Romanulu, iulie 1885 (Anul 29)

1885-07-22

­r­ A­V ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea: ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV......................................40 bani D ® to „ » „ jî­ni.........................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Harului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la 0. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI. 10. Fundatore: C. A. ROSETTI EZDITITJISTIE­ A. ( 13 ) Directore: VINTILĂ C. ROSETTI LUNI: MARȚI, 22, 23 IULIU 1885 Luminâtă-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa; IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiile poștale. V LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse. 5 .LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Bleischmarkt.. v­­ IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva.­­ Articolele nepublicate se ard — BUCURESC11 CUPTOl 1885 Stând de vorbă cu confrații noș­tril de la Romănia Liberă spuse­­răm, în numărul de Vineri, ca, deci guvernul actual n’a creat în­­grijitórea stare pe care o descrie dia­­rul din strada Covaci, ci „așa a pri­mit-o“, după cum spune dânsul, noi credem ca el este în parte răspun­zător câci a urmat calea indicată de predecesorii săi spre „a profita de ea.“ Intrebam ac­i pe confrații noștril, cine fură acei predecesori cari au fă­cut ca „nivelul moral în viața nos­­tră publică să fie forte jos, ca frun­tașii, a câror purtare ar trebui să fie model de demnitate pentru con­cetățenii lor, să pretindă hatîruri și să susție creaturi cari ajung să n’aibă nici un scrupul ?“ După cât seim, predecesorii actua­lilor cârmuitori au fost conservatorii și amicii de azil al României libere. Pe ambii i-a combătut, cu înverșu­nare, capul cabinetului actual și gre­șit este, după părerea noistră, tot o­­mul care ajungând la cârma Statu­lui face să­ tolerăză lucruri pe cari le combătea e­l. Vinovat deci este cel care conduce ar fi țăra­ni rene­gați cei cari susțin ceea ce combă­­teau odiniară, cei cari au părăsit ve­cinele lor credinți. Arătarâm, în numărul de Sâmbătă, ca situațiunea financiară încă lasă de dorit, după ânsăși mărturia d-lui E. Costinescu. E că deci un al doilea punct în care ne pare ca guvernul este greșit și în parte răspunzător. Să trecem la un al treilea punt. România Liberă ne spune: „Când vine un prefect în județ, pate el să fie otărît a face numai administrație, pate să aibă recomandație expresă de la guvern să nu facă de­cât administrație, el este tîrît prin poziția sea să nu fie in­diferent pentru alegeri că alegere este un vot de încredere sau de neîncredere pentru guvern, prin urmare pentru pre­fect, represintantul guvernului. A cere dor acestui om să privesca cu liniște fi­losofică tot ce se atinge de alegeri este a cere mult de la el, mai mult de­cât se póte pretinde în genere. „In așa posiție prefectul are a face cu consiliul județan și consiliul permanent eșit din el, cu consiliul comunal din ca­pitala județului etc., cu cari trebue să fie în bune relațiuni. Daca prea mulți din fruntașii ce compun aceste adunări sunt nescrupuloși, putem găsi prefectului atâta vină în­cât să-l condamnăm ? „Guvernul a spus câ e­reă așa cum merg lucrurile , dar vădend ca nu el o­­feră, ci i se pretind hatîrurile, știind ca ast­fel a fi făcut în trecut guvernele și este sigur ca va face ori­ce alt guvern, nu vrea să-și provoce căderea punând ca­păt la tote aceste abuzuri pentru un mo­ment.“ Greșit este după noi cel care per­mite prefecților săi, ca în loc de a face administrațiune, „să fie tîrîți prin posițiunea lor să nu fie indiferenți pentru alegeri“. Vinovat este guvernul care lasă pe prefecții săi a se supune „frun­tașilor nescrupuloși“ Nedemn de a purta numele de li­beral și de democrat este guvernul care, după ce a recunoscut ca este rău așa cum merg lucrurile, să su­pune „hatârurilor ce îl se pretind, pentru ca ast­fel au făcut în trecut guvernele și nu vrea să-șî provoce căderea punând capăt la tote aceste abuzuri.