Romanulu, iunie 1885 (Anul 29)

1885-06-25

După ce de­terminară tóte formalită­țile, eu, care fusesem martorul acestor e­­xecuții, me rugai de on­diarul care coman­dase batalionul să mă lase să iau uă bu­cată din frânghia cu care fusese spânzu­rat bulgarul, câci mi se spusese încă din copilărie cu­ frânghia de la spăndurațî a­­duce noroc și bani mulți! Am tăiat uă bu­cată bună dintr’easa și mergând în Bu­­curesci am împărțit-o cu tote rudele și prietenii mei. Sunt șapte ani de atunci, și în loc d’a ne îmbogăți, am ajuns póte cu toții mai săraci! Se vede ca pentru a fi folositare, frân­ghia trebuie luată de la om care s’a spân­zurat de bună voe! Cine știe! » Max. P­­l­O­I­L­E In fiilele de 9, 10, 11 și 12 Iunie 1885, din ploile căzute, apa Amaradia, debor­dând, a distrus 10 pogone porumb, 12 pogone grâu și o­ grădină cu zarzava­turi cu 6 pogone. In județul Gorj, ploile păfrute in fiilele de 11 și 12 Iunie 1885 au cansat pagu­bele urmatóre : In comuna Balta, plaiul Vulcan, s’au rupt tóte podiscele și s’au inundat 100 hectare fenețe și porumb,­­înecând apele în furia veniturel­lor și uă fiică, în etate de 9 ani, a lui Bucur Glavan, care sta în paza vitelor. In comuna Cărbesci, vărsându-se Jiul a înecat tóte semănăturile de porumb și livezile din lunca Jiului.­­ In comuna Ceauru s’au inundat 100 hectare porumb și 20 hectare fenețe. In comuna Dănesci s’am înecat tóte fenețele și semănăturile de porumb, ru­pând și tóte podețele de pe drumurile de comunicație. pr­in cele-i­alte comune din plășile Vulcana-Ocol, pagubele sunt prea puțin simțitore de­ore­ce și plaia a câftut mai puțin în acesta localitate și comunele sunt situate mai în depărtare de apele furiase. In comuna Novacii, rîul Gilortu a dis­trus tote punțile. In comuna Cârligei, pe calea județiană No. 3, a rupt piciorul unui pod; éi un altui tot din acesta comună a fost dis­trus cu totul cum și tote iazurile mo­rilor. In comuna Petresci de­ sus, apa a luat un mori rupând podul și distrugând șo­­seua de la capul podului pe o­ întindere de mai mulți metrii. In comuna Pojogeni s’au înecat 300 hectare semănături cu porumb ale locui­torilor, distrugând și tetonele de la două mori. In comuna Benteșci s’a rupt la un cap I podul de peste apa Ciocadia. De pe linia telegrafică Hirișescu-Cârli ■­gei au fost luați de apă 9 stâlpi, oi 8 au fost dărîmați. In comuna Albeni, s’au distrus tóte­ie­­zurile morilor; s’a inundat a treia parte din semănăturile­­ locuitorilor; s’a distrus șosaua pe o­ întindere de 20 metri, smul­gând să lacră de la capul podului din a­­cea parte din calea vecinală a plașei A­­maradia, luându-și apa curgerea pe acea parte ruptă și ast­fel podul a rămas pe uscat. La corn. Socu pe calea județiană No. 2 s’a distrus șosaua cu 6 metri și capul po­dului de peste Gilort din acel punt. La corn. Turburea de pe aceiași cale s’a distrus un pod dintre linia comunei și podul cel mare de peste Gilort, care n’a suferit nici oă stricăciune de cât șosaua puțin la un cap al său; cr semănăturile de pe tota valea Gilortului din apropie­rea apei s’au înecat fară a se putea până acum constata câte hectare. In plasa Jiului, în comunele Rovinari, Moi, Vlăduleni și Urdari s’au înecat tóte semănăturile din locurile de luncă fară a suferi pagube mai mari, de­ore­ce în acesta parte, ploile fiind mai domole, apa a trecut fară a culca porumburile; oi la comuna Ionesci și Brănesci, unde Jiul se împreună cu Gilortul, cari au ve­nit cu cea mai mare furie, au debordat împreună, inundând mai tate semănătu­rile de grâu și porumb, cum