Romanulu, iunie 1885 (Anul 29)
1885-06-25
După ce determinară tóte formalitățile, eu, care fusesem martorul acestor execuții, me rugai de ondiarul care comandase batalionul să mă lase să iau uă bucată din frânghia cu care fusese spânzurat bulgarul, câci mi se spusese încă din copilărie cu frânghia de la spăndurațî aduce noroc și bani mulți! Am tăiat uă bucată bună dintr’easa și mergând în Bucuresci am împărțit-o cu tote rudele și prietenii mei. Sunt șapte ani de atunci, și în loc d’a ne îmbogăți, am ajuns póte cu toții mai săraci! Se vede ca pentru a fi folositare, frânghia trebuie luată de la om care s’a spânzurat de bună voe! Cine știe! » Max. PlOILE In fiilele de 9, 10, 11 și 12 Iunie 1885, din ploile căzute, apa Amaradia, debordând, a distrus 10 pogone porumb, 12 pogone grâu și o grădină cu zarzavaturi cu 6 pogone. In județul Gorj, ploile păfrute in fiilele de 11 și 12 Iunie 1885 au cansat pagubele urmatóre : In comuna Balta, plaiul Vulcan, s’au rupt tóte podiscele și s’au inundat 100 hectare fenețe și porumb,înecând apele în furia veniturellor și uă fiică, în etate de 9 ani, a lui Bucur Glavan, care sta în paza vitelor. In comuna Cărbesci, vărsându-se Jiul a înecat tóte semănăturile de porumb și livezile din lunca Jiului. In comuna Ceauru s’au inundat 100 hectare porumb și 20 hectare fenețe. In comuna Dănesci s’am înecat tóte fenețele și semănăturile de porumb, rupând și tóte podețele de pe drumurile de comunicație. prin cele-ialte comune din plășile Vulcana-Ocol, pagubele sunt prea puțin simțitore deorece și plaia a câftut mai puțin în acesta localitate și comunele sunt situate mai în depărtare de apele furiase. In comuna Novacii, rîul Gilortu a distrus tote punțile. In comuna Cârligei, pe calea județiană No. 3, a rupt piciorul unui pod; éi un altui tot din acesta comună a fost distrus cu totul cum și tote iazurile morilor. In comuna Petresci de sus, apa a luat un mori rupând podul și distrugând șoseua de la capul podului pe o întindere de mai mulți metrii. In comuna Pojogeni s’au înecat 300 hectare semănături cu porumb ale locuitorilor, distrugând și tetonele de la două mori. In comuna Benteșci s’a rupt la un cap I podul de peste apa Ciocadia. De pe linia telegrafică Hirișescu-Cârli ■gei au fost luați de apă 9 stâlpi, oi 8 au fost dărîmați. In comuna Albeni, s’au distrus tóteiezurile morilor; s’a inundat a treia parte din semănăturile locuitorilor; s’a distrus șosaua pe o întindere de 20 metri, smulgând să lacră de la capul podului din acea parte din calea vecinală a plașei Amaradia, luându-și apa curgerea pe acea parte ruptă și astfel podul a rămas pe uscat. La corn. Socu pe calea județiană No. 2 s’a distrus șosaua cu 6 metri și capul podului de peste Gilort din acel punt. La corn. Turburea de pe aceiași cale s’a distrus un pod dintre linia comunei și podul cel mare de peste Gilort, care n’a suferit nici oă stricăciune de cât șosaua puțin la un cap al său; cr semănăturile de pe tota valea Gilortului din apropierea apei s’au înecat fară a se putea până acum constata câte hectare. In plasa Jiului, în comunele Rovinari, Moi, Vlăduleni și Urdari s’au înecat tóte semănăturile din locurile de luncă fară a suferi pagube mai mari, deorece în acesta parte, ploile fiind mai domole, apa a trecut fară a culca porumburile; oi la comuna Ionesci și Brănesci, unde Jiul se împreună cu Gilortul, cari au venit cu cea mai mare furie, au debordat împreună, inundând mai tate semănăturile de grâu și porumb, cum și livedi, mai