“ Ne unim cu confrații noștri când ne spun: „Noi când vedem un rău­ că nu se mă­rește, ne bucurăm; când vedem câ răul se micșorază, acesta ne mulțumește îndes­tul ca să lăudăm pe autorii acestei mic­șorări.“ Acesta a fost necurmat purtarea nostra și de acea 7 ani d’a rîndul Românul a susținut guvernul, nădăj­duind ca răul nu se va mări. Ori de câte ori un rău s’a micșorat, fie cât de puțin, am adus laudele cele mai mari celor cari au făcut acea îmbunătățire. Colecțiunea Românului póte servi drept mărturie, dar ori de câte ori am vă­zut că răul se măresce, am ri­dicat vocea spre a protesta. Ore nu se măresce răul când cei ce se întitulă liberali, decorază și numesc în slujbă o­­meni ca cei pe care ministrul reacționar Theodor Roseti, îi a destituit pentru că aîi abusat de posițiunea lor recla­mând bani la subalternii lor ? Dreptatea nu este ore cu noi când spunem ca vinovat și răspunzător este guvernul în acest punct ? sau cred confrații noștri: de la Rom. Lib. ca vinovat și răspunzător este d. Th. Rosetti ? „Vină găsim câ are guvernul, Zice Rom. Lib., dar nu atât vină ca să supune pre­tențiilor blamabile, ar fi de un merit prea mare ca să li se opue pentru ca să fi tare isbiți de purtarea lui actuală. Vina ce’i găsim noi este ea nu’și da sema de căușele relelor ce a arătat ca cunosce și ca nu se grăbește a aduce legi care să le îndrepteze. „Am atras atențiunea în nenumărate rânduri asupra instrucțiunei care pute a­­duce folose neprețuite, asupra admisibi­­lităței în funcțiuni, asupra comitetelor permanente etc. Ridicând nivelul moral prin instrucțiune bine întocmită, împedi­­când prin legi posibilitatea de a se co­mite abuzuri, numai ast­fel credem noi ca vom scăpa cu totul de relele ce ne slăbesc astăzi. Când legea va opri posi­tiv un hatîr, nimeni, chiar din aceea cari nu se vor fi ridicat prin instrucțiune se­­riosă ori prin exemple, nu’l va mai pre­tinde sau nu se va supăra când i se va refuza“. Suntem cu totul de părerea con­fraților noștri­ și de acea nu apro­băm pe cel care, fiind a tot­putinte, „se supune pretențiunilor blamabile, „nu’și da sema de căușele relelor ce a arătat ca cunosce, „nu încerca să ridice nivelul mo­ral prin instrucțiune, „nu face legi asupra admisibili­tății în funcțiuni, asupra comitetelor permanente, asupra abuzurilor etc., „nu opresce prin lege hatârul, etc. “ E că deci âncă câte-va rele cari bântuie societatea nóstra, dupe cum recunosce Rom. lib., și spre curma­rea cârora guvernul actual nu voiesce să ia nici uă măsur’ă. Vom enumera într’un viitor nu­măr alte punte, care lasă de dorit, după părerea nostru ș’a confraților nostrii. Pentru a-l întrebăm pe Rom, liberă : N’avem are dreptul d’a învinovăți pe cel care, cunoscând un rău­ și pu­tând a-i aduce un leac nn voiesce a face acesta ? Londra, 31 Iuliei.—Parlamentul englez a adoptat bilul privitor la naturalizarea principelui Henric de Battemberg, care s-a însurat cu principesa Beatrice. Madrid, 31 Suliu­. —Cel din urmă bule­tin privitor la epidemia b­clerică din Spa­nia dă cifrele urmatore: 3,168 cazuri, 1,252 decese. Londra, 1 August.—Daily News rapor­­teza soirea ca Osman-Digma ar fi fost o­­morît în lupta ce a avut loc lângă Kas­­sala la 30 Inn­fi. Cair. 1 August.—Demoralizarea cresce printre Sudanezi. Viena. 