Romanulu, noiembrie 1885 (Anul 29)

1885-11-25

4 V blând—bustul în rogin,—un bust din care Praxitele ar fi scos un pept de ^Leiță. — Șchiopa ! murmură Alecsandru co­­prins de milă, privind la casieriță care se întorcea încet la biuroul ei, — tristă și mai galbenă ca de obicei­.— Acum te iubesc și mai mult. Brațul meu îți va fi pentru totă viața un sprijin puternic. Alinat de el, vei suferi mai puțin. Alecsandru isprăvise portretul. Il așe­­dase în perete și îl privea cu nesațiăi când mai de aprope, când mai de departe. Privindu-i ast­fel, cu inima mulțumită, vorbea singur prin odaie : — Tu îmi vei fi soție. Departe de lu­me, vom trăi numai amândoi. Te voiți iubi cum n’a iubit nimeni pe lume. Ini­ma-mi ți-e deschisă , în ea vei găsi spri­jinul și mângâerea de cari ai trebuință, sărmană copilă. Abia apucase să sfârșeacă cel din urmă cuvânt când, aruncându-și ochii pe feres­­tră, zări pe d-șura Luiza legănându-și bustul prin curte. De­sigur că venea la el. I­ aflase locuința și vrea să-l surprindă lucrând la portret. Cu ochii țintă la ușe, Alecsandru aștepta, neclintit, s-o vadă intrând. Se aud­iră nișce pași greoi urcând scara, cari se depărtară apoi spre galeria din față. Uă ușe se deschise și se închise în­dată cu zgomot, în mitocul unui hohot de rîs. Alecsandru se uita încă țintă la ușe când un bărbat scurt și gros, vă mutră de hipopotam, intră în odaie,—era un vecin. — Pare că ar fi Luiza,­­fice vecinul ză­­rind portretul casieriuil, agățat în pe­rete. — O cunoști ? — Ba bine că nu; adineori fuse la mine Ștrengarule! vrei să-i furi inima, ai ? — Ți-e rudă ? întrebă Alecsandru. — Pă dracu! Mi-a fost amantă, tră­­dată ș’uă vreme. Acum, vine din când în când pe la mine. Știi vorba aia... Cum dracu e proverbul ăla frances ? L’am uitat. In sfârșit, drept să-ți spui, am a­­vut multe femei, dar ca așa ceva ba. A­­poi are, domnule, un marmură, știi marmură pept, par’că e de d’aia... cum îl clipe ? marmură de... Ci spune de ! — Să te ia dracu, îngână Alecsandru pălind. — Da ce ai ? Iți vine rea ? — N’am nimic. — Păcat numai că e șchiopa. Asta mă cam răcește puțin. Cu tote astea, din când în când... Da ce ai omule ? Abia te mai ții pe piciore. Să chem un doc­tor ? — Nu. Nenorocita! Să se dea unei vite ca ăsta, un soist de arhivar de minister, uă ființă care nu are din om de­cât forma, și aia încă forte grosolană. — Altmintreți, urmă vecinul bătându-și pântecele, e un înger de frumusețe ; da știi, un înger. — Ba e dracu gol, murmură Alecsan­dru alunecând pe un scaun. Bine că nu i-am pus aripe. Gala. SUBSCRIPȚIUNE PENTRU RĂNIȚI S’a mai primit la Crucea Roșie urmă­­torele subscripțiuni : Sumă adunată printr’un comitet din Tulcea, trimisă societăței Crucea Roșie prin mijlocirea Prefectului 10.000 lei. E­­pitropia așezămintelor Brâncovenesci 100 lei. Societatea Dacia-Romănia 500 lei. Societatea Crucea Roșie exprimă viile sale mulțumiri generoșilor donatori. ACTE OFICIALE Sunt numiți: D. Nicolae Dudescu, fost sub-prefect, în funcțiunea de sub-prefect la plasa Ba­­șeu din județul Dorohonti, în locul d-lui Onisifor Gherghe­, demisionar; D. Const. Vasilescu, în funcțiunea de sub-comisar clasa I pe lângă prefectura poliției capitalei, în locul d-lui G. C. Flo­­rescu, demisionar. D. Nicolae Rojniță, vechiul funcționar, în funcțiunea de prefect al județului Bo­toșani, în locul d-lui Const. I. Ghelespe, demisionar. A. Alecsandru Pencovici, directorul