Romanulu, iulie 1885 (Anul 29)
1885-07-22
r AV ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea: ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV......................................40 bani D ® to „ » „ jîni.........................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Harului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la 0. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI. 10. Fundatore: C. A. ROSETTI EZDITITJISTIE A. ( 13 ) Directore: VINTILĂ C. ROSETTI LUNI: MARȚI, 22, 23 IULIU 1885 Luminâtă-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa; IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiile poștale. V LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse. 5 .LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Bleischmarkt.. v IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. Articolele nepublicate se ard — BUCURESC11 CUPTOl 1885 Stând de vorbă cu confrații noștril de la Romănia Liberă spuserăm, în numărul de Vineri, ca, deci guvernul actual n’a creat îngrijitórea stare pe care o descrie diarul din strada Covaci, ci „așa a primit-o“, după cum spune dânsul, noi credem ca el este în parte răspunzător câci a urmat calea indicată de predecesorii săi spre „a profita de ea.“ Intrebam aci pe confrații noștril, cine fură acei predecesori cari au făcut ca „nivelul moral în viața nostră publică să fie forte jos, ca fruntașii, a câror purtare ar trebui să fie model de demnitate pentru concetățenii lor, să pretindă hatîruri și să susție creaturi cari ajung să n’aibă nici un scrupul ?“ După cât seim, predecesorii actualilor cârmuitori au fost conservatorii și amicii de azil al României libere. Pe ambii i-a combătut, cu înverșunare, capul cabinetului actual și greșit este, după părerea noistră, tot omul care ajungând la cârma Statului face să tolerăză lucruri pe cari le combătea el. Vinovat deci este cel care conduce ar fi țărani renegați cei cari susțin ceea ce combăteau odiniară, cei cari au părăsit vecinele lor credinți. Arătarâm, în numărul de Sâmbătă, ca situațiunea financiară încă lasă de dorit, după ânsăși mărturia d-lui E. Costinescu. E că deci un al doilea punct în care ne pare ca guvernul este greșit și în parte răspunzător. Să trecem la un al treilea punt. România Liberă ne spune: „Când vine un prefect în județ, pate el să fie otărît a face numai administrație, pate să aibă recomandație expresă de la guvern să nu facă decât administrație, el este tîrît prin poziția sea să nu fie indiferent pentru alegeri că alegere este un vot de încredere sau de neîncredere pentru guvern, prin urmare pentru prefect, represintantul guvernului. A cere dor acestui om să privesca cu liniște filosofică tot ce se atinge de alegeri este a cere mult de la el, mai mult decât se póte pretinde în genere. „In așa posiție prefectul are a face cu consiliul județan și consiliul permanent eșit din el, cu consiliul comunal din capitala județului etc., cu cari trebue să fie în bune relațiuni. Daca prea mulți din fruntașii ce compun aceste adunări sunt nescrupuloși, putem găsi prefectului atâta vină încât să-l condamnăm ? „Guvernul a spus câ ereă așa cum merg lucrurile , dar vădend ca nu el oferă, ci i se pretind hatîrurile, știind ca astfel a fi făcut în trecut guvernele și este sigur ca va face orice alt guvern, nu vrea să-și provoce căderea punând capăt la tote aceste abuzuri pentru un moment.“ Greșit este după noi cel care permite prefecților săi, ca în loc de a face administrațiune, „să fie tîrîți prin posițiunea lor să nu fie indiferenți pentru alegeri“. Vinovat este guvernul care lasă pe prefecții săi a se supune „fruntașilor nescrupuloși“ Nedemn de a purta numele de liberal și de democrat este guvernul care, după ce a recunoscut ca este rău așa cum merg lucrurile, să supune „hatârurilor ce îl se pretind, pentru ca astfel au făcut în trecut guvernele și nu vrea să-șî provoce căderea punând capăt la tote aceste abuzuri.