studiat ș’am cugetat în tot timpul cât a dăinuit acele Camere, détor sunt dér a vă mărfuri ca nu m’am putut convinge cu greșit sunt eu care cer a se sfărâma cumulul, a se libera județele de supt guvernarea deputaților și senatorilor, magistrații de supt domnia miniștrilor, ș’a se trimite naintea justiției oricare funcționar care violază legile sau comite abuzuri de orice natură. Când însă văd cu tóte Camerele, și prin urmare tote guvernele, au găsit cu bine este așa [să fie; când nu-mi vine a admite cu toți s’amăgesc și când tot d’uă dată nici conșciința, nici mintea mea nu se supun s’admită uă asemene stare de lucruri, sunt dator, sunt silit, ca simplu individ, să părăsesc tărâmul politic și să nu primesc un mandat ce peste putință îmi este a-l deplini. Domni alegători, îmi place a crede ca v’am espus opiniunea și situațiunea mea în mod clar și onorabil. Ertați-mă acum a vă mai arăta încă una din căușele cari mă opresc d’a mai primi mandatul vostru de deputat. Bătrân, ostenit și scârbit forte cu sufletul, sunt și bolnav cu trupul. Medicii mi-au prescris d’a merge într’u climă caldă. Spuindu-le câ-mi este peste putință d’a deplini acesta prescriere, ei mi-au dis ea nu trebue să ei din casă decât în bile mai calde și atunci numai pentru a face puțină mișcare. Am combătut forte pe cei cari primesc mandatul de deputat și apoi lipsesc adese de la datoria lor pentru ca au alte afaceri sau chiar pentru ca au uă sănătate prea șiubredă. Neputând dar comite eu însumi marea greșală pentru care necurmat am combătut pe alții, declin, și din acest punt de vedere, onorea d’a mai primi mandatul de deputat. Rugând dér pe fiecare a nu-șî perde votul pentru mine, vă rog, pe toți împreună, să primiți spresiunea simțimintelor mele de recunoscință și de iubire. C. A. Rosetti. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 11 Noembre. Maiestățile Lor Regele și Regina României au părăsit Viena a di diminață la sase ore pentru a se duce la Pesta unde Ele vor face visită împăratului Francisc Iosef. Arhiducele Rudolf și arhiducesa Ștefania au venit la gară cu un sfert de oră înaintea plecarei trenului, și au luat concediu de la Regele și de la Regina în modul cel mai cordial. Tot personalul legațiunei române era de asemenea la gară pentru a saluta pe Maiestățile Lor. Londra, 11 Noembre.— Times a primit din Alessandria scirea ca Aoum (sic póte Kartum?) a căfiut. Acesta noutate a sosit pe calea Masuahului. Pesta, 11 Noembre.— M.M. LI. Regele și Regina României au fost primite la sosire, în gara de la Pesta, la 1 oră 45, de câtre împăratul Francisc Iosif, înconjurat de președintele consiliului d. Tisza, de d. adiotant general baron de Mondel, cornitele Esterhazy, generarele d’Edelsheim-Gyulai, și de mai mulți alți generăli. Autoritățile orașului erau de factă, împăratul, ajutând pe M. S. Regina a descinde din vagon, îi sărută mâna și în urmă, după ce se îmbrățișară cordialmente Suveranii trecură în revistă compania de onore înșiruită pe cheiul gărei. M. S. Regele se sui apoi în trăsură cu împăratul, ér M. S. Regina într’un alta cu uă damă de onore, pentru a merge la palatul imperial. De la gară la palat, M.M. L.L. fură aclamate cu putere de nenumărați spectatori cari se îndesau pe ulițe. Paris, 11 Noembre.—11 ore sera.—Totalul deceselor holerice pentru fiua de ori a fost de 98, coprindendu se în acest număr și morții din spitale. Pentru adi, numărul morților pene acum cunoscut se ridică la 56, bruxelles, 11 Noembre. — Parlamentul s’a deschis afia fară nici un incidinte; la sfîrșitul ședinței Senatului s’a făcut órecare manifestări și vr’nă câteva arestări s’au operat. Berlin, 11 Noembre. — Reichstagul e convocat pentru fiiua de 20 Noembre. Gazeta Germaniei de Nord dice câ Turcia va lua parte la conferința privitore la afacerile din Congo, și ca va fi represintată de ambasadorul său din Berlin. Roma, 11 Noembre. — Monitorul Bornă desminte scirea dată de Morning Post, și care spunea ca congregațiunea de Propaganda Fide ar fi cerut Rusiei se proteja pe misionarii catolici din China și câ Rusia ar fi refuzat acesta. Londra, 11 Noembre. — Camera comunelor a adoptat, după a treia citire, bilul privitor la întinderea dreptului de sufragiu. Pesta, 11 Noembre, 12 ore noptea.