Romanulu, august 1885 (Anul 29)
1885-08-01
* -4 ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Det0 » t » » HI....................2 lei — „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Beurse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BAN! E SEMPLARUL Fundatore; C. A. ROSETTI EIDIT XX J JSIE^. ( B ) Director«: VINTILĂ C. ROSETTI * Jk. A > *’■ y BUGURESCIS IST 1885 La 29 August stilul nou se întrunesce la Gherla adunarea generală a „Asociațiunii Transilvaniei pentru literatura și cultura poporului român.“ Cetățenii din România liberă cari au asistat la întrunirea „Asociațiunii“ acum trei ani la Sibiu și acum doui ani la Brașov s’au convins de marea și însemnata misiune pe care are s’o îndeplinască acesta societate. Pe calea muncei pacifice, a culturei și a civilisațiunii și-au dat mâna Ardelenii de-a lucra cu puteri unite pentru înaintarea salonului ca și a orășanului. Asociațiunea Transilvaniei s’a înființat la 1861 prin staruizórea inițiativă a Mitropoliților Șiuluției și Șaguna și s’a cimentat prin neobosita conlucrare a fruntașilor națiunii : Bariiă, Cipariu, regretatul baron Vasile Pop, Bologa, Planea, Popea, Măcelăriți, colonelul baron Urs, căpitanul Stejar Iosif Liuluțiu, neuitatul Hodoș, protopopul Rus și alți mai mulți bărbați de prin toată țara Ardealului, care fură preget și cu uă adevărată tragere de inimă au contribuit intelectualmente și materialmente la înflorirea acestei instituțiuni de cultură națională. Nenumărate sunt binefacerile iei și mult mai numerase sunt ajutorele distribuite fiilor din popor pentru a-i lumina și a-i specialisa în arte și șciiițe spre a deveni folositori și buni apărători ai poporului din al cârui sín au eșit. . Asociațiunea printr’uă înțelaptă organisare și printr’uă seriosá și devotată conducere a grupat în giurul său tóte clasele sociale și a pus în legătură directă intelegința cu poporul, astfel încât, pe întrecute se îndemnă unii pe alții la muncă producătore și civilisatóre. Adunările generale se țin în fiecare an în alt oraș și sunt nisce adevărate sărbători naționale la care cu nerăbdare alerga din totá țara bărbați și femei, săteni și orășeni, feciori și feciore și cu mândrie și mare băgare de somn ,ascultă dările de somn ale comitetului central din Sibiu, despre lucrările săvârșite în cursul anului aspirat. In adunări, se stabilesc burse pentru școlari și studenții universitari, se împart ajutore ucenicilor meseriași, se acordă subvențiuni sculelor lipsite de mijlace, se țin prelegeri și conferințe și după terminarea tuturor lucrărilor nu lipsesc nici petrecerile. Se fac mici escursiuni prin localitățile din apropiere, se dau banchete, concerte și baluri unde tinerimea prin numerosa iei presintă desfată și înveselesce inimile bătrânilor privitori la viitorul națiunii. Cu modul acesta, numele „ Asociațiunei“ a pătruns până în atelierul meseriașului și până în coliba țăranului, cari cu dragoste și cu bucurie contribue și el cu creițarul lui agonisit cu multă sudare. Lucrările Asociațiunei se mărginesc numai în Transilvania, caci după cât ne aducem aminte numai cu acesta condițiune a fost încuviințată înființarea iei prin decretul imperial de la anul 1861. Era bine decâ „Asociațiunea“ putea cuprinde în sinul iei pe toți Românii din Banat, Ungaria și Bucovina; dar și aci n’a lipsit macsima politică a Austriei: „divide et impera“—desthină și domnesce — macsimă de care astăzi ni se pare ca și cei din Pesta cu prisos se folosesc neadmițând „Asociațiunile a trece cu lucrările iei în Banat și în țara ungurască cu care Transilvania în formă s’ar părea ca e unită. Paralel cu „Asociațiunea Transilvaniei“ s’a mai fost înființat una