Romanulu, aprilie 1885 (Anul 29)

1885-04-22

V k 20 BANI EXEMP­L­ARUL ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ >­i, I. m ...... 2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — » A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ parului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Renrse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile refrancate se refusă —ROMANDLU REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1. STRADA DOMNEI Fnndatore: C. A. ROSETTI E3Diq?XXJ3SrS-A. (IB) Directore: VINTILA C. ROSETTI LUNI, MARȚI, 22, 23 APRILE 1885 Luminézá-te și veT fi. ABO NAMENTE Ib Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea­­ parului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesc« ie Paola (N. D.) 15, Geneva. ■ — Articolele nepublicate se ard —■ Din causa sărbatorii de a<­i Sf. Gheorghe, parul nu va apare de­cât Mercuri sera. Domnii abonați, care își schimbă locuința, sunt rugați a în cunosciința administrațiunea, spre a nu suferi întrerupere în trimiterea citarului.­­ > y 1­ 22 PRIER 4 FLORAR Am reprodus acum câte­va­­ zile după un z­iar din capitală scriea cu d. C. Nacu, ministrul justiției, vo­iesce a presinta Corpurilor legiui­­tóre, în cea d’anteia sesiune a lor, proiecte de legi asupra reorganisarii magistraturei, asupra codului comer­cial, asupra notariatului și asupra instrucțiunii criminale. Nu putem de­cât să felicităm pe d. ministru al justiției pentru acesta­otărâre a sea, d’a face în sfîrșit d-sea ceea­ ce necurmat au făgăduit cei­­l­alți miniștrii cari l-au precedat la departamentul justiției, mai ales de la 1881 íncoce. S’a recunoscut de toți și de tóte partidele ca este nevoie mare d’un proiect de lege pentru organisarea magistraturei, spre a se da junilor cari au îmbrățișat acesta carieră uă garanțiă contra bunului plac al gu­vernanților, ci justițiabililor să sigu­­ranță în privința proceselor lor. Nu seim în ce chip voiesce d, ministru al justiției să alcătuiască proiectul séu pentru organisarea ma­gistraturei, dar, după a nóstra pă­rere, d-sea nu va ajunge nici uă dată la uă organisare seriosa întru­cât puterea judecátoresca, contrariu spiritului și literei Constituțiunei, con­­trariu dorințelor exprimate de Diva­­nurile ad-hoc în temeiul cârora s’a alcătuit pactul nostru fundamental, puterea judecatoresca va fi depen­dințe de cea executivă. In ședința sea de la 18 Noembre 1857, Divanul ad-hoc din Moldova se ocupa de viitorul magistraturei și vota aprópe în unanimitate urmato­­rele conclusiuni ale unui raport pre­­sintat în acesta privință de d. Mi­­clescu : „Luând în privire ca puterea exe­cutivă este însărcinată a veglija a­­supra a două deosebite ramuri de interese: interesul public și intere­sul privat; cu atât relațiunile lor între popor și Stat, cât și cele între individ cu individ își au fie­care le­gile lor în deosebi ; „ca lăsându-se aplicarea lor în sema uneia și aceleiași autorități, d’apururea s’au născut necuviinți; „luând în privire ca condițiunea caracteristică a unui guvernământ bun și regulat este despărțirea deo­sebitelor puteri: legiuitóre, adminis­trativă și judecátoréscá, câ­nd­, din în vechime, am avut în principii­ despărțirea puterei curat administra­tivă de cea judecátoréscá , „luând în privire focâ Domnitorul, a căruia persona este sacră și nevio­­labilă, trebue să fie mai presus de tot propusul séu imputarea; ca de­și tota dreptatea se face în numele Șefu­lui Statului, îasé nici demnitatea sea, nici independința cerută de autori­tățile judecătoresci nu suferă vr’un amestec afară din sinul