Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)
1885-10-24
n gigantic caleidoscop atât de repede iar a fi sburat pe dinaintea ochilor noșii nenumăratele minuni ale marilor, granticele orografe ale munților, ce din apărtarea lor cea mare se presintau caiște uriașe linii rupte, romanticele pozițiuni ale Italiei și numerosele ei cetăți, pline de anticitâți. Astfel s’a terminat acest lung și periculos drum, pe care geniul nostru cel bun a fost simpatia unui popor întreg. Viitorul va arăta daca am fost și vom fi demni de ea. Gr. Ocășianu CURIERUL TEATRELOR *** Eri séva, la Teatrul Național înnaintea unei sali destul de pline, prima represintare în acesta stagiune a piesei lui Georges Ohnet, Mândrie și Amor (Le Maître de Forges). In fine ! Disérá se va da prima represîntațiune a corpului de balet Femeile Model] baletul e cuprins între Pe Malul Gârlei a lui Ascanio și vesela piesă a ducelui de Moray d. Chaupeuiy. Spectacolul promite a fi interesant. In Pe Malul Gârlei, debută în acesta stagiune simpatica și glumața nostra comică d-na Erosa Sarandi. Mai puțină musică și mai multă comedie pare a prinde mai bine Teatrului francez de la Bessel, și a-I atrage un public din ce în ce mai numeros. Eli séra, a treia represintațiune a piesei lui Meilhac și Millaud, Mielle Nitoneche, atrăsese forte multă — subliniam câci ocasiunea de a o scrie ni se oferă forte rar—atrăsese forte multă lume. D-nii Claudius și Cautard sunt forte bine în rolul lor; au fost des aplaudați. D-șora Lapierre e gentilă. *** Mâne sérá," Joui, la Dacia, în beneficiul d-lui A. Vlădicescu, Veteranul I. Napoleon I. *** Diséra, la Bessel, în primă represintațiune, M-me Favart, muzica de Offenbach. *** Vocea Mehedinților ne spune ca T.Severinului va avea de omotă trupă dramatică care va juca în sala Schumarsky. Directorul trupei ed. Burienescu, artiștii, dice Vocea, promit forte. La sala Orfeu, în tote serile, spectacol variat. INTEMPLĂRILE DN.EI CAPITALA.—ȚÂRA.—STRllNÉTATB Incendiu. — Un copil, în vârstă de 6 ani al lui Anghel Marin Ana din comuna Slobozia, județul Argeș, în lipsa părinților săi de acasă, a voit a face focul lângă uă grămadă de porumb; dar foile au luat foc și neputându-se stinge aă coprins oborul vitelor și de aci a comunicat la casă, arzând învelișul până în pod cu 100 bani de porumb, 40 orci și 20 metri ce avea în pod. Femeea lui Stan Dincă, care se găsea cu răcind la porumb văsind focul, a plecat speriată a vesti pe soția lui Anghel, care era dusă la uă vecină, uitând pe un copilă a sea, ca de 6 luni lângă grămada de porumb. Când mama s’a înapoiat, a găsit copila cuprinsă de flăcări din care a fost scosă fără viață. PARTEA ECONOMICA Operațiunile cerealelor efectuate la 22 Octombre în portul Brăila Ferul Porumb Hectolit. Ghent. Preț. Obser. 3000 551/2 5,90 caie Secară 1400 57 7,95 „ 2000 55 7,15 mag. , 1400 567, 7,40 . 1000 547, 7,10 1200 55 7,20 Orz 2100 434,35 . 2400 47 5,35 1650 444,67/2 calc Grâă 1260 55 8,70 1000 563/1 9,05 mag. _ 3700 687, 10,40 calc 1200 59, 11,25 mag. Rapiță 1000 — 5,30 „ V. P. Sassa FELURIMI Mania unui aparat estiuctor.