— Regele și Regina României au asistat astă sera la represintațiunea dată la Operă. De acolo, MM. II. se duseră la gară ; împăratul conduse pe Regina în sala de așteptare. Regele Carol purta uniforma de colonel austriac. Cei doui suverani își luară clica bună într’un mod forte cordial ; împăratul săruta mâna Reginei. Când trenul pleca, toți cei de factă salutară pe MM. LL. cu strigăte entusiaste de Elfen ! Primarul Pestei și multe din autoritățile civile și militare veniseră la gară ca se salute pe MM. LL. DIN AFARA FRANCIA După cum se anunță din Paris, raportatorele comisiunii pentru Tonkin va presinta bilele acestea Camelii raportul său. Se crede câ până atunci negocierile începute de d. Jules Ferry vor da un resultat. 1)iarul le telegraphic voiesce a sei cu partita pacii din Pekin a mai câștigat terem și câ ânsuși marchisul Tseng este forte în pericol. Acesta nu trebuie cnsă să facă a se presupune ca ei si-au depus armele, ci au consimțit numai la un fel de armistitiu. In același timp le Télégraphe asigură ca cestiunea indemnității a fost lăsată cu totul la uă parte și cu ânsuși d. Ferry are cele mai bune speranțe în resultatul negocierilor. GERMANIA Balotagiele din Germania fac ca socialiștii din parlament se sporească pe zi ce trece. Ei au învins acum și în Solingen și au deja cincispreziece mandate, astfel ca de aci înainte vor avea dreptul să presinte și ei propuneri separate. De altmintre si lupta urmeză mereu și ea da nastere la tulburări. Astfel în München, după tulburarea din z iua de 8 Noembre, a venit a doua di alta, ca d âcă ce se telegrafiază de acolo cu data de 9 Noembre . Scene electorale mai furtunose ca cele fie astăzii, încă nu s’au vărsut până acum pe aici. Partita poporului convocase, pentru după amiada 3 ore,uă întrunire electorală, care fu interzisă însă în momentul de a fi deschisă. Din acesta causă, uă mulțime nenumărată de lucrători se duseră la casinul catolic, unde trebuiau să vorbescă la 4 ore doi. Rupert și Westermayer. Sala era cu mult mai nainte înțesată de lume. Gazul nu prea voia să ardă și se anfișau strigăte îngrozitore de: „Mai multă lumină!“ D. Ruppert, clerical, se sui la tribună. Un scomot fură semn de mare și strigăte de : „Trăiască Vollmar!“ (socialist) îl salutară; de prin galerii începură a ploa foi volante și buletine de vot socialiste. Scomotul nu se stârna sec decât numai cu intrarea poliției, care, cu baioneta în mână, golesce sala. Stradele sunt înțesate de lume, agințî polițienesc, călări d’abia, țin circulațiunea liberă. După amiadi s’au împrășciat mii de foi volante. Ferberea urmeză mereu. ENGLITERA In discursul prin care d. Gladstone a presintat în ședința de 1oni a Camerei comunelor, în a doua cij^e, proiectul de lege pentru reforma electorală, d-sea de chiar â ca guvernul ține cu tărie la vederile sale, câ nu este cu putință a uni în unul și același bil lărgirea dreptului de vot și noua împărțire a circumscripțiunilor elector’ale seu d’a trata ambele măsuri d’uă-dată. Votarea bilului de reformă,lise d-sea, este atât de însemnată, încât nu trebue să se întreprindă nimic care ar putea se împedice repedea rezolvare a acestei măsuri. De altmintieli, daca guvernul ar consimți ca cele două mari cestiuni se fie tratate în același timp, ar aproba prin acesta dreptul d’a se lua Camerei comunelor controlul sau asupra afacerilor. Camera lordilor n’are dreptate când ia ca amenințări sfaturile mele amicale. Orice plan pentru uă duuă împărțire a circumscripțiunilor electorale trebue să se întemeieze pe un bază largă, și se se țină de principiul poporațiunii de prin districtele electorale. Vom fi drept și liberal faciă cu cele două mari partite din țară și vom proceda cu dreptate faciă cu deosebite straturi ale poporului. Acestea sunt principiile esențiale care vor servi ca direcțiune în prelucrarea unui plan pentru uă duoă împărțire a circumscripțiunilor electorale. Dar, spre a se putea aplica aceste principii și spre a se putea ajunge la uă înțelegere, trebue neapărat ca șiuă parte și cealaltă să sacrifice opiniuni și prejudecăți. Deca este adevărat câ Camera lordilor doresce în sinceritate se ajungă la oă dreptă nuuă împărțire a circumscripțiunilor electorale, apoi guvernul se va supune acestei dorinți, întrucât