1 August. — Neue freie Presse, vorbind de relațiunile economice ale Aus­­tro-Ungariei cu România, exprimă dorința ca d. de Bismarck și cornițele Kalnoky să-și dea silința să convingă pe d. I. Bră­­tianu cu tote interesele României cer ca cabinetul din Bucureșci să evite un res­­bel de tarife cu Austro-Ungaria. Pesta, 2 August. — Pester Lloyd a­­nunță ca, după resultatul anchetei ordo­nate de ministerul unguresc în privința conflictului ce s’a întâmplat pe granița Ungariei ș’a României, nu 150 de soldați austro-ungari, dar numai 4 supraveghe­tori ai vămii sunt cari, la 22 Iunifi, a fi luat pe teritoriul unguresc de la pă­stréja română uă turmă de miel aparținând ui­nul supus ungur, care turmă fusese con­fiscată ilegal în iripa trecută de stroja română pe teritoriul unguresc. Guvernul român, după Pester Lloyd,­ar fi recunoscut ca resultatul anchetei ordo­nate de ministerul unguresc e­­suet și ca raporturile autorități­lor române denatu­raseră afacerea exagerând-o. Madrid, 2 August. — Soirile din Spa­nia constată ca h­olera um­ézá a lua­t o mare întindere. Buebec, 2 August. — Ludvig Riel, capul răsculei din Canada, a fost decla­rat culpabil. Jurații aui semnat uă peti­ție făcând apel la îndurarea Reginei. Buebec, 3 August. — Riel a fost con­damnat la spânzuratóre. Paris, 2 August. — Uă mare mortali­tate domnesc e în Tonkin; ea e datorita disenteriilor și frigurilor. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Dresda, 31 Iuliei.—Se anunță din Koe­­nigstein câ Regele și Regina României sunt așteptați în acest oraș de ape, unde Maiestățile vor vor petrece cât­va timp. Viena, 31 Iulie. — Diarul Die Presse vorbind de călătoria d-lui Brătianu în stră­inătate, zice că între vorbiri vor fi fără îndoială între primul ministru al regelui Carol și omenii de Stat din Viena și din Berlin în privința Gestiunii economice, dar eu óre­ cari chiare române par într’adevăr eâ grăbesc lucrurile când ele astepta de la călătoria d-lui Brătianu uă schimbare radicală în politica comercială. Este ade­vărat eâ uă înțelegere asupra politicei generale cere, ca să fie mai durabilă, să fie înțelegere asemenea asupra politicei e­­conomice, dar este adevărat asemenea câ uă^unire vamală eventuală între­­ Germa­nia și Austria n’are nimic a face din punc­tul de vedere al regulării raporturilor e­­conomice de pe viitor între Austria și Ro­mânia. DIN AFARA GERMANIA Ziarul Die Post din Berlin se bu­cură ca Ziarele germane au început a se ocupa serios cu cestiunea pri­­vitore la urcarea efectivului armatei Germaniei. Cestiunea militară. Zi °e Z a arus­tat, mult timp va forma încă pun­tul cardinal al politicei Statelor eu­ropene. Mai cu semn ar fi de dorit, Zi °e Post, ca clasele mai avute să se fa­­miliariseze cu militarismul, câci Ger­mania numai puternicei sale armate are să-i mulțumască pentru ceea­ ce are astă­zi. AUSTRO-UNGARIA Iu Zilele acestea din urmă a făcut mare svon înfrățirea Cehilor cu Un­gurii, înfrățire care îndată după în­scenarea iei a început a se reci. Era vorba ca Cehii se câștige pe Unguri pentru ca prin ajutorul lor să bene­ficieze și Boemia de banca Austriei cum beneficiază Ungaria și Austria, ziațele maghiare însă combat pre­­tențiunile Cehilor pentru motive, ca cu chipul acesta s’ar sfâșia dualismul și s’ar înființa un trialism. Nemzet, cel mai principal organ al d-lui Tisza, Zice: Pretențiunea Camerii de comerciu din Praga în cestiunea băncei tinde la introducerea sistemului federalist în afaceri de bani și de credit și de aceea nu merită a fi discutată.“ ENGLITERA Marțea trecută, Z­ce V Indépendance beige, deputațiunea irlandeză în Par­lament a făcut mult scompt. Unul din membrii săi, d. Callan, a cerut aplicarea censurei deputatului englez John Bright. Crima acestui deput­at a fost câ el s-a purtat rău cu depu­tațiunea irlandeză la banchetul dat lordului Spencer, fost vice-rege al Irlandei. Cu acesta ocasiune bătrânul deputat liberal acusase pe d. Parnell și consorții de a fi ostili coronei bri­tanice și de a fi arătat uă simpatie a­­dâncă pentru autorii crimelor agrare cari au desolat atâta timp Irlanda. Acest incidinte parlamentar a dat naștere la nisce dechlarări interesante atât din partea câtor­va membrii ai guvernului cât și chiar din partea Irlandezilor. E că cum se exprimă în acesta pri­vință l’indépendance herge­­­s Acești din urmă a fi mărturit