cu osebire la cătunele rie Capul- Dejului și Brebenei. Podurile din acesta plasă s’au distrus în parte cel din comuna Roșia peste apa Tismana, cel din comuna Valea cu apă (la Mărculescu) peste Jiu, cel din comuna Pestena (numit Crețulescu) peste Jiu și cel din comuna Gârbovu-Isoorele (al lui Frumușanu) peste Jiu, sunt stricăciuni însă ce se pot repara îndată. De altfel, ploile încetând de 2 fiile, și căldurile devenind simțitore, semănăturile din celealte localități, cari au fost ferite de înecuri, promit a da resultate mulțumitore. (Mon. oficial) INTÉMPLARILE DILEI CAPITALA.—ȚERA.—STRĂINĂTATE Câste turbat.—Cetâțfnul din Bacău publică următorele : „Luni 17 luniu s’a ivit un cas de turbare. „Un copilă de 9 ani a evreului Haim Froimovici din acest oraș, cu 7 săptămâni în urmă fusese mușcată puțin la mână de un câne. „Părinții sâi, fară să se gândescá la vre un pericol, am aplicat copilei la mână uă simplă legătură ordinară de doctorii casnice; rana în scurt timp s’a vindecat. „Din nenorocire în urma s’a descoperit ca acel câne a fost turbat, caci abia după 7 săptămâni s’au ivit la copilă tóte simptomele de turbare, constatate de d-nii doctori Prodan, Baroni și Müller. „Nenorocita a murit Mercur la 19 a. c. în convulsiunile turbărei.“ FELURIMI Un ceasornic istoric. — In moștenirea colonelului Cernobuzov, care a murit acum de curând în etate forte navitată, s’a găsit un ceasornic cu repetițiune de aur, pe care sunt gravate în întru cuvintele urmatore : „loachim Murat, căpitan de vânători pe jos.“ De lanțul acestui ceasornic se află legată un fel de medalie pe care se citesce : „Eleonora lui loachim al iei. Nu mă uita.“ Ecă istoria acestui ceasornic. Era în anul 1812, în ajunul bătăliei de la Borodino. Regele Napolului, voind să facă uă recunoscere, înaintase aprope de un detașament de cazaci, din care Cernobuzov făcea parte ca simplu soldat. Rușii se pregătiau să tragă focuri, mai mulți din el ținteau pe rege, când Cernobuzof, recunoscând pe Murat, striga : „Presintați armele ! Ura! Trăiască regele vitejilor!“ Cazacii fură întru câtva surprinși, dar se supuseră. Murat înainte și dădu lui Cernobuzov ceasornicul de care este vorba. Când generalele Platon afla acesta, înainta pe Cernobuzof la gradul de oficial, pentru actul sau de cavalerism. Măncătorii de insecte.Un englez voind să dovedesca ca multe din insecte sunt forte bune de măncat, un ficar francez Le Centennaire face în acesta privință reflecțiunile următore : Tot atât de plăcut séu neplăcut este d’a mănca un greiere scn uă locustă, séu d’a mânca un locustă scn uă crevetă. Locusta este forte stimată în Orivnte. Arabia, Siria, Egipetul fac un mare trafic. Am măncat locuste și le recomand celor lor ce le plac să mănânce bine. Repet ca nu este alt, decât oă afacere de modă și de prejudecată. Căteva rase din Africa n’ar mânca pentru nimic în lume carne de iepure, în schimb însă mănâncă furnici. Este de mirat ca sunt cărnuri cari vm se mănâncă. Un pâic de șoreci este mai bun decât un pâtc de brusce, și șiobolanul este preferabil iepurilor de casă. Ce diferință încă între un șărpe și un țipar. Nici uă diferință alta, decât cu șarpele este mai delicat. Cât pentru pisică, ea are carnea cea mai bună. Locuitorii din arhipelagul Andaman trăiesc cu șiobolani, cu șerpi și șopârle pe cari le gătesc cu un sos de molusol. Pe marginele rîurilor Missuri și Mississipi, carnea de câne este cea mai căutată, și la Emeraldi găsescl câte uă maimuță friptă pe masa fiecare Un om avut. Chinezii fac bucatele cele mai gustase din carne de câne, de șiobolan, din șerpi și labe de urs. Ilie ROMANULA 26 IUNIU 1885 In Indiile occidentale, se mănâncă fórte mult omisiile. Sfirșitul unei legende.