Romanulu, aprilie 1885 (Anul 29)
1885-04-22
V k 20 BANI EXEMPLARUL ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ >i, I. m ...... 2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — » A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea parului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Renrse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile refrancate se refusă —ROMANDLU REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1. STRADA DOMNEI Fnndatore: C. A. ROSETTI E3Diq?XXJ3SrS-A. (IB) Directore: VINTILA C. ROSETTI LUNI, MARȚI, 22, 23 APRILE 1885 Luminézá-te și veT fi. ABO NAMENTE Ib Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea parului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesc« ie Paola (N. D.) 15, Geneva. ■ — Articolele nepublicate se ard —■ Din causa sărbatorii de a<i Sf. Gheorghe, parul nu va apare decât Mercuri sera. Domnii abonați, care își schimbă locuința, sunt rugați a în cunosciința administrațiunea, spre a nu suferi întrerupere în trimiterea citarului. > y 1 22 PRIER 4 FLORAR Am reprodus acum câteva zile după un ziar din capitală scriea cu d. C. Nacu, ministrul justiției, voiesce a presinta Corpurilor legiuitóre, în cea d’anteia sesiune a lor, proiecte de legi asupra reorganisarii magistraturei, asupra codului comercial, asupra notariatului și asupra instrucțiunii criminale. Nu putem decât să felicităm pe d. ministru al justiției pentru acestaotărâre a sea, d’a face în sfîrșit d-sea ceea ce necurmat au făgăduit ceilalți miniștrii cari l-au precedat la departamentul justiției, mai ales de la 1881 íncoce. S’a recunoscut de toți și de tóte partidele ca este nevoie mare d’un proiect de lege pentru organisarea magistraturei, spre a se da junilor cari au îmbrățișat acesta carieră uă garanțiă contra bunului plac al guvernanților, ci justițiabililor să siguranță în privința proceselor lor. Nu seim în ce chip voiesce d, ministru al justiției să alcătuiască proiectul séu pentru organisarea magistraturei, dar, după a nóstra părere, d-sea nu va ajunge nici uă dată la uă organisare seriosa întrucât puterea judecátoresca, contrariu spiritului și literei Constituțiunei, contrariu dorințelor exprimate de Divanurile ad-hoc în temeiul cârora s’a alcătuit pactul nostru fundamental, puterea judecatoresca va fi dependințe de cea executivă. In ședința sea de la 18 Noembre 1857, Divanul ad-hoc din Moldova se ocupa de viitorul magistraturei și vota aprópe în unanimitate urmatorele conclusiuni ale unui raport presintat în acesta privință de d. Miclescu : „Luând în privire ca puterea executivă este însărcinată a veglija asupra a două deosebite ramuri de interese: interesul public și interesul privat; cu atât relațiunile lor între popor și Stat, cât și cele între individ cu individ își au fiecare legile lor în deosebi ; „ca lăsându-se aplicarea lor în sema uneia și aceleiași autorități, d’apururea s’au născut necuviinți; „luând în privire ca condițiunea caracteristică a unui guvernământ bun și regulat este despărțirea deosebitelor puteri: legiuitóre, administrativă și judecátoréscá, când, din în vechime, am avut în principii despărțirea puterei curat administrativă de cea judecátoréscá , „luând în privire focâ Domnitorul, a căruia persona este sacră și neviolabilă, trebue să fie mai presus de tot propusul séu imputarea; ca deși tota dreptatea se face în numele Șefului Statului, îasé nici demnitatea sea, nici independința cerută de autoritățile judecătoresci nu suferă vr’un amestec afară din sinul