“ Ne unim cu confrații noștri când ne spun: „Noi când vedem un rău că nu se mărește, ne bucurăm; când vedem câ răul se micșorază, acesta ne mulțumește îndestul ca să lăudăm pe autorii acestei micșorări.“ Acesta a fost necurmat purtarea nostra și de acea 7 ani d’a rîndul Românul a susținut guvernul, nădăjduind ca răul nu se va mări. Ori de câte ori un rău s’a micșorat, fie cât de puțin, am adus laudele cele mai mari celor cari au făcut acea îmbunătățire. Colecțiunea Românului póte servi drept mărturie, dar ori de câte ori am văzut că răul se măresce, am ridicat vocea spre a protesta. Ore nu se măresce răul când cei ce se întitulă liberali, decorază și numesc în slujbă omeni ca cei pe care ministrul reacționar Theodor Roseti, îi a destituit pentru că aîi abusat de posițiunea lor reclamând bani la subalternii lor ? Dreptatea nu este ore cu noi când spunem ca vinovat și răspunzător este guvernul în acest punct ? sau cred confrații noștri: de la Rom. Lib. ca vinovat și răspunzător este d. Th. Rosetti ? „Vină găsim câ are guvernul, Zice Rom. Lib., dar nu atât vină ca să supune pretențiilor blamabile, ar fi de un merit prea mare ca să li se opue pentru ca să fi tare isbiți de purtarea lui actuală. Vina ce’i găsim noi este ea nu’și da sema de căușele relelor ce a arătat ca cunosce și ca nu se grăbește a aduce legi care să le îndrepteze. „Am atras atențiunea în nenumărate rânduri asupra instrucțiunei care pute aduce folose neprețuite, asupra admisibilităței în funcțiuni, asupra comitetelor permanente etc. Ridicând nivelul moral prin instrucțiune bine întocmită, împedicând prin legi posibilitatea de a se comite abuzuri, numai astfel credem noi ca vom scăpa cu totul de relele ce ne slăbesc astăzi. Când legea va opri positiv un hatîr, nimeni, chiar din aceea cari nu se vor fi ridicat prin instrucțiune seriosă ori prin exemple, nu’l va mai pretinde sau nu se va supăra când i se va refuza“. Suntem cu totul de părerea confraților noștri și de acea nu aprobăm pe cel care, fiind a totputinte, „se supune pretențiunilor blamabile, „nu’și da sema de căușele relelor ce a arătat ca cunosce, „nu încerca să ridice nivelul moral prin instrucțiune, „nu face legi asupra admisibilității în funcțiuni, asupra comitetelor permanente, asupra abuzurilor etc., „nu opresce prin lege hatârul, etc. “ E că deci âncă câte-va rele cari bântuie societatea nóstra, dupe cum recunosce Rom. lib., și spre curmarea cârora guvernul actual nu voiesce să ia nici uă măsur’ă. Vom enumera într’un viitor număr alte punte, care lasă de dorit, după părerea nostru ș’a confraților nostrii. Pentru a-l întrebăm pe Rom, liberă : N’avem are dreptul d’a învinovăți pe cel care, cunoscând un rău și putând a-i aduce un leac nn voiesce a face acesta ? Londra, 31 Iuliei.—Parlamentul englez a adoptat bilul privitor la naturalizarea principelui Henric de Battemberg, care s-a însurat cu principesa Beatrice. Madrid, 31 Suliu. —Cel din urmă buletin privitor la epidemia bclerică din Spania dă cifrele urmatore: 3,168 cazuri, 1,252 decese. Londra, 1 August.—Daily News raporteza soirea ca Osman-Digma ar fi fost omorît în lupta ce a avut loc lângă Kassala la 30 Innfi. Cair. 1 August.—Demoralizarea cresce printre Sudanezi. Viena. 