cu cute­­ zare—era sé dieem cu cinism—esistința un­ui fel de pact între dânșii și minister. Ei afi părut chiar ca simt plăcerea de a vorbi despre sprijinul ce-și vor da reci­proc alegătorii irlandezi și conservatorii englezi în viitorele alegeri generali , și miniștrii tom­i n’afi protestat. Acesta este oă constatare oficială a târgului imoral făcut între parteniști și partita conserva­­tore, târg după care cabinetul Salisbury trebuie a-șî renega tóté principiele, acor­dând Irlandesilor tóté concesiunile ce vor cere, în schimbul preci­sei lor colabora­­țiuni last^folosu­l care a răsturnat pe d. Gladston^j^fcarm­inului ce vor da conservatorilor îi^^SWB^alegeri. Era de trebuință ca pactul irlando-con­­servator să fie ast­fel consacrat printr’un dechiarare de felul acesta; căci acest pact este incidintele capital al sfîrșitului se­­­ siunei, și incidintele care se va cita ca unul din caracteristicele politicei Salis­­bury-Churchill, în­­ ziua apropiată a regu­lar a socotelilor, adică în ziua luptei e­­lectorale. CUATORIA D-LUI I. C. BRATIANU­ L. revista sea de astă­ ZL 20 Iuliu­, (1 August) Neue Freie Presse, vorbind de soi­ rea dată de Pester Lloyd că d. prim-mi­­nistr­u al României în călătoria s­a la Ma­­rienbad se va opri la Pesta și Viena spre a conferi cu bărbații de stat Austro-Un­­gari în privința intrării României în u­­niunea­ vamală a Statelor centrale euro­peni, se exprimă ast­fel: „Neapărat ministrul-președinte Brătia­nu își va întrerupe călătoria în Pesta și Vien­a spre a convorbi cu cercurile poli­tice ,cooiducătore din aceste orașe. Credem ând^și convorbirea ce vor avea-o bar­ba ■i^A­strii de Stat cu ospele român se va ÎÎS.de asupra unei cestiuni comerciale și politice cu mult mai importantă și mai urgentă de­cât este cestiunea uniunei­ va­­male, care până în acest moment nu e de­cât un fantomă. Daca vom avea în vedere cele ce se petrec în acest moment între Francia și România, trebue să constatăm câ reînoirea Convențiunei nóstre cu Ro­mânia trebue să ne preocupe cu mult mai mult de­cât cestiunea uniunei­ vamale. „Presința d-lui Brătianu în Pesta și Viena ofere momentul cel mai potrivit pentru bărbații noștrii de Stat de a face din relațiunile economice dintre România și Austria obiectul unor convorbiri diplo­matice, și ori­ce s’ar mai releva în cur­sul convorbirilor, nimic nu ne privesce atât de aprape de­cât de a se ajunge la oă înțelegere în ceea ce priveșce relațiunile nóstre comerciale politice cu România. „Pentru atingerea acestui scop convor­birile orale sunt mai eficace de­cât lun­gile corespondinți diplomatice. D. Bră­tianu adese­a imitat pe miniștrii împără­țiilor mari și așa a procedat și de astă dată când și a propus a călători spre a putea ca prin grat și să apere interesele României înaintea comitelui Kalnoky sau principelui Bismarck. SCIRI D’ALE­DILEI Monitorul oficial de Sâmbătă publică următorele decrete regale: „Se acordă un concediu­ de 30 (jie )1­1b) Ion C. Brătianu, președintele consiliului de miniștrii și ministru secretar de Stat la departamentul de interne. „D. D. Sturdza, ministru secretar de Stat la departamentul cultelor și instruc­țiunei publice, este însărcinat cu interi­­mul președintei consiliului și cu acela al ministerului de interne. „Se prelungesce cu 15 zile concediul ce a fost acordat d­lui G. Lecca, ministru secretar de Stat la departamentul de fi­ nance, aflat în străinătate. „D. C. Na­cu, ministru secretar de Stat la departamentul de Justiție, va continua cu interimul ministerului de finance până la întorcerea la post a titularului. * * * JD. L. Albach a trimis primarului ca­pitalei, jumătate din banii strânși la con­ferința ce dânsul a făcut în Paris, asu­pra lui C. A Rosetti. Acești bani sunt destinați pentru subscrierea deschisă, pen­tru ridicarea unui monument marelui pa­triot român. . . * *. A . Se scrie Răsboiului wcis ca motivul