Romanulu, iunie 1885 (Anul 29)
1885-06-01
1* ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Deto „ , „ „ III.................2 lei — , InserțiunI și reclame pagina III și IV linia . . 2 , — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulnl. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Benrse. LA V1ENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — 20 BANI ESEMPLARUL V Á > DflPnttCQPl 31 florar innn j UuUwísíjŰUÍ 12 CIRESAR lööO T ' Vorbim' în numele femeilor. Ne ridicăm în potriva celor cari voesc să aducă oă nouă lovire celui mai nedreptățit dintre desmoșteniți, femeia. Luăm apărarea celei mai năpăstuite dintre aceste nedreptățite, apărarea acelei nenorocite pe care infamia și corupțiunea bărbaților a aruncat-o pe trepta cea mai de jos, prostituțiunea. In numele demnității omenesci, în ■rUlumele familiei, despre respectul căreia vorbesc neîncetat cârmuitorii, cerem acestora să nu umilescă sensul căruia aparține mama lor. ^ Semtul cel mai vădit al decăderea unei societăți este disprețul iei pentru femeiă. Privind pe cei ce ne încongioră pe cei tineri mai vârtos, auzindu-i vorbind despre femeiă, mărturirim că nu mai suntem surprinși de cele ce se petrec în administrațiune, căci îndoială nu póte fi: putrigaiul a pătruns până în măduva oselor. Față cu acest ron nu stăm la îndoială, și, rupând sdrențele ce mai acoperă încă rana, o punem guta înaintea ochilor celor ce nu sunt încă cu desăvârșire orbiți. Subiectul póte fi scabros, murdar pentru unii, pentru noi, tot ce este menit a locui că bala, curat este. V. Națională de la 30 Mai ne dă urmatórea scrie: „Se vorbesce că serviciul prostituatelor, care se alică supt administrațiunea comunală, are să trăcă supt administrațiunea poliției capitalei. ..După cât suntem informați, d. prefect al capitalei ar primi să ie supt administrațiunea sea acest serviciu, supt condițiune însă ca să i se dea tóte mitjlocele necesarii pentru a putea avea un control eficace și real asupra acestui serviciu. „Cu acesta ocasiune ne permitem a atrage atențiunea d-lui Moruzi că măsuri trebuiesc luate nu numai în privința prostituatelor cunoscute publicaminte, dar și contra acelor femei cari, supt pretestul că sunt lipsite de miijlace și caută a-și câștiga esistența zilnică, se dau la tot felul de desfrânări, cari nu pot avea decât rele consecințe pentru societate.“ Și organul pretins liberal adaugă: „Aceia cari nu înțeleg cuvântul de familie de sicur câ vor protesta contra unor asemene măsuri și vor striga ca să atenteze la libertatea individuală. “ Cu totu amenințarea confratelui nostru, cu riscul de a fi puși la indeciul societății guvernamentale și priviți ca dușmani ai familiei, protestăm contra acestei loviri ce se aduce libertății individuale, familiei, și moralei publice. S’a mai vorbit acum două ani de acesta reformă. D. Radu-Mihai a înnaintat chiar ministrului de interne un raport prin care cerea înființarea unei adevărate poliție a moravurilor. Românul, supt direcțiunea lui C. A. Rosetti, a protestat cu tărie contra acestei reforme strigând cârmuitorilor : „Luați semn ! un nou vițif iese la lumină, vă nouă lepră vă coprinde“. Guvernul luă sămă și râul nu se făcu. Vom reveni asupra“acestei cestiuni, care pentru noi este do uă mare însemnătate morală, și cum ca d. prefect, studiind mai cu de amănuntul cestiunea, va vedea primejdia ce amenință societatea și nu va voi să primescá rolul ce voesce guvernul să-I dea. Credem ca scopul d-lui prefect este d’a moralisa societatea și d’a stârpi unul din flagelele cele mai mari ce o bântuie. Acesta este și dorința nóstrá, dar mitjlacele spre a săvîrși acest bine sunt cu totul altele, dupe vederile