—Comisiunea privilegiilor Camerei lorfiilor din Englitera, s’a pronunțat, după o anchetă de mai multe săptămâni, în afacerea Lovat de care deja am vorbit aci. Se scie ca un lucrător miner din Cornonailles, anume John Fraser, a revendicat, ca revenindu-i după dreptul de moștenire, baronia de Lovat, în Scoția, precum și demnitățile și tote titlurile și onorurile, în virtutea unui decret regal din 1426. El a pretins ca se coboră în liniedirectă din fiul celui de al nouălea lord Lovat, Al. Fraser, care, în urma unor neajunsuri cu justiția, a preferat, acum două sute de ani, a se refugia în Cornonailles, unde a lucrat în mine și a murit sărac. Baronul actual de Lovat a combătut pretențiunile minerului, înfățișând documente prin care s’a atestat câ Al. Fraser a murit neînsurat în 1689 și, prin urmare, n’a putut să aibă moștenitori legitimi. Comisiunea privilegiilor, în considerenteleotărîrii sale, dechiară câ reclamantul n’a putut să aducă întru susținerea tesei sale decât numai de chiar ațiuni neresultând din acte seriose, ci numai din tradițiuni ce nu pot fi justificate. Acestaotărîre lasă totuși uă îndoială. Este sigur ca spre finele secolului XVII un personagiu misterios, în privința căruia s’a vorbit forte mult, s’a angajat ca miner în minele de la Cornonaudles. Cine era acest personagiu? Este probabil ca ocasiunea d’a sonda acest mister n’are să se mai presinte. Datoria de onore.Un engles primeșce la dânsul p’un croitor care venise să-I platescacă factură. Lordul câci englezul era lord, era aprope să se despartă de croitorul sau fară să-I platesca, când se auzii bătând cineva la ușă. Era un amic care venea să i se platescacă datorie de joc de cârd. Fără să mai aștepte un minut, debitorul își plătește îndată datoria. Croitorul, vădând acesta, îi face : — El bine, dareu ? — El bine, d-tea trebue să mai aștepți, răspunse lordul. Nu putem să nu plătesc acesta datorie, câci ea era uă datorie de onore. — Dar, ce este uă datorie de onore? — Uă datorie pentru care nu se da nici un înscris și care nu este garantată decât cu onorea. — Décá este numai atât, mirord, adauga croitorul rupând înscrisul, atunci nu mai este nici un înscris între noi. ULTIME SOIRI Până la ora 4 Agenția Jlavaș nu ne-a comunicat nici un telegramă. INFORMAȚIUNI I. P. S. S. Mitropolitul-primat, care a fost peste Milcov pentru câteva zile, s’a întors Duminecă dimineță în capitală. —x — D. dr. Busch, nuoul ministru al Germaniei în capitală, care a sosit Sâmbătă sera în Bucuresci, a plecat astăzil la Sinaia pentru a presinta mâne M. S. Regelui scrisorile sale de creditare pe lângă guvernul român. ---X — D. N. Crețulescu, ministrul țârei la Petersburg, s’a întors era de la moșia sea de lângă Leurderl. —x— D. Radovici, ministrul Germaniei în Constantinopole, a trecut Duminecă spre Berlin, plecând de le postul sau în virtutea unui concediu. D. I. Câmpineanu, ministrul afacerilor străine, s’a întors chiar de ori în capitală, venind de la Sinaia. — x— D. D. Sturdza, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, a plecat a spra peste Milcov. —"— Suntem rugați a arăta din mon d-lui prefect al poliției capitalei, câ Duminecă sora nu a fost decât câteva birji în gara de Nord, la sosirea trenului de plăcere. Și de astă dată un însemnat număr de