ea nu se va abate de la principiile sus-menționate. Totuși, lărgirea dreptului de vot nu mai pute fi amânată fară a ne expune la pericole. MIȘCAREA ELECTORALA Iași. — Duminecă, mai mulți cetățiani independinți de candidaturele oficiale au convocat pe ieșări la uă întrunire electorală. In fruntea convocatorilor erau d-nii : George Panu și George Mărfiescu. Patria dice cu lume s’a adunat multă; guvernamentalii au venit cu omeni speciali, organisațî pentru scandal, ca se împedice libertatea cuvântului. Au vorbit d niî Mărzescu, Panu și Sachelarie. D. Mărzescu a spus între altele câ guvernul întrebuințeză corupțiunea pentru a nimici partidele politice ce trebuie să-l controleze. JOI, 1 NOEMBRE 1884 Luminetate și vei fi. ABONAMENTE la Capitală și districte: un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tute firile Europeî, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea parului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — D. George Panu a vorbit, având în mână discursul d-lui Ion Brătianu de la banchetul de la Teatru. D-sea, cu uă vervă mușcătore și cu uă logică inexorabilă, a arătat cine este acest more al colectivității, care guverneza teza de 8 ani numai prin farmecul capitulărilor de conscință a acelor lipsiți de patriotism. D. A. I. Gheorghiu a cerut cuvântul și l’a obținut ca să combată pe oposanții politicei Brăteniste. Când s’a suit la tribună d. Panu ca să răspundă d-lui Gheorghiu, „pacinici cetățiani“ au început să vocifereze la comandă și n’au lăsat pe orator să facă nici un cuvânt. Scomptul a ținut aprope jumătate oră, și nu se mai putea auzi nimic —încât președintele a trebuit să ridice ședința. Craiova.—Sâmbătă s’a ținut la Craiova a doua întrunire în sala lănci. D. Varam, fost președinte la tribunalul de Dolj, luând cuvântul combate dotațiunea coronei. D. Cernătescu, răspunziend d-lui Varlam, crede ca persona regelui trebuie scosă din joc. Numai miniștrii sunt răspunzători. D. Stolojan voind a lua cuvântul, fiice Carpații, a fost împedicat de scomotul ce se ridica în sală. Galați. Diarele din Galați, vorbind despre întrunirea la care au asistat d-nii C. Brătianu și M. Kogălniceanu, ne spun ca nici uă dată acel oraș n’a avut fericirea a vedea un mai însemnat și imposant număr de cetățiani adunați într’uă întrunire publică. La intrare acești doui campioni de la 48 au trebuit să străbată cu multă anevoință mulțimea compactă care se adunase în sala Alcazar. Un strigăt unanim pornit din pepturile celor adunați fu primirea meritată a emininților bărbați. Cel d’ăntei a fost A. Din. Brătianu care a luat cuvântul. Galații resumă astfel acastă cuvântare: D-sea a fus printre multe altele ca, deci a venit în orașul nostru Galați, apoi e numai dorul patriotismului care le aduce de pre ce suntem în pericol de a cădea în prăpastie dem nu ne vom deștepta. Apoi făcută frumosă comparațiune pe care cu multă plăcere o reproducem și noi. D-lor, dise d. Brătianu, țara nostru pate fi comparată cu uă navă asvârlită în mijilocul unei mari furtunase, și așa cum este purtată de talazurile iei furiase déca nu se vor lua energice măsuri de scăpare apoi de sicur se va prăbuși, să fim atenți, adaogă d-sea, acum e momentul propice. Gândiți-ve iubiți gălățeni, relua d. D. Brătianu—ca d-v., care sunteți un oraș eminaminte comercial, aveți cea mai concluentă probă ca cele ce vă destăinuesc sunt cuvinte crude dar adevărate. Aci porto-francul s’a desființat, ci în schimb aveți nisce magasii de antrepofite în starea cea mai miserabilă. Cu ocasia curbei de la Bărboși v’a isolat cu desăvârșire, în fine pretutindine o privelișce din cele mai îngroditore. Am venit dor în mijilocul d-vóstre ca se vă deștept din amorțirea și pirotela în care pare cu vă învârtiți. Gândiți-ve dér bine, iubiți gălățeni, pe cine trimiteți in Cameră, câci decă și de astă-dată veți a morți, apoi de morți ve voi lua. Și cu aceste cuvinte pline de patriotism și d’uă cugetare profundă termină venerabilul bătrân și aprigul luptător d. D. Brătianu într’un trosnet de aplauze. Discursul d-lui M. Kogălniceanu, care a fost ascultat cu cea mai mare religiositate, este plin de destăinuiri sdrobitore despre faptele guvernului actual. Muscel. Mai mulți alegători liberalinaționali, au