Romanulu, septembrie 1885 (Anul 29)
1885-09-26
s it AMTIL AL XXIX-LE Voiesce și ve! putea. * ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Det ° » » vani...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 » — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarnliil. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Benrse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentrn Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI ESE tai PLARUL 8 Magam BauM»MttMawiaB«ailiunM»mmmwiMBSsm’naaa53gap^^«Mesa3BaaaE5’ i8a«..a«gaffi BCTaaawBIM—lifflammics REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 Fondatore: C. A. ROSETTI EXEXTITJISJE^A ( IB ) JOI, 26 SEPTEMBRE 1885 Luminetate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Beurse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15. Geneva. — Articolele nepublicate se ard — Directore: VINTILA C. ROS w sinistru D. prim-ministru s’a întors în țară. Asupra scopului și mai cu osebire asupra resultatelor acestei călătorii, nimic si cur pene acum nu se scie, căci — după sistema inaugurată de la un rînd de vreme — politica guvernului român e încungiurată de cel mai adânc mister. După orecari aparințe énse, am fi în drept să presupunem câ d. Brătianu crede ca a făcut să isbutesca interesele țârei și ca a dobândit sprijinul unora din marile puteri euro-■pene în acest scop. Ca Români, am dori din inimă să fiă așa, câci prea se făcuse obiceiu ca interesele internaționale ale României să fiă pururea sacrificate. Și situațiunea diplomatică din momentul actual, după cum credem a y~ o fi dovedit în articolele precedente, ne permite să sperăm în succesul intereselor române în peninsula balcanică. Să așteptăm însă esplicațiuni autorizate, deci nu cumva faptele, după obiceiu, vor precede esplicațiunile și va pune teza în față cu lucruri sevârșite. De la conferință avem să scrie mare, dar atât de laconică încât lasă loc la presupuneri de tot felul și nu permite în același timp a se întrevedea nimic din eventualitățile ce s’ar putea nasce în viitor. Telegrama spune ca conferința a adoptat un memorandum, care tinde a preîntâmpina orice conflict între Terekl și Bulgaria. * "•>se conține însă acel memorandum ? recunosce el faptele îndeplinite și prin urmare unesce Rumelia cu Bulgaria ! unirea este deplină sau numai în persona suveranului ? suveranul noului stat e principele Alecsandru sau un altul ? se menține, și prin ce mijlace, suzeranitatea Turciei asupra noului stat ? Turcia se mulțumesce sau nu ci, decisiunile luate ? Acestea, și încă multe alte cestiuni, cer a fi deslușite, nainte d’i se sei, d’a se afirma cu orecare probabilitate, ca conflict nu va fi, ci memorandul e un talisman care va pune capăt orelor, va satisface tote interesele și va molcomi spiritele înfierbântate d’uă parte și de alta. In momentul de față nu se pot răspunde nimic. Răspunsul însă, de sigur, nu va întârzia. Daca confrații noștri și-ar fi amintit interpelarea făcută în sesiunea trecută a Senatului în privința stării sculelor nóstre și răspunsul dat de însuși actualele ministru al instrucțiunii publice, suntem șicum că ei nu s’ar mai fi grăbit să ne acuse de pesimiști. Chiar d. Dim. Sturdza recunoscu că este uă lipsă forte mare de scule, nu numai prin comunele rurale ci și prin orașele cele mari ca Iașii, și că sculele rurale existânde sunt în rea stare. Contra acestui reű am protestat noi și vom protesta, și este vădit că, daca clasele guvernante ar fi întrebuințat veniturile moșiilor legate Statului la adevărata lor destinație, adică pentru