bărbați, femei și copiii s’au întors pe jos la miefiul nopții în capitală.] — x— D. Ion C. Brătianu, primul ministru, este așteptat astă sera saümâne în capitală. Peste fir se va ține un consiliu de miniștrii. —x — Dumineca trecută, 12 ore noptea, s’a furat casa de bani din stația Crivina. Casa a fost scosa pe ferestru, spărgându-se asemenea și dulapul în care se află biletele de călători și luându-se tot ce era în ei. Se face ca în casă se aflau vrouă câteva sute de lei și mai multe hârtii de valore. Justiția anchetézá faptul. — x— La kilometrul 303, între Craiova și Balș, trenul a călcat Dumineca trecută un om, care a rămas mort pe loc. — x Consiliul comunal al capitalei aprobând planul de alinare al stradei Regale, astfel după cum s’a propus de consiliul tecnic, supune pe d-nii frați Elias la oă retragere de 6 metrii și jumătate. După câte aflam d-nii frați Elias va deschide proces primăriei pentru despăgubire. . —x— Se faice cu mâne sora se va ține la liceul Sf. Sava uă întrunire a profesorilor șcólelor secundare din Bucuresci. Acesta întrunire e provocată de nemulțămirea generală pricinuită de darea notelor pentru promoțiunea elevilor dintr’oă clasă într’alta,—promoțiune care, după cum se afirmă, a fost făcută conform legii, regulamentelor și ultimelor circulari ministeriale primite în ajunul esamenelor. Vom ține pe cititorii noștril în curentul acestei cestiuni care interesă forte de aprope întrega opiniune publică. — x——Sâmbătă, 4 Iulie stil nuou, s’a ținut la Paris de câtre d. Louis Ulbach uă conferință asupra lui C. A. Rosetti. Vom da cititorilor noștrii amănunte asupra conferinței distinsului publicist îndată ce ele ne vor sosi. — x— Următorea telegramă a fost depusă în filua de 4 iuliü st n. la biuroul telegrafic din Severin, la adresa d-lui ministru președinte Brătianu, și una identică pentru fiarul Românulu. Sócrul meu Sava Savici se afla arestat și maltratat de nouă fiile de politaiă, și implicat în spargerea Casei Osser. Suntem în România de 10 ani, tribunalele corecționale și criminale nu cunosce numele lui; în numele legii și al umanității cer dreptate și liberarea socrului meu. Mulți omeni onești stau arestați în suzeranele poliției, pe când póte autorii acestei crime se desfateza la adăpostul libertății, ocrotiți de incapacitatea sau de roea credință a acelora cari sunt chemați a distribui dreptatea. Franciska Savica. Pentru primirea acestor telegrame s’au dat adeverințele cu No. 154 și 155. Telegrama adresată Românului nu ne-a fost transmisă. Semnalăm ministrului purtarea arbitrară a directorului poștelor. —x— Esamenele de musica vocală la asilul „Elena Domna“ de supt patronagiul Maiestății sale Regina Elisabeta, se vor face Mercur! 26 Iunie . Clasele primare și divisionale orele 9 a. m. Clasele normale superiore orele 3. p. m. — x— Citim în La Justice : „Unul din confrații presei străine, d. Wolowski, corespondinte al fiiațelor austriace și ungare, a fost apucat de uă dată de un acces de alienațiune mintală, pe când se afla într’unul din salonele Camerei, și a început să strige : „D. de Bismarck a voit să mă cumpere. Acesta este infam ! l-am făcut răspunsul ce merită !