Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)

1885-10-24

­n gigantic caleidoscop atât de repede i­ar a fi sburat pe dinaintea ochilor noș­­­ii nenumăratele minuni ale marilor, gr­­anticele orografe ale munților, ce din apărtarea lor cea mare se presintau­ ca­iște uriașe linii rupte, romanticele po­­zițiuni ale Italiei și numerosele ei cetăți, pline de anticitâți. Ast­fel s’a terminat acest lung și pe­riculos drum, pe care geniul nostru cel bun a fost simpatia unui popor întreg. Viitorul va arăta daca am fost și vom fi demni de ea. Gr. Ocășianu CURIERUL TEATRELOR *** Eri séva, la Teatrul Național în­­naintea unei sali destul de pline, prima represintare în acesta stagiune a piesei lui Georges Ohnet, Mândrie și Amor (Le Maître de Forges). In fine ! Disérá se va da prima re­­presînt­ațiune a corpului de balet Femei­le Model] baletul e cuprins între Pe Ma­lul Gârlei a lui Ascanio și vesela piesă a ducelui de Moray d. Chaupeuiy. Specta­colul promite a fi interesant. In Pe Malul Gârlei, debută în acesta stagiune simpatica și glumața nostra co­mică d-na Erosa Sarandi. Mai puțină musică și mai multă comedie pare a prinde mai bine Teatrului francez de la Bessel, și a-I atrage un public din ce în ce mai numeros. Eli séra, a treia represintațiune a pie­sei lui Meilhac și Millaud, M­ielle Niton­­eche, atrăsese forte multă — subliniam câci ocasiunea de a­ o scrie ni se­ oferă forte rar—atrăsese forte multă lume. D-nii Claudius și Cautard sunt forte bine în ro­lul lor; au fost des aplaudați. D-șora La­­pierre e gentilă. *** Mâne sérá," Joui, la Dacia, în be­neficiul d-lui A. Vlădicescu, Veteranul I. Napoleon I. *** Diséra, la Bessel, în primă repre­sintațiune, M-me Favart, muzica de Offen­bach. *** Vocea Mehedinților ne spune ca T.­­Severinului va avea de om­o­tă trupă dramatică care va juca în sala Schumarsky. Directorul trupei e­d. Burienescu, artiș­tii, dice Vocea, promit forte. La sala Orfeu, în tote serile, spec­tacol variat. INTEMPLĂRILE DN­.EI CAPITALA.—ȚÂRA.—STRllNÉTATB Incendiu. — Un copil, în vârstă de 6 ani al lui Anghel Marin Ana din comu­na Slobozia, județul­­ Argeș, în lipsa pă­rinților săi de a­casă, a voit a face fo­cul lângă uă grămadă de porumb; dar foile au luat foc și­­ neputându-se stinge aă coprins oborul vitelor și de aci a co­municat la casă, arzând învelișul până în pod cu 100 bani de porumb, 40 orci și 20 metri ce avea în pod. Femeea lui Stan Dincă, care se găsea cu răc­ind la porumb vă­­si­nd focul, a plecat speriată a vesti pe soția lui Anghel, care era dusă la uă vecină, uitând pe un copilă a sea, ca de 6 luni lângă grămada de porumb. Când mama s’a înapoiat, a găsit copila cuprinsă de flăcări din care a fost scosă fără viață. PARTEA ECONOMICA Operațiuni­le cerealelor efectuate la 22 Oc­­tombre în portul Brăila Ferul Porumb Hectolit. Gh­ent. Preț. Obser. 3000 551/2 5,90 caie Secară 1400 57 7,95 „ 2000 55 7,15 mag. , 1400 567, 7,40 . 1000 547, 7,10 1200 55 7,20 Orz 2100 43­4,35 . 2400 47 5,35 1650 44­4,67­/2 calc Grâă 1260 55 8,70­­ 1000 563/1 9,05 mag. _ 3700 687, 10,40 calc 1200 59­­, 11,25 mag. Rapiță 1000 — 5,30 „ V. P. Sassa F­ELURIMI Mania unui aparat estiuctor.