1 August. — Neue freie Presse, vorbind de relațiunile economice ale Austro-Ungariei cu România, exprimă dorința ca d. de Bismarck și cornițele Kalnoky să-și dea silința să convingă pe d. I. Brătianu cu tote interesele României cer ca cabinetul din Bucureșci să evite un resbel de tarife cu Austro-Ungaria. Pesta, 2 August. — Pester Lloyd anunță ca, după resultatul anchetei ordonate de ministerul unguresc în privința conflictului ce s’a întâmplat pe granița Ungariei ș’a României, nu 150 de soldați austro-ungari, dar numai 4 supraveghetori ai vămii sunt cari, la 22 Iunifi, a fi luat pe teritoriul unguresc de la păstréja română uă turmă de miel aparținând uinul supus ungur, care turmă fusese confiscată ilegal în iripa trecută de stroja română pe teritoriul unguresc. Guvernul român, după Pester Lloyd,ar fi recunoscut ca resultatul anchetei ordonate de ministerul unguresc esuet și ca raporturile autorităților române denaturaseră afacerea exagerând-o. Madrid, 2 August. — Soirile din Spania constată ca holera umézá a luat o mare întindere. Buebec, 2 August. — Ludvig Riel, capul răsculei din Canada, a fost declarat culpabil. Jurații aui semnat uă petiție făcând apel la îndurarea Reginei. Buebec, 3 August. — Riel a fost condamnat la spânzuratóre. Paris, 2 August. — Uă mare mortalitate domnesc e în Tonkin; ea e datorita disenteriilor și frigurilor. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Dresda, 31 Iuliei.—Se anunță din Koenigstein câ Regele și Regina României sunt așteptați în acest oraș de ape, unde Maiestățile vor vor petrece câtva timp. Viena, 31 Iulie. — Diarul Die Presse vorbind de călătoria d-lui Brătianu în străinătate, zice că între vorbiri vor fi fără îndoială între primul ministru al regelui Carol și omenii de Stat din Viena și din Berlin în privința Gestiunii economice, dar eu óre cari chiare române par într’adevăr eâ grăbesc lucrurile când ele astepta de la călătoria d-lui Brătianu uă schimbare radicală în politica comercială. Este adevărat eâ uă înțelegere asupra politicei generale cere, ca să fie mai durabilă, să fie înțelegere asemenea asupra politicei economice, dar este adevărat asemenea câ uă^unire vamală eventuală între Germania și Austria n’are nimic a face din punctul de vedere al regulării raporturilor economice de pe viitor între Austria și România. DIN AFARA GERMANIA Ziarul Die Post din Berlin se bucură ca Ziarele germane au început a se ocupa serios cu cestiunea privitore la urcarea efectivului armatei Germaniei. Cestiunea militară. Zi °e Z a arustat, mult timp va forma încă puntul cardinal al politicei Statelor europene. Mai cu semn ar fi de dorit, Zi °e Post, ca clasele mai avute să se familiariseze cu militarismul, câci Germania numai puternicei sale armate are să-i mulțumască pentru ceea ce are astăzi. AUSTRO-UNGARIA Iu Zilele acestea din urmă a făcut mare svon înfrățirea Cehilor cu Ungurii, înfrățire care îndată după înscenarea iei a început a se reci. Era vorba ca Cehii se câștige pe Unguri pentru ca prin ajutorul lor să beneficieze și Boemia de banca Austriei cum beneficiază Ungaria și Austria, ziațele maghiare însă combat pretențiunile Cehilor pentru motive, ca cu chipul acesta s’ar sfâșia dualismul și s’ar înființa un trialism. Nemzet, cel mai principal organ al d-lui Tisza, Zice: Pretențiunea Camerii de comerciu din Praga în cestiunea băncei tinde la introducerea sistemului federalist în afaceri de bani și de credit și de aceea nu merită a fi discutată.“ ENGLITERA Marțea trecută, Zce V Indépendance beige, deputațiunea irlandeză în Parlament a făcut mult scompt. Unul din membrii săi, d. Callan, a cerut aplicarea censurei deputatului englez John Bright. Crima acestui deputat a fost câ el s-a purtat rău cu deputațiunea irlandeză la banchetul dat lordului Spencer, fost vice-rege al Irlandei. Cu acesta ocasiune bătrânul deputat liberal acusase pe d. Parnell și consorții de a fi ostili coronei britanice și de a fi arătat uă simpatie adâncă pentru autorii crimelor agrare cari au desolat atâta timp Irlanda. Acest incidinte parlamentar a dat naștere la nisce dechlarări interesante atât din partea câtorva membrii ai guvernului cât și chiar din partea Irlandezilor. E că cum se exprimă în acesta privință l’indépendance herges Acești din urmă