“ D. Wolowski ne este îndestul de cunoscut ca fiiarist; d-sea, în mai multe împregiurări, a apărat causa României în fiiarul său Messager d’Orient, ce apărea în Viena, și acum în urmă în fara parisiană Messager d' Occident. BULETIN BIBLIOGRAFIC A eșit de supt tipar și se află de veferire la principalele librării din capitală: Ludovic XIV și Constantin Brâncoveanul studiu făcut de d. Ionescu-Gion după documentele inedite ale Academiei Române și publicațiunile secolului XVII și secolului XVIII, aflătore la Biblioteca Națională din Paris. Cartea se află în deposit la autor, strada Tudor Vladimirescu. Prețul unui exemplar 7 lei. SOCIETATEA DE ASIGURARE »UNIREA“ Face cunoscut proprietarilor membri și tuturor cetățenilor, ca de la începutul anului curent, reasigură cea mai mai mare parte din proprietățile asigurate la dânsa la altă societate, atât pentru a împuțina plata pagubelor provenite din incendiu, precum și a fi la adăpost de orice pagubă mare care se putea crede ca ar împedica mersul său. Acesta societate face asemenea cunoscut tuturor cetățenilor și proprietarilor societari ca, conform art. I din statutele sale, • conform votului adunărei generale de la 7 Aprile și acela al consiliului de administrație din 5 Mai, începe de la 20 Mai, asigurările mutuale pe viață, în caz de morte, de supraviețuire și contra asigurări. Asigurările se fac la sediul societății în Bucuresci, strada Șelari 1 și la tote agențiile sale din celelalte orașe. Direcțiunea. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCÎ PUBLICAȚIUNE Ne aprobându-se de consiliul comunal resultatul licitațiunei ținută în ziua de 10 luniu curent, pentru pavarea stradelor : Municipală, Gârlița și Laboratorul, se publică un nouă licitațiune care se va ține în ziua de 8 luli. a. c. orele 2 d. a. Doritorii de a lua pavarea acestor strade în parte sau în total sunt invitați a se presinta la aspețul comunal în arătata fii și oră, preparați cu garanții de 5% din prețul deviselor. Devisele și condițiunile se pot vedea în ori-ce fir de lucru, în cancelaria divisiei I administrative. p. Primar, 8. Fetrescu No. 24,695. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESTI PUBLICAȚIUNE La 22 iulie 1885, orele 2 p1 m. se va ține licitațiune la ospețul cuvinte, mai caracteristice. De câte ori nu v’ați supărat pe Nicolae Costin și chiar pe Niculcea pentru ca, în loc de a stărui asupra unui incident după care d-vostră ați fi văfiut întocmai pe unul din protagoniștii istoriei nóstre cu obiceiurile, cu felul și firea sea, ei, Nicolae Costin ori Niculcea, aă trecut iute peste densul părându-li-se ca deea eî l’aă văfiut și aadesea amar ,l’aă simțit, și cel cari aveaă să vină după dânșii erau să-l cunoscă tot atât de bine. Cântărețul poporar, scu după cum să fice de obiceiă „dar fiii necunoscuți ai poporului român“ nu purced tot astfel. Nu-s multe ca’n cronicari evenimentele ce el cântă; în schimb însă, cele, cari au avut puterea d’a le deștepta inspirațiunea, vor fi cântate în tóte părțile și cu tóte amănuntele lor. Nimic nu scapă poetului poporar; tóte părțile, și mari și mici ale evenimentului, vin pe rând în colindul, doina, balada sau legenda ce el alcătuiesce. Mi-l închipuiesc, pe unul din acești simpli dei magnifici șefiî ai poporului român, șefiind la umbra vr’unui stejar pe întinsele câmpii de la Vale, sau pe plaiurile de la Munte , departe de tot de scobotul orașelor, de neajunsurile, de nemerniciele și de neasemuitele chinuri ale stărei de atunci; cu sufletul finiseit în facia măreței liniște a naturei; cu inima blândă și pornită spre duióse cântări; sosind din aufi ori din văfi cele ce s’aă petrecut în apropiere ori în depărtare, și începând a modula pe fluer, ca odiniora păstorii lui Teocrit sau ai lui Virgiliu, povestirea poetică a faptelor și fiiselor cari trec, sunt de trecut