acestora; ca singura prerogativă cu înalta posițiu­­ne a unul Domnitor este d’a ușura osânda sau d’a ierta pe osândiți! cri­minalist! ; „luând în privire spera­nța timpi­lor din urmă cu puterea curat ad­ministrativă nefiind în­destul de des­părțită de câtre cea judecatorescá, a dat prilegiu la multe necuviinți și a­­buzuri. „Adunarea doresce ca principii fun­damentale la viitorea reorganizare a României să fie : „Deplina neatârnare a părții jude­cătoresci de puterea curat administra­tivă. “ Este vădit ca de acest principiu s’au condus Constituanții când au în­scris în art. 31 al pactului nostru fun­damental îndatorirea ca „tóte pute­rile Statului să emane de la na­țiune.“ Deci, deca­d. ministru al jiustiției este­otărât să facă ceva pentru pu­terea judecătorescă, apoi ar fi bine să caute a propune un proiect de lege care să fie în acord cu rațiunile Constituțiunei, adică stipu­­ca și magistrații să fie aleși de națiune. Și suntem cu atât mai în drept să-i cerem acesta, cu cât ânsuși d-sea într’uă vreme, și numai departe ca acum un an, nu era contra efectivi­­tâții magistraturei. Că dovadă des­pre acesta o avem în urmatórele cu­vinte rostite de d. I. C. Brătianu in ședința de la 12 Ianuarie 1884 a Camerei deputaților : „Chiar d. Nacu, 7*80 primul-mi­nistru, care nu fusese de acesta pă­rere la început, eri ne-a lăsat să vedem câ ideia electivitâții face pro­grese și începe să-l domnesca chiar pe d-lum.“ Ș’apoi d. I. C. Brătianu adaose: „Rog pe electiviști să cred­ ca ori cât de mare ar fi ideia electivi­tâții magistraturei, eu, pe cât timp voț­­ fi la putere, nu vom­ admite a­­cest principiu așa cum îl propun.11 Afară de acesta se scie ca d. prim­­ministru nu s’a decla­arat contra nu­mirii unei comisiuni parlamentare care să alcătuiască un proiect de lege pentru organizarea puterii judecăto­resce în temeiul electivitâții magis­traților. In facia acestor fapte, pe care am ținut a le aminti actualului ministru al justiției, d-sea nu pate să facă alt­fel de­cât să le aibă în vedere și să-i serve de călăuză la alcătuirea proiectului său. Se va­­ fi ce pate ca, la cas de a­­legere a magistraților, nu va mai fi nimeni care să aibă uă răspundere faciă cu Parlamentul pentru abuzu­­rile și abaterile ce ar comite unii magistrați. După noi, un asemene argument n’are nici un temeiu, mai ales ca suntem din cei cari avem ferma cre­dință câ opiniunea publică este cel mai bun judecător. De altmintreli am avut în deose­bite rîndurî ocasiunea să ne convin­gem cu toții în ce constâ acesta răs­pundere a ministrului justiției faciă cu Parlamentul , într’uă interpelare și într’uă trecere pur și simplu la ordinea cjilei, prin care s’a sancțio­nat abuzurile și abaterile comise de ministrul justiției sau de magistrați. Nu trebuie arăși să se creda ca prin sporirea de lofuri se va dobândi independința magistraților. Din con­tră, acesta ar fi un micjloc mai mult de a-i face să fie și mai dependinți de cei care-î numesce, adică de pu­terea esecutivă. Se vor găsi negreșit magistrați, și mulți póte, cari să nu asculte la a­­menințârile putericilor, diler, dar a­­cesta nu va împedica zăul, ci-i va mări, de vreme ce tocmai acei ma­gistrați, supt un prefect sau altul, vor fi sou dați afară sau permutați de la un capăt la cel­l­alt al țerei în interesul serviciului, ast­fel în­cât să fie nevoiți a-și da singuri demi­­siunea. Se susține pe tote tonurile ca a­­vem astă­zi mulți magistrați tineri capabili și consciincioși. Nu noi vom tăgădui acesta și tocmai de aceea ce­rem a li se crea uă posițiune inde­­pendinte, a-i face să fie răspunzători