—Uă faptă dintre cele mai originale s’a întămplat acum în urmă la teatrul din Breme. Aparatul extinctor, forte consciințios și înzestrat c’u­ inițiativă ce nu se pu­tea aștepta de la el, începu într’uă bună diminuță să funcționeze singur și cu a­­tâta energie, în­cât peste curând scena și tóte dependințele iei au fost cu desă­vârșire inundate. înțelege ori­cine efectul produs de a­­cest accidinte întâmplat în sera de repre­sintațiune : capul sărmanilor artiști pri­­mia într’una nă­dure forte tare și neaș­teptată ! Partea cea mai comică a acestui acci­dinte a fost ca a trebuit să se cheme pompierii pentru a opri... turbarea estric­­torului. Colanul furat. — Găsim în Le National din Paris un frumosă anecdotă. Poliția lui Fouché, prefect de poliție supt pri­mul imperiă, era forte bună, și cu tote acestea a fost uă dată jucată într’un mod admirabil. Intr’un sera, pe când Napoleon I era în totă gloria lui, se dedese la Operă uă representațiune de gală. Mulțime de regi și de principi domnitori ocupau­ lojile și balconul; locurile cele din urmă erau pli­ne de duci. Principesa Borghese, frumosa Paulina, strălucia în loja iei ca un sere de frumu­sețe. Ea purta la gât un colan ale cârui diamante și mărgăritare fine făceau ca frumusețea iei să strălucească și mai mult. Când intra in loja iei, se audiră murmu­re de admirațiune. Loja imperială se deschise la rîndul iei, și stăpânul lumei apăru, salutat de strigătele : Trăiască împăratul! Tóta lu­mea observă ca imperatesa privia într’una pe cumnata iei, uimită ca tata sala de frumosul colan ce purta. D’uă dată, loja principesei Borghese se deschise, și un tânăr șef de escadron, purtând frumosa uniformă albastră a ofițerilor statului ma­jor ai împăratului, i se presinta și’I­dise . — Majestatea Sea Imperatesa admiră frumosul colan ce purta Alteța Vóstra imperială, și doresce să’l examineze de a­­prope. Frumósa Paulina făcu un semn uneia dintre domnele sale de onore, care ’i des­făcu colanul și’l dete oficialului de ordo­nanță. Acesta se înclină și pleca. Acesta se petrecea pe la mijlocul ac­tului al douilea. Trecu antractul; actul al treilea asemenea se sfîrși. Se juca ac­tul al patrulea, dar colanul nu se mai a­­duse înapoi. Principesa Borghese lua acesta ca uă fantasie a caracterului Mariei-Luisa. Dar, a doua zi, o întrebă déca îi plăcuse co­lanul, și déci găseșee câ este bine lucrat și de gust. Impărătesa rămase cu totul uimită. Napoleon auzind de tote acestea, întrebă cari au fost în ajun oficialii de ordonanță de serviciu, îi chema, unul câte unul, supt diferite proteste, dinaintea au­rorei sale, dar principesa nu recunoscu pe nici unul din el. Atunci chema pe principele d’Otrante, ministrul poliției. Nenorocitul Fouché își smulgea perul de ciudă; ómenii lui cel mai dibaci porniră în tóte părțile pentru a da de urma colanului. Dar nu se mai văzu nici colanul, care costa aprope un milion, nici nu se dete de urmele pretinsului ofi­­cial de ordonanță. siune în două provincii va fi sau nu măn­­ținută. Londra, 4 Noembre.—După uă depeșe primii din­­ Niș, Standard crede a sei ca Serbii vor trece granița. ULTIME SCIRI EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame. Havas si informatiuni particulare ale ROMANULUI). 4 Noembre, 4 ore sera Londra. 