și livedi, mai cu osebire la cătunele ri­­e Capul- Dejului și Brebenei. Podurile din acesta plasă s’au distrus în parte cel din co­muna Roșia peste apa Tismana, cel din comuna Valea cu apă (la Mărculescu) peste Jiu, cel din comuna Pestena (nu­mit Crețulescu) peste Jiu și cel din co­muna Gârbov­u-Isoorele (al lui Frumușanu) peste Jiu, sunt stricăciuni însă ce se pot­ repara îndată. De alt­fel, ploile încetând de 2 fiile, și căldurile devenind simțitore, semănătu­rile din cele­alte localități, cari au fost ferite de înecuri, promit a da resultate mulțumitore. (Mon. oficial) INTÉMPLARILE DILEI CAPITALA.—ȚERA.—STRĂINĂTATE Câste turbat.—Cetâțfnul din Bacău pu­blică următorele : „Luni 17 luniu s’a ivit un cas de tur­bare. „Un copilă de 9 ani a evreului Haim­ Froimovici din acest oraș, cu 7 săptă­mâni în urmă fusese mușcată puțin la mână de un câne. „Părinții sâi, fară să se gândescá la vre­ un pericol, am aplicat copilei la mână uă simplă legătură ordinară de doctorii casnice; rana în scurt timp s’a vindecat. „Din nenorocire în urma s’a descoperit ca acel câne a fost turbat, caci­­ abia după 7 săptămâni s’au ivit la copilă tóte simp­­tomele de turbare, constatate de d-nii doctori Prodan, Baroni și Müller. „Nenorocita a murit Mercur­ la 19 a. c. în convulsiunile turbărei.“ F­ELURIMI Un ceasornic istoric. — In moștenirea colonelului Cernobuzov, care a murit a­­cum de curând în etate forte navitată, s’a găsit un ceasornic cu r­epetițiune de aur, pe care sunt gravate în întru cu­vintele urmatore : „loachim Murat, căpi­tan de vânători pe jos.“ De lanțul aces­tui ceasornic se află legată un fel de me­dalie pe care se citesce : „Eleonora lui loachim al iei. Nu mă uita.“ Ecă istoria acestui ceasornic. Era în anul 1812, în ajunul bătăliei de la Boro­dino. Regele Napolului, voind să facă uă recunoscere, înaintase aprope de un detașament de cazaci, din care Cernobu­zov făcea parte ca simplu soldat. Rușii se pregătiau să tragă focuri, mai mulți din el ținteau pe rege, când Cernobuzof, recunoscând pe Murat, striga : „Presintați armele ! Ura! Trăiască re­gele vitejilor!“ Cazacii fură întru cât­va surprinși, dar se supuseră. Murat înainte și dădu lui Cernobuzov ceasornicul de care este vor­ba. Când generalele Platon afla acesta, înainta pe Cernobuzof la gradul de ofi­cial­, pentru actul sau de cavalerism. Măncătorii de insecte.­Un englez voind să dovedesca ca multe din insecte sunt forte bune de măncat, un ficar francez Le Centennaire face în acesta privință re­­flecțiunile următore : Tot atât de plăcut séu neplăcut este d’a mănca un greiere scn uă locustă, séu d’a mânca un locustă scn uă crevetă. Lo­­custa este forte stimată în Orivnte. Ara­bia, Siria, Egipetul fac un mare trafic. Am măncat locuste și le recomand celor lor ce le plac să mănânce bine. Repet ca nu este alt, de­cât oă afa­cere de modă și de prejudecată. Căte­va rase din Africa n’ar mânca pentru nimic în lume carne de iepure, în schimb însă mănâncă furnici. Este de mirat ca sunt cărnuri cari vm se mănâncă. Un pâic de șoreci este mai bun de­cât un pâtc de brusce, și șiobola­­nul este preferabil iepurilor de casă. Ce diferință încă între un șărpe și un țipar. Nici uă diferință alta, de­cât cu șarpele este mai delicat. Cât pentru pisică, ea are carnea cea mai bună. Locuitorii din arh­ipelagul Andaman trăiesc cu șiobolani, cu șerpi și șopârle pe cari le gătesc cu un sos de molusol. Pe marginele rîurilor Missuri și Mississi­­pi, carnea de câne este cea mai căutată, și la Emeraldi găsescl câte uă maimuță friptă pe masa fie­care Un om avut. Chinezii fac bucatele cele mai gustase din carne de câne, de șiobolan, din șerpi și labe de urs. Ilie ROMANULA 26 IUNIU 1885 In Indiile occidentale, se mănâncă fórte mult omisiile. Sfirșitul unei legende.