a fi mărturit cu cute zare—era sé dieem cu cinism—esistința unui fel de pact între dânșii și minister. Ei afi părut chiar ca simt plăcerea de a vorbi despre sprijinul ce-și vor da reciproc alegătorii irlandezi și conservatorii englezi în viitorele alegeri generali , și miniștrii tomi n’afi protestat. Acesta este oă constatare oficială a târgului imoral făcut între parteniști și partita conservatore, târg după care cabinetul Salisbury trebuie a-șî renega tóté principiele, acordând Irlandesilor tóté concesiunile ce vor cere, în schimbul precisei lor colaborațiuni last^folosul care a răsturnat pe d. Gladston^j^fcarminului ce vor da conservatorilor îi^^SWB^alegeri. Era de trebuință ca pactul irlando-conservator să fie astfel consacrat printr’un dechiarare de felul acesta; căci acest pact este incidintele capital al sfîrșitului se siunei, și incidintele care se va cita ca unul din caracteristicele politicei Salisbury-Churchill, în ziua apropiată a regular a socotelilor, adică în ziua luptei electorale. CUATORIA D-LUI I. C. BRATIANU L. revista sea de astă ZL 20 Iuliu, (1 August) Neue Freie Presse, vorbind de soi rea dată de Pester Lloyd că d. prim-ministru al României în călătoria sa la Marienbad se va opri la Pesta și Viena spre a conferi cu bărbații de stat Austro-Ungari în privința intrării României în uniunea vamală a Statelor centrale europeni, se exprimă astfel: „Neapărat ministrul-președinte Brătianu își va întrerupe călătoria în Pesta și Viena spre a convorbi cu cercurile politice ,cooiducătore din aceste orașe. Credem ând^și convorbirea ce vor avea-o barba ■i^Astrii de Stat cu ospele român se va ÎÎS.de asupra unei cestiuni comerciale și politice cu mult mai importantă și mai urgentă decât este cestiunea uniunei vamale, care până în acest moment nu e decât un fantomă. Daca vom avea în vedere cele ce se petrec în acest moment între Francia și România, trebue să constatăm câ reînoirea Convențiunei nóstre cu România trebue să ne preocupe cu mult mai mult decât cestiunea uniunei vamale. „Presința d-lui Brătianu în Pesta și Viena ofere momentul cel mai potrivit pentru bărbații noștrii de Stat de a face din relațiunile economice dintre România și Austria obiectul unor convorbiri diplomatice, și orice s’ar mai releva în cursul convorbirilor, nimic nu ne privesce atât de aprape decât de a se ajunge la oă înțelegere în ceea ce priveșce relațiunile nóstre comerciale politice cu România. „Pentru atingerea acestui scop convorbirile orale sunt mai eficace decât lungile corespondinți diplomatice. D. Brătianu adesea imitat pe miniștrii împărățiilor mari și așa a procedat și de astă dată când și a propus a călători spre a putea ca prin grat și să apere interesele României înaintea comitelui Kalnoky sau principelui Bismarck. SCIRI D’ALEDILEI Monitorul oficial de Sâmbătă publică următorele decrete regale: „Se acordă un concediu de 30 (jie )11b) Ion C. Brătianu, președintele consiliului de miniștrii și ministru secretar de Stat la departamentul de interne. „D. D. Sturdza, ministru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunei publice, este însărcinat cu interimul președintei consiliului și cu acela al ministerului de interne. „Se prelungesce cu 15 zile concediul ce a fost acordat dlui G. Lecca, ministru secretar de Stat la departamentul de fi nance, aflat în străinătate. „D. C. Nacu, ministru secretar de Stat la departamentul de Justiție, va continua cu interimul ministerului de finance până la întorcerea la post a titularului. * * * JD. L. Albach a trimis primarului capitalei, jumătate din banii strânși la conferința ce dânsul a făcut în Paris, asupra lui C. A Rosetti. Acești bani sunt destinați pentru subscrierea deschisă, pentru ridicarea unui monument marelui patriot român. . . * *. A . Se scrie Răsboiului wcis ca motivul care