la nemurire. Un astfel de poet, dă inimă ca acesta nu va uita nimic din faptul ce cântă. Și d’aceea fiiceam mai sus ca el prin însăși natura composițiunilor lor sunt mai compleți asupra multor subiecte decât unii din cronicarii noștri. Și pentru aceia, repețim ca, fară studiul și deplina lor cunoscere, viața română din trecut nu pate fi nici înțelesă nici altora bine spusă. Luați buni oră pentru a vă convinge și mai bine de adevărul fiicelor nostre, cele ce cronicarii ne spun asupra cochetăriei femeiesc; amănuntele date de dânșii nu vă vor mulțămi, nu vor fi destule; fiecare din ele în parte nu va fi complet. Alăturați-le însă de cele ce spun colindele din colecțiunea G. Dem. Teodorescu (pag. 78 și altele), de cele ce adaug orațiile de nuntă, și altul va fi la urmă, după aceste studii și comparațiuni, portretul cochetei române, „Celimenei“ dintre Carpați și Dunăre, — femeiă tip căreia din nefericire i-a lipsit în secolul trecut ori în secolul XVII un Moliâre scu cel puțin un Marivaux a pentru a-I nemuri sau a-i face clasici „plescăitul păpucilor“ și ochii cel de multe vorbitori. (Vefi și pag. 88) Pe urmă veți voi să descrțțî starea țârilor române în acele momente de iiforóse primejdii când domnii și boerii cu dor de țâră nu sjină cui să-și mai închine sufletul, pentru a înghiți mai lesne paharul durerilor naționale. Ponorul se scolă cu mic cu mare, e vorba de prăpădul ori de viața României. Dintr’un capăt al țârei la altul, totă suflarea romănască trebue să fie vostită pentru a sbura în ajutorul celor amenințați. Pentru acesta, citiți (pag. 178 și altele) în colecțiunea G. Dem. Teodorescu versurile închinate buciumului, buciumarea primejdiei în cele patru unghiuri ale țarei, pentru ca să afle tot Românul câ a sosit vremurile de grea cumpănă, când viețele tuturor trebuiesc închinate vieței naționale. Scena astfel înjghebată după datele poesiei populare, ar avea aceiași epică poesiă între Carpați și Dunăre, ca și scenele elvețiane care au inspirat pe Schiller și pe Rossini în Wilhelm Tell. Și afli încă în muscelele, și munți,și văile, și prăpăstiele Oberlandului bernes s’aude gemetul buciumului elvețian, care, altâ-dată când Elveția era aprope ca noi, răsuna îngrozitor după piscurile Alpilor, pentru a chiama pe muntenii liberilor cantone la luptă în contra cotropitorilor Habsburgi. Mărețe timpuri în patria lui Wilhelm Teil! mărețe timpuri în patria lui Stefan după Răsboieni, când buciumul, cântat de popor, arunca în aerul Moldovei strigătul iresistibil al vitejiei: Săriți Moldoveni la luptă ! In partea însă care nu e din cele mici, în partea care e cea mai însemnată a colecțiunei G. Dem. Teodorescu, adică în partea care privește limba, meritele colecțiunei și serviciile ce ea va aduce gramaticilor și filologlor români nu se pot număra. Câte fenomene gramaticale și filologice române nu-și găsesc lămurirea sau justificarea lor în construcțiunea fraselor din versurile colindelor, orațielor, și celorlalte feluri de poesie! Câte întorsături admirabile prin românismul, vivacitatea, potrivela și espresivitatea lor nu ar reintra în curentul fraselor vorbite, deci aceste colinde și orațiuni ar fi se fie mai de mulți cunoscute ! Ș’apoi, cu câte cuvinte n’am înavuți vocabularul nostru falnic deea ne-am sili a ne apropria cel puțin uă parte din capitalul acelora cari am compus colindele, doinele și baladele! Mulțămită meșteșugitelor inversiuni ale versului popular, până și nefericitul de a scurt și-ar recăpăta dreptul