—Comisiunea pri­vilegiilor Camerei lorfiilor din Englitera, s’a pronunțat, după o­ anchetă de mai multe săptămâni, în afacerea Lovat de care deja am vorbit aci. Se scie ca un lucrător miner din Cor­­nonailles, anume John Fraser, a reven­­­dicat, ca revenindu-i după dreptul de moș­tenire, baronia de Lovat, în Scoția, pre­cum și demnitățile și tote titlurile și o­­norurile, în virtutea unui decret regal din 1426. El a pretins ca se coboră în linie­­directă din fiul celui de a­l nouălea lord Lovat, Al. Fraser, care, în urma unor neajunsuri cu justiția, a preferat, acum două sute de ani, a se refugia în Corno­­nailles, unde a lucrat în mine și a murit sărac. Baronul actual de Lovat a combătut pretențiunile minerului, înfățișând docu­mente prin care s’a atestat câ Al. Fra­ser a murit neînsurat în 1689 și, prin urmare, n’a putut să aibă moștenitori le­gitimi. Comisiunea privilegiilor, în consideren­tele­otărîrii sale, dechiară câ reclamantul n’a putut să aducă întru susținerea tesei sale de­cât numai de chiar ațiuni neresultând din acte seriose, ci numai din tradițiuni ce nu pot fi justificate. Acesta­otărîre lasă totuși uă îndoială. Este sigur ca spre finele secolului XVII un personagiu misterios, în privința că­ruia s’a vorbit forte mult, s’a angajat ca miner în minele de la Cornonaudles. Cine era acest personagiu? Este probabil ca ocasiunea d’a sonda acest mister n’are să se mai presinte. Datoria de onore.­Un engles primeșce la dânsul p’un croitor care venise să-I platesca­că factură. Lordul câci engle­­zul era lord, era aprope să se despartă de croitorul sau fară să-I platesca, când se auzii bătând cine­va la ușă. Era un amic care venea să­ i se platesca­că da­torie de joc de cârd­. Fără să mai aștep­te un minut, debitorul își plătește înda­tă datoria. Croitorul, vădând acesta, îi fa­ce : — El bine, dar­e­u ? — El bine, d-tea trebue să mai aș­tepți, răspunse lordul. Nu putem să nu plătesc acesta datorie, câci ea era uă datorie de onore. — Dar, ce este uă datorie de onore? — Uă datorie pentru care nu se da nici un înscris și care nu este garantată de­cât cu onorea. — Décá este numai atât, mirord, a­­dauga croitorul rupând înscrisul, atunci nu mai este nici un înscris între noi. ULTIME SOIRI Până la ora 4 Agenția Jlavaș nu ne-a comunicat nici un telegramă. INFORM­AȚIUNI I. P. S. S. Mitropolitul-primat, care a fost peste Milcov pentru câte­va zi­le, s’a întors Duminecă dimineță în capitală. —x — D. d­r. Busch, nuoul ministru al Ger­maniei în capitală, care a sosit Sâmbătă sera în Bucuresci, a plecat astă­zil la Si­naia pentru a presinta mâne M. S. Re­gelui scrisorile sale de­­ creditare pe lângă guvernul român. ---X — D. N. Crețulescu, ministrul țârei la Petersburg, s’a întors era de la moșia sea de lângă Leurderl. —x— D. Radovici, ministrul Germaniei în Constantinopole, a trecut Duminecă spre Berlin, plecând de le postul sau în virtu­tea unui concediu. D. I. Câmpineanu, ministrul afacerilor străine, s’a întors chiar de ori în capi­tală, venind de la Sinaia. — x— D. D. Sturdza, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, a plecat a­ spra peste Milcov. —"— Suntem rugați a arăta din m­on d-lui prefect al poliției capitalei, câ Duminecă sora nu a fost de­cât câte­va birji în gara de Nord, la sosirea trenului de plă­cere. Și de astă dată un însemnat