care a determinat pe soldatul Garabet Cerchez din regimentul 6 călărași să se arunce supt * ratele vagonelor (fapt despre care am vorbit erl) sunt îngrozitorele torturi ce acest călăraș a suferit în cazarmă de la superiori săi. Nenorocitul a declarat sin­gur doctorului, în ultimele sale minute, ce a preferat martea de­cât torturile din cazarmă. Cerem să se facă un anchetă seriosá la regimentul din Bacău­, spre a se dovedi și pedepsi aceste fapte sălbatice. * *­­x-România spune ca d. fost prefect al poliții și actual ministru de lucrări pu­blice, fiind semn de serviciile aduse de membrii nații, d-lui Brătianu la Bessel, pia­ța teatrului și Orfent, a crezut de cuvi­ință să dea­uă întreprindere de aprovizi­onare de pietriș în sumă de peste 30.000 de franci cunoscutelor personaje politiceQ­ Ghiță Vornicu, I. Georgescu, Toboc și Hristache Ionescu Și pentru ca întreprinderea să fie bună de întreprins, ministru­ polițaisi a găsit cu cale a o da chiar fără contract. Bine­voias ca ministru al lucrărilor pu­blice să ne dea lămuriri daca acestea sunt sau nu adevărate. * * * Dilnic primim numerose plângeri și de­nunțări nesemnate. Amintim corespondinților noștrii câ ei sunt datori a semna pentru redacțiune, câci alt­fel nu putem pune nici un te­mei pe denunțările lor. Pentru aceste cuvinte n’am publicat de­nunțarea din Arțari, privitore la învăță­torul Uzumu, protestul privitor la ale­gerile comunale din Nemțu, scrisorea privitore la înscrierea firmelor, denunțarea contra arendașului moșiei Beciu (Olt). * * * Diarele din Galați ne spun­ea d. G. Rășcan, prefectul județului Covurlui și, este din ce în ce mai răst Joi a fost împăr­tășit. Frații d-lui Rășcan sunt în Galați.­­tt- ** Banca agricolă din T­ulcea a început să lucreze din Ziua de 1 Iulie­. S’afi făcut operațiuni și valore ca de 8900 de lei pentru locuitorii din comunele Câșla, So­mova, Niculițel etc. din plasa Tulcei. Din cele­l­alte plase nu s’a făcut nici oă operațiune. Pricina ar fi Zlie, Dunărea de jos, ca nu s’afi trimis âncă la comune registrele și imprimatele necesare.* „Fóia bisericesca“ din Blaj spune ca în luna lui Mai s’a ținut în Roma un dis­­cuțiune publică de câtre tinerii alumini ai colegiului urban în presența sanctității sale Sumului Pontefice Leon XIII, a mai multor cardinali și prelați romani și a mai întregului episcopat irlandez, ce din întâmplare era de față în Roma. Discu­­țiunea s’a învârtit în giurul mai multor țese din teologia dogmatică. Apărătorii fe­­selor au­ fost trei, și între aceștia și un român din Ardeal, a­nume Radu, alumn al arhhidiecesei Făgărașului în colegiul grecesc de la sântul Atanasiu din Roma, un tînăr de cea mai bună speranță. Sanc­titatea Sea Sumul Pontifice Leon XIII, care a fost forte mulțămit de resultatul discuțiunei, a dat fie­căruia dintre tineri câte uă medalie de argint și una de aur, așezate într’un frumosă cutie. * * * Un adevărat uragan s’a desfășurat mai cu sumă Joi nopte asupra orașului Iași. De trei Zile necontenit plouă și suflă vânzările puternice, fără încetare. Acoperământele de la o mulțime de case s’au rupt cu to­­tul, garduri și șuri trântite la pământ, arbori groși de două palme afi fost des­­rădăcinați și culcați. Liberalul Zice cu pa­­­ gubile causate de acest uragan sunt des­ tull de mari. După cum se spune chiar câți­va omeni afi fost loviți de tinichelele și scândurile ce sburaui de pe case. * * * Egalitatea află ca în comuna Milești, județul Bacău­, învățătorul sătesc n’afi primit salariul de 9 luni trecute. * * * . 6 . In comuna Sihlele, R.