Romanulu, august 1885 (Anul 29)

1885-08-05

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Det0 » » » » IK.............2 M — „ InserțiunI și reclame pagina III și IV linia . . 2 , — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarul­ui. IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A­meri­ca. — Scrisorile nefrancate se refusă — Din cauza sărbătorii de apoi, Schimbarea la față, chiarul nu va apare de cât Mercuri sera. 20 BAN! ESEMPLARUL BOGORESCI AUGUST 1885 Arătarăm pe fie­care putem spune, zeul ce vedem săvârșindu-se și spuserăm ca daca noi suntem vi­novați pentru ca îndurăm cele ce se fac, nu mai puțin vinovat este cel care face râul. Confrații noștri de la România Li­bera au arătat, pute în mod mai înfiorător, starea societății actuale, constatând domnia imoralității. „Considerând ast­fel lucrurile: Zic dânșii, ridicăm noi are imoralitatea la un prin­­cipiu de guvernământ? Nici de­cum. Constatam uă situațiune forte rea și ce­rem îndreptarea.“ Acești bărbați inteligenți și învă­țați nu pot fi bănuiți câ vor să răs­­turne cu ori­ce preț pe cârmuitorii de az­i; ei sunt ch­iar, până la un punct ore­care, și amici­lor și totuși nu se pot opri de a spune ca situa­­țiunea este forte rea și de a cere să se pună capăt acestei stâri de lu­cruri. Acesta a făcut’o și fundatorele Ro­mânului, dar a avut durerea să se ducă desnădăjduit d’a mai dobândi îndreptare de la cei cari sunt adî în capul afacerilor, și ne-a spus să mer­gem înainte, spre a curma zeul prin noi și numai prin noi. In acest punt ne deosebim de simpaticii noștrii confrați, cari mai aștepta ca îndreptarea să se facă de către stăpân. Situațiunea nostrá politică pare a nu fi grija de căpetenie a confrați­lor noștrii, dânșii sunt mai splimen­­tați de sorta nostru economică. Acesta intrând și în vederile nos­­tre, ne întrebăm adesea: de ce are n’am lăsa certele politice spre a merge cu toți, mână în mână, spre revendicarea drepturilor nóstre eco­nomice ? Cu văci primejdia confrații noștri este de netăgăduit : „Suntem cu toți nemulțămiți de starea nostru economică,­­he denșii. Nu mai în­cape vorbă, suntem săraci. Causa este ca nu întrebuințam de­cât o­ parte din tim­pul nostru în agricultură, și chiar acesta muncă o facem numai mecanic.“ Și arătând trista nóstra situațiune economică, România liberă crede câ trebue să căutăm a pune în stare și țara nóstra să-și întrebuințeze timpul în muncă inteliginte, fie acesta în a­­gricultură, fie în industrie, căci „daci s’a făcut ceva în sensul acesta este prea puțin.“ Vorbind despre învățământul pro­fesional, confratele nostru esclamă : „ Cerem cu stăruință ca guvernul să se ocupe de aceste școli, să nu le mai lase în părăsirea în care le-a lăsat până acum. Nu ne putem închipui cum au putut fi lăsate atâta timp într’u­ stare atât de mi­­serabilă. „De școlile industriale nu avem nimic de­­cis, de­cât să le cerem înființarea, câci ele nu există de loc.“ Finanțele nóstre, care odiniora fă­­cea fața liberalilor, sunt adî într’uă stare care lasă mult de dorit, buge­tele se alcătuiesc în mod fantastic și, spun confrații noștrii: „Se fac reduceri la cheltuelile ce pri­vesc agricultura, la cele ce se raportă la industrie și comerț, se taie din cheltue­lile armatei, din ale instrucției publice, se fac economii în tote părțile, unele să­­buite, altele nesăbuite, cele mai multe periculose pentru viitor. „Realitatea situației a început să do­­vedescă ca resursele ce le avem astă­zi sunt insuficiente pentru mergerea înainte a guvernului și a diferitelor ramuri ale administrației, și ea va dovedi în curând ca aceste resurse nu ajung pentru mer­gerea înainte chiar a întregei stări eco­nomice a țârii. Acum se vede ca buge­tul pe 1885—1886 nu este un buget de organisare, ci de desorganisare.