număr de bărbați, femei și copiii s’au întors pe jos la miefiul nopții în capitală.] — x— D. Ion C. Brătianu, primul ministru, este așteptat astă sera saü­mâne în ca­pitală. Peste fir se va ține un­­ consiliu de mi­niștrii. —x — Dumineca trecută, 12 ore noptea, s’a furat casa de bani din stația Crivina. Casa a fost scosa pe ferestru, spărgân­­du-se asemenea și dulapul în care se află biletele de călători și luându-se tot ce era în ei. Se fa­ce ca în casă se aflau vrouă câ­te­va sute de lei și mai multe hârtii de valore. Justiția anchetézá faptul. — x— La k­ilometrul 303, între Craiova și Balș, trenul a călcat Dumineca trecută un om, care a rămas mort pe loc. — x­­ Consiliul comunal al capitalei apro­bând planul de alinare al stradei Regale, ast­fel după cum s’a propus de consiliul tecnic, supune pe d-nii frați Elias la oă retragere de 6 metrii și jumătate. După câte aflam d-nii frați Elias va deschide proces primăriei pentru despă­gubire. . —x— Se faice cu mâne sora se va ține la li­ceul Sf. Sava uă întrunire a profesorilor șcólelor secundare din Bucuresci. Acesta întrunire e provocată de nemulțămirea generală pricinuită de darea notelor pen­tru promoțiunea elevilor dintr’oă clasă într’alta,—promoțiune care, după cum se afirmă, a fost făcută conform legii, regu­lamentelor și ultimelor circulari ministe­riale primite în ajunul esamenelor. Vom ține pe cititorii noștril în curen­tul acestei cestiuni care interesă forte de aprope întrega opiniune publică. — x—­­—Sâmbătă, 4 Iulie stil nuou, s’a ținut la Paris de câtre d. Louis Ulbach uă con­ferință asupra lui C. A. Rosetti. Vom da cititorilor noștrii amănunte a­­­supra conferinței distinsului publicist în­dată ce ele ne vor sosi. — x— Următorea telegramă a fost depusă în filua de 4 iuliü st n. la biuroul telegrafic din Severin, la adresa d-lui ministru preșe­dinte Brătianu, și una identică pentru fi­arul Românulu. Sócrul meu Sava Savici se afla arestat și maltratat de nouă fiile de politaiă, și implicat în spargerea Casei Osser. Sun­tem în România de 10 ani, tribunalele corecționale și criminale nu cunosce nu­mele lui; în numele legii și al umanității cer dreptate și liberarea socrului meu. Mulți omeni onești stau arestați în suze­­ranele poliției, pe când póte autorii a­­cestei crime se desfateza la adăpostul li­bertății, ocrotiți de incapacitatea sau de roea credință a acelora cari sunt chemați a distribui dreptatea. Franciska Savica. Pentru primirea acestor telegrame s’au dat adeverințele cu No. 154 și 155. Te­legrama adresată Românului nu ne-a fost transmisă. Semnalăm ministrului purtarea arbitrară a directorului poștelor. —x— Esamenele de musica vocală la asilul „Elena Domna“ de supt patronagiul Ma­iestății sale Regina Elisabeta, se vor face Mercur! 26 Iunie . Clasele primare și di­visionale orele 9 a. m. Clasele normale superiore orele 3. p. m. — x— Citim în La Justice : „Unul din confrații presei străine, d. Wolowski, corespondinte al fiiațelor aus­triace și ungare, a fost apucat de uă dată de un acces de alienațiune mintală, pe când se afla într’unul din salonele Came­rei, și a început să strige : „D. de Bis­marck a voit să mă cumpere. Acesta este infam ! l-am făcut răspunsul ce merită !