Romanulu, ianuarie 1885 (Anul 29)
1885-01-14
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și ve putea. A NUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Det0n > „ „ HI....................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la Gr. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancaze sc refasă — Administrațiunea amintesce d-lor abonați cu un mare număr de abonamente espiră la 1 Ianuariu viitor. Rugăm pe d-nii abonați a-șî reînnoi neîntârziat abonamentul, pentru a nu suferi întreruperi în primirea diarului. Cel mai lesnicios mijloc de a trimite abonamentul este prin mandat poștal. BÜGÜRBSGI GALINDAR1885 Venim, după cum am promis, la studiarea alteia din căușele care au înrîurit asupra nașcerii și agravării crisei economice în care ne svîrcolim !. Acesta causă este întrebuințarea neproductivă de capitale, într’uă cătățime mult superioră economielor țarei. Statele, în genere, au un mijloc lesnicios și folositor, dar în același timp plin de pericole,pentru a satisface trebuința lor de cheltuieli. picem ca lesnicios este acest mijloc, pentru ca — afară de forte rare escepțiuni — Statele găsesc totdeuna banii ce le trebuiesc. Mai, numai condițiunile se deosibesc, după împregiurârile în care se fac asemene apeluri de fonduri. Acest mijloc este folositor pentru câ prin el numai se pot întreprinde acele lucrări mari, colosale chiar, ale căror cheltuieli se aruncă și asupra generațiunilor viitore pentru câ și ele se folosesc de finele lucrări. Este folositor mijlocul acesta, când cu mudinți S. și 1*1 îjC Lii o OUI II* țâză, când sarcinele ce se pun poperațiunilor nu trec peste puterea lor de producere. Dar multe și mari pericole ascunde în sânu-i, când înțelepciunea, prevederea nu presidă la îndeplinirea unor asemeni operațiuni. Intr’adevăr, când împrumuturile se întrebuințază la lucrări reproducătore, când adică producerea acelor lucrări acopere ea ânsâși sarcinele ce statul se asupră și, împrumutul și lucrarea făcută cu el devin mici loce de propășire a națiunii. Când, din contră, lucrările făcute sunt neproductive, sarcina împrumuturilor contractate pentru săvârșirea lor devine grea și apasatare pentru națiune. Și — ceea ce este mult mai rar — când acea sarcină trece peste economiele ce națiunea e în putință de a realisa prin acea muncă, corpul social suferă și, într’un moment, se găsesce în prada unei crise, care sugrumă ori-ce întreprindere esistente și împedecă alte întreprinderi noi. Ceea ce spunem aci cade supt simțul comun. Oricine înțelege cu adevărat este ceea ce afirmăm. Totuși, pentru a înlătura orice bănuială, punem opiniunile ce am emis la adăpostul autoritâții unui economist di primo cartello și în același timp un financiar și bărbat politic distins, cunoscut și recunoscut ca atare. D. Leon Say, vorbind despre căușele criselor, dice : „A imobilisa în toți anii capitale mai însemnate decât acelea pe care comercial, industria sau cruțarea sunt în stare d’a le procura, este a pregăti un spǎimantatare crisă [pentru un viitor forte apropiat. „Trebue nu numai ca guvernul să se feresca d’a imobilisa mai multe capitale decât pot produce cruțările particulare, ci să se mulțămască a lua din aceste cruțări numai oă parte din ceea ce este disponibile, spre 1) Asupra acestei cestiuni, reduse Românulu de la 20 Noembre 1884 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante răspunzător, C. A. ROSETTI a lăsa industriei și comerciului facultatea de a găsi în fondul comun al cruțărilor private nouele capitale care sunt trebuitore desvoltării producerii lor și pentru a-și mări mișcarea afacerilor.