im­primeriei Statului și Monitorului oficial, dându-și demisiunea din acest post și a primit de minister. CURIERUL TEATRELOR __________ _­Diséra : La Teatrul Național, prima represinta­­țiune a operei Linda de Chamounix, cu d-sora Seria. La Teatrul Frances, prima represinta­­țiune a operetei Madame l’Archiduc, de Albert Millaud și musica de Offenbach. Mulțămită indispozițiunii la timp venită și, de altminteri, de toți bine pri­mită, a d nei Ștefănescu care era să-l joce din complesență ca și primă­văra trecută, rolul lui Pieroto în Linda de Chamounix va fi jucat de d-na Papadopol-Ionașcu. Orchestra, difără la Linda, va fi con­dusă de d. Hübsch, din causa indisposi­­țiunii d-lui Stefănescu. I­­&T+ România publică în numărul seu de Duminecă urmatorele : Ni se asigură că d-ra Carlota Leria, privighetorea operei române, în urma u­nui noi angajament ce a încheiat cu co­mitetul teatrelor, nu va părăsi scena Tea­trului Național și va sta până la finele stagiunii. E uă veste bună pentru teatru, și o înregistrăm cu plăcere.!" F­ELURIMI Visul din punctul­ de vedere fisiologic.— D. Felix Hemnent a comunicat Academiei de șciințe din Paris un studiu asupra a­­cestei interesante cestiuni. Cea mai mare parte dintre vise,­­fice d-sea, sunt imagini confuse, incomplecte și dezordonate ale întâmplărilor pe­­tre­­cute în timpul­­ jilei sau ale gândirilor ce au ocupat spiritul. De aci,­d sea conchide că nimic nu intră în vis care mai dina­inte să nu fi fost în i­ realitate. Visul este un echon al sensațiunilor sau al cugetă­rilor păstrate de memorie. Acesta stabilit, se înțelege că orbul din nascere n’ar putea să viseze culori, și că surdo-mutul din nascere n’ar visa sunete. D. Felix Hement a făcut numerose ex­­periențe asupra visului la surdo-muți; d-sea s’a încredințat că aceștia viseza cu semne sau cu simulacrul vorbire!, fie­care după modul­­ cum a fost­­­ instruit—nici unul însă nu visezá ceea ce nu cunosce, ceea ce n’a auz­it. Un tren în mare. — După ziarele en­­gleze, mai multe vagone ale unui tren mi­st au detaliat pe Highland [rail mag, între Dornoch și Golspie (Scoția) și au căzut în mare aprope de stațiunea Mound. Mai multe persane au fost rănite, dar nici una n’a murit. Visul unui tată.­Un tânăr de 24 de ani, Columbus Dronenber, locuind cu fa­milia lui lângă Urbana, Maryland, se duse acum câte­va 40 € să petrecă la un serată într’uă fermă din apropiere, unde se serba uă aniversară. La ora 1 după me4ul nopții își luă adio pentru a se întorce acasă, dar nu s’a mai văzut întorcându-se. Trecuseră deja trei 40 ® fără să se fi întors acasă; tatăl lui visă că fiul dispărut era culcat pe pardosela unui șopron. El spuse tutu­ror vecinilor ceea­ ce visase și aceștia în­cepură să caute pretutindeni. Tânărul Dronender fu găsit mort, în po­­sițiunea în care îl visase tatăl său­, în șopronul unei ferme, la oă mică distanță departe de Urbana. Avea mai multe con­­fusiuni pe corp, dar nu atât de grave pentru ca să fi putut pricinui mortea. Demnele engleze în alegeri.