de viață în scrierea românescá, ér elisiunile și celealte licențe ce ne permitem în scriere și în vorbire s’ar otărî uădată pentru totdeuna până unde pot și trebue se mergá. In alcătuirea versului român și voăsurilor sale silabice nu e poet d’acum care să fi reușit a varia măsurarea cea mai bogată de cât poeții poporului. Ciceam mai sus ca libretistul viitorelor opere și operete române se va ajuta mult, forte mult din citirea și studiarea versurilor populare. Și în adevăr, fară de ele nu poți iti până unde pot merge licențile ce-ți permite geniul limbei ‘române, care’s vocalele, binioră, din chiar miefiul vorbei cari pot fi unite, contopite, mâncate prin așa numitele sinerese, sinalefe, elisiuni și alte licențe prosaice sau poetice. Și... repet, tóte adecuate cu natura limbei române, tóte atât de bine potrivite în măsura versului, încât urechia și dicțiunea nu să simt câtuși de puțin supărate la aurtul sau rostitul lor. Vorbiromâncă de consonele eufonice, de inversiunile cele [tari dor românesc!; de felul cum Românul a serit pene și celor mai pocite cuvinte turcesci să dea haine românesce și precum frumuse, de bogăția infinită a diminutivelor, și’n fine de crearea cuvintelor prin analogie totdeuna forte nemerite? Se ficcea ierna trecută cu nimic mai greu decât facerea sau traducțiunea unei operete în versuri de deosebite măsuri pe româneșce. Poeții cari au făcut versurile colecțiunii Teodorescu probază contrariul și depun în favorea mlădierei și elasticitatea limbei nóstre în modul cel mai strălucit..... Acestea sunt în linii mari și răpesiî uă parte din meritele și din serviciele pe cari 563 numai pentru construcțiunea unei câi ferate înguste de la hală pene la Vitan, a cărei esecuțiune costă după devis lei cinci-fieci și cinci mii trei sute doue-fieci și cinci, bani 44 No. 55,325, 44/00. Doritorii sunt invitați a se presinta în arătata fii și oră, preparați cu garanții valabile pentru concurență. Planul, devisul și condițiunile lucrarei se pot vedea în ori ce fi și oră de lucru, la serviciul tehnic al primăriei. Primar, N. Fleva. No. 24,366. DUETSTIL DIRECT BURSA BUCURESCÎ or , .u . Cub. gata Cu termen 45 luni—4 ore p. m. Renta rom. per. 1875 5°/ . 89 15 — Renta română amort. 5»/" . ______________ » (Schuldverschreib.) . __ __ _ Oblig, de Stat C. F. R. 6«/ ._______ _______ Renta rom. (Rur. conv.)6°/0 . _ ____________ împrumutul Municipal 5»/0 . _ __ _ __ Scrisuri func. rurale 7% . . _ __ __ __ Scrisuri func. rurale 5 °/0 . . __ Idem urbane 7»/„................... 833/, 83 i/o — _ n 6 %................. _____ » &°/o.............» — Banca Naț. (5001. vărs. într.) — 1280,8580 Loc. Dacia-Rom.(250 lei vărs.)------- 2982991 , Soc. d’Asig. Naț. .(2001. vers.) — _ 233 S. cred. mob. r. (2501. vărs.) _ ____ Loc r. de con. (250 1. vărs.)_____lgo 181 Agio . . ... --------10 25 Scliimb Londra 3 luni...................... 25 1702 __ __ » cek.......................... 25 26V4 _------Paris 3 luni.......................... 99 40 __ i uek.......................... 100 0712_____ Berlin 3 luni..................... .... .... __ ___ ae«k................1 _ _ Viena................................... .......... ... _ ASiu...................................’. 10 l/4------J Viena 6 Iuliü 6« a<JI do i4rl Napoleon d’aur. . . , . . 9 85 98 46 Galbenul ........ 5 87 5 87 Imperial ...... . 10 1Ü 10 15 Lira turcéscá....................... 11 70 11 70 Argintul contra hârtie . . 100 __ Moo __ Ruble hârtie comptant. . . 124 50 Î24 50 Acțiuni credit anstalt ... 