4 Noembre. — Lordul Gran­ville a pronunțat un discurs în care a reamintit câ delegații Angliei la Congre­sul de la Berlin amenințaseră ca vor pă­răsi Congresul decá Bulgaria n’ar fi di­­vizată, dar el crede ca principele Bismarck se îngrijesce forte puțin ca acesta di­n­ ROMANULU 24 OCTOMBRE 1885 Corespondintele nostru din Rusciuk ne scrie cu data de 21 Octombre: Eri, după amiazi, s’aă îmbarcat pe 3 șlepuri bulgăresc­, și pus în mișcare spre Vidin, tóte tunurile de câmp (aproxima­tiv 30 la număr) ce sergâseaă aici, și s’aă putut monta și­ adjusta complect. Tot er­ a sosit cu drumul de fer, re­gimentul No. 8 de infanterie de la Var­na, și astăzi la 3 ore p. m. s’a îmbarcat pentru Vidin, pe un­­ vapor bulgar, care a mai luat cu sine și 2 șlepuri încărcate cu cai, căruțe pline cu munițiuni și­ sol­dați tunari, restul echipagiului de arti­lerie, ce nu s’a putut pune ori în mișcare nă­dată cu tunurile. Țevile tunurilor sunt tote văpsite cu negru, pentru a se evita vederea din de­părtare prin luciul metalului. Mai erau și ca la 100 voluntari de a se îmbarca, au rămas case înapoi, din causa cât vaporul și șlepurile erau prea încărcate. pilele acestea va pleca de aci și un corp de cavalerie, format acum, și a cârui cai sunt din cei luați de rechiziție. Discursul comitelui Kalnoky în dele­­gațiuni a produs u­ bună impresiune prin Berlin, dar totuși se constată că, cu totá afirmațiunea despre bunele relațiuni din­tre cele trei imperii, cornițele a lăsat să se întrevadă greutatea unei soluțiuni sa­­tisfăcătore a cestiunii Orientale într’un chip mai lămurit de­cât cum ar fi tre­buit s’o facă faciă cu apropiata deschi­dere a Conferinței. De fapt, nu s’a găsit încă nici un basă pentru esecutarea­otă­­rîrilor Conferinței. —x — Diariile ruse, în urma discursului a­­dresat delegațiunilor de către împăratul Francisc Iosef, nu găsesc­­ alt­ceva m­oft în discursul comitelui Kalnoky de­cât­­numai uă fraud­eță faciă cu [Serbia pe care n’a arătat-o până acum nici un băr­bat de Stat austro-ungar. Intru ceea­ ce privesce dec­larările sale asupra Rusiei, apoi se crede că este nevoie de ore­care Indrásnélá spre a vorbi ast­fel naintea Ungurilor. In genere, discursul n’a satis­făcut de­cât fórte puțin. Novoja Vremja zice : „Austro-Ungaria ar putea să înlesnesca uă reușită a Conferinței numai prin mă­suri seriose pentru desmobilisarea Serbiei. In urma discursului comitelui Kalnoky nici nu putem a ne mai ascepta la așa ceva. D’aceea nu înțelegem cum se pute pune de acord dorința comitelui d’a se întări relațiunile cu ,• Rusia față cu ati­tudinea Austro-Ungariei, care face aprope peste putință ajungerea la acele scopuri pentru care Rusia a găsit de trebuință să încredințeze Conferinței cestiunea Ru­­meliei Orientale.“ —x— Se anunță din Niș ca discursul comi­­teri­i Kalnoky a produs pe acolo cea mai bună impresiune, și mai ales pasagiul în privința Serbiei, unde ministrul constată ca Serbia privesce restabilirea statului quo ante ca cea mai bună soluțiune a cesti­­unei. —x— Uă telegramă din Sofia, cu data de 2 Noem­bre, anunță urmatorele : „Supușii șerbi cari locuiesc aici și cârora nu li s’aui permis reîntorcerea în Serbia, sunt ex­­pulși acum în mase și bătuți în chipul cel mai barbar de poliția bulgară. Dece până la douăzeci bulgari înarmați năpă­desc asupra unui singur șerb și-l bat până îl lasă aprope mort. Poliția nu me­­nagiază nici măcar pe femei și copii, pe care-i bat și-i schingiuesc ast­fel în­cât pentru multă vreme nu vor fi în stare să mai să mișce.