Romanulu, februarie 1885 (Anul 29)
1885-02-01
BüCURESCI 3 ÄAB1885 Guvernul a presintat dilele acestea Camerei deputaților un proiect pentru modificarea legei din 1860, fu privința impositului funciar. In espimierea de motive, care însoțesce acest*“ proiect, se dice ca guvernul voiesce a introduce si’n acestă lege modificările imperios reclamate de progresul timpului, de echitate și de interesele economice ale țarei. Deși suntem nevoiți a merturi că nu prevedem urmărirea progreselor enumerate de d. ministru de finance, totuși recunoscem, din alte considerațiuni, că proiectul d-sele are multe părți bune. Prin acest proiect să modifică atât legea din 1850 pentru contribuțiunea fondară, cât și cea de la 19 Martin 1871, prin care se stabili ca contribuțiunea fondară să fie de șase la sută pe an din venitul curat. Daci am face comparațiune între contribuțiunea fondară de la noi și cea din alte State, am găsi ca’n alte țări ea este de trei și patru ori mai mare decât la noi. Deci nu din acest punt de vedere vom vorbi în acesta cestiune. Impositul, fapt oricare denumire s’ar presinta, este datoria comună a cetățianilor pentru folosele ce le procură societatea. El este deci că trebuință, cu condițiunea ensé d’a corespunde scopului pentru care se ia. Cunoscutul economist frances d. E. Vignes, vorbind despre imposite, scrie urmatorele : „Impositul nu este decât plata serviciilor sociale, și el este trebuincios, precum este, din puntul de vedere economic, prețul oricârui serviciu. „ Acest adever ne pare în afară de orice discusiune, bineînțeles ca el nu s’aplică decât la impositul stabilit într’un chip drept și din care cetățianul retrage un folos.“ Acesta fiind definițiunea impositului, acestea fiind basele pe care el trebue să fie aședat, se pete fice ca impositul este uă dare drepta, ori cât de grea ar fi ea. Societatea are dreptul se pretindă de la cetățiani sacrificii, cu condițiunea ca ele să fie repărțite asupra tutor cetățianilor în raport cu micjlócele de cari dispun, ceea ce se numesce imposit proporțional. S’«’ăsti însă economiști însemn dam Smith, J. 13. Say și îmbătut sistema imponal și au susținut Ei st-au înteme când cu unui om ca. 1000 lei îi este mu un imposit anual a aceluia care, avem -i un imposit de IOW ei au dedus ca impos, mergă progresând matei, raport cu venitul. Alți economiști tot atât de înnați, ca Rossi, M. H. Passy, Barbi au combătut acestă sistemă dicând câ ea este arbitrară și ca nu numai ar împedica pe cetățiani d’a munci, dér încă s’ar ajunge la aceea ca impositul să absorba capitalul. D’aceea și Thiers, ultra-staționar în ideile sale, combătând impositul progresiv în cartea sa, „ Despre proprietate“,a zice între altele : „Ne place mai bine uă regulă, oricât de aspră ar fi ea, dorită regulă care să fie stabilă, fie să și care să nu ne facă depending de virtuțile nimănui. “ Astfel dar amândouă sistemele, printre care nu putem număra pe acela susținut de d. ministru de finance prin nuoul sâu proiect de lege, își au avantagiele și desavantagiele lor. De aceea John Stuart Mill, îngrijat mai ales de clasele sărace, propune în privința acestora un sistemă pe care pare c’a voit s’o adopte precum și d. ministru de fifinance, G. Lecca. Stuart Mill propune să se scutesca de impositul direct un minimum din venit. Acest minimum să fie însă de ajuns celui care-l posedă spre a-și preîntâmpina trebuințele vieții, ci impositul să se așede numai asupra acelei porți din venit ce trece peste acest minimum. Ca să ne lămurim și mai bine să luam un exemplu. Un om, după mulți ani de muncă, reușesce în sfîrșit a aduna un mic capital cu care-și clădesceră căsdura, unde d’abia încape el și familia sea, ce mai câștigă cu munca zilnicâ, d’abia ’I ajunge să se hrănească. Se face recensământul, și comisiunea găsesce cu acea casciiră, dacă ar fi închiriată, ar da proprietarului iei un venit de patru sute lei pe an. Se scade a patra parte din acestă sumă și nenorocitul om se vede impus cu optsprezece lei pe an, numai pentru Stat, afară de celelalte dâri, care se mai urcă încă la atâta și pe care trebuie să le plătiască numai din munca lui cu dliva, din care-și susține familia. Pentru nisce asemeneameni societatea ar trebui să fie mai dreptă. De aceea cicern ca nu ne pare drept aliniatul ci de’ supt art. 11 din proiectul guvernului, care elice câ sunt scutite de imposit: „Drumurile și piețile publice producătóre de venit, precum și casele a câror chirie anuală n’ar trece peste una sută lei.