—Uă faptă dintre cele mai originale s’a întămplat acum în urmă la teatrul din Breme. Aparatul extinctor, forte consciințios și înzestrat c’u inițiativă ce nu se putea aștepta de la el, începu într’uă bună diminuță să funcționeze singur și cu atâta energie, încât peste curând scena și tóte dependințele iei au fost cu desăvârșire inundate. înțelege oricine efectul produs de acest accidinte întâmplat în sera de represintațiune : capul sărmanilor artiști primia într’una nădure forte tare și neașteptată ! Partea cea mai comică a acestui accidinte a fost ca a trebuit să se cheme pompierii pentru a opri... turbarea estrictorului. Colanul furat. — Găsim în Le National din Paris un frumosă anecdotă. Poliția lui Fouché, prefect de poliție supt primul imperiă, era forte bună, și cu tote acestea a fost uă dată jucată într’un mod admirabil. Intr’un sera, pe când Napoleon I era în totă gloria lui, se dedese la Operă uă representațiune de gală. Mulțime de regi și de principi domnitori ocupau lojile și balconul; locurile cele din urmă erau pline de duci. Principesa Borghese, frumosa Paulina, strălucia în loja iei ca un sere de frumusețe. Ea purta la gât un colan ale cârui diamante și mărgăritare fine făceau ca frumusețea iei să strălucească și mai mult. Când intra in loja iei, se audiră murmure de admirațiune. Loja imperială se deschise la rîndul iei, și stăpânul lumei apăru, salutat de strigătele : Trăiască împăratul! Tóta lumea observă ca imperatesa privia într’una pe cumnata iei, uimită ca tata sala de frumosul colan ce purta. D’uă dată, loja principesei Borghese se deschise, și un tânăr șef de escadron, purtând frumosa uniformă albastră a ofițerilor statului major ai împăratului, i se presinta și’Idise . — Majestatea Sea Imperatesa admiră frumosul colan ce purta Alteța Vóstra imperială, și doresce să’l examineze de aprope. Frumósa Paulina făcu un semn uneia dintre domnele sale de onore, care ’i desfăcu colanul și’l dete oficialului de ordonanță. Acesta se înclină și pleca. Acesta se petrecea pe la mijlocul actului al douilea. Trecu antractul; actul al treilea asemenea se sfîrși. Se juca actul al patrulea, dar colanul nu se mai aduse înapoi. Principesa Borghese lua acesta ca uă fantasie a caracterului Mariei-Luisa. Dar, a doua zi, o întrebă déca îi plăcuse colanul, și déci găseșee câ este bine lucrat și de gust. Impărătesa rămase cu totul uimită. Napoleon auzind de tote acestea, întrebă cari au fost în ajun oficialii de ordonanță de serviciu, îi chema, unul câte unul, supt diferite proteste, dinaintea aurorei sale, dar principesa nu recunoscu pe nici unul din el. Atunci chema pe principele d’Otrante, ministrul poliției. Nenorocitul Fouché își smulgea perul de ciudă; ómenii lui cel mai dibaci porniră în tóte părțile pentru a da de urma colanului. Dar nu se mai văzu nici colanul, care costa aprope un milion, nici nu se dete de urmele pretinsului oficial de ordonanță. siune în două provincii va fi sau nu mănținută. Londra, 4 Noembre.—După uă depeșe primii din Niș, Standard crede a sei ca Serbii vor trece granița. ULTIME SCIRI EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame. Havas si informatiuni particulare ale ROMANULUI). 4 Noembre, 4 ore sera Londra. 