“ Și vorbind asupra reducerilor ce se fac, confratele nostru nu se pute opri de ași esprima grija ca „tare se teme ca aceste reduceri nu sunt ra­ționate.“ Ca să arate și mai limpede ca buge­tul din 1885 —1886 este un buget de desorganizare România liberă amintesce două exemple date de d. Carp, unul relativ la întreținerea șoselelor, ce­ 1-l­alt la reducerile făcute în armată. „Oratorele a demonstrat câ daca pen­tru șosele se cheltuesce anul acesta mai puțin de 600,000 de lei dintr’un buget de 128,000,000, vom ajunge în curând la refacerea tuturor șose­lelor— câci—în trei ani se deterioreza­ză șosea împotrită—cu ch­eltuelile per­­mis­e de bugetul acestui an, și după trei ani vom fi siliți să cheltuim do­uă sută de ori mai mult de­cât ar fi trebuit să cheltuim acum ca să facem lucrul solid și durabil.“ Recunoscut este deci, de însăși România Liberă, ca : Situațiunea este forte rea ; toți sunt nemulțămiți de starea nóstru economică ; suntem săraci ; ceea ce s’a făcut pentru agricul­tură este puțin ; învățământul profesional este lăsat de guvern în părăsire ; școli de industrie nu avem ; se fac reduceri la ch­eltuielele pri­­vitore la agricultură, industrie și co­­merciu; se fac economii nesăbuite, cele mai multe periculose pentru viitor ; realitatea situațiunii a dovedit ca resursele ce avem azi sunt insufici­ente pentru mergerea înainte a gu­vernului și a diferitelor ramuri ale administrațiunii ; bugetul din 85-86 este un buget de desorganisare ; reducerile ce se fac nu sunt ra­ționate și după 3 ani vom fi siliți să cheltuim do­uă sută de ori mai mult de­cât ar fi trebuit să cheltuim acum spre a face lucru solid și du­rabil. Acestea tote le mărturesce Rom. Liberă care am arătat ca a mai do­vedit ca guvernul actual se servă și se razămă pe­­­ameni egoiști, caractere stricate, tineri cari frecventeza cafenelele, tineri cu moralul și sănătatea stri­cată. Și acel guvern care se val­ămă pe asemenea ființe : se supune pretențiunilor blama­bile, nu-și da sema de căușele rele­lor pe care le cunosce, nu incerca să ridice nivelul mo­ral prin instrucțiune, nu face legi asupra admisibilității în funcțiunile publice, asupra abu­­zurilor, nu opresce prin lege hatârul etc. etc. Tóte acestea le-a spus și susținut România Liberă spre a ajunge la a­­cesta conclusiune : „Sporirea resurselor sau retragerea, ocá­să dilemă ce începe să se impună manifest guvernului și din care el nu va putea eși:“ întrebăm acum pe confrații noștri: n’avem are dreptul, în urma celor ce spun, să strigăm , vinovat și răs­punzător este guvernul ? Și trecând la starea țăranilor, la restrătirile la care a împins guver­nul,—nu avem trebuință a le aminti câci le cunosc confrații noștri, și în­săși România Liberă ne-a spus vor­bind de țăranul român ca: „datoriile vechi, nedreptățile m­oi, sărăcia, lip­sa de cultură și altele îl apasă atât de tare, în­cât își ia lumea în cap“ — n’avem pre dreptul a învinovăți pe cel care a redus pe muncitor la asemenea stare, pe cel care îl face a crede ca singura scăpare sta în răsvrătire ? Am vădut și alte c­iare, care res­pectă proprietatea tot ca și Rom.