numai în fac­a națiunii, ci nu să fie nevoiți a se pune la disposițiunea celui d’anteiű puteric al dilei. Ne măgulim cu speranța ca ac­tualele ministru al justiției, care, ca deputat, era predomnit în 1884 de ideia electivitâții magistraturei, nu se va fi scuturat în 1885, ca ministru, de acesta ideiă, și ca va căuta să pro­pună um proiect de lege ast­fel în­cât să-l potă admite și de prim mi­nistru I. C. Brătianu, care de asemene nu era și nu credem ca póte fi con­tra efectivitâții magistraturei. Deca d. Nacu nu va face acesta, déca nu va scăpa puterea judecáto­resca de supt tutela puterii esecutive, ori­ce proiect presintat Corpurilor le­giuitore va fi numai un praf în ochi, ci magistrații vor fi ca și până a­­cum la ordinile și disposițiunea nu numai a miniștrilor, deputaților și senatorilor ci și a favoriților lor. MOarimand­ Tinnn murt&tA'V*. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Cair. 2 Mai.—Agentul guvernului fran­­cez, d. Saint-René Taillandier, s’a întors la Cair pentru a primi acolo spusele lui Nubar-pașa. Londra, 2 Mai. — Impresiunea gene­rală în cercurile politice urmeza a fi fa­vorabilă; răspunsul Rusiei să aștaptă Luni. Viena, 2 Mai. — Părerea carelor de sorá este ca deea Englitera va da sem­nalul de retragere, Rusia nu va împinge lucrurile mai departe, totuși nu trebue a avea încredere cât timp vor ți­ne urmă­rile. Corespondința politică afirmă câ Englesii au ocupat Port-Hamilton. Berlin. 2 Mai. — Gazetta generală des­­minte scriea cum câ diferendul anglo-rus va fi supus arbitragiului regelui Dane­marcei. Pesta, 2 Mai.—împăratul a deschis es­­posiția ungară în fac­a arh­iducilor, mi­niștrilor și a membrilor corpului diplo­matic. Cuvintele împăratului au provocat un mare intusiasm. Atena. 2 Mai.—Toți ambasadorii acre­ditați de ministerul precedent lângă di­ferite puteri, afară de ambasadorul din Constantinopole, au fost rechi­mați ca mă­sură de economie.­­ Afacerile legațiunilor se vor gira de primii secretari. St -Petersburg, 3 Mai. — 6 ore sera.— Rusia primește în principiu un arbitra­­giu asupra chipului de aplicare a conven­­țiunii de la 17 Marte. Pacea este privită de acum nainte ca sigură. Este probabil ca arbitrul ales va fi împăratul Germaniei sau regele Dane­­marcei. Londra, 3 Mai. — 9 ore sera.—Scrrile de pace sunt confirmate. Cabinetul din Lon­dra primește termenii răspunsului ce î-a dat guvernul rus. Intrevorbirile privitore la delimitarea graniței ruso-afghane vor fi imediat reîn­cepute. In cercurile diplomatice domnesce uă mare mulțumire. Engleteza și Rusia au oferit să se ra­porteze la mijlocirea împăratului Wil­helm. Cair, 3 Mai. — Incidintele ivit prin su­primarea Bosforului egiptean e acel sfîrșit. D. Saint-René Taillandier a primit adi diminață spusele lui Nubar-pașa. Niș, 3 Mai. — Scupcina a adoptat mo­dificările propuse de guvern în privința legii privitore la imposite. Viena, 3 Mai. — D-nii Ion Ghica și B. Alecsandri au sosit la Viena. Temesvár, 3 Mai. — Principele Alec­­sandru Karageorgevici a murit adi dimi­­nață la 9 ore. înmormântarea se va face la Viena. Neapol, 3 Mai. — Două nuei guri vul­canice s’au deschis pe Veluv, la 200 de metri de suișul stațiunii superiore a dru­mului de fer. Lava curge îndreptându-se câtre spațiul care se întinde între Torre del Greco și Pompei. DIN AFARA FRANCIA Uă telegramă din Ha-Noi, cu data de 30 Aprile, anunță câ Chinezii au evacuat Lan-Son. Ast­fel dar s-a de­plinit una din cele mai însemnate condițiuni ale tratatului preliminar franco-chinez. Totuși Francia își ur­meza pregătirile sale militare pentru