4 Noembre. — Lordul Granville a pronunțat un discurs în care a reamintit câ delegații Angliei la Congresul de la Berlin amenințaseră ca vor părăsi Congresul decá Bulgaria n’ar fi divizată, dar el crede ca principele Bismarck se îngrijesce forte puțin ca acesta din ROMANULU 24 OCTOMBRE 1885 Corespondintele nostru din Rusciuk ne scrie cu data de 21 Octombre: Eri, după amiazi, s’aă îmbarcat pe 3 șlepuri bulgăresc, și pus în mișcare spre Vidin, tóte tunurile de câmp (aproximativ 30 la număr) ce sergâseaă aici, și s’aă putut monta și adjusta complect. Tot er a sosit cu drumul de fer, regimentul No. 8 de infanterie de la Varna, și astăzi la 3 ore p. m. s’a îmbarcat pentru Vidin, pe un vapor bulgar, care a mai luat cu sine și 2 șlepuri încărcate cu cai, căruțe pline cu munițiuni și soldați tunari, restul echipagiului de artilerie, ce nu s’a putut pune ori în mișcare nădată cu tunurile. Țevile tunurilor sunt tote văpsite cu negru, pentru a se evita vederea din depărtare prin luciul metalului. Mai erau și ca la 100 voluntari de a se îmbarca, au rămas case înapoi, din causa cât vaporul și șlepurile erau prea încărcate. pilele acestea va pleca de aci și un corp de cavalerie, format acum, și a cârui cai sunt din cei luați de rechiziție. Discursul comitelui Kalnoky în delegațiuni a produs u bună impresiune prin Berlin, dar totuși se constată că, cu totá afirmațiunea despre bunele relațiuni dintre cele trei imperii, cornițele a lăsat să se întrevadă greutatea unei soluțiuni satisfăcătore a cestiunii Orientale într’un chip mai lămurit decât cum ar fi trebuit s’o facă faciă cu apropiata deschidere a Conferinței. De fapt, nu s’a găsit încă nici un basă pentru esecutareaotărîrilor Conferinței. —x — Diariile ruse, în urma discursului adresat delegațiunilor de către împăratul Francisc Iosef, nu găsesc altceva moft în discursul comitelui Kalnoky decâtnumai uă fraudeță faciă cu [Serbia pe care n’a arătat-o până acum nici un bărbat de Stat austro-ungar. Intru ceea ce privesce declarările sale asupra Rusiei, apoi se crede că este nevoie de orecare Indrásnélá spre a vorbi astfel naintea Ungurilor. In genere, discursul n’a satisfăcut decât fórte puțin. Novoja Vremja zice : „Austro-Ungaria ar putea să înlesnesca uă reușită a Conferinței numai prin măsuri seriose pentru desmobilisarea Serbiei. In urma discursului comitelui Kalnoky nici nu putem a ne mai ascepta la așa ceva. D’aceea nu înțelegem cum se pute pune de acord dorința comitelui d’a se întări relațiunile cu ,• Rusia față cu atitudinea Austro-Ungariei, care face aprope peste putință ajungerea la acele scopuri pentru care Rusia a găsit de trebuință să încredințeze Conferinței cestiunea Rumeliei Orientale.“ —x— Se anunță din Niș ca discursul comiterii Kalnoky a produs pe acolo cea mai bună impresiune, și mai ales pasagiul în privința Serbiei, unde ministrul constată ca Serbia privesce restabilirea statului quo ante ca cea mai bună soluțiune a cestiunei. —x— Uă telegramă din Sofia, cu data de 2 Noembre, anunță urmatorele : „Supușii șerbi cari locuiesc aici și cârora nu li s’aui permis reîntorcerea în Serbia, sunt expulși acum în mase și bătuți în chipul cel mai barbar de poliția bulgară. Dece până la douăzeci bulgari înarmați năpădesc asupra unui singur șerb și-l bat până îl lasă aprope mort. Poliția nu menagiază nici măcar pe femei și copii, pe care-i bat și-i schingiuesc astfel încât pentru multă vreme nu vor fi în stare să mai să mișce.