acestora; ca singura prerogativă cu înalta posițiune a unul Domnitor este d’a ușura osânda sau d’a ierta pe osândiți! criminalist! ; „luând în privire speranța timpilor din urmă cu puterea curat administrativă nefiind îndestul de despărțită de câtre cea judecatorescá, a dat prilegiu la multe necuviinți și abuzuri. „Adunarea doresce ca principii fundamentale la viitorea reorganizare a României să fie : „Deplina neatârnare a părții judecătoresci de puterea curat administrativă. “ Este vădit ca de acest principiu s’au condus Constituanții când au înscris în art. 31 al pactului nostru fundamental îndatorirea ca „tóte puterile Statului să emane de la națiune.“ Deci, decad. ministru al jiustiției esteotărât să facă ceva pentru puterea judecătorescă, apoi ar fi bine să caute a propune un proiect de lege care să fie în acord cu rațiunile Constituțiunei, adică stipuca și magistrații să fie aleși de națiune. Și suntem cu atât mai în drept să-i cerem acesta, cu cât ânsuși d-sea într’uă vreme, și numai departe ca acum un an, nu era contra efectivitâții magistraturei. Că dovadă despre acesta o avem în urmatórele cuvinte rostite de d. I. C. Brătianu in ședința de la 12 Ianuarie 1884 a Camerei deputaților : „Chiar d. Nacu, 7*80 primul-ministru, care nu fusese de acesta părere la început, eri ne-a lăsat să vedem câ ideia electivitâții face progrese și începe să-l domnesca chiar pe d-lum.“ Ș’apoi d. I. C. Brătianu adaose: „Rog pe electiviști să cred ca ori cât de mare ar fi ideia electivitâții magistraturei, eu, pe cât timp voț fi la putere, nu vom admite acest principiu așa cum îl propun.11 Afară de acesta se scie ca d. primministru nu s’a declaarat contra numirii unei comisiuni parlamentare care să alcătuiască un proiect de lege pentru organizarea puterii judecătoresce în temeiul electivitâții magistraților. In facia acestor fapte, pe care am ținut a le aminti actualului ministru al justiției, d-sea nu pate să facă altfel decât să le aibă în vedere și să-i serve de călăuză la alcătuirea proiectului său. Se va fi ce pate ca, la cas de alegere a magistraților, nu va mai fi nimeni care să aibă uă răspundere faciă cu Parlamentul pentru abuzurile și abaterile ce ar comite unii magistrați. După noi, un asemene argument n’are nici un temeiu, mai ales ca suntem din cei cari avem ferma credință câ opiniunea publică este cel mai bun judecător. De altmintreli am avut în deosebite rîndurî ocasiunea să ne convingem cu toții în ce constâ acesta răspundere a ministrului justiției faciă cu Parlamentul , într’uă interpelare și într’uă trecere pur și simplu la ordinea cjilei, prin care s’a sancționat abuzurile și abaterile comise de ministrul justiției sau de magistrați. Nu trebuie arăși să se creda ca prin sporirea de lofuri se va dobândi independința magistraților. Din contră, acesta ar fi un micjloc mai mult de a-i face să fie și mai dependinți de cei care-î numesce, adică de puterea esecutivă. Se vor găsi negreșit magistrați, și mulți póte, cari să nu asculte la amenințârile putericilor, diler, dar acesta nu va împedica zăul, ci-i va mări, de vreme ce tocmai acei magistrați, supt un prefect sau altul, vor fi sou dați afară sau permutați de la un capăt la cellalt al țerei în interesul serviciului, astfel încât să fie nevoiți a-și da singuri demisiunea. Se susține pe tote tonurile ca avem astăzi mulți magistrați tineri capabili și consciincioși. Nu noi vom tăgădui acesta și tocmai de aceea cerem a li se crea uă posițiune independinte, a-i face să fie răspunzători numai în