­Sărat s’a ivit di­senteria sub forma epidemică. In timp de două săptămâni s’afi înbolnăvit 56 persone. * * * Din Bucovina se comunică că in urma ploilor Prutul și cele­l­alte rîurî s’afi re­vărsat și inundațiunile afi făcut mari pa­gube în acea provincie. Arh­iducele Albrecht a sosit în Cer­năuți pentru inspectarea trupelor din Bu­covina. * * Egyetértés în numărul său de a<­t­­ice : „ Românul. Ziarul cel mai autorizat din România, se ocupă de articolul din Egy­etértés, publicat în numărul 196, relativ la Români, și vorbind cu demnitate într’un lung articol pe care-l publicăm și noi aci în întregul lui“. Importantul Ziar din Pesta publică a­­poi în traducere revista nóstru de 14 ale curentei. * Citim în Sieb. Deutsche Tagblatt: „Pen­ tru promovarea industriei de casă, acum cât­va timp comitesa Bethlen a înființat în Șeica­ mare un atelier cu 40 de răs­­lițe, unde j femei române supt suprave­­ghiarea comitesei, fabriceza pănuri mai mari și velnnțe de felul cretnițelor. O­ mare colecțiune de aceste­­ produse forte de gust și cu culori minunate produc la esposițiunea din Pesta mare sensațiune. In Sibi și comerciantul R. Nuridian, ține un deposit de aceste lucruri cu prețuri moderate și sunt potrivite aceste fru­­muse și originale pănuri și velințe cu deo­sebire ca daruri în străinătate. “ ** Bad. Tagblatt se plânge, ca în Mehadia cântă cucul și bântue calicia. „Boerii cei avuți din România, cari își împrăștiau, napoleonii, s’a fi convins ca pe bani scumpi pot avea și într’alt loc odihnă.“ Și așa este și va fi, Zice Gazeta Transilvaniei, în tóte localitățile de bal, cât timp șovinis­mul va îndrăgosti pe aspeți cu cântece „patriotice“, cu liste de bucate „patrio­tice“, cu limba „patriotică“, cu neajunsuri „patriotice. * * SCIRI DIN AFARA Se telegrafiază din Madrid Jiarului l’lndépendance beige cu data de 30 Iulifi: Sistema doctorului Ferran are să fie supusă la oă încercare oficială. Medicul castilan, însoțit de trei medici desemnați de guvern, se va duce i­ilele acestei la Benito, aprope de Badajoz, unde dioe ea va putea să opreă că progresele e­olerei în cinci zile- Orașul Benito va fi isolat și represintanții guvernului vor urma ca­șul fie­cărei persone inoculate și vor dresa tabloul inoculaților cari vor muri de ebo­­leră și tabloul celor ce vor scăpa de a­­cestă bula. Se speră ca prin acest mij­­loc se póte judeca esaet despre valore­a vaccinului h­oleric. * Pall Mall Gazette Zice ca 62 întruniri publice s’a fi ținut în timp de 15 zle în favorea unei rev­isiuni a legislațiunii în ceea ce priveșce pe junele fete. Acesta fete crede ca raportul comisiunii de an­chetă are să dea acestei mișcări oă nouă impulsiune, care va grăbi oă reformă a legislațiunii privitore la moravuri. * Le Memorial diplomatique afla ca mor­talitatea trupelor britanice lăsate la Sua­kim este îngrozitóre. Apoplecsiile, insola­­țiunile și frigurile tifoide fac, nu numai în fie­care zi dor în fie­care oră, nume­rose victime printre soldații englezi. Cea mai mare parte din ei abia să mai s pot ține pe piciore și nu mai sunt în stare a se supune ordinelor șefilor lor, cari de almintrelea sunt tot atât de slabi și de sfârșiți ca și dânșii. * Național Zeitung află din Roma că I­­talia ar face mari pregătiri pentru a în­treprinde o­ mare espedițiune militară la Marea­ Roșie și în special la Kassala. * La un banchet ținut în Grenoble, Fran­cia, un legitimism a dec­larat cu corni­țele de Paris înaintea alegerilor va emite un manifest către alegători. Corespondență particulară a „ROMANULUI“ Brașov 19 Iulie. Azi-napte, pe la 11 ore, cu trenul ac­celerat, d. prim-ministru al României, I. C. Brătianu, a trecut pe aici spre Viena. D-sea era însoțit de fiul său­ Vintilă și ocupafi un vagon reservat. Profit de ocasiune spre a restabili buna reputațiune de gentileță a Ungurilor pe nedrept compromisă. Funcționarii de pre­tutindeni afi fost forte serviabili pentru d. prim-ministru. D. prim-ministru, pe cât am putut afla, nu se va opri la Viena. D-sea va sosi acolo astă-sară, și va descinde la un otel pe lângă gară spre a putea pleca înainte chiar mâne diminuță. Un amănunt. In același tren era și d. Al. A. Pla­­gino, prefectul districtului Putna, care se

Next