“ J —x— Oposițiunea greca organiseza în­­ totu­tara întruniri poporale spre a împinge pe guvern la uă politică energică. Minis­trul grec de resbel a ordonat să se gră­­bescă cu cumpărarea de cai în Austro- Ungaria, de vreme ce se teme ca guver­nul austriac va publica un decret prin care va intoxice exportul de cai. —x— Cabinetul francez urmeza a se ține în cea mai mare reservă în cesiinea Orientală. In genere Francia favoriseza mijlocele de soluțiune pacinice și în același timp propășitore. Ea respectă drepturile Por­­ței, dar nu ínceteza d’a favorisa legiti­­mile pretențiuni ale creștinilor. —x— Se anunță din Londra ca Engliteza, Francia și Rusia au­ făcut participarea lor la Conferință dependințe de pre­cari reserve. Rusia a dec­larat formal ca nu pate să permită intrarea trupelor turcesc­ în Rumelia Orientală. Engliteza, Francia și Italia sunt de acord asupra punctului câ Turcia este în drept să intervină în Rumelia Orientală. Totuși aceste trei pu­teri vor cere să se respecte aspirațiunile Bulgariei pentru unire și dec­lară câ, daci statul quo ante pate să fie restabi­lită f­ără vărsare de sânge, ele îl vor sanc­ționa. —x— Se afirmă că lordul Salisbury ar fi dat ordin ambasadorului englez din Constan­­tinopole să consimtă la restabilirea sta­tului quo ante, dar în același timp să de­­c­lare câ este de prisos detronarea prin­­cipelui Alecsandru. —x— Uă telegramă din Petersburg, cu data de 2 Noembre și publicată de Politiche Correspondem, anunță urmatorele: „Față cu vrajba mereni crescândă dintre Serbia și Bulgaria [și față cu înarmările din Atena, cercurile guvernamentale de aici doresc ca Conferința să începa cât mai cu­rând a lucra, pentru ca otărârile ei să mai potă produce un efect moral.“ —x­— Porta este otărâtâ, ca, daca principele Alecsandru se va supune de bună voiă decisiunii probabile a Conferinței pentru restabilirea statului quo ante, să invite pe consulii generali din Filipopoli ai marilor puteri să conducă ei în comun guvernul Provinciei până când Porta va numi un f­ost guvernatore general. INFORMATIUNI D. generare Radovici, delegat fiind de d. generare Cernat, a inspectat astăzi es­cadronul de tren. —x— D. generare Cernat, comandantele cor­pului al 11-lea de armată, va inspecta mâne compania grandarmilorj pedestrii, co­mandată de d. căpitan Obedenaru. —x— Astăzi a venit înaintea consiliului de resbel, afacerea maiorului Pandrav. După ce s’a citit lista martorilor și s’a decis a se citi deposițiunile celor absinți, d. Dim. Pandrav, fratele acuzatului, aujră­­dicat trei incidinte : 1) Ca după lege, membrii consiliului trebuia fi luați după tabloul alcătuit pen­tru formarea consilielor de resbel—ast­fel ca rest s’a fi eliminat de la consiliul d-nn­ generale Radovici și colonelii Chi­­rițescu și Macca. Asupra acestui incidinte consiliul deli­berând, se declară necompetinte d’a-1 re­solve. I 2 și 3) Cât ministerului de resbel nu i s’a presintat listă pentru alegerea raportore­­lui special și câ acesta nu a lucrat cu cel ordinar, după cum prevede codicele de justiție militară. In momentul când punem diarul supt presă vorbesce d. maior Pandrav. —x — D-nii Hans Kraus și Joseph Schlesin­ger ne scrie spre a ne ruga să anunțăm ca nu fac parte din personalul redacțiu­­nii ziarului Bukarester Tagblatt. Luăm act. —x— In privința celor scrise relativ la scala de agricultură, primim u­ scrisare sem­nată de d. N. Bogdan , ne scriind cine este d-sea și de cine este autorizat a vorbi, nu putem face rectificarea cerută. —x— D. C. Crișan ne spune ca, ieri pe la o­­rele 3 și jumătate, a fost abordat do­uă persone care după ce i-a imputat faptul câ a strigat la gară, în momentul plecă­rii espulzaților : „La revedere în curând supt un regim mai bun“, l’a lovit cu palma. Nu putem de­cât să reprobăm aseme­nea fapt. —x— Direcțiunea Regiei monopolului tutu­nurilor, ținând