nóstre. După cele ce citirăm în jiarul oficios, vedem câ dânsul atribuie causa râului prea marei libertăți ce se lasă. Causa râului vine după noi din aceea câ măsurile ce se iéü sunt pre aspre, pre se lovesce în libertatea omului. Am spus deja, vorbind de acesta cestiune, câ prin regulamentul comunal actual privitor la prostituțiune se dâ putere aginților însărcinați cu acest serviciu a săvârși faptele cele mai arbitrare. Siguranța și onerea unei familii depind acil de bunul plac al unui impiegat polițienesc sau comunal. D. prefect, și lucru mai grav, un simplu comisar pate cere înscrierea oricârei femei îi va trăsni prin cap și ea pe dată va fi smulsă din sînul societății, va fi privită ca uă ființă aparte, supusă la tote umilințele. N’am auijit să se fi făcut abuzuri de putere în astă privință; póte chiar ca administrațiunea a isbutit a le înlătura, dar nu este óre de temut ca vre-un comisar să fie amăgit, să servescá, fară a sei, de instrument al unor răsbunari ? Lucrul nu este cu neputință. Poliția nostra dispune de puține mijloce, impiegații fiind râs plătiți, nu se póte avea garanții suficiente de moralitatea lor și suntem convinși câ de prefect nu pute răspunde de buna purtare a tutor subalternilor sâi. In Francia, unde acesta instituțiune este înflorea iei, se petrec pe fiecare si abusurile cele mai spăimântátore. Am vădit tinere fete arestate, închise cu femei perdute, supuse visitelor medicale, am vefjut femei măritate supuse acelor esiginți pentru ca un aginte se înșelase. Intr’oă serie de articole ce am publicat, am dat numerose exemple despre ceea ce se petrece în alte țâri. Vom reproduce în numărul viitor unul din acele articole, spre a arăta inconvenientele sistemei ce pare ca se va introduce la noi. Pentru aztî ne mărginim a protesta contra unei reforme ce ar avea consecințele cele mai funeste și a cere a se renunța la un proiect care ar avea drept consecință ca copile de 16 ani să fie supuse rușinoselor manoperi polițienesc. Spunem din nou ceea ce spuneam în 1883 : „Prima măsură reclamată de siguranța publică și de morală este a se desființa, pe dată, orice regulament privitor la prostituțiune. A se lua măsuri spre a avea un serviciu sanitar bine organisat, spre căutarea sărmanelor bolnave. A se lua aceleași măsuri faciă cu bărbații ca și cu femeile, căci ambii sunt tot atât de primejdioși. Orice deosebire făcută între cele două sccse este uă insultă adusă celeilalte parțî, ci răul ce s’ar împedica d’uă parte s’ar săvărși de cealaltă.“ privitóre la răspunderea patronilor, în caz de accidente întâmplate lucrătorilor în timpul lucrării lor, după ce miniștrii agriculturii și justiției au pus cestiunea de încredere. Roma, 11 Iunie. — In privința cererii Bulgariei de a fi admisă în senul Conferinței sanitare, cabinetul italian crede ca acesta cestiune este de ordine curat interioră și cară să fie resolvată printr’un arangament direct între Bulgaria și Turcia Celelalte puteri sunt de aceeași părere. Berlin, 11 iuliu.— Buletinul legilor, publică legea care stabilește un imposit asupra transacțiunilor de bursă. Berlin, 11 iunie. — Consiliul federal aotărît să nu primesca propunerile cari au de scop stabilirea unui dublu etalon monetar. Paris. 11 Iuniu—Generarele Chabaud- Latour a murit. Paris. 11 Iuniu. — Scara tribunalului Thiers (Auvergne) s’a surpat , s’au omorît 24 de persone și s’au rănit 164. Madrid, 11 Iuniu.—Cholera se întinde în tota Spania. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 11 Iuniü.