construirea de scule și altele, răul ar fi fost pute în mare parte înlăturat. Nu s’a făcut însă astfel și de aceea marea majoritate a copiilor de țărani rămân fără instrucțiune, și daca mulți din ei ajung a învăța ceva carte, acesta se datoresce numai trebuinței recunoscute de părinții lor și sacrificiilor ce aceștia fac. Cu negligință este din partea administrațiunii școlare, nu credem ca se mai póte tăgădui, și spre a înlătura orice bănuieli vom da un exemplu. Acum câțiva ani muri în județul Prahova un proprietar, care lăsă pentru întreținerea sculei și a bisericei după proprietatea sea Vadul-Săpat, un moșieră și două vii, care aduc cu totul un venit de două mii lei pe an. Scala nu mai este ca de mult, biserica cită să se dărâme, ci venitul proprietăților legate pentru întreținerea lor îl mănâncă primarul din comuna Vadu-Săpat, ci locuitorii din acesta comună sunt nevoiți să-și trimită copii la Mizil, care se află la uă depărtare de zece kilometri, spre a-i învăța carte. Deferăm aci un singur exemplu ce ne este bine cunoscut, din care reiese însă în chipul cel mai vădit ca numai părintescă nu este îngrijirea chiar pentru acele scule unde Statul nu este nevoit a cheltui nimic. Este prea adevărat ca satele nóstre sunt răspândite, dar acesta nu împedică ca cel puțin să se deauă mai de aprope îngrijire sculelor pe unde există, și tocmai acesta nu se face, cu toți inspectorii și sunt inspectorii ce avem. Se pare forte bine să nu dispunem de mijlace spre a înființa scule prin tóte comunele rurale, dar atunci de ce a presintat guvernul încă de acum două ani proiectul de lege, care s’a și votat deja, d’a se emite rentă pentru suma de cinci milióne, cu care să se construiască oă nouă Mitropolie ? Ore aceste cinci milióne, pentru care s’a emis negreșit renta, de vreme ce este să lege și stim ca guvernul actual ține cu scrupulositate la esecutarea unor asemenea legi, n’ar fi fost mai bine întrebuințate pentru înființarea de scule rurale, de care se simte mai mare nevoie astăzi ca două nouă Mitropolie? Eipuseram acestea spre a vedea ca nu cu intențiuni răutăciose am adus pe tapet cestiunea scalelor primare rurale, ci numai în dorința ce avem d’a se arăta mai multă solicitudine pentru educațiunea poporațiunei rurale, care nu este scutită de nici uă sarcină, dar care în schimb este horopsită. Țăranul, fâră îndemnul nimănui, fără ca să cunoscu măcar îndatorirea ce-i impune Constituțiunea, își trimite de bună-voie copilul la șcala, căci a început și el să simtă și să înțelegă astă-dî cât de mare trebuință este ca omul să scie cel puțin a citi și scrie. D’aceea vedem astăzî unele din scalele rurale, pe acolo pe unde e- i sistă, înțesate de copii nu numai toți caii, ci și de la uă depărtare deuă j poștă și două. Țăranii au început, nu numai a se priva astăzi de ajustorul ce le pot da copiilor pe timpul muncei, dor încă fac și sacrificii spre a-i învăța carte. Timpii despre cari ne vorbesce Voința Națională sunt cam vechi și am dori să ni se arate câte sunt scoalele rurale în care numărul elevilor să nu fie peste cel permis de lege. 11 Când vedem deci de zeci mi de ani banii destinați pentru scule chieltuindu-se în scopuri cu totul străine lor, suntem în drept să dicem, ca nu s’a făcut pentru luminarea poporului ceea ce trebuia și, se putea face, și să cerem necurmat înființarea de scule rurale, caci numai astfel vom putea merge nainte. Deși do uă gravitate netăgăduit, sunt evenimentele ce se petrec în peninsula balcanică, totuși ele nu trebue să ne facă a uita cu totul cestiunile de interes general