acțiunea din estul Asiei. N­oul co­mandant al corpului de espedițiune din Tonkin, generarele de Couroy, însoțit de generălii Warner, Jamont și Prudhou precum și de patru-zinci și cinci oficiali trebuiau să părăsască la 30 Aprile portul Toulon. Vasul de resbel ...Amazone“ va ajunge ne­greșit la 5 iulie în portull Allong. A treia divisiune, destinată eventual pentru Tonkin și care se află în su­dul Franciei ca rezervă supt comanda generaleloi Coiffe , se compune din corpurile de armată, 10, 11, 12 și 18, care garnisonesc în Rennes , Nantes și­­ Bordeaux. Tóte aceste cor­puri de armată nu se ch­iamă de­cât în a doua mână la cas de­uă mobi­­lisare generală. ASTRO-UNGARIA Times scrie urmatorele în articolul său de fond de la 30 Aprile : Trebue să dec­larâm câ mișcarea cehă din Austria, în forma ce ea a luat acum, este forte nenorocită.­­Ministerul Taaffe nu pate fi scutit de ori­ce imputare în fația chipului cu care el se jocă cu a­­cesta mișcare, de­și nu are de­cât cele mai amicale intențiuni, câci din uă bună­voință ce a dat naștere la încurcături și pe cari bărbații de Stat austriaci erau datori s’o domolescă și s’o nimicască, s’a făcut un capital politic.­De aceea străină­tatea trebue să simpatiseze cu partita germană unită. TURCIA Am publicat­­ Idele acestea scriea din Constantinopole despre rea unei comisiuni compusă trimite­din o­­ficiali germani și turci la forturile de la De­rdanele spre a examina sta­rea de­­ apărare a acestora. Corespon­­dintele lui Constantinopole al 4'a‘ riului Ni tue freie Presse <­­ice cu Porta a luat a­ceste măsuri in urma sfatu­rilor ce i-au dat ambasadorii Germa­niei și Austriei și apoi adauga: Oficialii germani cari să află în frun­tea comisiunei sunt d-nii Goltz, Ro­stow și amiralele Storch. In apele Dardane­­lelor este vorba să se pute torpile pe care Porta le-a comandat deja în străinătate. In privința întrevorbirei ce d. White, noul ambasador englez, a avut la 23 A­­prile cu Said și Asim-pașa, se zice ca ea a fost de natură privată iar nu formală, de vreme ce d. White nu-șî primise încă scrisorile sale de acreditare și instrucțiu­nile de la Londra. Miniștrii turci stăru­­iesc într’u­ atitudine espectativă. Said­­pașa n’a esprimat nici oă opiniune poli­tică, și s’a mărginit să arate, într’un chip general, simțimintele amicale ale Turciei faciă cu Englitera. BULGARIA Astă­zi tocmai găsim prin Z^riile vienese două depeși care s’au schim­bat între principele Alesandru al Bulgariei și Țar cu ocasiunea ser­bării milenarului sfântului Metodi­u. Principele Alesandru telegrafia: Bulgaria liberată prin voința puteri­ cei și ortodocsei Rusii își amintesce astă­zi, sărbătorind jubileul civilisatorilor slavi sfinții Ciril și Metodiu, cu cea mai adâncă recunoscință de liberatorea s­a Rusia. Devenind, prin voința Provedinței, suve­ranul Bulgariei liberală și rămasă cre­­dinciosă învățămintelor apostolilor slavi, îmi deplinesc cea mai sfîntă datorie es­­primând cu acesta ocasiune Maiestâtei Vostre, atât din partea mea cât și din partea poporului bulgar, simțimintele de supunere și recunoscință, dorind în ace­lași timp marei Rusii s­avă și ortodocsă un progres fericit, împăratul Alesandru III răspunse prin urmatórea telegramă : Mulțumesc din inimă Alteței Vostre pentru simțimintele ce ați exprimat cu ocasiunea serbarei apostolilor slavi Cyril și Metodiu, atât în numele vostru cât și în acela al poporului bulgar. Sunt sigur ca legătura de religiune și rudenie de sânge care lega pe Rusia cu Bulgaria va rămâne uă vecinică garanție pentru sincera unire dintre densele­ șocului cât și