­­ Lordul Randolph Churchill, unul din căpeteniile partidei conservatore, făcuse să intre în luptă, ca ajutore de temut, ducesa de Marlborough și lady Randolph Churchill. Nu pentru prima ora s’a văzut în En­­ghitera demne din lumea mare amestecân­­du-se în alegeri, și sărutarea dată de du­cesa de Devonshire, pentru iubirea lui Fox, a rămas în istorie. Nu se­s1 °e că lady Randolph Churchill nici ducesa de Marlborough s’au lăsat să fie sărutate de vr’un alegător din Birmingham, dar, de la începutul campaniei, nici un alegător electoral nu ’și-a făcut treba nici chiar pe jumătate. In cinci-spre­z,ce 4^ei au grupat în jurul lor cinci sute de demne asociate. Tóte se duc din casă în casă pentru a predica alegătorilor. S’a căutat mai cu sumă a se câștiga soțiile lor. Ceea ce face lauda locuitori­lor cetății este că aceste demne n’au fost rau primite de­cât numai un singură dată. Ele discută cu fie­care alegător cestiunea privitore la liberul schimb, cestiunea fun­ciară, etc. Fie­care domná notăză impre­­siunile sale asupra succesului probabil al elocinței sale, și când crede într’uă isbândă are care semnaleza pe alegătorul îndoios sforțării supreme ce are să facă lady Ran­dolph Churchill. Liga acestor demne, pe care să faie o numesce Liga Ghioceilor, și care după cum am văzut, n’a putut isbuti în con­tra fortăreței radicalilor, numără deja a­­derenți până în India și’n Noua­ Galie de Sud. Acesta neisbândă nu pafe descura­­gin­ensă pe lady Randolph. Asociațiunea dat­eza de trei ani, și, numai din luna lui Iuliu trecut s’au deschis opt sute de sec­țiuni noul. Pe când generala Ligei Ghioceilor era bătut ca și soțul­iei la Birmingham, că altă femeie, miss Helen Taylor, se în­cerca în zadar să fie primită ca candi­dată, la Comberwell, de către magistra­tul care preside alegerile. Ea se retră­gea lăsând în mânele acestuia un protes­tare energică. Un banchet de dueliști. — Un original, d. Pfennyi, a celebrai la Pesta al 35-lea duel al séü. Toți ospeții—și erau forte numeroși— au trebuit să dovedescă, pentru a lua parte la acest banchet, că au avut cel puțin cinci dueluri. Mai toți purtau urme din duelurile ce avuseseră. Unii aveau fața ciopârțită, altora le lipsia­uă urechiă, ci altora câte un de­get sau două. Cel care se găsia într’uă stare mai rea de­cât toți ceilalți era un ungur căruia îi lipsia nasul și pe care ’l perduse în­­tr’un duel cu sabia ce avusese cu d. An­­drassy. El a fost ales în unanimitate președinte al banchetului, care a fost nu­mit banchetul omenilor fără frică. Mortea ducelui Frederic Holstein.­­ Uă depeșe din Copenhaga anunță mortea du­celui Frederic Sleswig-Holstein-Sonder­­burg-Glucksburg, fratele regelui Danemar­cei. Răposatul era născut la 28 octombre 1814, și căsătorit în 1841 cu principesa Adelaida de Lippe-Schaumburg. Servitórea și ordonanța —Un medic mi­litar este dat la că domni în cuartir. Domna își surprinde servitórea înso­țind pe ordonanța doctorului în camera sea. ROMANULU 26 NOEMBRE 1885 1051 — Ce faci acolo, Mario ? îl 413 ® stă­­până sea. — Doctorul mi-a dat uă consulta­țiu­­ne și mi-a recomandat să-i urmez ordo­nanța. ULTIME SCIRI RESBELLIL SERBO-BULGAR {Telegrame Havas și informatiimi particulare ale ROMÂNULUI). 7 Decembre, 4 ore sera. Londra, 7 Decembre.— Standard zice că lord Salisbury trebue j să rămână la afaceri până când cabinetul conservator va suferi o­ lovitură în fața Parlamen­tului, Londra. 7 Decembre.— După spusele ziarului Times, Austria ar recunoște Bul­gariei dreptul de a cere Serbiei o despă­gubire de răsbol, numai să fie cumpărată. Viena, 7 Decembre.—După Revista de Luni, puterile au stăruit din nou pe lângă Serbia și Bulgaria pentru a gră­bi încheierea armistițiului. Sofia. 7 Decembre.