faca națiunii, ci nu să fie nevoiți a se pune la disposițiunea celui d’anteiű puteric al dilei. Ne măgulim cu speranța ca actualele ministru al justiției, care, ca deputat, era predomnit în 1884 de ideia electivitâții magistraturei, nu se va fi scuturat în 1885, ca ministru, de acesta ideiă, și ca va căuta să propună um proiect de lege astfel încât să-l potă admite și de prim ministru I. C. Brătianu, care de asemene nu era și nu credem ca póte fi contra efectivitâții magistraturei. Deca d. Nacu nu va face acesta, déca nu va scăpa puterea judecátoresca de supt tutela puterii esecutive, orice proiect presintat Corpurilor legiuitore va fi numai un praf în ochi, ci magistrații vor fi ca și până acum la ordinile și disposițiunea nu numai a miniștrilor, deputaților și senatorilor ci și a favoriților lor. MOarimand Tinnn murt&tA'V*. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Cair. 2 Mai.—Agentul guvernului francez, d. Saint-René Taillandier, s’a întors la Cair pentru a primi acolo spusele lui Nubar-pașa. Londra, 2 Mai. — Impresiunea generală în cercurile politice urmeza a fi favorabilă; răspunsul Rusiei să aștaptă Luni. Viena, 2 Mai. — Părerea carelor de sorá este ca deea Englitera va da semnalul de retragere, Rusia nu va împinge lucrurile mai departe, totuși nu trebue a avea încredere cât timp vor ține urmările. Corespondința politică afirmă câ Englesii au ocupat Port-Hamilton. Berlin. 2 Mai. — Gazetta generală desminte scriea cum câ diferendul anglo-rus va fi supus arbitragiului regelui Danemarcei. Pesta, 2 Mai.—împăratul a deschis esposiția ungară în faca arhiducilor, miniștrilor și a membrilor corpului diplomatic. Cuvintele împăratului au provocat un mare intusiasm. Atena. 2 Mai.—Toți ambasadorii acreditați de ministerul precedent lângă diferite puteri, afară de ambasadorul din Constantinopole, au fost rechimați ca măsură de economie. Afacerile legațiunilor se vor gira de primii secretari. St -Petersburg, 3 Mai. — 6 ore sera.— Rusia primește în principiu un arbitragiu asupra chipului de aplicare a convențiunii de la 17 Marte. Pacea este privită de acum nainte ca sigură. Este probabil ca arbitrul ales va fi împăratul Germaniei sau regele Danemarcei. Londra, 3 Mai. — 9 ore sera.—Scrrile de pace sunt confirmate. Cabinetul din Londra primește termenii răspunsului ce î-a dat guvernul rus. Intrevorbirile privitore la delimitarea graniței ruso-afghane vor fi imediat reîncepute. In cercurile diplomatice domnesce uă mare mulțumire. Engleteza și Rusia au oferit să se raporteze la mijlocirea împăratului Wilhelm. Cair, 3 Mai. — Incidintele ivit prin suprimarea Bosforului egiptean e acel sfîrșit. D. Saint-René Taillandier a primit adi diminață spusele lui Nubar-pașa. Niș, 3 Mai. — Scupcina a adoptat modificările propuse de guvern în privința legii privitore la imposite. Viena, 3 Mai. — D-nii Ion Ghica și B. Alecsandri au sosit la Viena. Temesvár, 3 Mai. — Principele Alecsandru Karageorgevici a murit adi diminață la 9 ore. înmormântarea se va face la Viena. Neapol, 3 Mai. — Două nuei guri vulcanice s’au deschis pe Veluv, la 200 de metri de suișul stațiunii superiore a drumului de fer. Lava curge îndreptându-se câtre spațiul care se întinde între Torre del Greco și Pompei. DIN AFARA FRANCIA Uă telegramă din Ha-Noi, cu data de 30 Aprile, anunță câ Chinezii au evacuat Lan-Son. Astfel dar s-a deplinit una din cele mai însemnate condițiuni ale tratatului preliminar franco-chinez. Totuși Francia își urmeza pregătirile sale militare pentru acțiunea din