interior. Una din aceste cestiuni, de cand ne-am și ocupat zilele trecute, și can a făcut—pe nedrept—pe confrați noștri de la Voința Națională să si sbîrlească în contră-ne, este aceea stârii scólelor nóstre primare, rurale mai ales. Noi am 4^ în genere vorbind, ci se vede uă tendință reavoitare ; tutor claselor guvernante de la ne față cu țăranul, și voiesc a-l ține necurmat în ignoranță pentru ca să nu poată cunosce și cere apoi să i se dea drepturile pe care i le acorda legea. N’am vorbit de nici uă partită n’am vorbit de nici un guvern nespecial. Sbîrlirea Voinței Naționale ne-a amintit dicétarea: „Cine a furat mielul, este cu musca pe căciulă. — ——— n EVENIIMENTELE DII BULGARlui (Telegrame Havas si informativem particular$ . v ale ROMANULUI) (1 Octombre, 7 ore sera. Constantinopole, 6 Octombre. — Conferința ambasadorilor a adoptat unn ^memoriu care are de scop să previe orice conflict între Turcia și Bulgaria. Petersburg, 6 Octombre.—Țarul a primit deputațiunea bulgară. El a blamat evenimentele întâmplate în Rumelia și a declarat ca e datoria Europei întregi să resolve cestiunea. i Se telegrafiază din St.Petersburg Țarului Daily News spirea urmátare: Guvernul turc va propune la prima întrunire al conferinței ambasadorilor restabilirea statului quo ante în Rumelia Se crede ca Rusia, Austria, Germania și Italia vor susține acesta propunere. După uă depeșe adresată din Berlin Țarului Times, ambasadorele Rusiei la Constantinopole ar fi primit ordinul de a stărui pentru depunerea principelui Alecsandru al Bulgariei. * Se anunță din Constantinopole, cu data de la 2 Octombre, „Oficiului Reuter“ . Un vapor a plecat ori fără la Smirna, în scopul d'a debarca trupe la Salonic. * După un telegramă din Londra, cu data de la 2 Octombre, cornițele de Munster, ambasadorele Germaniei, a făcut actică visită marchizului de Salisbury cu care a avut uă lungă întrevorbire. Se crede ca acesta întrevorbire a avut de obiect afacerile din Rumelia și cu cornițele de Munster a comunicat marchisului de Salisbury vederile d-lui de Bismarck în privința acestei cestiuni. * Prin cercurile bine informate din Berlin se asigură ca principele de Bismarck, aflând despre răscula din Rumelia, ar fi dis ambasadorului turc din Berlin : „Trimiteți trupe ! “ * Prin cercurile diplomatice din Constantinopole se asigură ca acum, cu ocasiunea întrunirea ambasadorilor, mult lăudata înțelegere dintre Germania, Austria și Rusia este pusă la un mare încercare.* Vă scrie din Viena afirmă ca, cu tote desmințirile date, Austria voieste cu orice preț să ajute pe Serbia spre a dobândi să sporire de teritoriu. Diarele ungare urmeau a se ocupa într’un chip amănunțit de evenimentele din Bulgaria și de răspunsul ce d. Tisza, ministrul-președinte ungur, a dat la interpelarea ce i s’a făcut în privința acestor evenimente. Decblararea d-lui Tisza, câ guvernul trebue să-șî reserve uă deplină libertate de acțiune față cu riscareva evenimente neprevădute și care ar periclita interesele vitale ale monarhiei, este atacată cu violență de marele din oposițiune, care o privesce ca forte îngrijitore. In schimb diarul oficios Nemzet face uiiratórele comentarii la acastă declarare: „Este sigur ca monarhia nu va grăbi lichidarea imperiului turcesc. Dar daca acesta ar deveni vădată și vădată neînlăturabilă, atunci monarhia nu va putea sacrifica interesele sale cele mai însemnate numai și numai spre a înlătura orecari, încurcături. Ea nu se va grăbi în adever se pretindă o parte din masele de moștenit, despre ceea ce nici nu are nevoia, dar se va