“ Nedreptatea ne pare strigatore, și aci se véd și ’mai bine ne-avantagele ce are impositul curat proporțional pentru cei săraci, cari sunt puși pe aceeași linie cu cei bogați, ba dncă acestora le acordă avantage mult mai mari decât celor ne-avuți. Exemplele ne par de prisos. D. J. B. Say, partizan al impositului progresiv moderat, propune în opera sa : „Curs de economie politică,“ uă soluțiune pe care o supunem aoi desbaterei publice spre a se vedea dacă nu pote fi aplicată și la noi. D-sea crrce : „ Uă contribuțiune curat proporțională, nu este ea mai grea pentru cel sărac decât pentru cel bogat ? Omul care nu produce decât cantitatea de pâne trebuinciasá spre a’șî hrăni familia, trebue el se contribue întocmai în aceeași proporțiune ca cel care, mulțămită distinselor sale talente, imenselor sale proprietăți, însemnatelor sale capitaluri, nu numai ca se bucură și procură la ai tate lucrurile, dor âncă își spo~<e fiecare an averea... Totuși, dațiunea francesă, mai mulți mai ales cei cari eser di e înrîurire asupra dărâmurilor legiuitore, esprimară oră contra impositului progre Ei îl priviră ca un motiv de descrumageare pentru orice sporire a averii prin urmare pentru ori ce fel de uă prin perfecțiune ; ei îl espuseră ca acordată nepăsării și lenei, de vreme ce un asemene imposit pedepsea,. zicem astfel, succesul. Dar sunt deosebite feluri de procesiuni uua de câte sunt de acelea care n’ar un forte mică parte din venit motres,uneai de exemplu, care s’ar regula nu <lua venitul total, ci numai după scorul venitului“ Póte ca uă asemene sistemă, care se numesce impositul proporțional progresiv, ar fi bună și pentru noi, și d’aceea ne credurăm datori a o supune desbaterii publice. De altminteri, acesta sistemă nu este privitore decât la impositul direct , căci cel indirect lovesce mai mult în cei neavuți. De fapt, după cum observă J și jjd. J. B. Say, niciuădată un cetățian care are un venit de 300.000 lei pe an nu va consuma de trei sute ori mai mult zahăr sau vin decât acel cetățian care are un venit anual de 1000 lei. Astfel dar, cu cât averile sunt mai mici, cu atât ele sunt mai greu lovite, întru ce privesce impositul indirect. In vederea dar celor ce e spuserăm aci, credem ca guvernul ar face bine sa modifice aliniatul d de supt art. 11, astfel ca se se prevadă uă scutire de imposit pentru cei cari n’au decât uă casă în care locuiesc și care, închiriată, ar procura proprietarului iei un venit de trei sute lei. Acesta scutire să dăinuiască pe cât timp casa n’ar fi închiriată. Acele case case, care, daca ar fi închiriate, ar da un venit de patru sute lei, se fie supuse la un imposit numai asupra jumătății venitului. Daca Adunările si guvernul ar introduce aceste modificări în noul proiect de lege, ar face un act de dreptate pe care societatea este ținută a-l face față cu cei mai neavuți. Pentru ca ne ocupăm act de proprietățile urbane, voim a mai releva un punt, mai nainte d’a trece la cele rurale. In legea pentru contribuțiunea funciară de la 1860 se duce la aliniatul dde supt art. 2 : „La evaluarea venitului proprietăților nemișcătore supuse plăței unui embatic (besman), câtimea anuală a embaticului se scade din venitul embaticarului și se trece în sarcina proprietarului fondului.“ Prin noul proiect de lege, acest alineat a fost astfel modificat: „La evaluarea venitului proprietăților supuse plăței unui embatic (besman), prețul embaticului se va adăuga la venitul net.