­lib. cum este Dunărea de Jos care spune ca perceptorii sau sătianului dobândi de 7 la sută. Democratul care con­stată ca sunt țărani cari au alergat, de la 65 până a­ fi, prin judecăți pentru a se respecta pământurile pe cari au fost împroprietăriți, și care cheltuind cu aducerea mai multor rînduri de ingeniari, am­ sărăcit cu totul. Am văd­ut di­are moderate ca Ga­lații spuind ca țăranii n’au ce mân­ca, le lipsesce mămăliga, vitele mor de fume, și acel <jiar amic al orga­­nisării actuale a societății nu se póte opri d’a observa ca : „Sătianul tace dor când cuțitul îi va ajunge la os, vai și amar de împilător. „Cine are urechi de audit să aud­a și să se grăbască a preîntâmpina mari catastrofe.“ N’avem óre dreptul a fi speriați când ni se descrie acesta stare și au­­dim acele amenințări ? N’avem óre dreptul d’a învinovăți pe cel care împinge la ast­fel de lu­cruri ? Spre a se vedea până unde a pă­truns nemulțumirea, punem supt ochii României libere urm­ător­ele rînduri scrise de unul din cei mai mari pro­prietari din Brăila, amic al multora din miniștrii noștri : „Sătianii din Brăila sunt astă­zi muritori de feme­ă la lettre. Ți se­­rupe inima văzând prin satele No­­molasa, Costieniî, Fundenii, Vladimi­­renii, Slobozia-Gronad­î, zicea și al­tele, mii de creature murind de fu­me, pe când piețele Brăilei și Gala­ților sunt pline de porumb, ce se vinde cu prețuri forte scăzute.“ Un alt mare proprietar din Vâl­cea este redus a scrie rînduri cu ur­­matorele : „Noi aceștia de la țară cari am vădut și vedem în fie­care di­n mai d’aprope ilegalitățile și abuzurile j nur mai putem avea ilusiuni câ se­­ vor putea îndrepta lucrurile de­cât­­ numai printr’o revoluție, care să sfa­ I rame și să dobare tota starea de su­­s l­u­­cruri actuală, câci tot corpul Statu­ ’i lui este să cangrenă de sus până la jos, și ori­ce speranță de îndreptare prin combateri pe teren constituțio­nal, prin presă, sau chiar prin întru­niri este­­ să vană iluziune , câci ni­mic nu se mai pute aștepta de la un guvern vitreg și rapace, cum este guvernul actual; și a mai încerca, cum e Țic, ca prin întruniri sau alte mijloce constituționale să mai luptăm ar fi un lucru cu totul steril pentru noi aceia cari ne pretindem ca ne devo­tăm binelui public. „Este uă crimă, sau cel puțin uă gre­­șală, ca să mai expunem pe cetățeni la lupte când nu vedem sigur nici un resultat concret pentru preschim­barea stării actuale. „Póte îmi veți face cu am idei prea pesimiste; se póte, dar am ferma convincțiune ca a combate pe teren legal n’ar fi alt­ceva de­cât să expu­nem pe cetățeni la persecuții de tot felul, câci­onarea, averea și chiar viața omului stă adî în mâna guver­nului. Eu unul nu pot să fac acesta. “­­ Nu crede are România liberă ca acestea sunt semne ingrijitore ? Nu crede ea ca este timp să luăm mă­suri spre a nu merge lucrul mai de­parte ? Daca acestea sunt și vederile sale, unescá glasul séu cu al nostru spre a spune guvernului. Greșit și răspunzător ești, câci îm­pingi națiunea la răsvrătire. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Alexandria 15 August.­—Plata despă­gubirilor datorite victimelor bombardării va începe mâine. Sofia. 15 August.—Prințul Alecsandru s-a întors ieri la Sofia. De la Vidin, unde recepțiunea a fost în deosebi stră­lucită. Altețea Sa a fost primit în chipul cel mai călduros pe tot parcursul său. Marsilia, 15 August. — S’au constat ieri 34 decese. Madrid, 15 August.—Numărul decese­lor a fost ieri 1794 în Spania. Roma, 16 August.