relațiunile publicate de Ziarele Daily News, Standard și Daily Chronicle, câ este nesatisfăcător răspunsul rusesc la propunerea en­­glesă pentru numirea unei comisiuni mieste care să cerceteze cașul de la Pendsek, fac pe tote ziarele să pri­­vescă astăzi resbelul ca neînlătu­­rabil. Standard de la 1 Mai scrie urma­torele : Putem comunica urmatorele din isvor sicur: Propunerea cabinetului engles este ca Engliteza și Rusia, printr’uă comună înțelegere, să alegă pe vr’un suveran al Europei ca arbitru în cestiunea conflic­tului, deci arangjamentul de la 17 Marte a fost sau nu călcat de Ruși. Acesta parte a propunerei engleze este discutată acum de cabinetul rus. Fac­ă cu aprobarea oficială ce ca­binetul rus a dat acțiunea generaru­­lui Komarov, Ziarele din Petersburg au luat un ton care anunță apro­­piarea unei catastrofe. D. Gladstone, scrie Petersburgkija Wje­­domosti, nu numai câ crede în resbel, dar încă îl voiesce, caci alt­fel s’ar fi abți­nut d’a face nisce însinuari pe care le-am fi putut trece cu vederea unui organ al ministerului, dar nu represint antelul gu­vernului engles. Punctul de vedere engles reese lămurit din discursul primului mi­nistru. Regulares fruntariilor rămâne la uă parte, și guvernul engles mănține ceea ce îi trebue ca protest pentru resbel. Novosti zice și el. Engliteza provocă resbelul. Totul are un margine. Suntem convinși ca preten­­țiunile englese au ajuns la culmea lor. Răspunsul la aroganța englesă nu pate să fie dat de­cât prin fapte. Imediata înaintare asupra Heratului este ânteiul cuvânt al acestui răspuns. Același ziar constată câ cercurile diplomatice urmăresc cu uă mare în­grijire sforțările ce fac unele puteri spre a face peste putință trecerea flotei engleze prin Dardanele și Bos­for, și apoi adaogă: Prin cercurile competente există teme­rea ca necapacitatea Porții de a împedica intrarea vaselor engleze în marea Negră va fi semnalul pentru amestecul Austriei. Este îndoială câ diplomația rusă va fi în stare să împedice acest amestec. țfiarul Przegland, care apare în Lemberg, publică urmatirea scrie ce i se trimite din Petersburg cu data de 1 Mai: Trimiterea de trupe la Samarkanda urmeza mereu. După cererea generarului Alikanovo s’a trimis acolo și un detașa­ment de pontonieri. In Astrahan se con­­centreza deja tóte vasele comerciale an­gajate de intendența rusă pentru marea Caspică. Vossische Zeitung publică scirea din Londra ca amiralitatea engleză a în­chiriat vase de transport pentru 10.000 omeni, și câ flota destinată pentru marea Baltică a primit ordine să ia porțiuni duble de bombe. Același ziar anunță din Paris ca guvernul francez a luat disposițiuni să apere Cherbourg prin așezarea de mine sub­marine și se formeze, la cas de resbel, oă escadră cuirasată prin care se apere porturile din Canal. In fine uă telegramă din Londra anunță urmatorele : Rusia a ordonat mobilisarea armatei de sud, adică a 200,000 omeni, precum și mobilisarea parțială a celor­l­alte trupe. Prin ocuparea Marușakului resbelul pare neînlăturabil; la acesta voiesce se silesca Rusia pe Englitera. flam, vor pleca, spre a se întorce în Ger­mania, cu câte­va zile nainte de 1 Iunie st. nou pentru ca la 1 Iunie principele Ferdinand trebuie să fie la Cassel, spre a intra în scala militară (Kriegsschule) de acolo, unde va urma cursurile până câ­tre finele lui Septembre. Apoi va pleca la Postdam spre a-și face rîndul în re­gimentul I de gardă al câruia șef e chiar M. S. împăratul Germaniei. Principele Carol se va duce la Sigma­ringen, lângă părinți, ca să-și urmeze studiile secundare în gimnasiul de acolo. ** Principii au venit în țară însoțiți de maiorul von Schilden, profesorul militar, și de d. V. D Păun, profesorele de lim­ba română. Lecțiunile și le urmeza și aici în tote zilele, de la 10—12 ore. Principii, pe cât aflam, vorbesc și scriu deja limba română.