Romanulu, noiembrie 1885 (Anul 29)
1885-11-25
4 V blând—bustul în rogin,—un bust din care Praxitele ar fi scos un pept de ^Leiță. — Șchiopa ! murmură Alecsandru coprins de milă, privind la casieriță care se întorcea încet la biuroul ei, — tristă și mai galbenă ca de obicei.— Acum te iubesc și mai mult. Brațul meu îți va fi pentru totă viața un sprijin puternic. Alinat de el, vei suferi mai puțin. Alecsandru isprăvise portretul. Il aședase în perete și îl privea cu nesațiăi când mai de aprope, când mai de departe. Privindu-i astfel, cu inima mulțumită, vorbea singur prin odaie : — Tu îmi vei fi soție. Departe de lume, vom trăi numai amândoi. Te voiți iubi cum n’a iubit nimeni pe lume. Inima-mi ți-e deschisă , în ea vei găsi sprijinul și mângâerea de cari ai trebuință, sărmană copilă. Abia apucase să sfârșeacă cel din urmă cuvânt când, aruncându-și ochii pe ferestră, zări pe d-șura Luiza legănându-și bustul prin curte. Desigur că venea la el. I aflase locuința și vrea să-l surprindă lucrând la portret. Cu ochii țintă la ușe, Alecsandru aștepta, neclintit, s-o vadă intrând. Se audiră nișce pași greoi urcând scara, cari se depărtară apoi spre galeria din față. Uă ușe se deschise și se închise îndată cu zgomot, în mitocul unui hohot de rîs. Alecsandru se uita încă țintă la ușe când un bărbat scurt și gros, vă mutră de hipopotam, intră în odaie,—era un vecin. — Pare că ar fi Luiza,fice vecinul zărind portretul casieriuil, agățat în perete. — O cunoști ? — Ba bine că nu; adineori fuse la mine Ștrengarule! vrei să-i furi inima, ai ? — Ți-e rudă ? întrebă Alecsandru. — Pă dracu! Mi-a fost amantă, trădată ș’uă vreme. Acum, vine din când în când pe la mine. Știi vorba aia... Cum dracu e proverbul ăla frances ? L’am uitat. In sfârșit, drept să-ți spui, am avut multe femei, dar ca așa ceva ba. Apoi are, domnule, un marmură, știi marmură pept, par’că e de d’aia... cum îl clipe ? marmură de... Ci spune de ! — Să te ia dracu, îngână Alecsandru pălind. — Da ce ai ? Iți vine rea ? — N’am nimic. — Păcat numai că e șchiopa. Asta mă cam răcește puțin. Cu tote astea, din când în când... Da ce ai omule ? Abia te mai ții pe piciore. Să chem un doctor ? — Nu. Nenorocita! Să se dea unei vite ca ăsta, un soist de arhivar de minister, uă ființă care nu are din om decât forma, și aia încă forte grosolană. — Altmintreți, urmă vecinul bătându-și pântecele, e un înger de frumusețe ; da știi, un înger. — Ba e dracu gol, murmură Alecsandru alunecând pe un scaun. Bine că nu i-am pus aripe. Gala. SUBSCRIPȚIUNE PENTRU RĂNIȚI S’a mai primit la Crucea Roșie următorele subscripțiuni : Sumă adunată printr’un comitet din Tulcea, trimisă societăței Crucea Roșie prin mijlocirea Prefectului 10.000 lei. Epitropia așezămintelor Brâncovenesci 100 lei. Societatea Dacia-Romănia 500 lei. Societatea Crucea Roșie exprimă viile sale mulțumiri generoșilor donatori. ACTE OFICIALE Sunt numiți: D. Nicolae Dudescu, fost sub-prefect, în funcțiunea de sub-prefect la plasa Bașeu din județul Dorohonti, în locul d-lui Onisifor Gherghe, demisionar; D. Const. Vasilescu, în funcțiunea de sub-comisar clasa I pe lângă prefectura poliției capitalei, în locul d-lui G. C. Florescu, demisionar. D. Nicolae Rojniță, vechiul funcționar, în funcțiunea de prefect al județului Botoșani, în locul d-lui Const. I. Ghelespe, demisionar. A. Alecsandru Pencovici, directorul imprimeriei Statului și Monitorului oficial, dându-și demisiunea din acest post și a primit de minister. CURIERUL TEATRELOR __________ _Diséra : La Teatrul Național, prima represintațiune a operei Linda de Chamounix, cu d-sora Seria. La Teatrul Frances, prima represintațiune a operetei Madame l’Archiduc, de Albert Millaud și musica de Offenbach. Mulțămită indispozițiunii la timp venită și, de altminteri, de toți bine primită, a