—Se telegrafiază din Masuadi „Agenției Ștefani“ cu Marcopulo­ Bey, secretarul colonelului Chermside, și sub-guvernatorul egiptean din Masuah, au­ plecat ca să ducă generalului abisi­­nian Rasalula un mesagiu al colonelului Chermside în privința liberării Kassalei. DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Pesti Napló Zice ca guvernul un­gar ,va veni în sesiunea viitare a Ca­­merii cu un proiect de lege privitor la modificarea legii judițene și co­munale. Zi­arul citat aprobă proiec­tul guvernului zicând cu marea ma­­joritate de care dispune d. Tista în Cameră, l-ar putea înbărbăta să facă uă dată ordine în administrațiune. „Starea destrăbălată, esclamă Pesti Napló, a administrațiunei din Unga­ria, înmulțirea din ce în ce mai mult a agitațiunilor naționalităților, dela­pidările de bani publici cari se ur­­meza pe uă scară­­ întinsă, tote a­­cestea cer ca de urgență să se facă uă schimbare radicală în adminis­trațiune. “ Se prevedea ca pretențiunile Ce­hilor privitore la viitorea organizare a băncii Austro-Ungare vor întâm­pina resunet și la cele­l­alte națio­nalități nemaghiare și negermane din monarh­ia Habsburgilor. Mai anter­e sunt Croații cari cer ca în consiliul de administrațiune să fie și Croația representată prin trei delegați croați. Intre directorii băncii să fie și un Croat care să cunosca perfect rela­­țiunile economice ale Croației și Sla­voniei. Directorii băncii din Pesta să corespundă cu sucursalele din Croa­ția în limba croată, și pe biletele de bancă să figureze și limba croată. Funcționarii, censorii și servitorii care vor fi numiți la sucursalele din Croa­ția să fie Croați. În consiliul gene­ral din Viena Croația să fie aseme­nea representată printr-un membru Croat, Ziațele germane și maghiare com­­­­­bat pretențiunile Croaților, pe cari i le declară ca neadmisibile. ENGLITERA Neue freie Presse vorbind despre mesagiul reginei Engliterei, prin care s’a închis perioda actualei legislaturi, face urmatorele apreciări : „Camera comunelor în timpul din urmă a oferit un spectacol ne mai [pomenit, ca un guvern conservator să guverneze cu uă majoritate liberală. Nu e imposibil ca în curând să vedem ârăși pe d. Gladstone în fruntea partitei sale. Și daca la tomnă alegerile nu vor fi în favorea guvernului conservetor ci în favorea liberalilor, a­­cesta se póte atribui numai modificării legii electorale care a dat mulțimii po­porului englez un bun cu mult mai scump de­cât prestigiul Englitezei în afară, prestigiu pe care guvernul Tori se si­­lesce a-l restabili. D. Gladstone pentru a întruni majoritatea alegătorilor n’are de­cât să a viseze la îmbunătățirile cu cari­­a dăruit națiunea pe terenul politicei in­terne. LUNI, MARȚI, 5, 6 AUGUST 1885 Lumineta­te și vei fi: a­bonamente in Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiile poștale. PARIS, la Havas, Laffire et C­une, 8, Place de la Bourse. VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Bleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesoo de Paola (N. 0.) 15, Geneva — Articolele nepublicate se ard CESTÍUNEA FRANCO-ROMANA La Justice din Paris, de la 13 August 1885, publică supt acest titlu un mic ar­ticol în care constată sensațiunea pro­fundă ce a făcut în cercurile diplomatice francese aparițiunea în la Revue du Monde Latin a studiului intitulat Les Trahisons diplomati­ques. Cititorii noștri și-aduc aminte de acest articol pe care l’am tradus și noi îndată după sosirea Revistei francese. La, Justice constată adevărul afirm­ațiu­­nilor cuprinse în articolul Revistei, pe care de altmintielî le compară cu un cores­­pondință sosită din Bucuresci și publi­cată în le Moniteur des Consulats din Paris. In acesta corespondință, pe lângă apre­­ciarea severă a purtărei diferiților re­­presintanți ai Franciei pe lângă guver­nul din Bucuresci, se mai găsesce și ade­vărul pe care l’am arătat și noi