“ D. Wolowski ne este îndestul de cunos­cut ca fiiarist; d-sea, în mai multe îm­­pregiurări, a apărat causa României în fiiarul său Messager d’Orient, ce apărea în Viena, și acum în urmă în fara parisiană Messager d' Occident. BULETIN BIBLIOGRAFIC A eșit de supt tipar și se află de vef­erire la principalele librării din capitală: Ludovic XIV și­­ Constantin Brâncoveanul studiu făcut de d. Ion­escu-Gion după do­cumentele inedite ale Academiei Române și publicațiunile secolului XVII și seco­lului XVIII, aflătore la Biblioteca Națio­nală din Paris. Cartea se află în deposit la autor,­­ strada Tudor Vladimirescu. Prețul unui exemplar 7 lei. SOCIETATEA DE ASIGURARE »UNIREA“ Face cunoscut proprietarilor­ mem­­bri și tuturor cetățenilor, ca de la începutul anului curent, reasigură cea mai mai mare parte din proprietățile asigurate la dânsa la altă societate, atât pentru a împuțina plata pagu­belor provenite din incendiu, precum și a fi la adăpost de ori­ce pagubă mare care se putea crede ca ar îm­­pedica mersul său. Acesta societate face asemenea cu­noscut tuturor cetățenilor și proprie­­tarilor­ societari ca, conform art. I din statutele sale, • conform votului adu­­nărei generale de la 7 Aprile și a­­cela al consiliului de administrație din 5 Mai, începe de la 20 Mai, asi­gurările mutuale pe viață, în caz de morte, de supra­viețuire și contra a­­sigurări. Asigurările se fac la sediul socie­tății în Bucuresci, strada Șelari 1 și la tote agențiile sale din cele­l­alte orașe. Direcțiunea. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCÎ PUBLICAȚIUNE Ne aprobându-se de consiliul co­munal resultatul licitațiunei ținută în zi­ua de 10 luniu curent, pentru pavarea stradelor : Municipală, Gâr­­lița și Laboratorul, se publică un nouă licitațiune care se va ține în zi­ua de 8 luli. a. c. orele 2 d. a. Doritorii de a lua pavarea acestor strade în parte sau în total sunt in­vitați a se presinta la aspețul comu­nal în arătata fii și oră, preparați cu garanții de 5% din prețul de­­viselor. Devisele și condițiunile se pot ve­dea în ori-ce fir de lucru, în cance­laria divisiei I administrative. p. Primar, 8. Fetrescu No. 24,695. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESTI PUBLICAȚIUNE La 22 iulie 1885, orele 2 p1 m. se va ține licitațiune la ospețul cu­v­in­te, mai caracteristice. De câte ori nu v’ați supărat pe Nicolae Costin și chiar pe N­iculcea pentru ca, în loc de a stărui asupra unui incident după care d-vostră ați fi văfiut întocmai pe unul din pro­tagoniștii istoriei nóstre cu obiceiurile, cu felul și firea sea, ei, Nicolae Costin ori Niculcea, aă trecut iute peste densul părându-li-se ca deea eî l’aă văfiut și a­­adesea amar ,l’aă simțit, și cel cari aveaă să vină după dânșii erau să-l cunoscă tot atât de bine. Cântărețul poporar, scu după cum să fi­ce de obiceiă „dar fiii necunoscuți ai po­porului român“ nu purced tot ast­fel. Nu-s multe ca’n cronicari evenimentele ce el cântă; în schimb însă, cele, cari au avut puterea d’a le deștepta inspira­­țiunea, vor fi cântate în tóte părțile și cu tóte amănuntele lor. Nimic nu scapă poetului poporar; tóte părțile, și mari și mici ale evenimentului, vin pe rând în colindul, doina, balada sau legenda ce el alcătuiesce. Mi-l închipuiesc, pe unul din acești simpli dei magnifici șefiî ai poporului ro­mân, șefiind la umbra vr’unui stejar pe întinsele câmpii de la Vale, sau pe pla­iurile de la Munte , departe de tot de scobotul orașelor, de neajunsurile, de ne­merniciele și de neasemuitele chinuri ale stărei de atunci; cu sufletul finiseit în facia măreței liniște a naturei; cu inima blândă și pornită spre duióse cântări; sosind din aufi ori din văfi cele ce s’aă petrecut în apropiere ori în depărtare, și începând a modula pe fluer, ca odiniora păstorii lui Teocrit sau ai lui Virgiliu, povestirea poetică a faptelor și fiiselor cari