sema de reclamațiunea debitanților cari vend numai tutunuri, a­otărât să acorde on remisă de 5 la sută debitanților cari nu vor „mai face și alt comerciat. Vag maestrul regimentului al 3 de li­nie a spart casa corpului și a sustras dintr’ânsa suma de 300 de lei. Suma furată s’a găsit la densul. —x] Parchetul a constatat ca francesul Ma­­thieu care s’a găsit mort pe șoseaua de la Măgurele, a fost asasinat. El avea în cap mai multe lovituri fă­cute cu un ciomag. S’aui făcut mai multe arestări de către d. jude de instrucțiune Dobrescu, dar nu s’a putut încă descoperi autorul acestei crime. Jalnica familie, frați, surori, cum­nați, nepoți, nepote, mătuși, veri și verișoare, pătrunși de cea mai adân­că mâhnire pentru perderea prea iu­bitului lor frate, cumnat, unchiu și ver. IANACHE HAGI MINCU în etate de 46 ani încetat din viață era la ora 3 p. m. și rugá pe toți amicii și cunoscuții cari din erare n’au primit bilete sé bine-voasca a asista la ceremonia funebră, care se va săvârși mâne, Joi 24 Octombre ora 10 și jumăta­te a.m. la sfînta biserică Silivestru, de unde cortegiul va porni la ci­mitirul lancu* nou. Eugenia, Alecsandru, Gheorgh­e, Alecsandrina Cimbru, Maria Kiri­­țescu și colonel Chirițescu au dure­rea de a face cunoscut martea prea iubitului lor soț, părinte și socru, ALECSANDRU CIMBRU decedat la Paris, Duminecă 20 Oc­tobre în etate de 68 ani și înmor­­tat la cimitirul Ivry. Fie’s țărâna ușară. L­iebig ESTRAS DE CARNE când fie­ ADEVÉRAT care bor‘ NUMAI can are semnă­tura în co­­lore albas­tră 951 MAGASINUL DE NOUTĂȚI PENTRU DAME M„ RADULESCU — 20. STRADA LIPSCANI, 20. — Intorcându-mă din străinătate am ono­­re a anunța pe onor, public și în speci­al pe onor, mea clientelă ca m-i afi sosit deja tóte mărfurile­­ Nouveautés pentru sesonul de tomna și iarnă. In același timp îmi permit a recomanda atelierul moft organisat din m­oft supt direcția unei coupense (taietare) parisiană, care este în posițiune a satisface ori­ce cerin­țe supt raportul croitoriei. In speranță ca voi fi fi onorat cu visi­­tele d-vóstre, am onore a semna cu ose­bită stimă. M. Rădulescu. CURSUL DXXIEI BURSA BUCURESCI „„ _ . Cub. gata Cu term ® ® 23 Oct.—4 ore p. m. Renta rom. per. 1875 5 °/0 ----------------— — Renta română amort. 5 °/0 -----------------------------­ „ (Schuldverschreib.) . ...-----— — Oblig, de Stat C. F. R. 6°/0 -------— — Renta rom. (Rur. conv.)6°/0 . — — — împrumutul Municipal 5 °/„ . — — — Scrisuri func. rurale 7 °/0 . . _ — — Scrisuri func. rurale 5 °/„ . . ____ — — Idem urbane 7%. .... _ — _ a 6 °/o................................................................ n 50/................. .... ... ........ Banca Naț. (5001. vărs. intr.) 1082 1082 1077 Loc. Dacia-Rom.( 250 lei vărs.) 250 1/2 2011/2 251 Soc. d’Asig. Naț. (2001. vărs.)__________­— S. cred. mob. r. (250 1. vărs.) _ — — Soc. r. de con. (250 1. vărs.)-------149 1481/2 Agio............................................................................. S­chimb Londra 3 luni..................... 25 111/4____ n cek......................... 25 22 V. — — Paris 8 luni......................... 99 321/.. — — n C8k................... lob — ----­Berlin 3 luni..................... 12 2­90 — n­e«k........................ 123 871/, TM ~~ Anvers................................. 98­98 -------­n .................................... 99­85 ------­Agip...................................... 14 — S------­BURSE STRAINER [Curs Curs Viena 3 Noemb. de adl de iérl Napoleon d’aur. . . , . . 