într’una din revistele nóstre: ușurința cu care gu­vernul Republicei francese a lucrat tot­­deuna în cestiunile române și franco-ro­­mâne. Cu privire la acesta ușurință, organul d-lui Clémenceau Zice : Este din nefericire forte adevărat câ însemnata cestiune a neînțelegerilor franco­­române n'a fost studiată de Camera fran­­ceză cu totă atențiunea ce merită. Ca probă despre acesta, la Justice a­­mintesce neînțelesa atitudine a d-lui Dru­­mel, raportator al comisiunii, care, de­și a primit în ultimele momente prețiose in­­formațiuni asupra subiectului ce era che­mat să studieze, a dec­larat cu nu vo­iesce să se foloséscá de ele, ca nu voiesce să mai reîncapă d’acapul raportul séu, ca era prea tărdiu pentru a scuti pe colegii să de uă prostiă și pe Francia de pagube. Legea română din 22 Marte, sfârșesce la Justice, este într’adever păgubitore pen­tru interesele comercianților francezi, dar, din nefericire, tată lumea scie câ acesta lege a fost promulgată ca răspuns la le­gea franceză care mărea impozitele asu­pra cerealelor și asupra comerciului de vite, și care a păgubit forte interesele României. Am ținut a aduce la cunoșcința citito­rilor noștri acest articol și ne pare forte bine ca printre însemnatele organe ale presei parisiane se găsesc­­ și unele care apreciază cu dreptate cestiunea neînțele­gerilor franco-române. ✓ RESBELUL VIITOR De mult timp se întinde svonul câ, în­tr’u­ epocă mai mult sau mai puțin de­părtată, resbelul este inevitabil între Ru­sia și Englitera. Diarul frances le Soleil, tot­deuna atât de bine informat în ceea ce privește de­mersurile diplomației ruse în scop de a-și câștiga aliați în viitorul resbel, de­asu­pra acestei cestiuni amănunte forte inte­resante primite de la corespondentul său special din Petersburg. De mult timp, vice­diarul francez, En­glitera n’a desfășurat atâta activitate di­plomatică spre a atrage imperiul otoman într’uă coalițiune contra Rusiei, dar Tur­cia da probe de mare prudență cunoscând slăbiciunea Engliterei când e redusă la singurele sale puteri. Mai fericită la Berlin, Englitera a îs­­butit să se apropie cu desăvârșire de Ger­mania, care prin polemica de tote dilele, cât și prin expulsarea în mare număr a Polonilor și Rușilor din Silesia, arată în mod lămurit ca voes ce se germaniseze Europa întrega, și ca aliată cu Englitera va expune Rusia la cele mai mari primej­­dii. Aurul englez jocă astăzi un mare rol în Rusia, și daci trebuie să punem credă­­ment pe spusele corespondintelui diarului le Soleil, Englitera lucreza atât de puter­nic la desorganisarea interioră a Rusiei în­cât acum zece ani a fost dovedit ca un secretar intim al fostului împărat A­­lecsandru era văndut Engh­­ezei și comu­nica regulat legațiunii britanice raportu­rile confidențiale ale lui Kaufmann din Turkestan. In momentele de față, agenții ministerului Salisbury caută se mituescá la Petersburg, Odesa, Tiflis și alte locuri, pe impiegații diplomatici rusesci, pe ofi­­ciali și făgăduiesc sume enorme celor cari vor consimți să’și vendă onorea și să’și trădeze patria. Neapărat ca aceste sforțări nu se fac în vederea împăcării celor două mari pu­teri ! CELE 155 í MILIONE In urma comunicatelor date de Moni­torul oficial, spre a desminți seriea privi­tore la împrumutul de 155 milione, d. Pană M. Pencovici­ a trimis României ur­matorele rânduri: Nici presupunem­ nici temeri din partea publicului și a presei, nici comunicate, stil Dimitrie Sturdza, nu și-ar fi avut motiv deca s’ar fi urmat bunul obiceiu de a se publica regulat pe fie­care lună compturile de ges­tiuni ale