trec, sunt de trecut la nemurire. Un ast­fel de poet, dă inimă ca acesta nu va uita nimic din faptul ce cântă. Și d’aceea fiiceam mai sus ca el prin însă­și natura composițiunilor lor sunt mai compleți asupra multor subiecte de­cât unii din cronicarii noștri. Și pentru aceia, repețim ca, fară studiul și deplina lor cunoscere, viața română din trecut nu pate fi nici înțelesă nici altora bine spusă. Luați buni oră pentru a vă convinge și mai bine de adevărul fiicelor nostre, cele ce cronicarii ne spun asupra cochetăriei femeiesc­; amănuntele date de dânșii nu vă vor mulțămi, nu vor fi destule; fie­care din ele în parte nu va fi complet. Alăturați-le însă de cele ce spun colin­dele din colecțiunea G. Dem. Teodorescu (pag. 78 și altele), de cele ce adaug o­­rațiile de nuntă, și altul va fi la urmă, după aceste studii și comparațiuni, por­tretul cochetei române, „Celimenei“ din­tre Carpați și Dunăre, — femeiă tip că­reia din nefericire i-a lipsit în secolul trecut ori în secolul XVII un Moliâre scu cel puțin un Marivaux a pentru a-I nemuri sau a-i face clasici „plescăitul pă­pucilor“ și ochii cel de multe vorbitori. (Vefi­ și pag. 88) Pe urmă veți voi să descrțțî starea țârilor române în acele momente de ii­­foróse primejdii când domnii și boerii cu dor de țâră nu sjină cui să-și mai închine sufletul, pentru a înghiți mai lesne pa­harul durerilor naționale. Ponorul se scolă cu mic cu mare, e vorba de prăpădul ori de viața României. Dintr’un capăt al țârei la altul, totă suflarea romănască trebue să fie vostită pentru a sbura în ajutorul celor amenințați. Pentru acesta, citiți (pag. 178 și altele) în colecțiunea G. Dem. Teodorescu versurile închinate buciumului, buciumarea primejdiei în cele patru unghiuri ale țarei, pentru ca să afle tot Românul câ a sosit vremurile de grea cumpănă, când viețele tuturor trebuiesc închinate vieței naționale. Sce­na ast­fel înjghebată după datele poe­­siei populare, ar avea aceiași epică poe­­siă între Carpați și Dunăre, ca și scenele elvețiane care au inspirat pe Schiller și pe Rossini în Wilhelm Tell. Și afli încă în muscelele, și munți,­și văile, și prăpăs­­tiele Oberlandului bernes s’aude gemetul buciumului elvețian, care, altâ-dată când Elveția era aprope ca noi, răsuna îngro­zitor după piscurile Al­pilor, pentru a chiama pe muntenii liberilor cantone la luptă în contra cotropitorilor Habsburgi. Mărețe timpuri în patria lui Wilhelm Teil! mărețe timpuri în patria lui Ste­fan după Răsboieni, când buciumul, cân­tat de popor, arunca în aerul Moldovei strigătul iresistibil al vitejiei: Săriți Mol­doveni la luptă ! In partea însă care nu e din cele mici, în partea care e cea mai­ însemnată a colec­­țiunei G. Dem. Teodorescu, adică în par­tea care privește­­ limba, meritele colec­­țiunei și serviciile ce ea va aduce gra­maticilor și filologlor români nu se pot nu­măra. Câte fenomene gramaticale și filologice române nu-și găsesc lămurirea sau justi­ficarea lor în construcțiunea fraselor din versurile colindelor, orațielor, și celor­­l­alte feluri de poesie! Câte întorsături admirabile prin românismul, vivacitatea, potrivela și espresivitatea lor nu ar re­intra în curentul fraselor vorbite, deci a­­ceste colinde și orațiuni ar fi se fie mai de mulți cunoscute ! Ș’apoi, cu câte cuvinte n’am înavuți vocabularul nostru fa­lnic deea ne-am sili a ne apropria cel puțin uă parte din capitalul acelora cari am compus colindele, doinele și baladele! Mulțămită meșteșugitelor inversiuni ale versului popular, până și nefericitul de a scurt și-ar recăpăta