9 945 9 94 Galbenul.............................. 5 94 5 93 Imperial ........ 10 24 10 23 Lira turcescă ...... 11 35 11 35 Argintul contra hârtie­i . 100 — 100 _ Ruble hârtie comptant. » . 123 25 123 25 Acțiuni credit anstalt. . . 283 50 284 30 Renta metalică 5 °/6.... 82 70 82 80 Renta hârtie ...... 82 40 82 40 Renta aur.............................. 109 20 109 20 Losuri turcesci............................ 17 70 17 80 Schimb Londra 3 luni . . 125 35 125 30 „ Paris la vedere ... 49 67 49 65 1. Berlin la vedere . . 61 70 61 65 „ Amsterdam 3 luni. . 103 95 103 90 Paris. Renta francesă 4‘­.% ... 109 10 109 35 Renta română 5%. .... 88 ______ Renta rom. 6 °/0 C. F. R. . ------ ... .... Credit mobilar român . . . _ Împrumutul elen 1878 . . 375 ____ „ 1881 cu cupon . 293 75 288 75 Banca otomană ..... 500 — 505 __ Datoria turcescă ..... 14 35 14 571­2 Lese turce ....................... 35 75 36 — Schimb Londra la vedere . 25 19 25 20 „ Amsterdam 2 luni . 207 50 207 50 a Berlin 3 luni , 123 — 123 — Berlin. Napoleon.................................... 16 13 16 13 Renta amort. 5% C. F. R. . 92 70 92 75 Obligațiuni noul 6% ... 103 75 103 75 Impr. Oppenheim .... 106 — 106 — Rnbla hârtie comptant « . 200 15 201 — Schimb Londra 3 luni . . 20 26 20 26 „ Paris 2 luni. • • . 80 35 80 35 Amsterdam 2 luni .... 168 10 167 90 RUFER & STAEHLÍ 47, Strada Lipscani, 47. CASSA­R»JE SCHIMB Cumpără și vinde tot felul de effecte de stat ro­mâne și străine cu prețurile cele mai avantagiose 23 Octomb. 1885 Cumpără Vinde 5 °/C Renta perpetuă .... 87 — 88 — 5 °/0 „ amortisabilă. . . 91 l/2 92 — 6 °/1 Oblig. de stat(rnr.conv.) , 87­­/2 88 — 6 °/0 , C. F. R. ...--------------------- 8°/0 Impr. Oppenheim . — - — ... 7°/o Oblig, comunale vechi. . 73 — 74 — 5°/0 „ „ noul , .--------------------­Lozuri mnnicip. l.n, 20. . 30 — 32 7°/0 Cred. fonc. rur. . , . 102 — 102 i/2 5°/o » » n • « • . 85 — 86 1/2 7°/o Cred- fonc urban ... 97 v2 98 — 6°/o n » o - . . 90 — 90 1/2 b°/o n n n • - • 81 V2 82 — Oblig, casa pens, lei 300 . 200 ~~ 2IO — LosurI otomane . . . . 35 — 45 — Cupone de rentă amortisab. . 99 — — __ „ de cred. fonc. rural. 99 — — _ » „ „ urban 99 — ------­Ruble hârtia . ..... 2 45 2 55 Florini * 2 01 2 02 Miroâ » ....... 1 22 1 25 . < « . * * * . . . , 13 t/2 14 — nat cu părul în sus, și rîdea într’una. Tovarășul lui, un om ca de vr’uă cinci­­zeci de ani, gros, burtos, îmbrăcat îndes­tul de negligent, și care purta asemenea un ac mare la legătură, era pleșuv și avea uă figură cu totul pârlită și vește­jită; avea nasul umflat și borcănat și purta ochelari. Fața-i exprima răutate și sensualitate; avea ochii mici și umflați și se uita cruciși. Amându-i cunosceau pe Massoboiev, câci cel mai gros, văzân­­du-l, strâmbă din nas, pe când cel-l­alt surâse cu un aer slugarnic­, scoțându-și chiar cascheta. — Cereți ertare, Filip Filipici, zise el c’uă voce îngânată și privind cu în­duioșare pe tovaroșul meu. Pentru ce ? Pentru ca... Și își dete câte­va bobâr­­nace peste gât pentru a arăta câ băuse în d’ajuns. Este și Mitroșka aici.