—Colonelul Milano­­vici a adus ieri la cartierul general din Pirot aceleași propuneri de pace ca a­­celea ce le făcuse mai nainte în numele regelui Serbiei. Guvernul bulgar va da răspunsul sau peste 48 de ore. In cercurile politice, părerile sunt forte împărțite în ceea­ ce privesce sorții de a­­rangjament. Serbii au căutat tot­deuna să micșoreze însemnătatea isbândelor câștigate de ar­mata bulgară, și mai cu semn, din cina suspendării ostilităților, s­ubiectivul lor a fost să încerce a arăta că ei ocupă încă uă parte din teritoriul bulgar, uitând că n’au fost în stare să ia Vidinul, precum și să apere Pirotul. Cu tote că onirea militară a Bulgariei e pe deplin satisfăcută, și că, chiar fără altă compensațiune materială, părerea publică la Sofia ca forte apreciabil e dispusă să socotescă resultatul moral al răsbolului, se zice totuși că uă evacuare reciprocă n’ar constitui uă condițiune de armistițioi ca să permită în­deajuns a re­­cunosce victoriele Bulgarilor. E tema ca uă soluțiune pacinică să nu presinte óre­­crat greutăți. Principele a făcut din n­ou promo­­țiuni numerase în armată și a distribuit recompense soldaților și oficialilor. Aprovisionarea armatei se face cu în­lesnire. I­N­FORM­ATI­U­N­I M. S. Regele a primit orl în audiență pe o generare Cernat, comandantele cor­pului al 2-lea de armată. Suntem informați că d. generare co­mandant al corpului 2 s’a întreținut cu M. Lea asupra unor cuvinte ce d. minis­tru de resbel, generale Fălcoianu, ar fi pus în gura Maiestăței Sale și a sea, cu ocasiunea unei mutări de oficial superior ce era a se face. Așteptăm amănunte ca să vorbim mai pe larg. —x— Sprrea cum că s’ar fi dat ordin despre chemarea reservelor corpului I de armată este neîntemeiată. După câte serni, nici un ordin de uă a­­semene natură nu a eșit de la ministerul de resbel ; afară de acesta, ca să se che­me reservele trebue ca armata s­au acel corp să fie el concentrat mai întâia. —x— D. Wignard, medicul comisiunii euro­pene a Dunării, sosit orl în capitală , a plecat astăzi de diminuță la Viena. — x-­­pilele acestea, actualul ministru de res­bel a trimis corpurilor de armată uă cir­culară, pe cât de ciudată pe atât și de neînțelesă. D-sea, prin acea circulară, invită cor­purile de trupă ca de acum înainte să nu facă eserciții de­cât cu armele cele vechi — scose din serviciu —­ și cu cele unui­ sistem „Martini“, să nu se servesca de­cât la tragerea în țintă. întrebăm : Dar cum va soi soldatul să pușca „Martini“, să o încarce, umble ca să o po­­trivescă pentru distanțe, deci el face e­­șerciu­l cu un alt sistem de pușcă, și cea nucă nu i se dă de­cât să dată pe an ?­­ x— Aflăm că recursul maiorului Pandrav a fost amânat pentru ziua de 29 curent. —x — Se vorbesce prin unele cercuri că Aus­­tro-Ungaria a început a chiăma reservele. —x— D. colonel Grădișteanu, chi­mat înain­tea consiliului de resbel, a declarat că a­­părătorii săi sunt d-nii generăli Cretzeanu și G. Angelescu, d-nii colonel I. Laho­­vary, loc.