sili să-și întrebuințeze întîurirea și greutatea în sensul ca în peninsula balcanică să nu se stabilesca lucruri care să fie contrarie intereselor monarchic! Pster Lloyd, un alt organ oficios, recunosce ca răspunsul ministrului cuprinde puține lucruri positive și olice ca motivul este ca peste nópte ar putea fi create unor fapte deplinite, care se nimicescá din nu o ftotărîrile luate astăzi de diplomație. In schimb, citatul chiar vede în faptul ca’rx Ungaria nu s’a făcut nici uă pomeneală despre tratatul de la Berlin, un iirsă de dorință din partea monarhiei eravedea modificându-se acest tratat, modificare pe care n’o cunosce mai dinainte , și despre care nu s’ar putea dice ca este interesul Austro-Ungariei. In același timp diarul Frankfurter Zeitung publică scurt titlul : „Interesul ijipec&t.q'dAft&tOfcî în cestiunea bulgară,* "magă corespondință din Viena, în care se idee între altele : „ Austro-Ungaria, spre a-și întări înrîlrirea sea în peninsula balcanică, a lucrat pe lângă"principii de acolo în sens contrar" cu politica rusască. Ca și regele (® t) ale României, tot astfel și regii OHA a * Serbiei, principii Alesă, au fost năpădiți cu a-i ales regele Milan este regi^edirecțiune al Curții și MÂ* ''j| Viena. In tóté aces lera el Pie- Regerd- Milan al Serbiei sare artibwme cu el .și dinastia lui sunt prini ei cea mai mare nepăsare de Rusia și ca acesta ar vedea bucuros într’uă di pe principele Petre Karagheorghevici, căruia i-a dat la căsătoria sea cu fiica principelui ÎS î Kita un milion din casa imperială, punend mâna pe cortina Serbiei. D’aceea regele Anlan n’a fost nici să datá bine véijit ide .cabinetul din Petersburg, dar nici el nu iubesce pe Ruși cu .fDrâgebire. In schimb regina Natalia se totîtFpt dominațiunea rusesca, floiind el wisde cu relațiunile personal.) dintr ? perechea regală a Serbiei nu sunt dintre cele mai bune, apoi este prea cu putință ca regina într’uă Ț» spre a păstra corona fiftluî séft, să se dechiare pe față contra regelui. Telegrame din diarele străine. Nis, 4 Octombre. — Tóte soirile despre adunarea și formarea de bande de voluntari sunt inventate. Nișce asemenea propuneri au fost respinse chiar de la început, atât de guvern cât și de principe, de vreme ce asemene bande n’ar putea decât să compromită atitudinea corectă a Serbiei și să dea loc la combinațiuni greșite. Spirea, că Austro-Ungaria ar fi gata să cera compensațiuni pentru Serbia, la caș când unirea bulgaro-rumefotă ar fi recunoscută, a produs cea mai bună impresiune atât asupra deputaților cât și asupra regelui și a guvernului, căci toți sunt inspirați de dorința de a procede într’un chip corect și leal față cu Statul vecin. Represintantele austro-ungar se silesce necurmat a potoli atât pe rege cât și pe guvern. Belgrad, 4 Octombre. — D. Sima Miloșovici, deputat radical, a exprimat în numele partitei sale atât guvernului cât și Camerei recunoscința și încrederea sa pentru acțiunea lor patriotică, și în special pentru votarea împrumutului. Filipopole, 4 Octombre. — Principele Alexandru ia tóte măsurile militare pentru apărarea fruntariilor. In apropiere de Târnova, Iamboli și Hermanli este înșirată cavaleria rumefiotă, în număr de 600 omeni, și susținută de bandele de voluntari precum și de armata bulgară De asemene Târnova are un numerasă garnisonă, și liniile Târnova-Hermanli și Filipopole Eski-Zagra vor fi serios întărite. Aici în Filipopole se află în acest moment 6,000 omeni de trupe regulate bulgare și 500 omeni de miliții rumefiate. D. BRATIANO LA BERLIN Oficiosul Pester Lloyd publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Berlin cu data de 2 Octombre : „Principele de Bismarck, care a conferit Mercury cu d. de Giers și a avut astă două întrevorbire cu ambasadorele austro-ungar, cornitele Széchényi, va fi pute chiar mâne în posițiune să asculte vederile și dorințele ministrului președinte român d. I. Brătianu. „Se asigură câ d. Brătianu vine cu un programă positivă, și se pute dice câ guvernele din Viena și Berlin ar putea fi mulțămite cu acesta programă, în presupunerea ca ea va fi mănținută. „In cel din urmă resbel oriental România a fost supusă la amari încercâri, pentru ea să aibă poftă și acum d’a se expune la un joc de noroc politic. D. Brătianu a declarat aici câ țara mea are destulă încredere în politica puterilor centrale spre a precisa posițiunea sa în evenimentele din peninsula balcanică în astfel de chip încât ea să rămână conformă cu măsurile pe cari le vor lua Germania și Austria. „Posițiunea geografică a României, fiind ca un euiovizat între Rusia și Slavii de Sud, face caotărîrile bărbaților de Stat din Bucuresci să fie d’uă mare însemnătate, ba încă, la un moment dat, ele pot fi ca un factor otărâtor în actuala crisă. De aceea se înțelege de sine și ca atât aici cât și’n Viena se acordă un mare atențiune expunerilor României.“ SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 6 Octombre. Se cunosce resultatele tuturor departamentelor, afară de alegerile din Paris. S’au ales 180 candidați din drepta și 135 din stânga. Sunt 221 balotagii. Agram, 6 Octombre.—Dieta a otărît să excludă 5 deputați radicali din 60 de ședințe. Opoziția a propus să se remită împăratului o adresă prin care se se cera revocarea Banului. Dieta va discuta acesta propunere mâine. Berlin, 6 Octombre. — Se anunță din Zanzibar Corespondință politice coloniale, cu locotenentele Schmidt a cumpărat prin tratat pentru Societatea germană a Africă orientale teritoriul Usuramo cu escelentul port Dar-es-Salam. Prin cumpărarea acestei provincii, provincia Sulu câștigă orecare însemnătate. Viena, 6 Octombre.—D. Kalnoky a dat un prând în onorea generarului Robilant. Printre invitați se găsiau cornițele Taaffe, d. de Kallay, ambasadorii Germanii, Englitezei, Franciei, Italiei, Rusiei, Turciei și personalul ambasadei italiene. DIN AFARA GERMANIA Facă ca scirea publicată de Central News, că Germania a recunoscut ocupațiunea insulelor Yap efectuată de Spania și că se mulțămesce cu dreptul ce i se acordă d’a stabili acolo oă stațiune de cărbuni, astfel că și mijlocirea papală nu-și mai are locul, se scrie urmatórele dintr’un sorginte oficiasa germană Țarului Pester Lloyd : Nota răspuns germană la comunicarea cabinetului spaniol, care se încrucă a dovedi drepturile de suveranitate ale Spaniei asupra insulelor Caroline, va fi espediată numai astăzi la Madrid și va fi înmânată acolo tocmai la mijlocul săptămânei viitore. De aci se pute vedea cât temeia trebue să se pună pe soirile ce pretind a da amănunte din nota germană și care susțin că s-a înlăturat deja orice neînțelegere germano-spaniolă. AUSTRO-UNGARIA Se scie că Banul Croației este acuzat de oposițiune și de opiniunea publică ca ar fi sustras niște acte din arhhivele Camerei croate și le-ar fi dat guvernului ungur, îndată după deschiderea Camerei croate, oposițiunea a propus prin deputatul Tuskan să se numască uă anchetă și să se dea Banul în judecată, daca se va constata ca el a sustras în adevăr actele în cestiune. Oă telegramă din Agram, cu data de 5 Octombre, ne aduce urmatorele amănunte asupra celor petrecute în Camera