Și — Ce mai treba! — Este adevărat. .. Dér, prietenului (arătându-și tovarășul) săptămâna tre­cută, înt’aun loc puțin cuviincios, îi am frecat botul cu iaurt.. hi ! hi ! hi ! Tovarășul săă îl lovi cu cotul. — Daci vrei, Filip Filipici, putem să golim câte­va butelii; ce­­lM­­.? — Nu, nu pot în aest moment, răs­punse Massobo­ev: nu sunt liber. — Hi, hi ! Nici că nu sunt liber, am uă afacere, chiar cu d-ta... Tovarășul lui îl lovi din nucă cu cotul. — Vom vedea asta mai târziu­. Intrarăm în prima cameră, în care era un bufet în­destul de curat, plin d’ale mâncărei și de sticle cu licoruri de tóte culorile. Massobo­ew mă luă repede de mână și mă duse într’un colț . — Cel mai tânăr, Țise el, este Liso­­brnnkow, fiul neguțătorului de făinuri forte cunoscut. Tatăl lui îi a lăsat cinci sute mii de ruble; a fost la Paris, unde a chieltuit forte mult, și pare ca nu i-a mai rămas nimic­ în urmă, a mai moște­nit de la unchiul său și este apropo să mănânce tot ce mai are. Peste un an va rămâne pe drumuri. Este prost ca un gâscă, se duce în tote birturile și în to­te cârciumile, umblă cu tot felul de ó­­meni, se ține după actrițe, și acum vo­­ieste să intre în husari. Cel­alt, care este mai în vîrstă, se numesce Arșipon, un fel de neguțător soft de intendent, a fost fabricant de rachiuri și a dat de două ori faliment; este un om de nimic, un șarlatan de n’are păreche și acum s’a fă­cut prietenul lui Sivobrinkow, adică Iuda și cu Falstaf; sensualitatea desgustatare a acestei ființe are câte uă dată nisce capriciuri... Seift câ a avut un proces criminal; dar a scrut să scape din încur­cătură. De altă parte, nu-mi pare rău­ ca l-am găsit aci, câci îl așteptam... Nl despare pe Lisobrnnkow; cunosce tóte col­țurile și tóte cotiturile, ceea ce-l face să fie forte prețios pentru tineri de felul asta. Am uă socotela veche de regulat cu el, și Mitroșca, acel frumos ștrengar în costum rus, de lângă ferestrá, îi spă­ 4esce asemenea sâmbetele. Acest Mitroș­ca cunosce pe toți husarii din capitală. Este un pungaș, dar un pungaș unic în felul său­. Cu casa ca lui de catifea, are ae­rul unui slavo­fil; ei bine­­ îmbracă-1 în frac, du­ 1 la clubul englez, spune ca este vr’un comite pre­care Tamburinow, și vei vedea ca va vorbi cu toți c’uă cutezare nespusă, va juca whist și nu va rămâne nici unul nepăcălit. Cu tote acestea are să sfîrșască răst. Diceam deci câ Mitroș­ca îl păzesce sâmbetele borfosului, câci acesta îi a luat pe Lisobrinkow, și nu-l a lăsat timp să-l jumulescá. Décá s’au­ întâlnit acum aci, trebue să se fi întâmplat ceva. Scie chiar ceea ce s'a întâmplat, și sunt sigur ca Mitroșca este care m’a făcut să seiit ca Arșipov și Lisobrinkow trebuia ft să vie aici. Mă voi folosi de tó­te acestea; am cuvintele mele; dar nu tre­bue ca Mitroșca să ne observe; nu-1 pri­vi; când vom eși, va veni însuși să-mi spue ceea ce voesc să se fft... Și acum, vi­no, să intrăm în cabinet. Stefan! Ste­fan ! Ține el chelnerului, îmi cunosc­ gus­turile. — Da, d-le. — Ei bine ! servesce-mă. — îndată, d-le. — Prea bine ! ȘeȚl. Vania. Pentru ce mă privesc! ast­fel ? Te miri ca mă vezi în starea asta. Nu trebue să te miri de nimic. Sunt în viață lucruri la ce nu se gândesce cine­va nici uă dată, nici chiar în vis, mai cu semn la uă epocă în ca­re... da, în care rumegam’ împreună pe Corneliut Nepos. El bine­­­veni tu, Vania crede ce-ți spui eu­ : Masoroboiev are a­­ceiași inimă, numai împregiurarile s’au­ schimbat, începusem să studiez medicina, pe urmă am voit să mă fac profesor, să predați literatura patriei mele, am scris un articol asupra lui Gogol, m’am gân­dit asemenea să mă căsătoresc , ea era de acord , era să mă duc la ceremonie și făceam tóte demersurile pentru a împrumuta oă pereche de cisme, caci ale mele să rupseră, dar... nu