estul Asiei. Noul comandant al corpului de espedițiune din Tonkin, generarele de Couroy, însoțit de generălii Warner, Jamont și Prudhou precum și de patru-zinci și cinci oficiali trebuiau să părăsască la 30 Aprile portul Toulon. Vasul de resbel ...Amazone“ va ajunge negreșit la 5 iulie în portull Allong. A treia divisiune, destinată eventual pentru Tonkin și care se află în sudul Franciei ca rezervă supt comanda generaleloi Coiffe , se compune din corpurile de armată, 10, 11, 12 și 18, care garnisonesc în Rennes , Nantes și Bordeaux. Tóte aceste corpuri de armată nu se chiamă decât în a doua mână la cas deuă mobilisare generală. ASTRO-UNGARIA Times scrie urmatorele în articolul său de fond de la 30 Aprile : Trebue să declarâm câ mișcarea cehă din Austria, în forma ce ea a luat acum, este forte nenorocită.Ministerul Taaffe nu pate fi scutit de orice imputare în fația chipului cu care el se jocă cu acesta mișcare, deși nu are decât cele mai amicale intențiuni, câci din uă bunăvoință ce a dat naștere la încurcături și pe cari bărbații de Stat austriaci erau datori s’o domolescă și s’o nimicască, s’a făcut un capital politic.De aceea străinătatea trebue să simpatiseze cu partita germană unită. TURCIA Am publicat Idele acestea scriea din Constantinopole despre rea unei comisiuni compusă trimitedin oficiali germani și turci la forturile de la Derdanele spre a examina starea de apărare a acestora. Corespondintele lui Constantinopole al 4'a‘ riului Ni tue freie Presse <ice cu Porta a luat aceste măsuri in urma sfaturilor ce i-au dat ambasadorii Germaniei și Austriei și apoi adauga: Oficialii germani cari să află în fruntea comisiunei sunt d-nii Goltz, Rostow și amiralele Storch. In apele Dardanelelor este vorba să se pute torpile pe care Porta le-a comandat deja în străinătate. In privința întrevorbirei ce d. White, noul ambasador englez, a avut la 23 Aprile cu Said și Asim-pașa, se zice ca ea a fost de natură privată iar nu formală, de vreme ce d. White nu-șî primise încă scrisorile sale de acreditare și instrucțiunile de la Londra. Miniștrii turci stăruiesc într’u atitudine espectativă. Saidpașa n’a esprimat nici oă opiniune politică, și s’a mărginit să arate, într’un chip general, simțimintele amicale ale Turciei faciă cu Englitera. BULGARIA Astăzi tocmai găsim prin Z^riile vienese două depeși care s’au schimbat între principele Alesandru al Bulgariei și Țar cu ocasiunea serbării milenarului sfântului Metodiu. Principele Alesandru telegrafia: Bulgaria liberată prin voința puteri cei și ortodocsei Rusii își amintesce astăzi, sărbătorind jubileul civilisatorilor slavi sfinții Ciril și Metodiu, cu cea mai adâncă recunoscință de liberatorea sa Rusia. Devenind, prin voința Provedinței, suveranul Bulgariei liberală și rămasă credinciosă învățămintelor apostolilor slavi, îmi deplinesc cea mai sfîntă datorie esprimând cu acesta ocasiune Maiestâtei Vostre, atât din partea mea cât și din partea poporului bulgar, simțimintele de supunere și recunoscință, dorind în același timp marei Rusii savă și ortodocsă un progres fericit, împăratul Alesandru III răspunse prin urmatórea telegramă : Mulțumesc din inimă Alteței Vostre pentru simțimintele ce ați exprimat cu ocasiunea serbarei apostolilor slavi Cyril și Metodiu, atât în numele vostru cât și în acela al poporului bulgar. Sunt sigur ca legătura de religiune și rudenie de sânge care lega pe Rusia cu Bulgaria va rămâne uă vecinică garanție pentru sincera unire dintre densele șocului cât și relațiunile publicate