“ J —x— Oposițiunea greca organiseza în totutara întruniri poporale spre a împinge pe guvern la uă politică energică. Ministrul grec de resbel a ordonat să se grăbescă cu cumpărarea de cai în Austro- Ungaria, de vreme ce se teme ca guvernul austriac va publica un decret prin care va intoxice exportul de cai. —x— Cabinetul francez urmeza a se ține în cea mai mare reservă în cesiinea Orientală. In genere Francia favoriseza mijlocele de soluțiune pacinice și în același timp propășitore. Ea respectă drepturile Porței, dar nu ínceteza d’a favorisa legitimile pretențiuni ale creștinilor. —x— Se anunță din Londra ca Engliteza, Francia și Rusia au făcut participarea lor la Conferință dependințe de precari reserve. Rusia a declarat formal ca nu pate să permită intrarea trupelor turcesc în Rumelia Orientală. Engliteza, Francia și Italia sunt de acord asupra punctului câ Turcia este în drept să intervină în Rumelia Orientală. Totuși aceste trei puteri vor cere să se respecte aspirațiunile Bulgariei pentru unire și declară câ, daci statul quo ante pate să fie restabilită fără vărsare de sânge, ele îl vor sancționa. —x— Se afirmă că lordul Salisbury ar fi dat ordin ambasadorului englez din Constantinopole să consimtă la restabilirea statului quo ante, dar în același timp să declare câ este de prisos detronarea principelui Alecsandru. —x— Uă telegramă din Petersburg, cu data de 2 Noembre și publicată de Politiche Correspondem, anunță urmatorele: „Față cu vrajba mereni crescândă dintre Serbia și Bulgaria [și față cu înarmările din Atena, cercurile guvernamentale de aici doresc ca Conferința să începa cât mai curând a lucra, pentru ca otărârile ei să mai potă produce un efect moral.“ —x— Porta este otărâtâ, ca, daca principele Alecsandru se va supune de bună voiă decisiunii probabile a Conferinței pentru restabilirea statului quo ante, să invite pe consulii generali din Filipopoli ai marilor puteri să conducă ei în comun guvernul Provinciei până când Porta va numi un fost guvernatore general. INFORMATIUNI D. generare Radovici, delegat fiind de d. generare Cernat, a inspectat astăzi escadronul de tren. —x— D. generare Cernat, comandantele corpului al 11-lea de armată, va inspecta mâne compania grandarmilorj pedestrii, comandată de d. căpitan Obedenaru. —x— Astăzi a venit înaintea consiliului de resbel, afacerea maiorului Pandrav. După ce s’a citit lista martorilor și s’a decis a se citi deposițiunile celor absinți, d. Dim. Pandrav, fratele acuzatului, aujrădicat trei incidinte : 1) Ca după lege, membrii consiliului trebuia fi luați după tabloul alcătuit pentru formarea consilielor de resbel—astfel ca rest s’a fi eliminat de la consiliul d-nn generale Radovici și colonelii Chirițescu și Macca. Asupra acestui incidinte consiliul deliberând, se declară necompetinte d’a-1 resolve. I 2 și 3) Cât ministerului de resbel nu i s’a presintat listă pentru alegerea raportorelui special și câ acesta nu a lucrat cu cel ordinar, după cum prevede codicele de justiție militară. In momentul când punem diarul supt presă vorbesce d. maior Pandrav. —x — D-nii Hans Kraus și Joseph Schlesinger ne scrie spre a ne ruga să anunțăm ca nu fac parte din personalul redacțiunii ziarului Bukarester Tagblatt. Luăm act. —x— In privința celor scrise relativ la scala de agricultură, primim u scrisare semnată de d. N. Bogdan , ne scriind cine este d-sea și de cine este autorizat a vorbi, nu putem face rectificarea cerută. —x— D. C. Crișan ne spune ca, ieri pe la orele 3 și jumătate, a fost abordat două persone care după ce i-a imputat faptul câ a strigat la gară, în momentul plecării espulzaților : „La revedere în curând supt un regim mai bun“, l’a lovit cu palma. Nu putem decât să reprobăm asemenea fapt. —x— Direcțiunea Regiei monopolului tutunurilor, ținând sema de reclamațiunea