d nei Ștefănescu care era să-l joce din complesență ca și primăvăra trecută, rolul lui Pieroto în Linda de Chamounix va fi jucat de d-na Papadopol-Ionașcu. Orchestra, difără la Linda, va fi condusă de d. Hübsch, din causa indisposițiunii d-lui Stefănescu. I&T+ România publică în numărul seu de Duminecă urmatorele : Ni se asigură că d-ra Carlota Leria, privighetorea operei române, în urma unui noi angajament ce a încheiat cu comitetul teatrelor, nu va părăsi scena Teatrului Național și va sta până la finele stagiunii. E uă veste bună pentru teatru, și o înregistrăm cu plăcere.!" FELURIMI Visul din punctul de vedere fisiologic.— D. Felix Hemnent a comunicat Academiei de șciințe din Paris un studiu asupra acestei interesante cestiuni. Cea mai mare parte dintre vise,fice d-sea, sunt imagini confuse, incomplecte și dezordonate ale întâmplărilor petrecute în timpul jilei sau ale gândirilor ce au ocupat spiritul. De aci,d sea conchide că nimic nu intră în vis care mai dinainte să nu fi fost în i realitate. Visul este un echon al sensațiunilor sau al cugetărilor păstrate de memorie. Acesta stabilit, se înțelege că orbul din nascere n’ar putea să viseze culori, și că surdo-mutul din nascere n’ar visa sunete. D. Felix Hement a făcut numerose experiențe asupra visului la surdo-muți; d-sea s’a încredințat că aceștia viseza cu semne sau cu simulacrul vorbire!, fiecare după modul cum a fost instruit—nici unul însă nu visezá ceea ce nu cunosce, ceea ce n’a auzit. Un tren în mare. — După ziarele engleze, mai multe vagone ale unui tren mist au detaliat pe Highland [rail mag, între Dornoch și Golspie (Scoția) și au căzut în mare aprope de stațiunea Mound. Mai multe persane au fost rănite, dar nici una n’a murit. Visul unui tată.Un tânăr de 24 de ani, Columbus Dronenber, locuind cu familia lui lângă Urbana, Maryland, se duse acum câteva 40 € să petrecă la un serată într’uă fermă din apropiere, unde se serba uă aniversară. La ora 1 după me4ul nopții își luă adio pentru a se întorce acasă, dar nu s’a mai văzut întorcându-se. Trecuseră deja trei 40 ® fără să se fi întors acasă; tatăl lui visă că fiul dispărut era culcat pe pardosela unui șopron. El spuse tuturor vecinilor ceea ce visase și aceștia începură să caute pretutindeni. Tânărul Dronender fu găsit mort, în posițiunea în care îl visase tatăl său, în șopronul unei ferme, la oă mică distanță departe de Urbana. Avea mai multe confusiuni pe corp, dar nu atât de grave pentru ca să fi putut pricinui mortea. Demnele engleze în alegeri. Lordul Randolph Churchill, unul din căpeteniile partidei conservatore, făcuse să intre în luptă, ca ajutore de temut, ducesa de Marlborough și lady Randolph Churchill. Nu pentru prima ora s’a văzut în Enghitera demne din lumea mare amestecându-se în alegeri, și sărutarea dată de ducesa de Devonshire, pentru iubirea lui Fox, a rămas în istorie. Nu ses1 °e că lady Randolph Churchill nici ducesa de Marlborough s’au lăsat să fie sărutate de vr’un alegător din Birmingham, dar, de la începutul campaniei, nici un alegător electoral nu ’și-a făcut treba nici chiar pe jumătate. In cinci-sprez,ce 4^ei au grupat în jurul lor cinci sute de demne asociate. Tóte se duc din casă în casă pentru a predica alegătorilor. S’a căutat mai cu sumă a se câștiga soțiile lor. Ceea ce face lauda locuitorilor cetății este că aceste demne n’au fost rau primite decât numai un singură dată. Ele discută cu fiecare alegător cestiunea privitore la liberul schimb, cestiunea funciară, etc. Fiecare domná notăză impresiunile sale asupra succesului probabil al elocinței sale, și când crede într’uă isbândă are care semnaleza pe alegătorul îndoios sforțării supreme ce are să facă lady Randolph Churchill. Liga acestor demne, pe care să faie o numesce Liga Ghioceilor, și care după cum am