“ Acesta disposițiune ne pare cam nedrepta, și va da nascere și la multe procese. Cei cari au clădit case,în asemenea condițiuni, după legea din 1860, au plătit până acum impositul numai pentru casă, oi proprietarii fondurilor au plătit impositul pentru venitul ce le da aceste fonduri. Prin noul proiect de lege se impune embaticarilor uă dare îndoită, adică și pentru venitul casei și pentru venitul pământului, care nu este al lor și pentru care plătesc un embatic actual. Astfel dar, embaticarii vor avea de partea lor legea din 1860 , ci proprietarii fondurilor pe cea nuoă, și cu anevoie se va putea stabili înțelegerea între dânșii fară procese. Ar fi bine ca’n acesta privință se se lase alineatul , tot precum era, până când guvernul — după cum sperăm — va veni c’un lege prin care să desființeze uădată embaticurile, impunând celor cari au clădit în asemene condițiuni să le răscumpere într’un răstimp orecare. Acestea aveam de dis asupra proiectului de lege al d-lui ministru de finanțe, întru cât privesce proprietățile urbane, iar masir SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 10 Februarie.Abdul- Kerim-pașa, generaliam al trupelor otomane în timpul resbelului turco-rus, a murit la Rodos, unde fusese exilat. Ambasada Franciei a remis forței uă Nrită care indică procedura de urmat în Egipet din causa înțelegerii anglo-francese. Circulara Forței adresată puterilor în sprigința operațiunilor Italiei în marea RcțA0, cere retragerea trupelor italiane la timpul acesta, se fac mari pregătiri la Arsenal. horn, 10)Februarie. — Colonelul Wilsser a fost scăpat de un vapor trimis din Gubát în ajutorul seu, și a venit aci ca să se întălnescă cu generarele Wolseley. Londra, 10 Februarie. — Comanda espedițiunii englese, menită să opereze între Suakim și Berber, va fi încredințată generarului Newdigate. Roma, 10 Februarie. — „Agenția Stefani“ este autorizată să deblare ca până aci, guvernul engles n’a cerut Italiei să ia parte sau direct sau indirect la espedițiunea din Sudan. Paris, 10 Februarie. — Guvernul italian a făcut să ajungă d-lui Jules Ferry adesiunea sea la cele din urmă propuneri frrncese, privitore la organisațiunea financelor egiptene. Adesiunea Englitezei nu mai este îndoiosă : ea este așteptată neîncetat la ministerul afacerilor străine di. Paris. Viena, 10 Februarie. — Guvernul a înfățișat Camerei un proiect de lege care are de obiect crearea caselor de asigurare în favorea lucrătorilor bolnavi. Cair, 10 Februarie. — Regele Abyssiniei a dat ordine a se aresta cârmaciul a cârui trădare a causat masacrul călătorului Bianchi și al tovarășilor sei, și a otârât ca se’l predea Italienilor. (Ieana, 10 Februarie. — Se crede ca Regina Victoria,și principesa Beatrice, după ce vor sta câteva săptămâni la Longue-Corniche, vor pleca în urmă în Liguria. Oair, 11 Februarie.—Vă depeșă din Kyrța aduce scirea despre mortea gene Gordon, care ar fi fost omorîte la ■ 2 Februarie, pe când ieșea din palatul guvernului pentru a se duce să întâlnescă trupele care-i rămăseseră credinciose. Cu ocasiunea luarei Kartumului s’ar fi făcut măceluri îngrozitore. Londra, 11 Februarie. — Diariile englese comenteză scirea morții lui Gordon și esprimă speranța câ va fi desmințită. Berlin, 11 Februarie. — Reichstag. — Reichstagul a luat cunoscință, în ântăia citire, de proiectul de lege privitor la modificările ce au să s’aducâ tarifelor vamale. Principele de Bismarck s’a declarat partizanul crescerei tacsei de intrare asupra lemnelor, în interesul conservațiunii pădurilor și al îmbunătățirei sortei lucrătorilor forestieri. Cancelariul declară asemenea câ sporirea drepturilor de intrare asupra grâului înfățișază un caracter de urgență, daci este vorba a favoriza agricultura și industriele ce atârna de ele, mai adaugă cu clausa privitóre la ficsarea drepturilor asupra secarei, astfel precum este formulată în tratatul de comerț cu Spania, nu va fi reînoită la espirarea acestui tratat. D. de Bismarck declară, în fine, câ noile tarife propuse au ca singur obiect protecțiunea intereselor naționale. Londra, 11 Februarie.