la Arad pentru Românii din Ungaria și Banat și alta în Cernăuți pentru Românii din Bucovina. Cu mare durere însă trebue s’o spunem ca cea din Arad din lipsa sprijinului material și pate chiar și intelectual a trebuit să apună; cr cea din Cernăuți, după mai mulți ani de amorțire, cu bucurie constatăm ca a început ură și a mai da semne de viață. Numai singură „Asociațiunea Transilvaniei“ a rămas dintre surorile iei de peste munți, care pas cu pas a urmat pe calea începută. Prin destoinica conducere a președintelui, vice-președintelui și a comitetului central din Sibiu ea a fost ferită până astăzi de loviri și sguduiri și s’a putut afirma pe terenul cultural în cât cu stimă și cu respect o privesc chiar și cei mai neîmpăcați ai iei dușmani. Și daca cu tote acestea resultatele obținute nu s’ar părea din tóte puntele de vedere pe deplin mulțumitdre, vina este câ fondul „Asociațiunei“ nu dispune de índestulatare micile ce bănesc, câte s’ar cere pentru instruirea și cultivarea mulțimii poporului. Pentru cultura poporului „Asociațiunea“ are trebuință de înființarea și întreținerea de școli rurale, primare, agricole și profesionale; răspândirea de cârți și foi periodice folositore și câte și mai câte altele pentru a câror realizare se cer considerabile sume de bani. „Asociațiunea, însă chiar și în lipsa fondurilor suficiente se silesce destul și cu multă încordare de a atinge măcar în parte acest scop. Chiar și în anul trecut a înființat la Sibiu uă frumosa scula-model pentru fete, a cărei directare este d-șora Tănăsescu, fosta profesora în Asilul Elena Domna din Bucuresci. Neapărat „Asociațiunea“ ar putea face și mai mari progrese déca Românii n’ar pătimi de bala nepăsării și déca ei nu s’ar da înapoi cu atâta îndărătnicie de la ori ce întreprinderi de interes public românesc, mai ales acum, când poporul din Transilvania trece printr’uă crudă încercare d’a fi sau a nu mai fi român. Sunt mulți printre noi cu dare de mână și cu înlesnire ar putea contribui cu dinarul lor pentru cultura poporului român. Germanii din Austria au înființat o puternică „Reuniune școlară“ la care contribuie și cei din Germania cu sume enorme pentru întreținerea de institute de învățământ ca prin lumina seólei să apere tinerile mlădițe ale Nemților d’a se slavisa sau maghiarisa în provinciele Austro-Ungare. Așa ar trebui să urmăm și noi daca voim să pregătim poporului nostru un viitor mai bun decât cum este presintele lui. Numai atunci când ne-am grupa cu toții împregiurul societăților nóstre cum este „Asociațiunea Transilvaniei“ , „Societatea Transivaniei din Bucuresci“ , „Societatea pentru cultura și învățătura poporului român din România“ am face cu putință acestor bine-facetóre societăți cu cu mai mare grăbire și cu mai multă înlesnire să se apropie de realizarea salutarului scop de toți dorit. Mai acum câțiva ani din România s’au vărsat cu zecile de mii lei pentru Seghedin, pentru ce n’ar putea da și banii Români, avuți și săraci, măcar câte zece lei pe an pentru societățile româneșci de cultură de dincolo și dincolo de munți? In speranță ca glasul nostru va întâmpina un dulce - resunet, dorim ca adunarea generală a „Asociațiunei Transilvaniei“ din anul acesta să fie cât se pote mai numerosa ca cu atât și lucrările iei să sporesca mai tare pe calea culturei poporului român. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS _ Hűe, 11 August. — Peste 10.000 creștini au fost măcelăriți în câteva zile în Anam. Măcelurile urmezá. Salzburg, 11 August.