văzut, n’a putut isbuti în contra fortăreței radicalilor, numără deja aderenți până în India și’n Noua Galie de Sud. Acesta neisbândă nu pafe descuraginensă pe lady Randolph. Asociațiunea dateza de trei ani, și, numai din luna lui Iuliu trecut s’au deschis opt sute de secțiuni noul. Pe când generala Ligei Ghioceilor era bătut ca și soțuliei la Birmingham, că altă femeie, miss Helen Taylor, se încerca în zadar să fie primită ca candidată, la Comberwell, de către magistratul care preside alegerile. Ea se retrăgea lăsând în mânele acestuia un protestare energică. Un banchet de dueliști. — Un original, d. Pfennyi, a celebrai la Pesta al 35-lea duel al séü. Toți ospeții—și erau forte numeroși— au trebuit să dovedescă, pentru a lua parte la acest banchet, că au avut cel puțin cinci dueluri. Mai toți purtau urme din duelurile ce avuseseră. Unii aveau fața ciopârțită, altora le lipsiauă urechiă, ci altora câte un deget sau două. Cel care se găsia într’uă stare mai rea decât toți ceilalți era un ungur căruia îi lipsia nasul și pe care ’l perduse într’un duel cu sabia ce avusese cu d. Andrassy. El a fost ales în unanimitate președinte al banchetului, care a fost numit banchetul omenilor fără frică. Mortea ducelui Frederic Holstein. Uă depeșe din Copenhaga anunță mortea ducelui Frederic Sleswig-Holstein-Sonderburg-Glucksburg, fratele regelui Danemarcei. Răposatul era născut la 28 octombre 1814, și căsătorit în 1841 cu principesa Adelaida de Lippe-Schaumburg. Servitórea și ordonanța —Un medic militar este dat la că domni în cuartir. Domna își surprinde servitórea însoțind pe ordonanța doctorului în camera sea. ROMANULU 26 NOEMBRE 1885 1051 — Ce faci acolo, Mario ? îl 413 ® stăpână sea. — Doctorul mi-a dat uă consultațiune și mi-a recomandat să-i urmez ordonanța. ULTIME SCIRI RESBELLIL SERBO-BULGAR {Telegrame Havas și informatiimi particulare ale ROMÂNULUI). 7 Decembre, 4 ore sera. Londra, 7 Decembre.— Standard zice că lord Salisbury trebue j să rămână la afaceri până când cabinetul conservator va suferi o lovitură în fața Parlamentului, Londra. 7 Decembre.— După spusele ziarului Times, Austria ar recunoște Bulgariei dreptul de a cere Serbiei o despăgubire de răsbol, numai să fie cumpărată. Viena, 7 Decembre.—După Revista de Luni, puterile au stăruit din nou pe lângă Serbia și Bulgaria pentru a grăbi încheierea armistițiului. Sofia. 7 Decembre.—Colonelul Milanovici a adus ieri la cartierul general din Pirot aceleași propuneri de pace ca acelea ce le făcuse mai nainte în numele regelui Serbiei. Guvernul bulgar va da răspunsul sau peste 48 de ore. In cercurile politice, părerile sunt forte împărțite în ceea ce privesce sorții de arangjament. Serbii au căutat totdeuna să micșoreze însemnătatea isbândelor câștigate de armata bulgară, și mai cu semn, din cina suspendării ostilităților, subiectivul lor a fost să încerce a arăta că ei ocupă încă uă parte din teritoriul bulgar, uitând că n’au fost în stare să ia Vidinul, precum și să apere Pirotul. Cu tote că onirea militară a Bulgariei e pe deplin satisfăcută, și că, chiar fără altă compensațiune materială, părerea publică la Sofia ca forte apreciabil e dispusă să socotescă resultatul moral al răsbolului, se zice totuși că uă evacuare reciprocă n’ar constitui uă condițiune de armistițioi ca să permită îndeajuns a recunosce victoriele Bulgarilor. E tema ca uă soluțiune pacinică să nu presinte órecrat greutăți. Principele a făcut din nou promoțiuni numerase în armată și a distribuit recompense soldaților și oficialilor. Aprovisionarea armatei se face cu înlesnire. INFORMATIUNI M. S. Regele a primit orl în audiență pe o generare Cernat, comandantele corpului al 2-lea de armată. Suntem informați că d. generare comandant al corpului 2 s’a întreținut cu M. Lea asupra unor cuvinte ce