a determinat pe soldatul Garabet Cerchez din regimentul 6 călărași să se arunce supt * ratele vagonelor (fapt despre care am vorbit erl) sunt îngrozitorele torturi ce acest călăraș a suferit în cazarmă de la superiori săi. Nenorocitul a declarat singur doctorului, în ultimele sale minute, ce a preferat martea decât torturile din cazarmă. Cerem să se facă un anchetă seriosá la regimentul din Bacău, spre a se dovedi și pedepsi aceste fapte sălbatice. * *x-România spune ca d. fost prefect al poliții și actual ministru de lucrări publice, fiind semn de serviciile aduse de membrii nații, d-lui Brătianu la Bessel, piața teatrului și Orfent, a crezut de cuviință să deauă întreprindere de aprovizionare de pietriș în sumă de peste 30.000 de franci cunoscutelor personaje politiceQ Ghiță Vornicu, I. Georgescu, Toboc și Hristache Ionescu Și pentru ca întreprinderea să fie bună de întreprins, ministru polițaisi a găsit cu cale a o da chiar fără contract. Binevoias ca ministru al lucrărilor publice să ne dea lămuriri daca acestea sunt sau nu adevărate. * * * Dilnic primim numerose plângeri și denunțări nesemnate. Amintim corespondinților noștrii câ ei sunt datori a semna pentru redacțiune, câci altfel nu putem pune nici un temei pe denunțările lor. Pentru aceste cuvinte n’am publicat denunțarea din Arțari, privitore la învățătorul Uzumu, protestul privitor la alegerile comunale din Nemțu, scrisorea privitore la înscrierea firmelor, denunțarea contra arendașului moșiei Beciu (Olt). * * * Diarele din Galați ne spunea d. G. Rășcan, prefectul județului Covurlui și, este din ce în ce mai răst Joi a fost împărtășit. Frații d-lui Rășcan sunt în Galați.tt- ** Banca agricolă din Tulcea a început să lucreze din Ziua de 1 Iulie. S’afi făcut operațiuni și valore ca de 8900 de lei pentru locuitorii din comunele Câșla, Somova, Niculițel etc. din plasa Tulcei. Din celelalte plase nu s’a făcut nici oă operațiune. Pricina ar fi Zlie, Dunărea de jos, ca nu s’afi trimis âncă la comune registrele și imprimatele necesare.* „Fóia bisericesca“ din Blaj spune ca în luna lui Mai s’a ținut în Roma un discuțiune publică de câtre tinerii alumini ai colegiului urban în presența sanctității sale Sumului Pontefice Leon XIII, a mai multor cardinali și prelați romani și a mai întregului episcopat irlandez, ce din întâmplare era de față în Roma. Discuțiunea s’a învârtit în giurul mai multor țese din teologia dogmatică. Apărătorii feselor au fost trei, și între aceștia și un român din Ardeal, anume Radu, alumn al arhhidiecesei Făgărașului în colegiul grecesc de la sântul Atanasiu din Roma, un tînăr de cea mai bună speranță. Sanctitatea Sea Sumul Pontifice Leon XIII, care a fost forte mulțămit de resultatul discuțiunei, a dat fiecăruia dintre tineri câte uă medalie de argint și una de aur, așezate într’un frumosă cutie. * * * Un adevărat uragan s’a desfășurat mai cu sumă Joi nopte asupra orașului Iași. De trei Zile necontenit plouă și suflă vânzările puternice, fără încetare. Acoperământele de la o mulțime de case s’au rupt cu totul, garduri și șuri trântite la pământ, arbori groși de două palme afi fost desrădăcinați și culcați. Liberalul Zice cu pa gubile causate de acest uragan sunt des tull de mari. După cum se spune chiar câțiva omeni afi fost loviți de tinichelele și scândurile ce sburaui de pe case. * * * Egalitatea află ca în comuna Milești, județul Bacău, învățătorul sătesc n’afi primit salariul de 9 luni trecute. * * * . 