—împăratul Wilhelm, care a plecat de la Gastein pe la orele 2 după amiazi, a sosit forte sănătos la Salzburg, la orele 5. La gară, unde l-a primit guvernatorul provinciei, comtele de Thun-Hohenstein, asistat de principalele autorități ale orașului, împăratul a fost vici aclamat de populațiune. Arhiducele Ludovic Victor a venit să salute la otelul său. Astă-sară, la orele șase, împăratul a dat un prânz la care au asistat Arhiducele, guvernatorul provinciei și marii demnitari civili și militari ai provinciei. Roma, 11 August. — Regele Greciei, care a sosit a<oi la Brindisi, a plecat îndată la Viena. Viena, 11 August.—Contele Kalnoky a plecat aoi diminuță la Varzin, Berlin. 11 August. — Conferința telegrafică internațională s’a constituit în comisiuni. Madrid, 11 August. — Numărul coșurilor de h holeră s’a urcat ieri în Spania la 3 700, și acela al deceselor la 1,900. In aceste cifre nu figureza buletinele mai multor provincii. Archiepiscopul din Sevila a murit de e holeră. Marsilia, 11 August. — Numărul deceselor holerice a fost ieri de 9. DIN AFARA FRANCIA Mișcarea electorală în Francia a început deja și s’a manifestat filele acestea în Lion într’un chip forte turbulent. D. Jules Fény, invitat a lua parte la un banchet dat de amicii sei din Sion, s’a și dus acolo Duminecă. Dar, atât la sosirea sa în gară, cât și în tot drumul prin strade, apoi în fața otelului unde a tras și a locului unde s’a dat banchetul, i s’a făcut d-lui Ferry să primire din cele mai neplăcute. Nu se audiau din tote părțile decât șierături și strigăte de „Jos Ferry!“ Amicii fostului prim-ministru voind a pune capăt acestei demonstrațiuni ostile, se încinseră încăierare in care poliția fu nevoită se intervină spre a restabili liniștea. După acesta se putu ține banchetul, la care Ferry rosti un lung discurs. D-sea ciise între altele, după cum spune că telegramă de acolo, ca este indiferinte daca majoritatea viitorelor Camere se va compune din moderați, oportuniști sau radicali. Principalul este ca acesta majoritate să fie republicană, pentru ca numai astfel ea va putea susține un guvern republican stabil. Apoi d-sea încheia cu aceste cuvinte: „Nu mă tem de despărțirea Bisericei de Stat, mai ales ca lucrez de mult la acesta. De altmintre și despărțirea este deja efectuată, de când am liberat sculele de supt epitropia Bisericei. Totuși ei voiesc menținerea bugetului cultelor, fiind ca da Bisericei acele libertăți pe care nu le are astă dipă măsură și mai radicală nu va trebui să se ia decât numai atunci când va fi cerută de sufragiul universal. Va trebui deci să se ascepte acesta cerere. » ENGLITERA In Englitera, de asemenea se vede uă mare mișcare pentru alegerile ce au a se face în tomna viitore și membrii cabinetului au început deja se ia tot felul de disposițiuni. O telegramă din Londra anunță în acesta privință urmatorele : „Marchisul de Salisbury își va desvolta programarea în două meetinguri provinciale. De altă parte lordul Churchill își va urma propaganda în comitatul Lancashire și esteotărît a vorbi în Liverpool. In același timp foștii miniștrii se pregătesc și ei pentru alegeri. Astfel de Chamberlain, radical, a ținut în Hall un lung discurs în care sfătui pe liberalii moderați să nu se despartă de radicali, câci atunci vor cădea în cursa ce se întind d. Churchill și pretinșii conservatori democrați. In fine fostul ministru îndemnă pe radicali și liberali la oă extremă luptă contra pericolului la care sunt expuși din partea conservatorilor.