de Ziarele Daily News, Standard și Daily Chronicle, câ este nesatisfăcător răspunsul rusesc la propunerea englesă pentru numirea unei comisiuni mieste care să cerceteze cașul de la Pendsek, fac pe tote ziarele să privescă astăzi resbelul ca neînlăturabil. Standard de la 1 Mai scrie urmatorele : Putem comunica urmatorele din isvor sicur: Propunerea cabinetului engles este ca Engliteza și Rusia, printr’uă comună înțelegere, să alegă pe vr’un suveran al Europei ca arbitru în cestiunea conflictului, deci arangjamentul de la 17 Marte a fost sau nu călcat de Ruși. Acesta parte a propunerei engleze este discutată acum de cabinetul rus. Facă cu aprobarea oficială ce cabinetul rus a dat acțiunea generarului Komarov, Ziarele din Petersburg au luat un ton care anunță apropiarea unei catastrofe. D. Gladstone, scrie Petersburgkija Wjedomosti, nu numai câ crede în resbel, dar încă îl voiesce, caci altfel s’ar fi abținut d’a face nisce însinuari pe care le-am fi putut trece cu vederea unui organ al ministerului, dar nu represint antelul guvernului engles. Punctul de vedere engles reese lămurit din discursul primului ministru. Regulares fruntariilor rămâne la uă parte, și guvernul engles mănține ceea ce îi trebue ca protest pentru resbel. Novosti zice și el. Engliteza provocă resbelul. Totul are un margine. Suntem convinși ca pretențiunile englese au ajuns la culmea lor. Răspunsul la aroganța englesă nu pate să fie dat decât prin fapte. Imediata înaintare asupra Heratului este ânteiul cuvânt al acestui răspuns. Același ziar constată câ cercurile diplomatice urmăresc cu uă mare îngrijire sforțările ce fac unele puteri spre a face peste putință trecerea flotei engleze prin Dardanele și Bosfor, și apoi adaogă: Prin cercurile competente există temerea ca necapacitatea Porții de a împedica intrarea vaselor engleze în marea Negră va fi semnalul pentru amestecul Austriei. Este îndoială câ diplomația rusă va fi în stare să împedice acest amestec. țfiarul Przegland, care apare în Lemberg, publică urmatirea scrie ce i se trimite din Petersburg cu data de 1 Mai: Trimiterea de trupe la Samarkanda urmeza mereu. După cererea generarului Alikanovo s’a trimis acolo și un detașament de pontonieri. In Astrahan se concentreza deja tóte vasele comerciale angajate de intendența rusă pentru marea Caspică. Vossische Zeitung publică scirea din Londra ca amiralitatea engleză a închiriat vase de transport pentru 10.000 omeni, și câ flota destinată pentru marea Baltică a primit ordine să ia porțiuni duble de bombe. Același ziar anunță din Paris ca guvernul francez a luat disposițiuni să apere Cherbourg prin așezarea de mine submarine și se formeze, la cas de resbel, oă escadră cuirasată prin care se apere porturile din Canal. In fine uă telegramă din Londra anunță urmatorele : Rusia a ordonat mobilisarea armatei de sud, adică a 200,000 omeni, precum și mobilisarea parțială a celorlalte trupe. Prin ocuparea Marușakului resbelul pare neînlăturabil; la acesta voiesce se silesca Rusia pe Englitera. flam, vor pleca, spre a se întorce în Germania, cu câteva zile nainte de 1 Iunie st. nou pentru ca la 1 Iunie principele Ferdinand trebuie să fie la Cassel, spre a intra în scala militară (Kriegsschule) de acolo, unde va urma cursurile până câtre finele lui Septembre. Apoi va pleca la Postdam spre a-și face rîndul în regimentul I de gardă al câruia șef e chiar M. S. împăratul Germaniei. Principele Carol se va duce la Sigmaringen, lângă părinți, ca să-și urmeze studiile secundare în gimnasiul de acolo. ** Principii au venit în țară însoțiți de maiorul von Schilden, profesorul militar, și de d. V. D Păun, profesorele de limba română. Lecțiunile și le urmeza și aici în tote zilele, de la 10—12 ore. Principii, pe cât aflam, vorbesc și scriu deja limba română.