—Se crede în genere ca d. Gladstone va rămâne în cabinet și câ va renunța la un politică apăsătore asupra Irlandei. Roma, 11 Iuniü. —Camera deputaților a adoptat prin scrutin secret, cu 119 voturi contra 116, ântâiul articol din legea DIN AFARA ENGLITERA Evenimentul cel mare al cailor este încă înfrângerea ce a suferit cabinetul Gladstone în Camera comunelor, și demisionarea lui. Uă telegramă din Londra, cu data de 9 iunie și publicată de Neue freie Presse, ne aduce urmatorele amănunte în acesta privință : In Camera comunelor dominauă mare ferbere; sala desbaterilor și culoarele erau înțesate de lume. D. Gladstone veni la Cameră mai de dimineță ca de obiceiu și decbiarâ ca miniștrii auotărât să comunice Reginei cum s’au petrecut lucrurile, fară a putea da casă, după obiceiu, și trebuinciusele amănunte. Vor trebui, tot după obiceiu, să trăcă âncă câteva 4rei în care Camera comunelor nu se va putea ocupa de nici oă afacere. De aceea primul ministru ceru, ca după închiderea ședinței de astăzi, Camera să se amâne până Vineri. Acesta dechlarare însemneza ca guvernul aotărît să demisioneze. Dar fiind ca Regina locueșce acum în Balmoral și primul ministru trebue să-i înmâneze în personă demisiunea Cabinetului, apoi afacerea va sta pendinte până când Regina va primi pe șeful cabinetului. Ambele Camere, după cererea d lui Gladstone, s’au amânat până Vineri. TURCIA Porta stăruiesce încă și astăzi în puntul sau de vedere, câ trupele turcesc vor ocupa Suakupul numai atunci când Engliteza se va otărî să evacueze tot Egipetul, și acesta într’un răstimp fics. Se pare însa câ cei din Londra nu sunt dispuși a lua un asemene angajament și de aceea se pregătesc pentru eventualitatea ca, îndată ce va sosi un refus positiv din partea Porței, se plărască ocuparea într’un chip definitiv a Sualimului de câtre trupele engleze. SPANIA ziațele sosite astăzi din Madrid aduc programa nuoei partite liberale, care s’a format din stânga dinastică și din partizanii d-lui Sagasta. Patru sunt principalele punte ale acestei programe și ocole : La alegerile pentru Camere în Stat, provincii și municipii, vor avea dreptul să-și dea votul lor, în forma prescrisă de lege, toți cetățianii spanioli de sens bărbătesc, care se bucură pe deplin de drepturile lor civile și politice, cu reserva acelor escepțiuni pe care le va crea legea în vederea neaverii naturale, a unei condamnațiuni corecționale sau a unei pedici fizică sau morală. Autoritățile și funcționarii publici, oricare ar fi rangul și clasa lor, sunt responsabili pentru actele lor naintea puterii judiciare, ale cârei tribunale pot sta oficial, în temeiul competinței lor , sau după cererea unei partite, să-l cheme îndată la răspundere. Se esceptă miniștrii coronei, a căror responsabilitate va fi regulată printr’uă lege în conformitate cu art 45 din Constituțiune. Se mai esceptă încă președinții tribunalelor supreme și ai consiliului de Stat, pentru a câror dare în judecată pentru delicte comise în exercițiul funcțiunii lor trebuie să se cera voia de la consiliul de miniștrii. Puterea judiciară se va forma din Curțile de apel și din Curțile cu jurați. Acestea se vor pronunța asupra delictelor politice. Constituțiunea nu va mai putea fi modificată pe viitor decât numai de Camere alese și convocate într’adins, și acesta numai în urma uneiotărîri a Corpurilor legiuitore, care vor arăta puntul sau puntele ce trebuiesc modificate sau desființate. Națiunea de la 31 Mai publică următorul articol : L’a 4L cu eu și grupul meu n’avem un program, cu programul de la Mazar- Pașa nu este îndestulător, câ fie ce grup politic trebue să aibă programul său în care să se arate tot în tote amănuntele ca într un program de scale. Mai antei, eu nu am un grup al meu, nici aparțin vreunui grup. Departe de a face un grup în deosebi, văd cu durere înmulțindu-se la noi grupurile