“ Oă altă depeșă din Londra, cu data de 10 August, anunță urmatorele : „Trimisul special englez pe lângă Sultan, sir Drummond Wolff, a deebiarat facă cu un corespondinte cu misiunea mea este privitore esclusiv aminte numai la Egipet. El a respins deosebite însărcinări pentru Constantinopole, fiind câ ele sunt de atribuțiunea ambasadorului engles d’acolo. Misiunea sea este, maî ântei d’a regula viitorul financiar al Egipetului și apoi cestiunea sudanesă. Totuși acesta depinde în mare parte de arangiamintele cu Sultanul și apoi de negocierile cu marile puteri. „întrebat fiind, daca trimiterea mea are vreoă legătură cu readucerea pe tron a lui Ismail pașa, sir Wolff răspunse ca n’a fost nici uă dată vorba despre acesta și cu lordul Salisbury ține la Tewfik pașa, după cum a și declarat-o în discursul ce a rostit cu ocasiunea venirei sale acum în fruntea guvernului.“ Alianța englesă-chineză în contra Rusie! La République Frangaise publică supt titlul de mai sus un articol din care extragem urmatorele pârți interesante : „Stăruințele pe care le desvoltă astăzi diplomația engleză pentru a încheia cu Turcia un alianță pentru eventualitatea când în Asia centrală ar isbucni resbelul între Rusia și Englitera, aceste stăruințe în estremul Criunte au avut succesul dorit încât alianța Chinei cu Englitera în contra Rusiei astă cjt e uă faptă împlinită. Rasele alianței ofensive și defensive între China și Englitera au fost stabilite în Peking de câtre sir Robert Harb inspectorul general al vămilor, care negociase și cu cabinetul Ferry pentru o soluțiune pacinică a conflictului francochinez. In același timp însă a isbucnit conflictul în Afganistan. Engleeza care își vedea granițele Indiilor amenințate se gândea să impedice ofensiva Rușilor prin două puternice diversiuni militare la srarele de la răsărit și de la apus ale imperiului moscovit. Una din aceste diversiuni s-ar fi săvârșit de armata otomană și alta de armată chinesă, amândouă întreținute cu banii Marei Britanii și ajutate de flotă și de armata engleză din Indii. Pe cât timp însă China era încurcată în resbel cu Francia, China nu putea să se gândescă la încheiarea unei alianțe cu Engliteza, de aceea Sir Robert Hart stăruia pe lângă curtea din Peking pentru uă soluțiune pacinică, propunând tot de vă dată Chinei bazele unei alianțe ofensive și defensive cu Englitera în contra Rusiei. Liu-Viub fhuoc, capul stogurilor negre va comanda trupele Chinese care în acest moment se concentreza la etarele Turkestanului. Un al douilea corp de armată e bine să se concentreze la etarele Rusiei Jin spre Amur. Engliteza pentru a înlesni operațiunile chinezilor va veni în ajutorul Chinei spre a putea contracta un împrumut, pe care în caz de nevoie îl va acorda chiar din visteria sea. Déca înglitera va isbuti se încheie și la Constantinopole uă asemenea alianță atunci 731 începe imediat în Asia centrală ostilitățile în contra Rusiei. SCIRI D’ALEDILEI Maitorul oficial publică uă circulară a d-ui ministru al cultelor și instrucțiunii publice câtre toți d-nii prefecți de județe, privitóre la reparațiunile localurilor de scule din comunele rurale și la obligativitatea învățământului, care,fie chilara, ca ar trebui „să devie să realitate și printre sătianii noștri, ca ast JOI, 1 AUGUST 1885 Luminéta-te și vei fi. ...,v?VyX ABONAMENTEpitalar și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. .,, y, .. . ' totjftorile Europei, trimestrul 15 lei. ' J ...‘. A se adresa: r1 V ,IN ROJIMIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștale. -feVTIRIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco ie Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — fel clasele sculelor să nu mai fie deșerte de copil, ca învățătorul și învățătorea să potă și să aibă cu cine lucra, ci cheltuelile ce statul face cu plata lor să nu fie zadarnice.