* * . •* Dilele acestea, principii vor face o discursiune la curtea de Argeș, pentru a vedea mărețul monument de acolo. Denșii vor fi însoțiți de d. D. Sturza, ministrul instrucțiunii publice. In Ziua plecare vor lua dejunul la Florica. * * , # M. S. Regele a primit ieri în audiență pe d. generale Cernat, comandantele corpului II de armată. M. Len aotărît a începe inspecțiunea trupelor din garnisona Bucuresci cu artileria. M. S. Regele va fi însoțit în aceste inspecțiuni de principii Ferdinand și Carol. * # D. generale G. Angelescu, comandantele corpului antei de armată, a plecat la Craiova, cu familia. * * .XM. S. Regina, însoțită de d-ra Romallo, a ascultat ieri Diminuță leturghia la biserica luterană.*.d. .jț. D. N. Crețulescu, ministrul tereî la Petersburg, a plecat ieri la moșia sea CONFLICTUL DIN AFGHANISTAN Uă telegramă din Londra, cu data de 30 Aprile. Zice ca atât confirmarea scriei despre ocuparea Marii SCIRI D’ALE ZILEI In ziua de 3 și 4 Aprile a ploat mai în totă țara, or la Huși, Iași și Botoșani a fost grindină.* AA. II. principii Carol și Ferdinand de Hohenzollern, însoțiți de profesorele lor, au mers ieri de diminață la palatul de la Cotroceni, unde au trecut cea mai mare parte din ei* * * Principii Ferdinand și Carol, pe cât aLeurdeni.* D. generale Cantilli, comandantele divisiunei din Focșani, care s’află ocupat în Bucureșci într’uă comisiune, a plecat pentru 2 Zile la Focșani. * *KSâmbătă s’a făcut la Locariciu înmormântarea domnei Fleva. Vinerică mulțime din cei mai notabili orășeni, Zoe B. Sărat, erau adunați la gara Joița spre a primi rămășițele mortuare. Cortegiul a pornit de aci la Socariciu, urmat mai de toți asistenții, oi înmormântarea a avut loc a doua Zi* * * Sâmbătă sera, comisiunea însărcinată cu elaborarea serviciului interior a mers la Palat, după cum am anunțat, și a supus M. S Regelui lucrarea iei. Maiestatea mea, care a ascultat până la orele 12 acesta lucrare, a mulțumit comisiunei pentru osteneala ce și-a dat. ** * După cum am anunțat, Mercuri se va săvârși la Mitropolie un Te-Deum pentru aniversarea Zilei onomastice a Reginei. Detașamente de trupe se vor afla cu drapele și musică în curtea Mitropoliei. Asemenea Te-Deum se va oficia în totă țara.* ■ * Consiliul comunal din capitală e convocat pentru astăzi la 3 ore d. a. Fiind a treia convocare, ședința se va ține cu orice număr de membrii. * * * Alaltăieri, Sâmbătă, s’a început naintea secțiunii II a tribunalului de Ilfov judecarea procesului intentat pentru calomnia de d. N. Kirilov, fostul comptabil al Primăriei, d-lui I. Constantinescu, inspectore financiar. Apărarea a rădicat cestiunea de necompetință a tribunalului d’a judeca un asemenea afacere. S’au ascultat ca martori d-nii Gr. Cerchez, I. G. Bibicescu și St. Petrescu, consilieri comunali, d. Pană Pencovici. Tot ca martori mai fuseseră chiemați d-nii N. Crătunescu, profesor la facultatea de drept; C. Leca, avocat; T. Ștefănescu, directore la banca națională, C. F. Robescu și alții. Ascultarea martorilor și desbaterile se vor urma Vineri. * •** Mercuri, 24 Aprile, se va da la Teatrul Național un represintațiune extraordinară supt patronagiul M. S. Regina în folosul societății „Odeonul“, cu concursul societății corale Elisabeta. * * *