Tesaurului, de­ore­ce din ele fie­care contribuabil ar fi știut cum stăm. Insă, în urma celor constatate și arătate prin acest ziar ca, după însuși comptu­rile de gestiune publicate de ministerul finanțelor, Tesaurul public se găsea:—în sera Zilei de 31 Martie acest an,—cu un deficit bănesc de lei 26,575,013, bani 14, părintescul nostru guvern n’a găsit alt nimic mai bun de făcut de­cât să înce­teze cu desăvârșire publicarea conturilor, și de la Aprilie sunt patru luni și n’a mai publicat nimic. De când e lumea lu­me, tote țările chiar și Turcii și Egip­tenii publică regulat situațiunea averii publice. La noi, ca la nimeni, nu se mai publică nimic.—Pentru ce ?—Pentru ca nici contribuabilii nici străinii, la care guvernul cerșetoresce împrumuturi, să nu vind să n’audă creșterea neîncetată a de­ficitelor provenită din risipa averii pu­blice, care ne conduce cu pași repezi nu numai la ruină dar chiar la perderea o­­perei țârii, și mai ales pentru ca guver­nul, pe cât va mai putea înca, să se m­enție la putere înșelând cu minciuni atât pe noi cât și pe străini. Ca român și contribuabil, protestez din tóte puterile mele contra acestui murdar și periculos sistem de a se administra banii publici.—Cer cu stăruință, și nu voiü înceta a cere penă voiu obține, să se pu­blice prin Monitorul oficial, contul de ges­tiune al Tesaurului public în deosebi pe lunile Aprilie, Mai, Iuniü și pe viitor să se urmeze a se publica imediat ce să ve­rifică și se recapituleze tote operațiunile lunare, lucrare care, după regulamentul serviciului comptabilitâții, urmezá să se facă cel mai târziu până la finele lunei a doua. Persistența ce se pune în nesatisface­­rea acestei drepte cereri mă face să con­sider de încăpățânare viclena și îmi­­ dă dreptul să afirm, până la probă contra­rie, câ nu cele scrise prin ziare dar nu­mai cele cuprinse în comunicatele guver­nului și rostite de agenții săi plătiți sunt unicamente invențiuni bolnăviciose și mai ales interesate care în cestiunile financiare ca în tote cele­l­alte aduc și produc ghe­­șefturi colectiviștilor. SCIRI D’ALE DILEI In ședința de la 20 luni a trecut a A­­cademiei de științe morale și politice din Paris, d. Nourrisson, emeritul filosof și profesor la Colegiul Franciei a presintat doctului corp cele două volume deja a­­părute din lucrarea compatriotului nos­tru d. George Bengescu, primul secretar al legațiunii române din Paris, Voltaire, Bibliographie de ses oeuvres. „D. Bengescu, a zis d. Nourrisson între alte cuvinte măgulitore pentru compa­triotul nostru, s’a avântat pe uă mare nemărginită și cu noroc apoi s’a reîntors la țărm. Intre alte scrii interesante privitóre la arta și literatura română, Die Romanische Revue ne spune ca Elena Teodorini a a­­vut Zilele trecute pe scena teatrului El Licso din Barcelona un succes colosal cu L’Eiisir d’amore al lui Donizetti. La Pe­ ninsula, Ziar din Barcelona și cu toți con­frații săi constată cu admirațiune acest succes. In anul viitor, artista română va merge în America la New-York, Filadelfca și San-Francisco. * * * D. vice-președinte al Asociațiunei Tran­silvaniei din Sibiu aduce la cunoștință membrilor doritori de a participa la adu­narea generală la Gherla, în Zua de 17 (29) August și Zilele următore, cu direc­țiunea drumurilor de fer­engare și a dru­mului ferat din Valea Someșului a acor­dat pentru ducere și întorcere un preț scăzut pe menționatele linii. Doritorii de a lua parte la Asociațiune să se adreseze comitetului central din Sibiu spre a-și putea procura asemene bilete cu preț redus.* -îf- ■ **

Next