“ — Tot Monitorul mai publică uă circulară a d-lui ministrul al agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor câtre toți d-nii prefecți de județe, cărora li se pune în vedere apropiata sosire a d-lui profesor Freytag, însărcinat cu studiul ameliorării vitelor la noi în țară, și li se cerea înainta ministrului de urgință, spre cunoșcința și orientarea escursiunilor d-lui Freytag,țin tabel de localitățile unde se țin târguri de vite, de satele cari se disting prin cultura pastorală, precum și oă listă de proprietarii cari se ocupă de aprope cu acesta ramură a economiei agricole, indicându-se și felul vitelor cu a câror crescere se îndeletnicesc. Tot asemenea se mai cere a se arăta cu precisiune și principalele stîne din fiecare județ. * Că scenă caracteristică se petrecea mai alaltăieri la Klőpatak, acea renumită— odiniora!—stațiune de băi. Era pe la 12 ore noptea, ne scrie corespondentul nostru. Mai mulți Bucureșceni jucaseră la rolină și perduseră grasnic. Ungurul care ținea rolina văzând câștigul, scsind ca Românii aveau de gând să joce înainte și fiindu-i frică să nu perdă, stinse d’uă dată lumânarea și-o șterse prin întunerec. Că alergătură comică începu prin ulițele făcute ale satului. Românii nu putură prinde pe celerpe dels Achille al rolinei din Elöpatak. A doua zi, nici vorbă. Românii s’au dus iărăși să jóce.* Ni se scrie din Slănic : „Lume forte multă. Petrecerile continuă. S’a refusat până acum 800 visitatori. Dé la epitropia spitalului sf. Spiridon, în acord cu guvernul ar voi să ia măsurile cuviinciose, mulți și mai mulți visitatori, cari acum se duc peste munți, ar veni la Slănic. Probă sunt cei 800 cari s’au întors din Slănic din causa lipsei de locuințe.“* Reporterul nostru a căpătat fotografia militarilor de care am vorbit în numărul trecut. Ea este la redacțiunea nostră, unde oricine o pate vedea. E uă fotografie mică „carte de visită.“ Studentul Rădulescu stă în piciure citind România, caporalul bacalaureat Otetelișanu iarăși în piciure citind România Liberă și sorgintele maior Goroveiü stă lângă uă masă având în mână Poporul și pe masă după esamplare din Națiunea și un Răsboiul (Weis), jos pe scânduri un alt exemplar din Națiunea. Cum se vede, caporalul Otetelișanu citea un ziar quasi-guvernamental și totuși a fost degradat. Cât despre fotografie să vede ca este uă fantasie a unor tineri, fără nici uă intențiune de-a face uă manifestațiune politică fotografică. Nu pricepem de loc severitatea cu care a fost pedepsiți și cu care li s’a stricat viitorul, mai ales ca sergentul maior Gorovei, aflăm ca este reangajat de a treia oră. Vom reveni asupra acestei afaceri arătând ilegalitatea, în cea ce privesce mai ales pe sergentul maior. * * * Se scie ca pe când d. căpitan Mănescu bătea pe tenărul Rusovici pe puntea bricului Mircea, marinarii englezi după vaporul Coicatrice se uitau la acesta scenă degradatare. De aceia, Galații ne spun ca unii din marinari vor fi chemați ca martori la proces. * * * S’a disolvat consiliul comunei rurale Bogdana din județul Tutova. .1 * * * r Stagiunea nostră teatrală (drame, comedii, tragedii, opere, operete) va începe la 1 Octombre. Dăm adî constituțiunea trupei de opere și operete, reservându-ne a reveni asupra altor angagiamente posibile. Trupa feminină se va compună din : 1) D-sora L9ria, prima dona assolută ; 2) d-sora Ionașcu-Papadopol, contraltă de operă și operete; 3) d-na Tamasio, mezzo-soprano de operă; 4) d-na E. Odisianu, soprană de operete; 5) d-na Amelia Notara, soprană de operete; 6) d-na El. Mateescu, soprană de operete. Trupa masculină se va compune din : 1) d-nil: Demetrescu, forte tenor ; Gabriilescu, tenor leger; Băjenaru, tenorino; Roșianu, tenorino; Cairetti, bariton, (operă); Mateescu, bariton, (operetă); Popovici, bariton, (operetă); Teodorescu, bass, (operetă); Iulian, basso buffo, bass