dreptul de viață în scrierea românescá, ér elisiunile și cele­­alte licențe ce ne permitem în scriere și în vorbire s’ar otărî uă­dată pentru tot­­deuna până unde pot și trebue se mergá. In alcătuirea versului român și voăsu­r­­ilor sale silabice nu e poet d’acum care să fi reușit a varia măsura­rea cea mai bogată de cât poeții poporului. Ciceam mai sus ca libretistul viitorelor opere și operete române se va ajuta mult, forte mult din citirea și studiarea versurilor populare. Și în adevăr, fară de ele nu poți iti până unde pot merge licențile ce-ți permite geniul limbei ‘române, care’s vo­calele, binioră, din chiar miefiul vorbei cari pot fi unite, contopite, mâncate prin așa numitele sinerese, sinalefe, elisiuni și alte licențe prosaice sau poetice. Și... re­pet, tóte adecuate cu natura limbei ro­mâne, tóte atât de bine potrivite în mă­sura versului, în­cât urechia și dicțiunea nu să simt câtuși de puțin supărate la aurtul sau rostitul lor. Vorbirom­âncă de consonele eufonice, de inversiunile cele [tari dor românesc!; de felul cum Românul a serit pene și celor mai pocite cuvinte turcesci să dea haine românesce și pre­cum frumuse, de bogăția infinită a diminutivelor, și’n fine de crearea cuvintelor prin analogie tot­­deuna forte nemerite? Se ficcea ierna trecută cu nimic mai greu de­cât facerea sau traducțiunea unei operete în versuri de deosebite măsuri pe româneșce. Poeții cari au făcut versurile colecțiunii Teodorescu probază contrariul și depun în favorea mlădierei și elastici­­tatea limbei nóstre în modul cel mai stră­lucit..... Acestea sunt în linii mari și răpesiî uă parte din meritele și din serviciele pe cari 563 numai pentru construcțiunea unei câi ferate înguste de la h­ală pene la Vitan, a cărei esecuțiune costă după devis lei cinci-fieci și cinci mii trei sute doue-fieci și cinci, bani 44 No. 55,325, 44/00. Doritorii sunt invitați a se pre­sinta în arătata fii și oră, preparați cu garanții valabile pentru concurență. Planul, devisul și condițiunile lu­­crarei se pot vedea în ori­ ce fi­ și oră de lucru, la serviciul tehnic al primăriei. Primar, N. Fleva. No. 24,366. DUETSTIL DIRECT BURSA BUCURESCÎ or , .u . Cub. gata Cu termen 45 luni—4 ore p. m. Renta rom. per. 1875 5°/ . 89 15 — Renta română amort. 5»/" . ______________ » (Schuldverschreib.) . __ __ _ Oblig, de Stat C. F. R. 6«/ ._______ _______ Renta rom. (Rur. conv.)6°/0 . _ ____________ împrumutul Municipal 5»/0 . _ __ _ __ Scrisuri func. rurale 7% . . _ __ __ __ Scrisuri func. rurale 5 °/0 . . __ Idem urbane 7»/„................... 833/, 83 i/o — _ n 6 %.................­­ _____ » &°/o.............­­» — Banca Naț. (5001. vărs. într.) — 1280,85­80 Loc. Dacia-Rom.(250 lei vărs.)------- 298­2991 , Soc. d’Asig. Naț. .(2001. vers.) — _ 233­­ S. cred. mob. r. (250­1. vărs.) _ ____ Loc r. de con. (250 1. vărs.)_____lgo 181 Agio . . ... --------10 25 Scliimb Londra 3 luni...................... 25 1702 __ __ » cek.......................... 25 26V4 _------­Paris 3 luni.......................... 99 40 __ i­ uek.......................... 100 071­2_____ Berlin 3 luni..................... .... ....­­ __ ___ a­e«k................1 _ _ Viena................................... .......... ... _ ASiu...................................’. 10 l/4------J Viena 6 Iuliü 6« a<JI do i4rl Napoleon d’aur. . . , . . 9 85 98 46 Galbenul ........ 5 87 5 87 Imperial ...... . 10 1Ü 10 15 Lira turcéscá....................... 11 70 11 70 Argintul contra hârtie . . 100 __ Moo __ Ruble hârtie comptant. . . 124 50 Î24 50 Acțiuni credit anstalt ... 