politice; câci înmulțirea lor este un rou simptom, să probă de slăbiciune, de decădere, de descompunere a partitelor. Nu prin desagregațiuni, ci prin agregațiuni să măresc și să întăresc partidele. Cristalizarea oricârei formațiuni, care să face în condițiuni normale, trebue să aibă aceleași prismuri. Nu am angagjamente luate cu nici un grup. Nu ascult decât de ceea ce cred ca este glasul țârii, numai câtre ea mă simt angagiat. Eu fac, precum totdeuna am făcut, parte din partidul liberal-național care, în apreciarea mea, îmbrățișază marea majoritate a poporului român. Acesta nu mă împedică d’a avea amicie pentru omenii de bine din tote partitele. Omenii necinstiți, falși, sau cari și astăzi voiesc să aducă prin străini schimbări în țara lor, sunt singurii români cu cari nu pot simpatiza, oricare ar fi partitul ce furand nenorocirea să-I posedeze. In ceea ce privesce programele, țara este sătulă de programe. Ea nu mai crede într’ânsele. Colectiviștii, și ei au un program destul de frumos și sunt gata a-1 mai împodobi cu tóte îmbunătățirile, cu tóte reformele ce li s’ar cere , cei cari nu au de gând să-și ție promisiunile, aceia promit mai lesne și mai mult. Eu unul nu mai amintesc aci nici programul de la Mazar-Pașa. Programul meu ca om este întrega mea viață publică și privată; ca român, doresc ca țara mea să fie cea mai morală, cea mai cultă, cea mai avută, cea mai tare din tote țările, doresc ca ea să devie cel mai mare, âiiteiul imperiu al lumii; ca cetățean care am datorii și drepturi civice și politice, programul meu este Constituțiunea și tóte legile esistente, pe care țara, prin represintanții săi liberi aleși, le va completa și îmbunătăți treptat după putință. Avem dar toți cetățenii datorii și dreptul să cerem și să dobândim stricta observare a constituțiunii și a tuturor legilor de câtre toți. Că dată acesta cerere satisfăcută, vom aviza la mijlocele cele mai nemerite pentru a nu mai cădea în păcatele trecutului și a face și la noi cu putință respectul legii, libertatea în alegeri, justiția, ordinea, progresul Trebue să intram în lege, să reluam posesiune de drepturile nóstre, trebue să fim ca să ne ocupam apoi de cum am putea fi mai bine în viitor. Mai nainte de tate, țarei și coronei le trebue un guvern , ca numai guvern nu se pute numi ceea ce avem astă cu, colectivitatea, adică uă adunătură de renegații tuturor partidelor, de sperjurii tuturor domnilor cari, la început prin fraudă, mai în urmă prin corupțiune și prin terore, au usurpat tóte puterile Statului, și a fi compromis și țara și corona. In afară, prin lipsă de franeheță, de demnitate, și de pricepere, ne-au umilit înaintea unora, ne-au învrăjbit cu alții, și ne-au alienat stima și simpatiile tuturor. In întru, lipsa de consciință, lăcomia, arbitrarul, beția omnipotențiilor a demoralizat, a sărăcit, a esasperat țara. Grație acestor mari patrioți și omeni de Stat, astăzi ne bucuram de nădată de tote avantajele și ale despotismului și ale anarhiei. Și conderanții noștri, pentru a nu le scăpa victima din mână, aruncă străinilor tot ce le cer ca să le dea pace, și nu se îndeletnicesc de cât a slăbi și țara și corona, și a le răci, a le deslipi una de alta. Acesta stare de lucruri periculosá, oriabilă, a dăinuit deja prea mult. Prin mijilacele legale, corona singură o mai póte face să înceteze. Supt regimul actual al legerî nu mai sunt posibile ; placă dera SAMBATA, 1 IUNIU 1886 Luminétate și vei fi. ABONAMENT E In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: PARIS, la Havas, LaSÍeU“®V^ir,ulnIT>?l1 ofioieIe Poștale. VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, FleischmariSj3 ®ourse- V ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. G.) 