-colonel Alecsandrescu și d. Pe­tre Grădișteanu. Cu ocasiunea acestui proces, care va veni înaintea consiliului la 3 ale lunei viitore, ni se asigură că se vor face în­semnate revelațiuni asupra modului de administrat al generalului Fălcoianu, ca ministru de resbel. [x— Comisiunea de examinare a căpitanilor a terminat astăzi esamenul căpitanilor din cavalerie. Mâne, comisiunea va examina pe cei din artilerie. —x—■ Două tunuri comandate la uzina Krupp, pentru experiențele cupolelor, a sosit la Ițcani ; ele vor sosi în curând la Cotro­­ceni. —x— Suntem rugați a întreba pe ministrul instrucțiunii publice dacá și de rândul a­­cesta lucrările în scris ale candidatelor pentru catedrele vacante de institutare la scólele primare, vor fi examinate cu a­­ceiași minun­ă și impecabilă exactitate de membrii consiliului permanent, delegați de ministru spre acest scop. întrebarea ne pare cu atât mai opor­tună cu cât, după cum ni se spune, ace­leași discuțiuni, aceleași certe și aceleași amenințări de demisiuni motivate s’au pe­trecut și între membrii comisiunii aces­teia ca și între membrii comisiunii din Iulia. .4)­­Procesul iscat între d-nii Ivanovici și Gebauer d’uă parte și între d-nii Popini și Graeve de alta, asupra paternității poetico-musicale a Valurilor Dunării a ve­nit azi înaintea tribunalului. Din causa refusului d-lui Wachmann de a se însărcina cu facerea espertisei artistice, procesul s’a amânat pentru 20 Ianuarie, când un n­ou espert, d. Ștefă­nescu, va presinta raportul său asupra acestei cestiuni. Advocații părților erau d-nii Ionescu Tache pentru d. Gebauer și Păltineanu pentru d-nii Graeve și Popini.­­• —x— S’a dat ordin pentru mobilisarea cor­purilor 1­ iü și al 4-lea de armată, și se zice că vor fi îndreptate spre granița despre Rusia. —x — La 28 Noembre, se­ va cânta un Te- Deum pentru aniversarea luărei Plevnei. Va fi apoi primire la palat. —x— Spirea despre numirea d-lui Ciocaneli în funcțiunea de inspector pe lângă pre­fectura poliției Capitalei nu este înteme­iată. D. Moruzi voeste să înainteze pe d. Niculescu, cel mai vechi­ comisar de cla­sa I-Iü. —x— Eri, pe la orele 11 și jumătate, de di­­mineță, două tunuri de calibru 15 se trans­­portau pe platoul de la Cotroceni, tre­când pe la spatele arsenalului. In acest loc, se dărâmă zidul clădiri­lor arsenalului și unul,­din aceste tunuri împreună cu patru soldați au fost arun­cați în canalul de scurgerea apei al ar­senalului. Patru soldați contusionați au fost tri­miși la spital. Unul a murit astă nopte. Din canal s’a mai scos un soldat mort. Se onoreza cu­­ activitate spre a scote cadavrele celor­l­alte nenorocite victime. ti­p — x — A Eri, pe la orele ă, a fost oă întru­nire a colectiviștilor în localul scólei co­­lorei de'Albastru. Au vorbit d-nii Câmpineanu, Ciocaneli și Dim. Ionescu, îndemnând pe cei întruniți a lucra cu toții în contra oposiției coa­­lisate România care apare asta-sera publică următorul manifest în capul ziarului: MNIFESTUL­POSITIUNII Se apropie zece ani de când actualul prim-ministru se află în capul afacerilor țării. In practica tuturor instituțiunilor, în aplicarea tuturor legilor, primul minis­tru nu s’a distins de­cât prin disprețul său pentru tot ce poporele civilizate sunt deprinse a respecta ca sacru și inviolabil. Sistematic surd la tote îndemnurile, la tote deșteptările opiniunii publice, uitând și repudiând principiile în numele cărora a primit puterea, d. Ion C. Brătianu a dat țării spectacolul unei dictature fără nume, fără măsură și fără scrupul. Escesele de tot felul,­persecuțiunile re­­voltătore, compromiterea finanțelor țării, inaugurarea unui sistem economic greșit și dărămător intereselor celor mai vitale au adus țara la disperare. Ast­fel rudele triste ale acestui regim de risipă, de desfrâu și de despotism, au­ avut de consecință părăsirea lui de către mai toți acei omeni cari, de­și la început