d. ministru de resbel, generale Fălcoianu, ar fi pus în gura Maiestăței Sale și a sea, cu ocasiunea unei mutări de oficial superior ce era a se face. Așteptăm amănunte ca să vorbim mai pe larg. —x— Sprrea cum că s’ar fi dat ordin despre chemarea reservelor corpului I de armată este neîntemeiată. După câte serni, nici un ordin de uă asemene natură nu a eșit de la ministerul de resbel ; afară de acesta, ca să se cheme reservele trebue ca armata sau acel corp să fie el concentrat mai întâia. —x— D. Wignard, medicul comisiunii europene a Dunării, sosit orl în capitală , a plecat astăzi de diminuță la Viena. — x-pilele acestea, actualul ministru de resbel a trimis corpurilor de armată uă circulară, pe cât de ciudată pe atât și de neînțelesă. D-sea, prin acea circulară, invită corpurile de trupă ca de acum înainte să nu facă eserciții decât cu armele cele vechi — scose din serviciu — și cu cele unui sistem „Martini“, să nu se servesca decât la tragerea în țintă. întrebăm : Dar cum va soi soldatul să pușca „Martini“, să o încarce, umble ca să o potrivescă pentru distanțe, deci el face eșerciul cu un alt sistem de pușcă, și cea nucă nu i se dă decât să dată pe an ? x— Aflăm că recursul maiorului Pandrav a fost amânat pentru ziua de 29 curent. —x — Se vorbesce prin unele cercuri că Austro-Ungaria a început a chiăma reservele. —x— D. colonel Grădișteanu, chimat înaintea consiliului de resbel, a declarat că apărătorii săi sunt d-nii generăli Cretzeanu și G. Angelescu, d-nii colonel I. Lahovary, loc.-colonel Alecsandrescu și d. Petre Grădișteanu. Cu ocasiunea acestui proces, care va veni înaintea consiliului la 3 ale lunei viitore, ni se asigură că se vor face însemnate revelațiuni asupra modului de administrat al generalului Fălcoianu, ca ministru de resbel. [x— Comisiunea de examinare a căpitanilor a terminat astăzi esamenul căpitanilor din cavalerie. Mâne, comisiunea va examina pe cei din artilerie. —x—■ Două tunuri comandate la uzina Krupp, pentru experiențele cupolelor, a sosit la Ițcani ; ele vor sosi în curând la Cotroceni. —x— Suntem rugați a întreba pe ministrul instrucțiunii publice dacá și de rândul acesta lucrările în scris ale candidatelor pentru catedrele vacante de institutare la scólele primare, vor fi examinate cu aceiași minună și impecabilă exactitate de membrii consiliului permanent, delegați de ministru spre acest scop. întrebarea ne pare cu atât mai oportună cu cât, după cum ni se spune, aceleași discuțiuni, aceleași certe și aceleași amenințări de demisiuni motivate s’au petrecut și între membrii comisiunii acesteia ca și între membrii comisiunii din Iulia. .4)Procesul iscat între d-nii Ivanovici și Gebauer d’uă parte și între d-nii Popini și Graeve de alta, asupra paternității poetico-musicale a Valurilor Dunării a venit azi înaintea tribunalului. Din causa refusului d-lui Wachmann de a se însărcina cu facerea espertisei artistice, procesul s’a amânat pentru 20 Ianuarie, când un nou espert, d. Ștefănescu, va presinta raportul său asupra acestei cestiuni. Advocații părților erau d-nii Ionescu Tache pentru d. Gebauer și Păltineanu pentru d-nii Graeve și Popini.• —x— S’a dat ordin pentru mobilisarea corpurilor 1 iü și al 4-lea de armată, și se zice că vor fi îndreptate spre granița despre Rusia. —x — La 28 Noembre, se va cânta un Te- Deum pentru aniversarea luărei Plevnei. Va fi apoi primire la palat. —x— Spirea despre numirea d-lui Ciocaneli în funcțiunea de inspector pe lângă prefectura poliției Capitalei nu este întemeiată. D. Moruzi voeste să înainteze pe d. Niculescu, cel mai vechi comisar de clasa I-Iü. —x— Eri, pe la orele 11 și jumătate, de dimineță, două tunuri de calibru 15 se transportau pe platoul de la Cotroceni, trecând pe la spatele arsenalului. In acest loc, se dărâmă zidul clădirilor