286 60 286 40 Renta metalică 5 °­ B. ... 83 40 83 40 Renta hârtie...................... 82 60 82 60 Renta aur................................ 108 60 108 70 Losuri turcesc!...................... 20 5­­ 20 20 Schimb Londra 3 luni . . 124 60 144 55 » Paris la vedere ... 49 37 49 37 „ Berlin la vedere . . 61 10 61 20 „ Amsterdam 3 luni. . 103 15 103 25 Paris. Renta francesă 4>/2% . . . 110 30 110 20 Renta română 6%................ 88 75 89 5­1 Renta rom. 6 °­ 0 C. F. R. . ... _ Credit mobilar român . . . împrumutul elen 1879 • . 405 — 405 _ » 1881 cu cupon . 335 — 337 — Banca otomană.................. 552 60 550 _ Datoria turcescă ..... 16 67 16 65 Loje turce ..... 42 — 42 __ Schimb Londra la vedere . 25 19 26 19 „ Amsterdam 2 luni . 207 75 S­­7 62 n Berlin 3 luni , 122 75 122 75 Berlin, Napoleon.............. 16 23 16 20 Renta amorf. 5 °­ 0 C. F. R. . 93 60 93 60 Obligațiuni noul 6% ... 104 25 104 30 Impr. Oppenheim .... 1(8 — ]08 — Rubla hârtie comptant , . 204 40 203 30 Schimb Londra 3 luni . . 20 31 20 31 „ Paris 2 luni. .­­ 0 30 80 30 Amsterdam 2 luni .... 16< 40 168 40 BURSE STRĂINE Curs Curs RUFER & STAEHLI 47. Strada Lipscani, 47. CASSA 1>JO SCHIMB Cumpără și vinde tot­ felul de effecte de stat ro­mâne și străine cu prețurile cele m­ai atari grese. 25 Iunie 1885 Cumpără­­ Vinde 5 °/0 Renta perpetuă . . 89 1/4 89 3/4 5 °/0 „ amortisabilă. . 93 1/4­93 1/2­6 “/s Oblig. de stattrur.conv.­ . 89 1/4 89 1/4 6% „ C. F. R. . 104 — — — 8°/0 Impr. Oppenheim . 108 — — — 7% Oblig, comunale vechi. . 80 — 80 1/2 5°/0 „ „ noul . 91 V2 Lozuri municip. l.n. 20. . 30 — 32 — 7°/0 Cred. fonc. rur. . . 101 — 101 1/2 5°/o „ „ „ ... 85 1/2 86 -7°/0 Cred. fonc. urban . . 99 — 99 1/0 6°/o » e n • • 91 1/2 92 -5°/0 „ „ „ . . 83 V2 84 Oblig, casa pens, lei 300 . 210 — 220 — LosurI otomane . . 40 — 45 — Cupane de rentă amortisab. . 99 1/4 — — „ de cred. fonc. rural . 99 V4 — — „ n „ urban . 99 1/4 -------­Ruble hârtie . . ... 2 50 2 55 Florini „ ... . . 2 02 2 04 Mărci , . 1 22 1 25 Agio ....................................... 10 10 10 1/4 colecțiunea G. Dem. Teodorescu le va a­­duce literilor române. Vom reveni, nici vorbă, asupra întregei colecțiuni când și publicul o va cunosce, și vom năzui și atunci ca și acum a vădi prin exemple însemnătatea poesielor populare pentru istoria limbei, firei și trecutului nostru. D. N. G. Rădulescu a ținut în zi­ua de 26 Mai 1885 în orașul Bârlad un confe­rință asupra lui Manolache Costache Epu­­renu. Intru­cât privește partea de actua­litate, opiniunile emise de autor nu in­tră în rostul acestor Cariere, singurul lu­cru ce ni-e permitem a regreta aci, în a­­cesta privință, e acela ca onor, conferen­țiar ar fi putut se-și întrupeze acele o­­piniuni într’u­ limbă mai românescá și mai îngrijită. D. N. G. Rădulescu, fiind conferențiar, nu are scuza oratorului sau improvisatorului de ori­ce fel. Cu privire la partea istorică, adică la vechia fami­­lie a Costăchescilor sau Gavrilițescilor— cum le­ am faice noi, nu după cum le fa­ce onor. conferențiar—, datele strânse de d. N. G. Rădulescu sunt mai mult de­cât insuficiente. Luptele Costăchescilor cu Cu­­părescu­ la finele secolului XVII ar fi dat conferențiarului potrivite și adese­ori in­structive comparațiuni de făcut cu lup­tele lui Manolake Costake Epurenu în viața contimporană a României D. N. G. Rădulescu n’a citit Cronicele. Nu suntem noi de vină. Anunț pentru a reveni asupră ! cu totă atențiunea ce merită volumul lui de la Vrancea (Barbu Ștefănescu) intitulat Sul­tănica.­­fîon.

Next