iau dat concursul lor, n’au putut însă să-l mai susție cu prețul onorii și dem­nității lor de cetățeni. Mai pre­sus de tote, Țara este aprape unanimă a constata că, în relațiunile nó­­stre estem­óre, prin guvernul acesta să e­­xercită oă politică ocultă, lipsită de sin­ceritate, care în trecut ne-a atras umi­lințe durerose, ci în viitor ne inspiră temeri chiar pentru existența Statului român. Natural este dor ca un singur și a­­celași simțământ să mișce tote inimile, ca­­ aceeași datorie să se impue tuturor ome­­­­nilor de bine, pentru ca, mai pre­sus de­­ deosebirea opiniilor lor politice, să-și dea­­ mâna pentru a adopta drept țintă a acti­vității lor și drept linie de s purtare apă­rarea intereselor generale și conservarea cu ori­ce preț a Patriei comune. Acesta apropiere între tote elementele independinte și adoptarea acestei reguli de purtare va avea drept efect să dea Țării încrederea în sine. In fața suferințelor generale, a sără­cirii și a sdruncinării tuturor claselor so­ciale, prin urcarea ne mai pomenită a dă­rilor și sarcinelor de tot felul, nedrept așezate, vițios repart­te și șterse într’un mod adesea neomenos și barbar . In fața cinismului demoralizător și a îngrășării scandalose a favoriților regi­mului cu banul și sudarea contribuabili­lor, muncitori și onești, sistem care a a­­vut drept resultat dividerea națiunii în esploatatori și esploatați, învingători și învinși. In fața urcării datoriei publice, care e aprape de un miliard, datorie înspăimân­­tătare ce robește viitorul producător al țării pentru un întreg secol și care mer­ge tot crescând fără margine, pe când prin sporirea nebunesca a cheltuelilor și prin regimul de tarife nechibzuite, să ruinără de­o­potrivă și producătorul, și comerciantul, și consumatorul, secându-se ast­fel orbește, și unul după altul, tóte isoarele de avuție și de înflorire a sta­tului român; IPS ȘjIpM In fața relei și necapabilei adminis­­trațiuni, care, cu tóte sacrificiile bănești făcute de țară, nu se distinge de­cât prin practica desordinei, a slabei, și ani­hilatei nóstre justiții, precum și a h­ao­­sului de dezordine ce domnesce în tute serviciile publice și în special în așeză­­mintele de credit. In fața situațiunei grave în care se găsește România, în raport cu evenimen­tele din afară, și a îngrijirii legitime și generale de a vedea în capul țării un guvern necapabil și neprevăzător, și ast­fel putând provoca uă furtună care să pericliteze și Țara și Tronul. In fața dér a unui guvern discreditat ca cel actual care, în mijlocul conflagra­­țiunii orientale ce ne amenință, nu va putea găsi sprijin în țară și prin urmare nici va fi în stare de a face față împre­jurărilor . In vederea tuturor acestor considera­­țiuni, a abuzurilor și a nelegiuirilor cari, la tot pasul, se prezintă în tote ramu­rile activității guvernamentale și cari au străbătut până și’n armata țării, din cari primul-ministru actual tinde a face uă sucursală a partidului său și uă unealtă de opresiune,—Opozițiunea, reprezintată prin partidele liberal-conservator și națio­­nal-liberal, păstrând’și fie­care partid in­dividualitatea sa politică, datorită prin­cipiilor și credințelor sale, ’și-a dat mâna, grupându-se în jurul uneia și aceleiași idei : aceea a salvării Țării cu ori­ce preț, mai ales în vederea vijejiei estem­are ce ne amenință. Ast­fel dară, ne-am unit ca să ajungem la răsturnarea regimului nefast