“ D. L. Lay susține ca imobilisarea de capitale în cătățime mai mare decât produsul cruțării private e uă causă de crisă. Teoria sea e mai e stinsă decât aceea pe care o schițazăm noi în rîndurile de mai sus. Deci, cu atât mai exactă, mai adevărată și mai sigură este afirmarea nóstru ca imobilisarea de capitale, într’un mod neproductiv sau relativ puțin productiv, e și nu pate să nu fiă uă causă de crisă. Teoria acesta stabilită, credem, într’un mod temeinic,cu oricine—făcând consciințios și cu atențiune examenul împrumuturilor nóstre de stat și a diferitelor emisiuni de rentă —se va convinge că acesta mare consumare și imobilisare de capitale n’a putut remâne fară înrîurire asupra stării nóstre economice. Maî mult , ca întrebuințarea celor mai multe din acele capitale, nefiind reproducătore, ar fi fost peste putință să n’ajungem unde suntem, dacă nu astăzi—aparițiunea crisei agricolă a grăbit manifestarea răului— JlnnvvXMnt M /V «/Ji ______"____"— Mai adăugând la acestea și la cele dise în numerile precedente, cheltuielele de zecimi de milione care să fac pentru întreținerea funcționarilor, de la vlădică până la opincă, și ținând sema ca toți aceștia sporesc consumațiunea, fără a contribui cu ceva la mărirea producerii, vom completa aprope —mai adăugând și bursa —căușele cari au contribuit la mscerea sau agravarea crisei de care cu toții suferim și ne plângem. • Intr’un alt număr, vom atinge cestiunea înrîuririi ce a exercitat bursa asupra crisei și vom încheia arătând ce ni se pare de făcut pentru a potoli, adică a mai micșora, întru eșt cu putință este crisa actuală. Câtre domnii alegători ai colegiului al Il-lea din Ploesci Domni alegetori. La 28 Decembre trecut, 507 dintre dumnevestrá, din 1164 înscriși, au luat parte la alegerea unui deputat. Din acești 507 votanți 241 au bine-voit a vota pentru mine, di rog a primi spresiunea simțimintelor mele de recunoscință. Să-mi dați voie acum, onorabili domni, să vă esprim recunoscință mea într’un mod mai demn de domniavostru și de mine. Ca alegători în colegiul al II-lea sunteți negreșit și bărbați politici. Iescu a fost necurmat alesul comercianților Ploieșteni. Supt guvernul d-lui Catargi, Ploieștenii, supt conducerea d-lui Grigorescu și a amicilor săi, au luptat contra bandelor și contra baionetelor; și când capii partitei naționale liberale nici în Bucuresci nu mai putură fi aleși, unii din ei, între cari d. Ion Brătianu, fu ales de câtre agerii și liberii alegători ploieșteni, amici politici și personali ai d-lui Grigorescu, ci cetățianii din alte orașe rădicară statua Libertății în orașul Ploieștii. Când veni rătăcita catastrofă de la 8 August 1870—pe care nici acum nu cunosc bine câci lipseam din țară d. Grigorescu a fost acuzat, împreună cu d. Ion Brătianu, arestat și maltratat. Decá dor ași fi declinat candidatura mea, atunci când ea a fost propusă de d. C. Grigorescu, s’ar fi zis de unii și s’ar fi credut de alții câ declinarea mea provine din causă ca și eu m’am unit cu mulți alții pentru a lovi în acest bărbat, totdeuna activ, patriot nestrămutat, ceea ce, in tóte privințele, este contrarii cu adevărul. In urma acestor explicari, fiecare din dumnevostru, domni alegători, înțelege și simple ca, chiar dac’ași fi putut primi a întră în Cameră, — ceea ce să scie ca nu pot — atât principiile mele cât și stima ce am pentru vechiul luptător d. C. Grigorescu îmi împun cea mai imperiósa datorie d’a-î strânge mâna ci iubire ș’a declina onorea ce ați bine VAlf Q _mi V. Rosetti. aGRAFICI AS cerere. Mai tóte au acoperit deficite bugetare sau datorii flotante, adică s’au întrebuințat pentru cheltuieli zhilnice și ordinare. Sistema de administrare a intereselor și averii Statului a fost cu totul neprevedetóre și empirică. In loc d’a căuta se cresea resursele Statului prin desvoltarea producerii și averii particulare, sistema guvernamentală, cu religiositate și în permanență urmată la noi, a fost d a recurge la împrumuturi, d’a îngloda în datorii viitorul cu generațiunile lui, pentru plata sarcinelor de zi ale presvntelui. Acesta explică împrumuturile multe, dese și aprópe anuale, care s’au făcut la noi, într’un lung șir de ani, pentru acoperirea deficitelor, a datoriilor flotante și a unor construcțiuni mai mult de fast de cât de vr’vă vădită trebuință sau interes. Să înțelege de