croată în acea di . D Zivkovici se crede détor a lua cuvântul în acesta afacere. Oratorele nu cunosce nici unul din actele despre care este vorba. Deci d-sea nu sciede ca actele sunt importante sau nu, deși opiniunea se crede ca având un mare însemnătate. Intr’un Stat constituțional trebuie să se țină sema de opiniunea publică. Și împregiurarea cu Ungaria reclamă actele, vorbesce pentru însemnătatea lor. Oratorele nu consideră însă ca satisfăcătore nici una din propunerile presintate. Apusațiunea nu este justificată, îndată ce Banul a lucrat în convingere cu disposițiunea ce a luat este de atribuțiunile puterei esecutive. Astfel fiind, trebuie numai constatat câ actele sunt cn proprietate a Croației și cu ele trebue date napoi. După d. Zivkovici ia cuvântul Banul și este adese întrerupt de oposițiune. D. Starcevici împedică pe Ban d’a vorbi, adresându’i mai multe insulte. Președintele propune escluderea d-lui Starcevici pentru 41 ședinți. Banul, voind din mou a vorbi, oposițiunea îl împedică scoțând strigăte asurditore. Atunci președintele ridică ședința. Când Banul voi a eși din sala ședințelor, d. Starcevici împinse un alt deputat peste dânsul. Se încinge să certa ingrozitóre în care nu se mai aude nimic. La redeschiderea ședinței, se votă propunerea președintelui, ca șapte Starcevicieni să fie escluși de la 60 ședințe. In totă acesta certa Banul n’a fost atins. La tote insultele ce i s’au adresat, el n’a răspuns un singur cuvânt și s’a retras în Camera președintelui. Nu este mai puțin adevărat ca președintele și chestorii împresuraseră pe Ban, depărtând astfel de lângă dânsul pe orice membru din oposițiune. ITALIA Nuova Antologia publică un articol forte violente contra politicei din afară urmată de d. Mancini. Apoi fóia în cestiune felicită pe cornitele Robillant câ a primit portofoliul afacerilor străine, cere ca Italia să se alipască cu totul de puterile imperiale, cu condițiune ca acesta alipire sămi se efectueze de cât numai déca se va acorda și Italiei drepturi egale ca aliată, ș’apoi adaugă : Până acum, ori de câte ori a fost vorba despre acesta egalitate, nu s’a răspuns din Viena și Berlin decât numai cu frase gole, fară ânsă d’a sta un minut la îndoială spre a face tot ce era în avantagiul Austriei și al Germaniei, chiar când acest avantagiu jicnea interesul Italiei. Puterile imperiale trebuie să se convingă ca Italia este gata a contopi numai atunci interesele iei cu acelea ale păcei când și propriele iei dorinți vor întâmpina considerațiunea cuvenită. Se zice ca acesta ar fi chiar propria programă politică a comitelui Robillant, viitorul ministru italian al afacerilor străine. SCIRI D’ALE DILEI L’Indépendance publică două liste ministeriale în vederea apropiatei remaniări ministeriale. D-nn generare Leca și C. Dumitrescu sunt personele noul cari ar intra în viitorul cabinet. Scomotele despre intrarea domnului Carp în minister cu portofoliul esternelor revine din nou.* Eri s’a întâmplat neînțelegeri la Hală între precupeți și agenții primăriei cari voiau, nu să le ia vechile balanțe, după cum s’a afirmat de unele Tare, ci pentru ca administrațiunea voiesce să transforme gheretele din interiorul Halei. Pentru a se restabili ordinea s’au chrămat geandarmii. Vom reveni. Am anunțat ca M. S. Regele va asista la deschiderea cursurilor universitare de la Iași. Monitorul oficial de a ne spune ca Suveranul a ascultat discursul d-lui A. D. Xenopol asupra Epocii Fanarioților și la sine a felicitat pe activul profesor, întreținându-se pe urmă cu toți membrii facultaței. * * *