* * . •* Dilele acestea, principii vor face o d­iscursiune la curtea de Argeș, pentru a vedea mărețul monument de acolo. Denșii vor fi însoțiți de d. D. Sturza, ministrul instrucțiunii publice. In Ziua plecare­ vor lua dejunul la Florica. * * , # M. S. Regele a primit ieri în audiență pe d. generale Cernat, comandantele cor­­pului II de armată. M. Len a­otărît a începe inspecțiunea trupelor din garnisona Bucuresci cu ar­tileria. M. S. Regele va fi însoțit în aceste inspecțiuni de principii Ferdinand și Carol. * # D. generale G. Angelescu, comandan­tele corpului antei de armată, a plecat la Craiova, cu familia. * * .­­X­M. S. Regina, însoțită de d-ra Romal­­lo, a ascultat ieri Diminuță leturghia la biserica luterană.*.d­. .jț. D. N. Crețulescu, ministrul tereî la Petersburg, a plecat ieri la moșia sea CONFLICTUL DIN AFGHANISTAN­ Uă telegramă din Londra, cu data de 30 Aprile. Zice ca atât confir­marea scriei despre ocuparea Marii­ SCIRI D’ALE ZILEI In ziua de 3 și 4 Aprile a ploat mai în totă țara, or la Huși, Iași și Botoșani a fost grindină.* AA. II. principii Carol și Ferdinand de Hohenzollern, însoțiți de profesorele lor, au mers ieri de diminață la palatul de la Cotroceni, unde au trecut cea mai mare parte din ei­* * * Principii Ferdinand și Carol, pe cât a­Leurdeni.* D. generale Cantilli, comandantele di­­visiunei din Focșani, care s’află ocupat în Bucureșci într’uă comisiune, a plecat pentru 2 Zile la Focșani. * *­­K­Sâmbătă s’a făcut la Locariciu înmor­mântarea domnei Fleva. Vineri­că mul­țime din cei mai notabili orășeni, Zoe B. Sărat, erau adunați la gara Joița spre a primi rămășițele mortuare. Cortegiul a pornit de aci la Socariciu, urmat mai de toți asistenții, oi înmormântarea a avut loc a doua Zi­* * * Sâmbătă sera, comisiunea însărcinată cu elaborarea serviciului interior a mers la Palat, după cum am anunțat, și a supus M. S Regelui lucrarea iei. Maiestatea mea, care a ascultat până la orele 12 acesta lucrare, a mulțumit co­misiunei pentru osteneala ce și-a dat. ** * După cum am anunțat, Mercuri se va săvârși la Mitropolie un Te-Deum pentru aniversarea Zilei onomastice a Reginei. Detașamente de trupe se vor afla cu drapele și musică în curtea Mitropoliei. As­emenea Te-Deum se va oficia în totă țara.* ■­­ * Consiliul comunal din capitală e con­vocat pentru astăzi la 3 ore d. a. Fiind a treia convocare, ședința se va ține cu ori­ce număr de membrii. * * * Alaltă­ieri, Sâmbătă, s’a început nain­­tea secțiunii II a tribunalului de Ilfov judecarea procesului intentat pentru ca­lomnia de d. N. Kirilov, fostul compta­­bil al Primăriei, d-lui I. Constantinescu, inspectore financiar. Apărarea a rădicat cestiunea de ne­­competință a tribunalului d’a judeca un asemenea afacere. S’au ascultat ca martori d-nii Gr. Cer­chez, I. G. Bibicescu și St. Petrescu, con­­silieri comunali, d. Pană Pencovici. Tot ca martori mai fuseseră chiemați d-nii N. Crătunescu, profesor la facultatea de drept; C. Leca, avocat; T. Ștefănescu, di­rectore la banca națională, C. F. Robescu și alții. Ascultarea martorilor și desbaterile se vor urma Vineri. * •*­* Mercuri, 24 Aprile, se va da la Tea­trul Național un represintațiune extra­­ordinară supt patronagiul M. S. Regina în folosul societății „Odeonul“, cu con­cursul societății corale Elisabeta. * * *

Next