—Să dice în cercurile militare cu comanda espedițiunii ce trebue se plece de la Sunchim va fi încredințată generalului Graham. Guvernul englez n’a primit nici oă confirmațiune a morții lui Gordon. Roma, 11 Februarie. — Este ne exact, după cum a circulat, scriea, câ guvernul are intențiunea să înfățișeze Parlamentului uă cerere de credit pentru a acoperi cheltuelele unei espedițiunii ce trebue făcută în Sudan, câci Englitera n’a formulat până acum nici uă propunere care să aibă de scop a cere ajutorul Italiei, a cârei atitudine simpatică primeșce laudă din partea Angliei. sele operațiunii sale din Egipetul de jos, va putea se resists până când tote aceste otărîri vor deveni fapte. Solii din Cair și Alesandria spun ca acesta cădere a Chartumului a contribuit, forte mult la sporirea lirei indigenilor contra Englesilor și deja se esprimă sus și tare dorința de a se mări cât mai curând numărul actual al armatei de ocupațiune, care nu este decât de 5000 ómeni. Journal des Débats, vorbind de situațiunea ce s’a creat prin căderea Chartumului, scrie urmatórele : Nu este în joc numai esistența rigatului, engles. Victoria Islamului în Sudan Insemneza rescularea Islamului în Asia; în Indii, uă nuoă ofensivă a barbariei. Să ne ferim noi, națiuni civilisate, d’a ațâța certa; occidentele trebuie să-și strângă rândurile. Ne pare peste putință ca Englitera să nu se otărască pentru uă mare acțiune. In fine Neue freie Presse publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Londra cu data de 9 Februarie. Ultimile solii sosite din Sudan spun ca mai toți răniții se află în siguranță în Gakdul, dar în schimb cresce pe tot minutul pericolul pentru posițiunea din Gubar, fiind ca Șakijii, cel mai răsboinic din tote triburile arabe, s’a dechiarat pe tadă ostil de la căderea Chartumului. Guvernul ține secret măsurile ce voiesce să ia, dar din tote disposițiunile luate decurge cu un corp însemnat de armată pornesce la Suakim, spre a nainta de acolo spre Berber și a pătrunde apoi în unire cu generarele Wolseley spre Chartum. Bărbați speciali în ale milităriei de chlară câ acesta operațiune este putinciosă și ca nu este anevoie de esecutat. Nu se scie încă ce sortă a avut Gordon, chiar sipionii arabi spun lucrurile deosebit. Unii spun ca Gordon a fost omorît, alții ca s’a închis într’uă biserică din Chartum, în fine alții spun ca el este prisonierul Mahdiului. Cabinetul aotărât în principiu ca trebuie nimicită puterea Mahdiului; esecutarea acestei otărâri și mijlocele de întrebuințat trebuie lăsate pe sema generalului Wolseley. Acesta ar fi otărît să concentreze în Berber trei corpuri de armată: al lui Carre, al lui Wolseley și acela așteptat din Suakim. Aceste trei corpuri unite, vor putea să pornescă peste cinci săptămâni. Trei batalione ale gardei și patru batalione infanterie au primit ordin să pornească din Malta în Egipet. Afară de acestea, două batalione infanterie și un regiment cavalerie din Indii au primit de asemene ordin de plecare. Nu este încă otărât numărul trupelor indiene ce vor fi espediate în Egipet. ITALIA Se aștepta cu uă mare îngrijire spirile din Roma, unde adí seamâne se pot lua otărâri însemnate nu numai pentru Englitera și Italia, ci și pentru pacea europeană, piarul Opinione tăgăduiesce în adevăr ca Englitera ar fi cerut într’un chip formal ca Italia să ia parte la espedițiunea egiptena; dar in același timp mărturesce ca se urmeza între d. Mancini și ambasadorele engles din Roma negociari în acesta privință, dar cu ele n’au condus pené acum la nici un arangjament definitiv. De altă parte énsé, corespondintele din Roma al diarului Neue freie Presse anunță urmatorele cu data de 9 Februarie : Englitera a invitat deja în mod oficial pe Italia să ia parte la espedițiune și d. Mancini a amănat răspunsul său definitiv pe astăzi. Intre acestea se țin necurmat în Roma conferințe între șefii militari, or în arsenalele de resbel și maritime se lucreză fară preget la înarmarea flotei unui nou corp de espedițiune. In orice cas, Italia va ocupa cel puțin litoralul egipten al marei Roșii; daca ea va pătrunde apoi și’n interiorul Sudanului, acesta va depinde de compensațiunea ce d. Gladstone va acorda guvernului regelui Humbert pentru cooperarea sa la năbușirea insurecțiunei Mahdiului. De altmintieli și chiarul la Bassegna crede a sei ca guvernul italian n’a dat pene acum nici un răspuns la propunerile confidențiale ale ambasadorului englez în privința cooperării italiane în Sudan. La Bassegna găsesce forte ciudată acesta tărăgăire facia cu opiniunea publică și cu aceea a Camerei și îndemnă pe guvern să iasă repedeotărâre. In schimb il Diritto publică un articol înfocat supt titlul de „Nainte.