de operetă. Directorul de canto, d. G. Ștefănescu ; directorul corurilor d. Carlo Bianchi; director de scenă, d. Aslan. Se va începe cu Lucia de Lamermoor, traducțiunea de d. V. A. Urechiă; din acesta cele mai multe părți se scie. Pe urmă, ca operetă, va veni Giroflo-Girofla, traducțiune de d. Bengescu. Repertoriul se mai compune din Traviata, de Verdi, și Stradella, de Flotow, ambele traduse de d. Bagav, abilul traducător al Lindei din stagiunea trecută din La Mascotte, tradusă de d. Bengescu. După Lucia, va veni îndată Traviata. Se anunță și Faust cu baletul în care zice se vom vedea și celebra Nopte a Walpurgei.* Elevii scalei de agricultură de la Ferestrau au făcut escursiuni în țară. Printre alte localități, denșii au visitat domeniul Mărășesci, proprietatea d-lui V. Negropontes și domeniul Buda-Găiești, proprietatea d-lui G. G. Cantacuzino, unde au fost forte bine primiți. La Odobesci, d. primare Grigoriu și d. polițaut Măicănescu s-au dus la gazdele ce li se ptărîse și a doua zi li s’a oferit un banchet. Elevul Popovici a mulțumit în numele colegilor săi și primarele a răspuns prin câteva cuvinte bine simțite. Mai mulți elevi au vorbit asupra stării nóstre economice și au închinat pentru fericirea țărei. D. căpitan Vălcescu, veteran de la 48, a pronunțat câteva cuvinte prin care spuse tinerilor câ pentru fericirea țărei trebuie să unescă „uă sabie bine mânuită c’un plug perfecționat.“ La Mărășesci, d. Eraclis Zuani, a înlesnit visitarea acelei localități ș’a oferit ospitalitate elevilor, în locuințele proprietății. La Buda-Găesci, ni se spune ca s’a găsit totul perfecționat, și construcțiuni admirabile, ceea ce face onore d-lui Stefan Iancu, administratorele acelor domeniuri. Elevii au rămas fórte recunoscători pentru primirea ce si s’a făcut. * In sera de 27 cuvinte, oă plaie cu grindină a câzut pe teritoriul comunelor Isvoru Bărdei, Malovățu, Simian, Puținei, Schinteesci, Ciovârnașani, etc. V. Mehedințului zice ea acesta plaie a distrus gradinele, semănăturile precum și parte din viile din delul Gârdán. * * * Telegraful află ca d. Ghelmegeanu, prefectul județului Mehedinți, îngrijat de soliile privitore la e holeră, a dat ordine seriose tuturor supt-prefecților și poliției d’a stărui în limitele legilor și regulamentelor esistente, ca locuitorii să păzască cu stricteță regulele ordonate de igienă, prin curățirea curților de murdării, scoterea acestora afară din oraș la locurile destinate, etc.* * * Răsboiul (Weiss) a meritat, nu femm de ce, marea anatemă a poștei maghiare. E interzis în stațiunile de băi ale coronei S-tulul Stefan. Unul din amicii noștri care-l primea împreună cu celelalte 4 ore bucurescene reușea să-l aibă adeseori. Il citea pe promenadă, în ciuda impiegaților poștei elepatakiane cari nu vă dată l’au invitat să-l închidă, să nu-l mai citescă. Ceea ce, nici vorbă, amicul nostru n’a voit să facă, deorece poșta ungară i-l trimisese. Cu aceeași interdicțiune e onorată și România. . . . * Mișcarea poporațiunii capitalei, pentru timpul de Duminecă 21 Iuliu până Sâmbătă 27 Iuliu, a fost următorea : nasceri 114, din cari 59 băieți și 55 fete; morți 100, din cari 54 bărbați și 46 femei. Etarea morților : până la 1 an, 25 ; de la 15 ani, 24 ; de la 5—20 ani, 9 ; de la 20—30 ani, 7 ; de la 30—40 ani, 12; de la 40—60 ani, 11 ; de la 60—80 ani, 7. de la 80 ani în sus, 5.X- -x--X- 4. SCIRI DIN AFARA In discursul său rostit la Lyon, d. Jules Ferry a zis ca nu s’a temut nici uă dată de pericolul unei cestiuni sociale care în Francia n’a existat nici uă dată; se teme însă de agitațiunile nefolositore ale capetelor neastâmpărate care pot avea ca efect să împedece de a putea eși uă