6 . In comuna Sihlele, R.Sărat s’a ivit disenteria sub forma epidemică. In timp de două săptămâni s’afi înbolnăvit 56 persone. * * * Din Bucovina se comunică că in urma ploilor Prutul și celelalte rîurî s’afi revărsat și inundațiunile afi făcut mari pagube în acea provincie. Arhiducele Albrecht a sosit în Cernăuți pentru inspectarea trupelor din Bucovina. * * Egyetértés în numărul său de a<tice : „ Românul. Ziarul cel mai autorizat din România, se ocupă de articolul din Egyetértés, publicat în numărul 196, relativ la Români, și vorbind cu demnitate într’un lung articol pe care-l publicăm și noi aci în întregul lui“. Importantul Ziar din Pesta publică apoi în traducere revista nóstru de 14 ale curentei. * Citim în Sieb. Deutsche Tagblatt: „Pen tru promovarea industriei de casă, acum câtva timp comitesa Bethlen a înființat în Șeica mare un atelier cu 40 de răslițe, unde j femei române supt supraveghiarea comitesei, fabriceza pănuri mai mari și velnnțe de felul cretnițelor. O mare colecțiune de aceste produse forte de gust și cu culori minunate produc la esposițiunea din Pesta mare sensațiune. In Sibi și comerciantul R. Nuridian, ține un deposit de aceste lucruri cu prețuri moderate și sunt potrivite aceste frumuse și originale pănuri și velințe cu deosebire ca daruri în străinătate. “ ** Bad. Tagblatt se plânge, ca în Mehadia cântă cucul și bântue calicia. „Boerii cei avuți din România, cari își împrăștiau, napoleonii, s’a fi convins ca pe bani scumpi pot avea și într’alt loc odihnă.“ Și așa este și va fi, Zice Gazeta Transilvaniei, în tóte localitățile de bal, cât timp șovinismul va îndrăgosti pe aspeți cu cântece „patriotice“, cu liste de bucate „patriotice“, cu limba „patriotică“, cu neajunsuri „patriotice. * * SCIRI DIN AFARA Se telegrafiază din Madrid Jiarului l’lndépendance beige cu data de 30 Iulifi: Sistema doctorului Ferran are să fie supusă la oă încercare oficială. Medicul castilan, însoțit de trei medici desemnați de guvern, se va duce iilele acestei la Benito, aprope de Badajoz, unde dioe ea va putea să opreă că progresele eolerei în cinci zile- Orașul Benito va fi isolat și represintanții guvernului vor urma cașul fiecărei persone inoculate și vor dresa tabloul inoculaților cari vor muri de eboleră și tabloul celor ce vor scăpa de acestă bula. Se speră ca prin acest mijloc se póte judeca esaet despre valorea vaccinului holeric. * Pall Mall Gazette Zice ca 62 întruniri publice s’a fi ținut în timp de 15 zle în favorea unei revisiuni a legislațiunii în ceea ce priveșce pe junele fete. Acesta fete crede ca raportul comisiunii de anchetă are să dea acestei mișcări oă nouă impulsiune, care va grăbi oă reformă a legislațiunii privitore la moravuri. * Le Memorial diplomatique afla ca mortalitatea trupelor britanice lăsate la Suakim este îngrozitóre. Apoplecsiile, insolațiunile și frigurile tifoide fac, nu numai în fiecare zi dor în fiecare oră, numerose victime printre soldații englezi. Cea mai mare parte din ei abia să mai s pot ține pe piciore și nu mai sunt în stare a se supune ordinelor șefilor lor, cari de almintrelea sunt tot atât de slabi și de sfârșiți ca și dânșii. * Național Zeitung află din Roma că Italia ar face mari pregătiri pentru a întreprinde o mare espedițiune militară la Marea Roșie și în special la Kassala. * La un banchet ținut în Grenoble, Francia, un legitimism a declarat cu cornițele de Paris înaintea alegerilor va emite un manifest către alegători. Corespondență particulară a „ROMANULUI“ Brașov 19 Iulie. Azi-napte, pe la 11 ore, cu trenul accelerat, d. prim-ministru al României, I. C. Brătianu, a trecut pe aici spre Viena. D-sea era însoțit de fiul său Vintilă și ocupafi un vagon reservat. Profit de ocasiune spre a restabili buna reputațiune de gentileță a Ungurilor pe nedrept compromisă. Funcționarii de pretutindeni afi fost forte serviabili pentru d. prim-ministru. D. prim-ministru, pe cât am putut afla, nu se va opri la Viena. D-sea va sosi acolo astă-sară, și va descinde la un otel pe lângă gară spre a putea pleca înainte chiar mâne diminuță. Un amănunt. In același tren era și d. Al. A. Plagino, prefectul districtului Putna, care se