debitanților cari vend numai tutunuri, aotărât să acorde on remisă de 5 la sută debitanților cari nu vor „mai face și alt comerciat. Vag maestrul regimentului al 3 de linie a spart casa corpului și a sustras dintr’ânsa suma de 300 de lei. Suma furată s’a găsit la densul. —x] Parchetul a constatat ca francesul Mathieu care s’a găsit mort pe șoseaua de la Măgurele, a fost asasinat. El avea în cap mai multe lovituri făcute cu un ciomag. S’aui făcut mai multe arestări de către d. jude de instrucțiune Dobrescu, dar nu s’a putut încă descoperi autorul acestei crime. Jalnica familie, frați, surori, cumnați, nepoți, nepote, mătuși, veri și verișoare, pătrunși de cea mai adâncă mâhnire pentru perderea prea iubitului lor frate, cumnat, unchiu și ver. IANACHE HAGI MINCU în etate de 46 ani încetat din viață era la ora 3 p. m. și rugá pe toți amicii și cunoscuții cari din erare n’au primit bilete sé bine-voasca a asista la ceremonia funebră, care se va săvârși mâne, Joi 24 Octombre ora 10 și jumătate a.m. la sfînta biserică Silivestru, de unde cortegiul va porni la cimitirul lancu* nou. Eugenia, Alecsandru, Gheorghe, Alecsandrina Cimbru, Maria Kirițescu și colonel Chirițescu au durerea de a face cunoscut martea prea iubitului lor soț, părinte și socru, ALECSANDRU CIMBRU decedat la Paris, Duminecă 20 Octobre în etate de 68 ani și înmortat la cimitirul Ivry. Fie’s țărâna ușară. Liebig ESTRAS DE CARNE când fie ADEVÉRAT care bor‘ NUMAI can are semnătura în colore albastră 951 MAGASINUL DE NOUTĂȚI PENTRU DAME M„ RADULESCU — 20. STRADA LIPSCANI, 20. — Intorcându-mă din străinătate am onore a anunța pe onor, public și în special pe onor, mea clientelă ca m-i afi sosit deja tóte mărfurile Nouveautés pentru sesonul de tomna și iarnă. In același timp îmi permit a recomanda atelierul moft organisat din moft supt direcția unei coupense (taietare) parisiană, care este în posițiune a satisface orice cerințe supt raportul croitoriei. In speranță ca voi fi fi onorat cu visitele d-vóstre, am onore a semna cu osebită stimă. M. Rădulescu. CURSUL DXXIEI BURSA BUCURESCI „„ _ . Cub. gata Cu term ® ® 23 Oct.—4 ore p. m. Renta rom. per. 1875 5 °/0 ----------------— — Renta română amort. 5 °/0 ----------------------------- „ (Schuldverschreib.) . ...-----— — Oblig, de Stat C. F. R. 6°/0 -------— — Renta rom. (Rur. conv.)6°/0 . — — — împrumutul Municipal 5 °/„ . — — — Scrisuri func. rurale 7 °/0 . . _ — — Scrisuri func. rurale 5 °/„ . . ____ — — Idem urbane 7%. .... _ — _ a 6 °/o................................................................ n 50/................. .... ... ........ Banca Naț. (5001. vărs. intr.) 1082 1082 1077 Loc. Dacia-Rom.( 250 lei vărs.) 250 1/2 2011/2 251 Soc. d’Asig. Naț. (2001. vărs.)__________— S. cred. mob. r. (250 1. vărs.) _ — — Soc. r. de con. (250 1. vărs.)-------149 1481/2 Agio............................................................................. Schimb Londra 3 luni..................... 25 111/4____ n cek......................... 25 22 V. — — Paris 8 luni......................... 99 321/.. — — n C8k................... lob — ----Berlin 3 luni..................... 12 290 — ne«k........................ 123 871/, TM ~~ Anvers................................. 9898 -------n .................................... 9985 ------Agip...................................... 14 — S------BURSE STRAINER [Curs Curs Viena 3 Noemb. de adl de iérl Napoleon d’aur. . . , . . 