propus d-lui profesor Constantin Titopoleos, licențiat în drept de la facultatea din Paris, candidatura pentru colegiul I-iu de deputați al județului Muscel. D-sea face în profesiunea sea de credință . Sunt liberal, convins fiind ca numai prin libertate să pute ajunge la un adevărată civilisațiune, care trebue se fie ținta tuturor și scopul ultim al fiecǎruia. Sunt și voiesc să remân independinte. Nu mă voi înregimenta, în mod orbesc, supt stindardul nici unei personalități politice după cum din nenorocire este obiceiul în țara nóstra. Voiu combate râul și voiu aproba binele, ori din ce parte ar veni, și vom da concursul meu aceluia din guvernele liberale, care ar intra în mod opărât și sincer pe calea reformelor în interior, și care ne-ar apăra cu energie drepturile nóstre în afară. Voesc, în interior, reforme pe tote liniile, convins fiind ca menținerea stărei actuale de lucruri va sfîrși prin a ne desmoralisa cu desăvârșire și a ne duce la peire. Voesc reducțiunea funcționarismului, care a devenit uă adevărată plagă socială, și care ne absorbe fară mult folosită însemnată parte din micul nostru buget. Voiesc ca funcțiunile considerate indispensabile, și deci menținute, să fie bine retribuite și ocupate de omeni capabili, activi și onești; și pentru acesta, cred de urgință a se alcătui un lege bine chibzuită pentru admisibilitate, înaintare și destituire. Voiesc uă reformă complectă a magistraturei. Ași dori sistemul electivitaței și al duratei mărginite, daci el nu ar găsi adversari convinși și numeroși, pentru moment. El singur, în adevăr, ar fi în complectă armonie cu spiritul și litera constituțiunei nóstre. Intorice cal, sunt convins ca el va fi sistemul viitorului. Voiesc o mai mare garanție pentru libertatea individuală, și dă reparațiune pe cât posibil complectă a celor cari sunt victimile erorilor judiciare. In ce privesce partea economică, sunt partizan convins al unui sistem de protecțiune și de încurajiare pentru industriașii, comercianții și agricultorii noștri. Voiesc de asemenea ca agricultorilor să li se dea mai multe mijiloce spre a’i pune în posițiune d’a munci pământul; și în sensul acesta, doresc ca actuala lege a tocmelelor agricole să se modifice. Or cât de liberală ar fi, ea rămâne’ensă în marea majoritate a coșurilor lipsită d’uă sancțiune seriosă. Esecuțiunea în avere rămâne, în adevăr, uă literă mortă, când învoitul nu are nimic; și cu modul acesta învoitorul rămâne și cu banii perduțî, și cu munca nefăcută la timp, póte tocmai din causa lipsei de capital, ce l’a închis deja în învoielile anteriore neesecutate. In sfîrșit, doresc un reformă radicală în sistemul impositelor, și în direcția acesta, impositul unic ori predominant, stabilit asupra veniturilor ce fiecare trage din munca séu din capitalurile sale atât mobiliare cât și imobiliare, ar fi cel mai just și cel mai puțin costisitor pentru stat. SOIRI D’ALEDILE După cum am anunțat, d. G. Cantacuzino, directorele căilor ferate, a plecat aspra la Vârciorova spre a întâmpina pe MM. LL. Regele și Regina. In același scop a plecat și d. generare Fălcoianu. D. Ion Brătianu s’a suit în tren la Pitesc!, plecând asemenea la Vârciorova. # * * D-nii Dimitrie Brătianu și M. Kogălniceanu s’au întors astăzi de dimineță. * * * Procesul studeaților acuzați c’au ultragiat pe dr. Romniceanu, se va înfățișa Vineri la curtea de apel secția II. * * * D. Ion Kalenderu, administratorele Domeniului Coronă, a plecat aspra să visiteze mai multe moșii ale Coronei. * * Epitropia spitalului Stamate Județianu din Fălticeni s’a autorisat se primescu donațiunea de lei 14.000 lăsată prin testamentul defunctei Anastasia Vârnaviteanu, în folosul acelui spital, supt condițiune ca din procentele acelui capital se se întreție paturi pentru bolnavi pe cât va ajunge, fără să se înstrăineze vr’nă dată fondul. Ni se telegrafiază din Focșani câ, ori curtea de apel a achitat pe d. Atanasie Thanu, acuzat ca ar fi împins la răsvrătire pe căruțașii din Brăila. Sâmbătă, la teatrul Dacia, se va da uă represintațiune estraordinară în beneficiul d-nei Matilda Petrescu. Vom publica programa. De la 21 — 27 Octombre s’au născut în capitală 119 copii din cari 24 israeliți. Au murit 63 bărbați și 37 femei. * * * * * * * * * *