“ El dice între altele : Italia are d’a lungul malului Nilului mulțime de supuși cari posedă capitaluri colosale și formezaz o adevărată putere comercială. Italia a zăcut aprópe 20 ani într’un fel de pirotelá; ea simte cnsé acum trebuința d’a se mișca, și acesta dintr’un însemnat punt de vedere economic și politic. Este peste putință ca un popor de 30 milione suflete, după ce și-a întărit creditul și și-a regulat forțele sale militare, se privesc cu nepăsare la cuceririle teritoriale ce fac alte State. Este darnaturală participarea Italiei la opera civilisatore a Engliterei în Africa. Ultimile evenimente nu pot aduce nici uă schimbare înotărîrea iei. Intrega țară este unită în privința a ce trebue să facem. Amicia Italiei nu pate fi platonică și nici nu va fi. II Diritto anunță tot d uădată câ consiliul de miniștrii a luat în unanimitate otărârile în privința politicei ce trebue urmată in Africa și cu regele a aprobat aceste otărâri. In fine Neue freie Presse publică urmatórea telegramă ce i să trimite din Roma cu data de 9 Februarie. In două consilii de miniștrii s’a discutat asupra cestiunei privitóre la intervenirea Italiei în Sudan. In cel d’ânte- consiliu, patru miniștrii au fost pentru, patru contra din cause financiare și unul s’a abținut. Când însă ambasadorele engles sir Lumley deblară, ca Englitera ar vedea bucuros intervenirea Italiei în Sudan, consiliul de miniștrii oțărî în unanimitate ca ea să fie acordată, deci va fi cerută în mod oficial. DIN AFARA ENGLITERA Se pare ca cei din Englitera s’a hotărît, fie ca ar putea sü nu se mai scape pe Gordon, a merge contra Chartumului cu forțe însemnate și a înăbuși cu orice preț insurecțiunea din Sudan. Times duce ca spre acesta este trebuință de curățirea câii Suakim-Berber și la nevoie de aducerea unui corp de armată din Indii. Standard este de părere ca uă încercare de retragere ar putea fi periculosa, or Daily Neivs esprimă convingerea ca uă nenorocire națională trebue preîntâmpinată printr-uăotărîre națională. întrebarea este numai deca generalele Wolseley, care se află la o depărtare de 2000 kilometri de la CESTIUNEA ORIENTALA si CESTIUNEA EGIPTEANA Uă serie publicată de foia berlinesă Kreuzzeitung face să devie vădită acum legătura dintre cestiunea egiptană și cestiunea orientală în genere. Citatul <jiar găseșce ciudat lucrul cu represintanții mai multor State balcanice aflați acum în Roma, și cari au mai multe afaceri de regulat cu Turcia, au avut în aceste din urmă jile între vorbiri cu d. Mancini, și cu represintanții României, Greciei și Serbiei au trimis guvernelor lor relațiuni amănunțite asupra înțelegerilor cu cabinetul italian în privința scopurilor urmărite de politica colonială italiană. Publicând acesta scrie, Neue freie Presse, face urmatorele reflecsiuni în numărul său de la 9 Februarie : Daca acesta relațiune se va confirma, apoi ea ar dovedi ca, d’abia a fost vorba numai despre putința unui conflict turcoitalian și unele cercuri politice din peninsula balcanică s’au și gândit să profite de el. SCIRI D’ALEDILEI D. I. Bălăceanu, fostul ministru al țerei la Paris, a sosit ieri de dimineță în capitală cu trenul „Fulger“. D. Bălăceanu a presintat Duminecă președintelui Republicei francese scrisorile sale de rechiămare.X ** Marți sora d. președinte al consiliului a întrunit la ministerul de interne mai mulți deputați și senatori, printre cari se aflau d-nii Stolojan, Stătescu, Fleva, C. Nacu și alții, pentru a se consfătui asupra compunerii ministerului. Ideia aducerii în guvern a junimiștilor pare a fi părăsită.* * Trenul „Fulger“, care trebuia să sosescă de la Giurgiu ieri sera, n’a sosit decât astăzi din causa întărjirii sosirii vaporului la Varna. * * * Trenul de Roman a sosit astăzi de dimineța cu un întăreriare de 45 minute. *** *■ Ieri s’a dat, la Teatrul Național, balul „Furnicel“; mâne colaboratorul nostru Claymoor va da sema despre acesta frumosă serbare. * * *