9 945 9 94 Galbenul.............................. 5 94 5 93 Imperial ........ 10 24 10 23 Lira turcescă ...... 11 35 11 35 Argintul contra hârtiei . 100 — 100 _ Ruble hârtie comptant. » . 123 25 123 25 Acțiuni credit anstalt. . . 283 50 284 30 Renta metalică 5 °/6.... 82 70 82 80 Renta hârtie ...... 82 40 82 40 Renta aur.............................. 109 20 109 20 Losuri turcesci............................ 17 70 17 80 Schimb Londra 3 luni . . 125 35 125 30 „ Paris la vedere ... 49 67 49 65 1. Berlin la vedere . . 61 70 61 65 „ Amsterdam 3 luni. . 103 95 103 90 Paris. Renta francesă 4‘.% ... 109 10 109 35 Renta română 5%. .... 88 ______ Renta rom. 6 °/0 C. F. R. . ------ ... .... Credit mobilar român . . . _ Împrumutul elen 1878 . . 375 ____ „ 1881 cu cupon . 293 75 288 75 Banca otomană ..... 500 — 505 __ Datoria turcescă ..... 14 35 14 5712 Lese turce ....................... 35 75 36 — Schimb Londra la vedere . 25 19 25 20 „ Amsterdam 2 luni . 207 50 207 50 a Berlin 3 luni , 123 — 123 — Berlin. Napoleon.................................... 16 13 16 13 Renta amort. 5% C. F. R. . 92 70 92 75 Obligațiuni noul 6% ... 103 75 103 75 Impr. Oppenheim .... 106 — 106 — Rnbla hârtie comptant « . 200 15 201 — Schimb Londra 3 luni . . 20 26 20 26 „ Paris 2 luni. • • . 80 35 80 35 Amsterdam 2 luni .... 168 10 167 90 RUFER & STAEHLÍ 47, Strada Lipscani, 47. CASSAR»JE SCHIMB Cumpără și vinde tot felul de effecte de stat române și străine cu prețurile cele mai avantagiose 23 Octomb. 1885 Cumpără Vinde 5 °/C Renta perpetuă .... 87 — 88 — 5 °/0 „ amortisabilă. . . 91 l/2 92 — 6 °/1 Oblig. de stat(rnr.conv.) , 87/2 88 — 6 °/0 , C. F. R. ...--------------------- 8°/0 Impr. Oppenheim . — - — ... 7°/o Oblig, comunale vechi. . 73 — 74 — 5°/0 „ „ noul , .--------------------Lozuri mnnicip. l.n, 20. . 30 — 32 7°/0 Cred. fonc. rur. . , . 102 — 102 i/2 5°/o » » n • « • . 85 — 86 1/2 7°/o Cred- fonc urban ... 97 v2 98 — 6°/o n » o - . . 90 — 90 1/2 b°/o n n n • - • 81 V2 82 — Oblig, casa pens, lei 300 . 200 ~~ 2IO — LosurI otomane . . . . 35 — 45 — Cupone de rentă amortisab. . 99 — — __ „ de cred. fonc. rural. 99 — — _ » „ „ urban 99 — ------Ruble hârtia . ..... 2 45 2 55 Florini * 2 01 2 02 Miroâ » ....... 1 22 1 25 . < « . * * * . . . , 13 t/2 14 — nat cu părul în sus, și rîdea într’una. Tovarășul lui, un om ca de vr’uă cincizeci de ani, gros, burtos, îmbrăcat îndestul de negligent, și care purta asemenea un ac mare la legătură, era pleșuv și avea uă figură cu totul pârlită și veștejită; avea nasul umflat și borcănat și purta ochelari. Fața-i exprima răutate și sensualitate; avea ochii mici și umflați și se uita cruciși. Amându-i cunosceau pe Massoboiev, câci cel mai gros, văzându-l, strâmbă din nas, pe când cel-lalt surâse cu un aer slugarnic, scoțându-și chiar cascheta. — Cereți ertare, Filip Filipici, zise el c’uă voce îngânată și privind cu înduioșare pe tovaroșul meu. Pentru ce ? Pentru ca... Și își dete câteva bobârnace peste gât pentru a arăta câ băuse în d’ajuns. Este și Mitroșka aici.