m’am căsătorit. Ea s’a căsătorit cu un profesor, și est am intrat ca funcționar la uă a­­genția. De atunci, lucrurile s’aui schimbat. Ați trecut mai mulți ani, și de­și n’am un post stabil, totuși câștig mulți bani fară a-mi da­că prea mare ostenela, caut să mi se puc ce­va în mână și apăr ori­ce causă bună. Vitéz în contra celor slabi, și slab cu cei vitezi! ,cu de visa mea. Seift­i­ca nu se poate face că omletă fară ouă, și... afacerile mele merg de mi­nune. Lucrez într’un mod confidențial, se­cret... mă înțelegi ce-ți spui ? — Cu tote acestea, nu cred ca ești spion de poliție. — Nu, dar mă ocup de afaceri, parte oficial, parte pe socotela mea. Vei fi tu, Vania, îmi place să bea fi. Și cum nu mi s’a întâmplat nici uă­dată să-mi perd mintea înecând’o în rachist, seift forte bine ce are să m’aștepte. S’a sfârșit, a spăla pe­­ un negru, este a perde săpunul în zadar, este ca nu-ți ași fi vorbit astăi­i, daci nu mă simțeam ca sunt un om. Nu sunt de po­triva mea, și ai spus adevărul, Vania, câ dacá ți-am vorbit astăzi causa este ca eram beat. Dar am vorbit îndestul de mine, să vorbim mai bine de tine. Ei bi­ne, scumpul mert, am citit scrierea mea ! Am citit’o din scorță până în scorță; vor­besc de romanțul tert. Ar fi trebuit, după ce l’am citit, să fi devenit un om cum trebue. Eram aprope gata să fac ast­fel, dar m’am gândit, m’am gândit, și am preferat să rămâi ceea ce sunt. Deci... Mai spuse în urmă multe, înduioșindu­­se din ce în ce mai mult. Ajunse aprope să verse lacrimi. Fusese în­tot­deuna un băiat bun, dar forte fin și mai desvoltat de­cât etatea lui: șiret, sorind să facă in­trigi, să se insinueze; chiar de pe băn­cile scólei devenise deja un om care nu lipsea de a avea inimă, și cu tate acestea era un om­­ perdut. Sunt mulțime de o­­meni de felul acesta printre Ruși: câte vă­dată a fi chiar capacități forte mari, dar, pentru câ­t sunt slabiți și nu se pot stăpâni, ajung în cele din urmă de se perd. Slăbiciunea lui Masloboiev eraj d’a bea într’una. — Acum, scumpul tmist amic,, să-ți mai spui ce­va, urma el. Mai fânteist, am au­­zit vorbindu-se numai de gloria mea, apoi am citit diferite critice asupra lucrării tale [nu crede ca nu citesc); mai târziu­ te-am întâlnit cu cișmele scâlciate, îno­tând prin noroist, și cu uă pălărie rașu, și mi-am făcut tot felul de conjecturi. Acum faci meseria de chiarist ? — Da. — Adică ai devenit cal de birjă. — Da, ce­va cam în felul acesta. — El bine­­ în privința acesta vezi tu, Vania, 41 ° ca este mai bine d’a bea! Est, mă îmbăt, mă întind pe canapea (și am stă canapea forte bună) și-mi închipuesc ca sunt Omer soft Dante, pe când tu nu poți să te crezi nici Omer nici Dante, mai ânteist ca tu vrei să fii tu, ș’al doi­lea pentru ca n’al nici uă voință, câci ești un cal de trăsură. Es­ am imagina­­țiunea pe când tu ai realitatea. Ascultă, franc și sincer, să vorbim ca frați, n’ai trebuință de bani ? Am destul. Nu strîm­­ba din nas. Primesce de la fratele teu­, îți vei regula socotelile cu editorii tei, și vei avea cu ce să trăesci un an fară nici uă grije, atunci trei putea să găsesci uă Ideia pre­care și să­ scrii un mare operă ! Hem! ce zici despre asta ? — Iți mulțămesc, Masloboiev ! Despre tote acestea, vom mai vorbi. Dar, pentru ca ești atât de franc cu mine, voi fi să-ți cer un sfat, și acesta cu atât mai mult cu cât voiesc să trec ca un adevărat ma­estru în afaceri de felul acesta. (Urmarea In nwni­ul viitor).

Next