15, Genova — Articolele uepnblicate se ard — jetstâții Sele Regelui să dea Românilor un guvern care să fie fidela espresiune a simțământelor regale, și țara va putea da și ea atunci acelui guvern un represintațiune care să fie adevărata espresiune a voinței sale." La rândul nostru, să punem toți tótu activitatea și tótu inima nóstrá pentru ca corona și țara să reea deplina lor libertate de acțiune. Bucuresci își taie reședințele județelor, prin întruniri publice și prin petițiune, să aducă cu respect și încredere la cunostința Majestații Sale Regelui dorința profundă, iresistibilă a țâul. Dumitru Brătianu. SOIRI D’ALEDILEI D. ministru al agriculturei, industriei, comerciulul și domenielor adresezo uă circulară câtre toți prefecții de județe, punându-le în vedere ca, în vederea concursurilor și esposițiunilor agricole și industriale, să se înțelegă cu membrii comisielor agricole în privința uneltelor ce ar crede de preferit a se distribui în fiecare județ, comunicând în urmă resultatul ministerului. * * * L’ Indépendance roumaine publică urmatorele serii: „ —Ministrul afacerilor străine a adresat că notă cabinetului din Pesta spre a protesta contra măsurei luată din moü contra importării porcilor în Ungaria“ „—Se astemră câtă dată după întorcerea M. S. Regelui, d generare Fâlcoianu și d. G. Leca se vor retrage din cabinet. Se zice ca vor fi înlocuiți prin dl. G. Chițu la finance și d. generare Leca la resbel. „Supt tóta reserva“ — Recursul comunei Galați în procesul cu antreprenorul egourilor va veni la 8 Iunie dinaintea primei camere a Curtei de casațiune. * * * Cursurile școllelor secundare au încetat astăzi, cr esamenele anuale se vor începe Joul la 6 iunie. * * * România Liberă atrage atențiunea guvernului asupra soliei primită din Cernăuți de câtre foile vienese, ca în Basarabia meridională și în ținuturile limitrofe ale României s’ar fi ivit uă insectă necunoscută până acum, în număr colosal care nimicește viile mai tare decât filoxera. Guvernul rus ar fi și trimis uă «omisiune la fața locului ca să studieze nuoul parazit.* . * * Recolta rapiței va fi anul acesta, după informațiunile ce are V. Națională, din cele mai satisfacătóre, în județul Teleorman sunt aprope patruzeci de mii de pogane de rapiță. Producțiunea totală se socoteșce a fi de cel puțin 18,000,000 lei. Prețul oferit de casele Dreyfus și Rotsehild e de 110 lei de chilă. ** * După cum ne încredințăză d. D. C. Butculescu, președintele societății „Cooperatorilor“, 4ke Liberalul, distribuirea medaliilor și a diplomelor obținute de esposanți se va face cu mare solemnitate la 26 ale viitorei luni Iunie, când se vor organisa și trenuri de plăcere pentru cel ce ar voia visita lașul. * Mișcarea populațiunei orașului Botoșani de la 19 până la 25 Mai inclusiv.—Născuți creștini 15, Israeliți 7.Morți creștini 12, Israeliți 12.* Se crede ca pe la sfârșitul lunei Octombre se va termina până la Roșiorii-de- Vede linia ferată care trebuie să lege Costeștil cu Turnu-Măgurele. * * A * A * Aflam ca, în curând, uă trupă romană de operete și comedii va dauă serie de represintațiuni în grădina numită uă dată Stavri. Cu talentul de care este înzestrată trupa, ni se promite multe seri plăcute. * * * Posta află cată fabrică pentru facerea bețelor de chibrituri se va înființa în Galați. Ea e dă dependență a fabricei de chibrituri de la Filaret. Primăria ar fi acordat deja autorisațiunea cuvenită și lucrările vor începe îndată. Fabrica se va instala în Badalan. * * * Lucrările pentru clădirea liceului de Brăila se continuă cu multă activitate, zice Dunărea. Acesta lucrare costă 163,000 lei, dintre care 63,000 sunt oferiți de primăria Brăilei. Azi s’a înfățișat înaintea secțiunei IV a tribunalului Ilfov, procesul corecțional intentat d-lui N. Ioanid de câtre unii din moștenitorii repausatului Enache Colțatu. Resultatul este încă necunoscut. SCIRI DIN AFARA Se anunță din Petersburg câ numărul recruților ce vor fi chemați anul acesta supt drapel, pentru armată și flotă, este de 230,000 ómeni.