sine ca acesta sistemă de stat, greșită ca concepțiune, nu ne putea duce decât la un desastru, despre care criza actuală e numai că prevestire. Dar—și asupra acestui dori să se flișeze mai bine purtam atențiunea publică—chiar cheltuelile ce au fost destinate la lucrări reproducătóre n’au dus la resultatele acceptate. Intr’adevar, câile nóstre ferate, cea mai însemnată din lucrările făcute în țară ș’a cârora sarcină se cifreza la mai mult de jumătate din datoria publică, n’acoper și mult timp încă nu vor acoperi anuitățile capitalelor imobilisate în construirea lor. 1) Intr’un cuvânt, împrumuturile care formeza greua sarcină a datoriei nóstre publice întrebuințându-se în mod cu totul neproductiv sau puțin productiv, să înțelege de sine ca nu puteau să nu exercite uă fintr-'re deprimatare asupra mersului afacerilor publice și asupra stării economice a țărei, ce crede ca este bine a se face în cestiunile cele mai însemnate ale bilei, și prin ce mijloce crede câ este mai bine a se face. Eu nu mi-am pus d'astă-dată candidatura în nici un colegiu; nu m’am presintat nici naintea vóstrá; nu v’am adresat în scris profesiunea mea de credință, deci, după principiile mele, nimene nu trebuia să voteze pentru mine. La alegerea de la Decembre trecut d. C. Grigorescu a credut câ este bine să propună și candidatura mea, alegătorilor colegiului al Il-lea din Ploiesci. Am aflat despre acesta prea tărdiü, pentru ca se pot să servi particular amicului meu d. Grigorescu, și mai târciu încă pentru ca să pot să vorbesc, printr’uă epistolă publică, cu domniele vóstre. Détérénsé astăzi d’a vorbi, limpede și cu inima deschisă, câtre toți Ploescenii în genere și’n parte câtre d-vóstre cei 241, cari m’ați onorat cu votul vostru, îmi împlinesc datoria. După ce, prin epistolele mele, câtre vechii și foștii mei alegători din Bucuresci, am fos dechlarat câ nu mai pot primi acum mandatul de deputat și pentru ce nu-l mai pot primi, nu mai puteam repeți aceeași dechlarare câtre d. Grigorescu și câtre amicii săi, personali și politici, și cea pentru cari cause. Mi-am pus întrebarea: — Cine este d. C. Grigorescu ? Și mi-am răspuns : Unul dintre cei mai vechi, mai ageri, mai necurmați, mai nestrămutați și mai onorabili luptători ai partidei naționale liberale. Ce-a găsit Constantin Grigorescu în Ploesci când a venit în acel oraș? Pe toți comercianții expuși la biciul oricărui prefect voia să pună mâna pe biciu. Ce-a făcut el ? A intrat între dânșii, le-a vorbit cai și nópte, pentru a-i face să înțelegă drepturile și datoriele lor; trecând astfel cu dânșii prin tóte suferințele, a avut fericirea de a fi înțeles și a-i face să sfărâme biciul și să devie liberi și considerați. De la 1857 și până la alegerile pentru Camera revizuirii, d. Grigo______ __.Infirmă scriea ca Francia a propus supt scrierea unui împrumut egipten care va fi emis supt garanția colectivă a puterilor; se mai spune ca ea va primi stabilirea unui imposit asupra cupanelor de rentă, dar câ ea va respinge absorbirea domenilor de câtre Englitera. Le Temps crede câ e cu putință uă înțelegere între Francia și Englitera, pe când în cea mai mare parte din cercurile politice, acestǎ înțelegere pare îndoiasă. Saigon, 12Ianuarie.—Se semnalezǎ tulburări în Cambodge. Fratele regelui dând semnalul rescalei, a atacat un post francez. S-a trimis îndată ajutare Roma. 12 ianuarie. Senatul. D. Carracolo vorbind de soriile ce au circulat în privința politicii coloniale a Italiei și semnalând preocupările provocate în public prin trimiterea trupelor în Assab, întréba deca guvernul crede ca este bine să dea lămuriri în acesta privință. D Depretis răspunde ca nu pate să facă nimic mai înainte d’a conferă cu diancini. Constantinopole, 12 Ianuarie.—Staționarul german „Loreley“ a îmbarcat misiunea trimisă de Germania la Angra- Pequena. Atena, 12 Ianuarie.