Și — Ce mai treba! — Este adevărat. .. Dér, prietenului (arătându-și tovarășul) săptămâna trecută, înt’aun loc puțin cuviincios, îi am frecat botul cu iaurt.. hi ! hi ! hi ! Tovarășul săă îl lovi cu cotul. — Daci vrei, Filip Filipici, putem să golim câteva butelii; celM.? — Nu, nu pot în aest moment, răspunse Massoboev: nu sunt liber. — Hi, hi ! Nici că nu sunt liber, am uă afacere, chiar cu d-ta... Tovarășul lui îl lovi din nucă cu cotul. — Vom vedea asta mai târziu. Intrarăm în prima cameră, în care era un bufet îndestul de curat, plin d’ale mâncărei și de sticle cu licoruri de tóte culorile. Massoboew mă luă repede de mână și mă duse într’un colț . — Cel mai tânăr, Țise el, este Lisobrnnkow, fiul neguțătorului de făinuri forte cunoscut. Tatăl lui îi a lăsat cinci sute mii de ruble; a fost la Paris, unde a chieltuit forte mult, și pare ca nu i-a mai rămas nimic în urmă, a mai moștenit de la unchiul său și este apropo să mănânce tot ce mai are. Peste un an va rămâne pe drumuri. Este prost ca un gâscă, se duce în tote birturile și în tote cârciumile, umblă cu tot felul de ómeni, se ține după actrițe, și acum voieste să intre în husari. Celalt, care este mai în vîrstă, se numesce Arșipon, un fel de neguțător soft de intendent, a fost fabricant de rachiuri și a dat de două ori faliment; este un om de nimic, un șarlatan de n’are păreche și acum s’a făcut prietenul lui Sivobrinkow, adică Iuda și cu Falstaf; sensualitatea desgustatare a acestei ființe are câte uă dată nisce capriciuri... Seift câ a avut un proces criminal; dar a scrut să scape din încurcătură. De altă parte, nu-mi pare rău ca l-am găsit aci, câci îl așteptam... Nl despare pe Lisobrnnkow; cunosce tóte colțurile și tóte cotiturile, ceea ce-l face să fie forte prețios pentru tineri de felul asta. Am uă socotela veche de regulat cu el, și Mitroșca, acel frumos ștrengar în costum rus, de lângă ferestrá, îi spă 4esce asemenea sâmbetele. Acest Mitroșca cunosce pe toți husarii din capitală. Este un pungaș, dar un pungaș unic în felul său. Cu casa ca lui de catifea, are aerul unui slavofil; ei bine îmbracă-1 în frac, du 1 la clubul englez, spune ca este vr’un comite precare Tamburinow, și vei vedea ca va vorbi cu toți c’uă cutezare nespusă, va juca whist și nu va rămâne nici unul nepăcălit. Cu tote acestea are să sfîrșască răst. Diceam deci câ Mitroșca îl păzesce sâmbetele borfosului, câci acesta îi a luat pe Lisobrinkow, și nu-l a lăsat timp să-l jumulescá. Décá s’au întâlnit acum aci, trebue să se fi întâmplat ceva. Scie chiar ceea ce s'a întâmplat, și sunt sigur ca Mitroșca este care m’a făcut să seiit ca Arșipov și Lisobrinkow trebuia ft să vie aici. Mă voi folosi de tóte acestea; am cuvintele mele; dar nu trebue ca Mitroșca să ne observe; nu-1 privi; când vom eși, va veni însuși să-mi spue ceea ce voesc să se fft... Și acum, vino, să intrăm în cabinet. Stefan! Stefan ! Ține el chelnerului, îmi cunosc gusturile. — Da, d-le. — Ei bine ! servesce-mă. — îndată, d-le. — Prea bine ! ȘeȚl. Vania. Pentru ce mă privesc! astfel ? Te miri ca mă vezi în starea asta. Nu trebue să te miri de nimic. Sunt în viață lucruri la ce nu se gândesce cineva nici uă dată, nici chiar în vis, mai cu semn la uă epocă în care... da, în care rumegam’ împreună pe Corneliut Nepos. El bineveni tu, Vania crede ce-ți spui eu : Masoroboiev are aceiași inimă, numai împregiurarile s’au schimbat, începusem să studiez medicina, pe urmă am voit să mă fac profesor, să predați literatura patriei mele, am scris un articol asupra lui Gogol, m’am gândit asemenea să mă căsătoresc , ea era de acord , era să mă duc la ceremonie și făceam tóte demersurile pentru a împrumuta oă pereche de cisme, caci ale mele să rupseră, dar... nu