arsenalului și unul,din aceste tunuri împreună cu patru soldați au fost aruncați în canalul de scurgerea apei al arsenalului. Patru soldați contusionați au fost trimiși la spital. Unul a murit astă nopte. Din canal s’a mai scos un soldat mort. Se onoreza cu activitate spre a scote cadavrele celorlalte nenorocite victime. tip — x — A Eri, pe la orele ă, a fost oă întrunire a colectiviștilor în localul scólei colorei de'Albastru. Au vorbit d-nii Câmpineanu, Ciocaneli și Dim. Ionescu, îndemnând pe cei întruniți a lucra cu toții în contra oposiției coalisate România care apare asta-sera publică următorul manifest în capul ziarului: MNIFESTULPOSITIUNII Se apropie zece ani de când actualul prim-ministru se află în capul afacerilor țării. In practica tuturor instituțiunilor, în aplicarea tuturor legilor, primul ministru nu s’a distins decât prin disprețul său pentru tot ce poporele civilizate sunt deprinse a respecta ca sacru și inviolabil. Sistematic surd la tote îndemnurile, la tote deșteptările opiniunii publice, uitând și repudiând principiile în numele cărora a primit puterea, d. Ion C. Brătianu a dat țării spectacolul unei dictature fără nume, fără măsură și fără scrupul. Escesele de tot felul,persecuțiunile revoltătore, compromiterea finanțelor țării, inaugurarea unui sistem economic greșit și dărămător intereselor celor mai vitale au adus țara la disperare. Astfel rudele triste ale acestui regim de risipă, de desfrâu și de despotism, au avut de consecință părăsirea lui de către mai toți acei omeni cari, deși la început iau dat concursul lor, n’au putut însă să-l mai susție cu prețul onorii și demnității lor de cetățeni. Mai presus de tote, Țara este aprape unanimă a constata că, în relațiunile nóstre estemóre, prin guvernul acesta să exercită oă politică ocultă, lipsită de sinceritate, care în trecut ne-a atras umilințe durerose, ci în viitor ne inspiră temeri chiar pentru existența Statului român. Natural este dor ca un singur și același simțământ să mișce tote inimile, ca aceeași datorie să se impue tuturor omenilor de bine, pentru ca, mai presus de deosebirea opiniilor lor politice, să-și dea mâna pentru a adopta drept țintă a activității lor și drept linie de s purtare apărarea intereselor generale și conservarea cu orice preț a Patriei comune. Acesta apropiere între tote elementele independinte și adoptarea acestei reguli de purtare va avea drept efect să dea Țării încrederea în sine. In fața suferințelor generale, a sărăcirii și a sdruncinării tuturor claselor sociale, prin urcarea ne mai pomenită a dărilor și sarcinelor de tot felul, nedrept așezate, vițios repartte și șterse într’un mod adesea neomenos și barbar . In fața cinismului demoralizător și a îngrășării scandalose a favoriților regimului cu banul și sudarea contribuabililor, muncitori și onești, sistem care a avut drept resultat dividerea națiunii în esploatatori și esploatați, învingători și învinși. In fața urcării datoriei publice, care e aprape de un miliard, datorie înspăimântătare ce robește viitorul producător al țării pentru un întreg secol și care merge tot crescând fără margine, pe când prin sporirea nebunesca a cheltuelilor și prin regimul de tarife nechibzuite, să ruinără deopotrivă și producătorul, și comerciantul, și consumatorul, secându-se astfel orbește, și unul după altul, tóte isoarele de avuție și de înflorire a statului român; IPS ȘjIpM In fața relei și necapabilei administrațiuni, care, cu tóte sacrificiile bănești făcute de țară, nu se distinge decât prin practica desordinei, a slabei, și anihilatei nóstre justiții, precum și a haosului de dezordine ce domnesce în tute serviciile publice și în special în așezămintele de credit. In fața situațiunei grave în care se găsește România, în raport cu evenimentele din afară, și