—Prințul Waldemar a părăsit Atena pentru a se duce la Constantinopole. Scriea, cum ca el ar fi succesorul eventual al prințului Bulgariei, trebuie să fie desmințită. Cracovia, 12 Ianuarie. Ziarul Czas publică un corespondință vieneză, care, întemeindu-se pe informațiuni autentice, desminte într’un mod categoric soriile privitóre la oă crisă ministerială și mai cu semn la demisiunea ministrului de comercia, baronul de Friedenthal. Paris, 13 Ianuarie. — Camera deputaților a reales pe d. Brisson ca președinte. Senatul s-a amânat până la 29 Ianuarie. Saigon, 13 Ianuarie.—Turburârile semnalate în Cambodge nu s’au manifestat decât la hotare. înăuntrul țărei a fost liniște. Madrid, 13 Ianuarie. — Senatul a dat, prin 136 voturi contra 48, un vot de încredere cabinetului. Londra, 13 Inuarie. — Tomes asigură ca afacerile Coreei sunt pe cale de a se împăca. Cair, 13 Ianuarie. — Generalele Wolseley a telegrafiat ca n’are trebuință de nici ajutore. Berlin, 13 Ianuarie. — Reichstagul a votat în a treia citire și fără discusiune creditul suplimentar cerut pentru a acoperi cheltuielile trebuinciuse întreținere bastimentelor care vor face capotagiul pe lângă Cameron. Comisiunea bugetară a Reichstagului a adoptat în unanimitate, afară de un vot, tóte disposițiunile bugetului marinei precum și creditul de 150,000 de mărci cerut pentru o călătorie de cercetare a interiorului Africei. Berlin, 13 Ianuarie.— Reichsanzeiter, caracterisând ideile suținute de fiiarul polonez Przeglad Powszechny publicat de iesuitul Morawski în Cracovia, fiice ca acest fiiar 1) Asupra acestei cestiuni, redă-se Românul d ,țe de la 20 Noembre 1884, are de scop să restabilescă regatul Poloniei ; fata germană adaugă câ interesele catolice nu vor câștiga nimic din asemene visuri și mai cu semn din artis cole dictate de ura Germaniei și de farnatismul ultramontan. Roma, 13 Ianuarie.— Scriea cu d. Mancinis ar fiotărât să adreseze că Notă puterilor sau represintanților Italiei în străinătate, în privința cestiunii din Assab, n are nici un temeiu. DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA In discusiunea generală din Landstagul croat asupra cestiunii indemnității,e vorbiră între alții, la 10 Ianuarie, și d-niî Radosevici și Pavici. Geld anteia din acești oratori dise între altele . ’ Y Statul nostru este un ce unic în felul lui, și tot astfel sunt și tóte legile presintate aci. Nu putem vorbi despre buget, fiindca nu suntem stăpâni pe veniturile nóstre. Pe basele actuale, relațiuunile nóstre cu Ungaria nu vor putea fi nici vă dată curate. Daca avem a regreta astăzii de căderea vietei publice și sociale, apoi acesta nu se póte imputa oposițiunei. Acesta dovedesce numai ca sistema nu valorăză nimic , cu ea vor peri énse și toți partizanii iei. Nu vă mai plângeți ca partita imperială a adoptat și ea ideia slavă, pe care o găsesce și densa cea mai bună. Oratorele vorbesce apoi despre Rusia, care a liberat poporele creștine din Turcia, și aduce Corona in discnsiune, din care causă președintele îl cheamă la ordine. După aceea. d. D Despre pretențiunile lor. El dise : Nu supt numele sârbesc, ci numai supt cel croat pot fi cerute drepturi în acestă ț i țară Caracterul religios, pe care Serbii îl cer pentru scólele lor, este contra spiritului timpului. Autonomia bisericei grecesci este mai mare decât aceea a bisericei catolice. Deca se va găsi de trebuință regularea autonomiei bisericei, apoi acesta va trebui să se facă printr’uă lege generală. Nu Serbii au vărsat sângele lor pentru drepturile Croației; ei au fugit din țara lor aici și au fost primiți într’un chip ospitaliar. Președintele. — Retrag oratorelui cuvântul, de vreme ce l-am chiamat vă dată la ordine. D. Varcevici. — Ne tratați ca pe copil de la scula și cu tote acestea aveți pretențiunea să fiioemnaltul Landtag. D. Kamevar. — Să vă fie rușine d’a vă purta astfel: Președintele. — Voi fi silit să ridic ședința. D. Bakarcicî.