m’am căsătorit. Ea s’a căsătorit cu un profesor, și est am intrat ca funcționar la uă agenția. De atunci, lucrurile s’aui schimbat. Ați trecut mai mulți ani, și deși n’am un post stabil, totuși câștig mulți bani fară a-mi dacă prea mare ostenela, caut să mi se puc ceva în mână și apăr orice causă bună. Vitéz în contra celor slabi, și slab cu cei vitezi! ,cu de visa mea. Seiftica nu se poate face că omletă fară ouă, și... afacerile mele merg de minune. Lucrez într’un mod confidențial, secret... mă înțelegi ce-ți spui ? — Cu tote acestea, nu cred ca ești spion de poliție. — Nu, dar mă ocup de afaceri, parte oficial, parte pe socotela mea. Vei fi tu, Vania, îmi place să bea fi. Și cum nu mi s’a întâmplat nici uădată să-mi perd mintea înecând’o în rachist, seift forte bine ce are să m’aștepte. S’a sfârșit, a spăla pe un negru, este a perde săpunul în zadar, este ca nu-ți ași fi vorbit astăii, daci nu mă simțeam ca sunt un om. Nu sunt de potriva mea, și ai spus adevărul, Vania, câ dacá ți-am vorbit astăzi causa este ca eram beat. Dar am vorbit îndestul de mine, să vorbim mai bine de tine. Ei bine, scumpul mert, am citit scrierea mea ! Am citit’o din scorță până în scorță; vorbesc de romanțul tert. Ar fi trebuit, după ce l’am citit, să fi devenit un om cum trebue. Eram aprope gata să fac astfel, dar m’am gândit, m’am gândit, și am preferat să rămâi ceea ce sunt. Deci... Mai spuse în urmă multe, înduioșinduse din ce în ce mai mult. Ajunse aprope să verse lacrimi. Fusese întotdeuna un băiat bun, dar forte fin și mai desvoltat decât etatea lui: șiret, sorind să facă intrigi, să se insinueze; chiar de pe băncile scólei devenise deja un om care nu lipsea de a avea inimă, și cu tate acestea era un om perdut. Sunt mulțime de omeni de felul acesta printre Ruși: câte vădată a fi chiar capacități forte mari, dar, pentru cât sunt slabiți și nu se pot stăpâni, ajung în cele din urmă de se perd. Slăbiciunea lui Masloboiev eraj d’a bea într’una. — Acum, scumpul tmist amic,, să-ți mai spui ceva, urma el. Mai fânteist, am auzit vorbindu-se numai de gloria mea, apoi am citit diferite critice asupra lucrării tale [nu crede ca nu citesc); mai târziu te-am întâlnit cu cișmele scâlciate, înotând prin noroist, și cu uă pălărie rașu, și mi-am făcut tot felul de conjecturi. Acum faci meseria de chiarist ? — Da. — Adică ai devenit cal de birjă. — Da, ceva cam în felul acesta. — El bine în privința acesta vezi tu, Vania, 41 ° ca este mai bine d’a bea! Est, mă îmbăt, mă întind pe canapea (și am stă canapea forte bună) și-mi închipuesc ca sunt Omer soft Dante, pe când tu nu poți să te crezi nici Omer nici Dante, mai ânteist ca tu vrei să fii tu, ș’al doilea pentru ca n’al nici uă voință, câci ești un cal de trăsură. Es am imaginațiunea pe când tu ai realitatea. Ascultă, franc și sincer, să vorbim ca frați, n’ai trebuință de bani ? Am destul. Nu strîmba din nas. Primesce de la fratele teu, îți vei regula socotelile cu editorii tei, și vei avea cu ce să trăesci un an fară nici uă grije, atunci trei putea să găsesci uă Ideia precare și să scrii un mare operă ! Hem! ce zici despre asta ? — Iți mulțămesc, Masloboiev ! Despre tote acestea, vom mai vorbi. Dar, pentru ca ești atât de franc cu mine, voi fi să-ți cer un sfat, și acesta cu atât mai mult cu cât voiesc să trec ca un adevărat maestru în afaceri de felul acesta. (Urmarea In nwniul viitor).