286 60 286 40 Renta metalică 5 ° B. ... 83 40 83 40 Renta hârtie...................... 82 60 82 60 Renta aur................................ 108 60 108 70 Losuri turcesc!...................... 20 5 20 20 Schimb Londra 3 luni . . 124 60 144 55 » Paris la vedere ... 49 37 49 37 „ Berlin la vedere . . 61 10 61 20 „ Amsterdam 3 luni. . 103 15 103 25 Paris. Renta francesă 4>/2% . . . 110 30 110 20 Renta română 6%................ 88 75 89 51 Renta rom. 6 ° 0 C. F. R. . ... _ Credit mobilar român . . . împrumutul elen 1879 • . 405 — 405 _ » 1881 cu cupon . 335 — 337 — Banca otomană.................. 552 60 550 _ Datoria turcescă ..... 16 67 16 65 Loje turce ..... 42 — 42 __ Schimb Londra la vedere . 25 19 26 19 „ Amsterdam 2 luni . 207 75 S7 62 n Berlin 3 luni , 122 75 122 75 Berlin, Napoleon.............. 16 23 16 20 Renta amorf. 5 ° 0 C. F. R. . 93 60 93 60 Obligațiuni noul 6% ... 104 25 104 30 Impr. Oppenheim .... 1(8 — ]08 — Rubla hârtie comptant , . 204 40 203 30 Schimb Londra 3 luni . . 20 31 20 31 „ Paris 2 luni. . 0 30 80 30 Amsterdam 2 luni .... 16< 40 168 40 BURSE STRĂINE Curs Curs RUFER & STAEHLI 47. Strada Lipscani, 47. CASSA 1>JO SCHIMB Cumpără și vinde tot felul de effecte de stat române și străine cu prețurile cele mai atari grese. 25 Iunie 1885 Cumpără Vinde 5 °/0 Renta perpetuă . . 89 1/4 89 3/4 5 °/0 „ amortisabilă. . 93 1/493 1/26 “/s Oblig. de stattrur.conv. . 89 1/4 89 1/4 6% „ C. F. R. . 104 — — — 8°/0 Impr. Oppenheim . 108 — — — 7% Oblig, comunale vechi. . 80 — 80 1/2 5°/0 „ „ noul . 91 V2 Lozuri municip. l.n. 20. . 30 — 32 — 7°/0 Cred. fonc. rur. . . 101 — 101 1/2 5°/o „ „ „ ... 85 1/2 86 -7°/0 Cred. fonc. urban . . 99 — 99 1/0 6°/o » e n • • 91 1/2 92 -5°/0 „ „ „ . . 83 V2 84 Oblig, casa pens, lei 300 . 210 — 220 — LosurI otomane . . 40 — 45 — Cupane de rentă amortisab. . 99 1/4 — — „ de cred. fonc. rural . 99 V4 — — „ n „ urban . 99 1/4 -------Ruble hârtie . . ... 2 50 2 55 Florini „ ... . . 2 02 2 04 Mărci , . 1 22 1 25 Agio ....................................... 10 10 10 1/4 colecțiunea G. Dem. Teodorescu le va aduce literilor române. Vom reveni, nici vorbă, asupra întregei colecțiuni când și publicul o va cunosce, și vom năzui și atunci ca și acum a vădi prin exemple însemnătatea poesielor populare pentru istoria limbei, firei și trecutului nostru. D. N. G. Rădulescu a ținut în ziua de 26 Mai 1885 în orașul Bârlad un conferință asupra lui Manolache Costache Epurenu. Intrucât privește partea de actualitate, opiniunile emise de autor nu intră în rostul acestor Cariere, singurul lucru ce ni-e permitem a regreta aci, în acesta privință, e acela ca onor, conferențiar ar fi putut se-și întrupeze acele opiniuni într’u limbă mai românescá și mai îngrijită. D. N. G. Rădulescu, fiind conferențiar, nu are scuza oratorului sau improvisatorului de orice fel. Cu privire la partea istorică, adică la vechia familie a Costăchescilor sau Gavrilițescilor— cum le am faice noi, nu după cum le face onor. conferențiar—, datele strânse de d. N. G. Rădulescu sunt mai mult decât insuficiente. Luptele Costăchescilor cu Cupărescu la finele secolului XVII ar fi dat conferențiarului potrivite și adeseori instructive comparațiuni de făcut cu luptele lui Manolake Costake Epurenu în viața contimporană a României D. N. G. Rădulescu n’a citit Cronicele. Nu suntem noi de vină. Anunț pentru a reveni asupră ! cu totă atențiunea ce merită volumul lui de la Vrancea (Barbu Ștefănescu) intitulat Sultănica.fîon.