—Nu soli nici să te porți. Ia secțiune de la președinții celorlalți Landtaguri. Se dâ apoi cuvântul d-lui Pavici, guvernamental, care, nevorbind în cestiune, este necurmat întrerupt de oposițiune. Președintele —Nici partita d-vóstra nu vorbesce în cestiune. D. Mazzura. — Protestez și rog pe președinte, déca este om cinstit, să spună adevărul și să dechlare déca n’am vorbit numai în cestiune. D. Pisadei. - Déca ar fi om cinstit n’ar ședea acolo. Președintele. — Deputatul Pisadi a fus nisce cuvinte peste care eu nu pot trece. De aceea propun ca el să fie esclus pentru 25 de ședințe. In fine, după mai multe turburari se dete cuvântul guvernamentalului d. Pavici, care ’și termină discursul séuidicând, ca legătura cu Ungaria este uă trebuință istorică. Astfel se sfîrși discusiunea generală asupra cestiune! indemnității. i ITALIA ! Uă telegramă din Roma, cu data de 10 Ianuarie și publicată de Neue freie Presse, aduce urmatorele amănunte asupra afacerii Cirmeni: In Senat, d. Mancini răspunse la oă interpelare a d-lui Majorana în privința afacerii Cirmeni. Fie ce guvern este în drept a espulsa p’un străin care nu respectă datoriile ospitalității, și acesta mai ales când în acel stat există legi escepționale. Nu este exact cu decretul de est d La i.. LA VIENA, IN ITALIA, i. — Artk pulsiune n’a fost nici el spune ca d. Cum I bine. Nu sunt eu eh; I deca acesta espulsiune I portuna. Ambasada ! comunicări oficiale eh I se lua acesta mesură I un semn de amicie și I Est o rugai a mai cerce ! dar mi se răspunse că N a se revoca acesta r : luată și contra altor și s’au făcut în privi. diplomatice De fapt, de Francia și Austria naloge au fost zadari EGRIPE Peste câte va zile cat, printr’un notă sul puterilor la pro] ale Engliterei. Se p dat ca în acesta ne numai de Francia, tro-Ungaria și Rusia cea mai mică pomne. Astfel fiind, s’ar fi afacerea egiptană, Ii țit cu totul de pun european. Totuși, su< spuse de Norddrit Zeitung, s’ar părea care Germania și îmbunătățit forte mult Acesta se confirmă a rea relațiune din Se publică Neue freie ! Aflu chiar acum de 1 plomaică, cu relațiunil nia și Englitera au dtple forte bune și am mP.il QO a înțelegerilor pendinte binețe. SCIRID’AS Monitorul oficial publică înaltul ordin de zi : „Virtute militară este cea mai scumpă și nobilă moștenire a națiunei române. „A o păstra intrega este cea mai mare „dorință a inimei Mele la care cuget neadormit. Lucrați dar, fără preget, ca și „în trecut, și astfel veți fi vrednbil urmași ai vitejiei strămoșesc! și la înălțimea tradițiunilor militare. „Oficiali, supt oficiali și soldați, vă u„vez un an bun și fericit!“ Dat în Bucuresci, la 1 Ianuarie 1885, CAROL* Ieri, după săvârșirea serviciului divin de la Mitropolie, oficialii superiori din garnisonă au fost primiți, la ministerul de resbel, de d. generare Fălcoianu care a citit ordinul de pe armată dat de M. S. Regele. * * A * Mâne vor apare în Monitor discursurile rostite ieri la serviciul divin de la Mitropolie de Em. (S. Mitropolitul Primat și de d. D. Sturdza, ministrul afacerilor străine, precum și răspunsul M. S. Regelui. * * Telegraful crede a se vedea indicat în aliniatul următor din primul nostru Bucuresci de la 29 Decembre. „Mai mult, chiar un chiar care-și făcea uă plăcere deosebită de a persifla ideia ce susținem, a revenit acum și e mai catolic chiar decât Papa.“ El răspunde ca a fost și este protecționist, cu respunderea pentru articolele liber-schimbiste ce a publicat e a tinerilor din redacțiune. * * * D. Fulton Paul, consulul general al Statelor Unite ale Americei, reîntorcându-se din concediul ce avusese de la guvernul d-sale, a reluat, în ziua de 23 Decembre, direcțiunea afacerilor consulatului general la Bucuresci. * * * Primim din Panciu următorea telegramă: Israelitul Sor pradă pe locuitorii comunei Straoane. Procurorul a ordonat constatarea faptelor dar administrațiunea îl protegtă; 300 locuitori sunt disperați, arătați ministrului starea de decadență a administrații județului Putna. Ch. Manea.* Vom publica mâine darea de semn ce ne trimite colaboratorul nostru Claymoor, despre balul palatului. * * * * * *