* Sciri telegrafice din Atena spun ca este probabilă închiriarea unui compromis între Savas-pașa și Adunarea națională din Creta. Consulii lucrezá spre a se ajunge la uă împăciuire. * Un depeșă din Mecsic spune ca lângă Lagos s’au înecat aprope 100 persone din causa unei revărsări a apelor. * Un membru al guvernului engles ar fi 4is ca partita liberală, și mai ales radicalii, trebuie să silescá acum pe conservatori de a primi puterea. * Se telegrafiază urmatorele din Petersburg, cu data de 9 Iunie : „Președintele Senatului, marele duce Mihail, a plecat la Amsterdam. „Generalele Richter s’a întors acum din călătoria sa în străinătate, unde se dusese spre a deplinită misiune militară.“ Esposițiunea articolelor produse din lapte. Corespondință particulară a Românului Budapesta, 27 Mar Astăzi represintanții presei au visitat în corpore secțiunea în care sunt espuse articolele produse din lapte, și din fericire luând și ea parte împreună cu represintanții presei, vă pot da în acesta privință urmatórele amănunte interesante și basate pe date positive, înainte de a intra în descrierea acestei secțiuni aflu cu care a aminti ca ministerul agriculturii, comercialui și industriei a avut la anul 1883 fericita ideia de a înființa pe lângă ministeruă comisiune speciale în frunte cu un inspector general, care să se ocupe special numai cu ramura agricolă a iăptării, îngrijind totde nădată și pentru nobilizarea rasei vitelor cornute. De la funcționarea acestei comisiuni și până astăzi, în timp de două ani, pe lângă ea a organisat în mod rațional învățătura privitore la lâptărie și a înlesnit desfacerea articolelor preparate din lapte, dar a mai lucrat forte mult, încât în mai multe pârți ale Ungariei s’au instalat stabilimente basate pe asociațiuni de lâptărie, ale câror produse vor forma cu timpul un frumos isvor de bogăție naționale. Intre aceste întreprinderi astf 4* e cea mai de căpetenie asociațiunea de la Pesta și Arad Cea d’ântâi chiar și în anul ântâi a avut un venit de un sfert de milion de florini In Ungaria asta de abstracțiune făcând de vitele micilor proprietari, dar numai pe moșiile mari administrate în mod rațional se află 6000 de vaci al câror lapte se vinde și 3000 din al câror lapte se prepară caș și unt. Cu chipul acesta laptele pus în circulațiune se urcă pe an la 14 milione de litri în valore de 900,000 fl. v. a. adică aprope un milion de fiorini. Din aceste 9000 de vaci, 2000 sunt ale întreprinzătorilor asociați, cari numai inspectorelul agricol au să mulțămască asistența lor. Comisiunea specială pentu lâptărie împreună cu inspectorul și în unire cu proprietarii au întrebuințat pe an mai bine de un sfert de milion de florini pentru cumpărarea de vaci de rasă din țerile apusene, pentru clădirea de grajduri și al altor edificii trebuind-3e la lăptărit. Neapărat acesta ramură lasă încă mult de dorit, câci Ungaria și în anul trecut a importat din străinătate mai bine de 20,000 măji metrice de caș în valore de mai bine de un milion și jumătate de fiorini Dar despre aceea ca lucrarea începută de ministerul agriculturei va progresa din an în an mai mult numai încape nici uă îndoială Astăzi chiar mai mult de douăzeci de localități cer înființarea unor asemene stabilimente de lâptărie basate pe principiul întreprinderilor prin asocia-