ce ne a­­pasă și ne dezonoră, ne-am dat mâna ca, printr’un guvern de tranzițiune, să facem a se restatornici țara în posesiunea de si­­ne și, asigurându-i, în condițiuni de leali­tate, libera și sincera manifestare a voin­­ții sale. Acesta este datoria fie­cărui român iu­bitor de țară, de dreptate și de liber­tate; ac­eta e scopul și misiunea alianței nóstre. In numele partidului național-liberal : 1­. Brătianu, Kogălniceanu, general Ha­­ralambie. In numele partidului liberal-conservator: Lascar Catargi, George D. Vernescu. S­ENATUL Ședința de la 25 Noembre 1885. Președința d-lui Dim. Ghica. Ședința se deschide la orele 2 fiind prestați 68 d-nn senatori. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. Se acordă un concediu de 20 4 de d-lui Dim. Rosetti. Mai mulți însurăței cer a fi împroprie­tăriți. Senatul decide a se discuta răspunsul la mesagia. Vineri.­ In urmă,­ cele două proiecte cari se aflau la ordinea zilei, a­nume pentru modifica­rea legii privitore la fabrica d-lui Alcaz și acela pentru instituiri de comisiuni care să verifice lucrările făcute de pe le­gea rurală, să amână din causa lipsei mi­niștrilor I. C. Brătianu și d. Stolojan. D. președinte învită apoi pe Senat a trece în secțiuni pentru a se ocupa cu proiectul pentru cumul. Ședința se rădică la orele 3. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 25 Noembre 1885 Ședința se deschide la ora 1 și jumă­tate sub­­ președinția d-lui generale Dim. Leca. Răspund la apelul nominal 99 d­ nn deputați. Se acordă un concediu de­uă lună de zile d-lui D. Butculescu, unul de 15 4ile d-lui Pop, unul de 15 zile d lui Zamfi­­rescn, unul de 10 zile d-lui Ten­achiu unul nelimitat d-lui Ianoli și unul de 15 zile d-lui Filitis. La ordinea t­i­lei este interpelarea d-lui N. Ionescu, în privința atitudinei guver­nului în fața conflictului din peninsula balcanică. D. N. Ionescu, fost ministru de externe, începe prin a spune ca dreptul de inter­pelare este un drept mare mai ales pen­tru noi cari suntem tineri în viața par­lamentară. D. Ionescu constată că până acum gu­vernul Maiestaței Sale, a avut u­ atitu­dine prudentă și rezervată, când nu s’a amestecat până acuma în conflictul aprins prin revoluțiunea din Filipopoli. Acesta atitudine, urmeza d. Nicolae Ionescu, chiar dacá a fost inspirată de Germania și de ilustrul ei cancelar, trebuie să fim mulțumiți și veseli că Germania­­ esercită uă influență atât de bine­făcătore asupra țărei nóstre. Un­dată acestea spuse, d. N. Ionescu întreba: 1. Care a fost atitudinea guvernului român de la aprinderea focului încace între Sârbi și Bulgari. 2. Ce a răspuns guvernul român gu­vernului șerb, la sondările ce acesta a făcut cabinetului din Bucuresci, înainte de a declara resbel Bulgariei;—și 3. Este adevărat că în urma desfășu­­rărei evenimentelor din peninsula balca­nică, guvernul român a cerut printr’uă circulară către puteri, dărîmarea fortăre­­țelor de-a drepta Dunărei, și ce răspuns s’a dat acestei circulări ? Acesta interpelare este făcută, urmeza oratorul, pentru a se ști ce ideal are guvernul în Orient și ce crede să facă pe viitor. Națiunea română are de sigur idealul iei, și de aceia întreb­i pe primul-ministru, spune d-sea, decá idealul națiunei este și idealul guvernului. Bulgaria astăzi virtualmente este uă țară independentă și cea mai bună vecină pe care o putem dori. Déca onor, guvern a cerut dărâmarea fortărețelor­­ bulgare a făcut uă greșeală politică, pentru că n’avea competința s’o cerá și déci, gu­vernul­­ a­i primit vre­un bobârnac mai bine să tacă, să n’o spue. Guvernul ar avea un alt rol, însă un rol cu mult mai frumos de­cât să cerá dezarmarea Bulgariei, ar face mai bine să ofere bunele sale servicii pentru înce­tarea luptei fraticide dintre­­ Bulgari și Sârbi. Acesta ar fi un act frumos, pentru care va merita bine­cuventarea națiunei. Bulgaria astăzi a dovedit că lucreze numai supt impulsiunea intereselor ei și că nu este instrumentul nici unei mari puteri, prin urmare merită simpatia nós­­tră. Acest rol de împăciuitor apoi nu pute sta în contradicție cu disposiția puterilor celor mari,mai ales că d. Brătianu acum doui ani s’a alăturat la alianța păcei, a­­tuncea când a fost­­la Berlin și când principele de Bismark i-a : „Ai venit „pentru a pace poți ședea, alt­fel n’ai „ce căta la Berlin“. D. Ionescu sfârșesce întrebând déca gu­vernul va interveni pentru aducerea pa­cei, sau décâ prin atitudinea s­a va con­tribui la vărsarea sângelui. Se suspendă ședința pe 5 minute. La Librairie de la Presse, 8 rue Tat­­bout, Paris, vient de mettre en vente Ies Lettres de ma Chaumiire, un volume dans lequel monsieur Octave Mirbeau, le po­­lémiste ardent et convaincu affirme défi­­nitivement sa personality littéraire. M. Octave Mirbeau apparaît á celui qui a lu ses Lettres de ma Chaumiire ce qu’il est véritablement: une nature d’une sensibilité excessive et que blessent plus que toute autre les cruautés de la vie. La fongue naturelle avec laquelle M. Mirbeau met quotidiennement sa plume au service de toutes les idées généreuses se trouve, dans ce volume, mitigée par une philosophie pleine d’émotion, bien qu’empreinte d’amertume. Certaines pages sont d’une hauteur d’idées et d’une am­­pleur de style qui en font d’éloquents réquisitoires contre la richesse égo'iste en faveur des deshérités sans défense. Dans les Lettres de ma Chaumiére, M. Octave Mirbeau s’est attaché á peindre le caractére du paysan franțais avec sa rudesse, sa simplicité et aussi sa gran­deur. Les personnages de M. Mirbeau sont frappants de vérité, et les paysages dans lesquels ils se meuvent sont décrits de main de maítre. Que pourrions nous dire de plus ? LIBBÂRIA SOCEC ET COMP­ Aü sosit: ALMANACHURI DE G0THA pe 1886.____________________ DE VENDARE UN PIANINO NOU de salon, sistem american căptușit cu tablă grosi de bronz, din fabrica Schmidt, strada Plevnei 20, la­d. Galbinti. RUFER & STAEHLI 47, Strada Lipscani, 47. GA88A TOJE SCHIMB Cumpără și vinde tot felul de efecte de stat ro­mâne și străine cu prețurile cele mai avantagiose. 26 Noemb. 1885 Cumpără Vinde 5 °/C Renta perpetuă . . 86 1/4 87 Vi 5 °/0 „ amortisabilă. . . 90 1/2 91 — 6 °/1 Oblig. de stat(rur. conv.) . 83 1/4 84 — 6 °/0 , C. F. B. .--------------------- 8°/0 Impr. Oppenheim . — — — — 7°/o Oblig, comunale vechi. . 71 1/2 72 1/2 5°/0 „ „ noul .-------— Lozuri municip. l.n. 20. . 28 — 31 — 7°/o Cred. fonc. rar. . l;>2 — 103 — 5°/o „ „ „ ... 86 - 86 -7°/o Cred fonc nrban . , 96 — 97 — ®°/o n n n — — — — 5% „ » n • 80 - 81 _ Oblig, casa pens, lei 300 . 190 — 210 — LosnrI otomane 30 — 40 _ Oupéne de rentă amortisab. . 99 — ' — _ „ de cred. fonc. rural . 99 — — _ n o» urb** - 99 —------­Ruble hârtie 2 40 2 50 flori»! „ ....... 2­00 2­02 Măre! ........................... . . 1 22 1 24 5 A«is 16 Vi 16 60

Next