a îngrijirii legitime și generale de a vedea în capul țării un guvern necapabil și neprevăzător, și astfel putând provoca uă furtună care să pericliteze și Țara și Tronul. In fața dér a unui guvern discreditat ca cel actual care, în mijlocul conflagrațiunii orientale ce ne amenință, nu va putea găsi sprijin în țară și prin urmare nici va fi în stare de a face față împrejurărilor . In vederea tuturor acestor considerațiuni, a abuzurilor și a nelegiuirilor cari, la tot pasul, se prezintă în tote ramurile activității guvernamentale și cari au străbătut până și’n armata țării, din cari primul-ministru actual tinde a face uă sucursală a partidului său și uă unealtă de opresiune,—Opozițiunea, reprezintată prin partidele liberal-conservator și național-liberal, păstrând’și fiecare partid individualitatea sa politică, datorită principiilor și credințelor sale, ’și-a dat mâna, grupându-se în jurul uneia și aceleiași idei : aceea a salvării Țării cu orice preț, mai ales în vederea vijejiei estemare ce ne amenință. Astfel dară, ne-am unit ca să ajungem la răsturnarea regimului nefast ce ne apasă și ne dezonoră, ne-am dat mâna ca, printr’un guvern de tranzițiune, să facem a se restatornici țara în posesiunea de sine și, asigurându-i, în condițiuni de lealitate, libera și sincera manifestare a voinții sale. Acesta este datoria fiecărui român iubitor de țară, de dreptate și de libertate; aceta e scopul și misiunea alianței nóstre. In numele partidului național-liberal : 1. Brătianu, Kogălniceanu, general Haralambie. In numele partidului liberal-conservator: Lascar Catargi, George D. Vernescu. SENATUL Ședința de la 25 Noembre 1885. Președința d-lui Dim. Ghica. Ședința se deschide la orele 2 fiind prestați 68 d-nn senatori. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. Se acordă un concediu de 20 4 de d-lui Dim. Rosetti. Mai mulți însurăței cer a fi împroprietăriți. Senatul decide a se discuta răspunsul la mesagia. Vineri. In urmă, cele două proiecte cari se aflau la ordinea zilei, anume pentru modificarea legii privitore la fabrica d-lui Alcaz și acela pentru instituiri de comisiuni care să verifice lucrările făcute de pe legea rurală, să amână din causa lipsei miniștrilor I. C. Brătianu și d. Stolojan. D. președinte învită apoi pe Senat a trece în secțiuni pentru a se ocupa cu proiectul pentru cumul. Ședința se rădică la orele 3. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 25 Noembre 1885 Ședința se deschide la ora 1 și jumătate sub președinția d-lui generale Dim. Leca. Răspund la apelul nominal 99 d nn deputați. Se acordă un concediu deuă lună de zile d-lui D. Butculescu, unul de 15 4ile d-lui Pop, unul de 15 zile d lui Zamfirescn, unul de 10 zile d-lui Tenachiu unul nelimitat d-lui Ianoli și unul de 15 zile d-lui Filitis. La ordinea tilei este interpelarea d-lui N. Ionescu, în privința atitudinei guvernului în fața conflictului din peninsula balcanică. D. N. Ionescu, fost ministru de externe, începe prin a spune ca dreptul de interpelare este un drept mare mai ales pentru noi cari suntem tineri în viața parlamentară. D. Ionescu constată că până acum guvernul Maiestaței Sale, a avut u atitudine prudentă și rezervată, când nu s’a amestecat până acuma în conflictul aprins prin revoluțiunea din Filipopoli. Acesta atitudine, urmeza d. Nicolae Ionescu, chiar dacá a fost inspirată de Germania și de ilustrul ei cancelar, trebuie să fim mulțumiți și veseli că Germania esercită uă influență atât de binefăcătore asupra țărei nóstre. Undată acestea spuse, d. N. Ionescu întreba: 1. Care a fost atitudinea guvernului român de la aprinderea focului încace între Sârbi și Bulgari. 2. Ce a răspuns guvernul român guvernului șerb, la sondările ce acesta a făcut cabinetului din Bucuresci, înainte de a declara resbel Bulgariei;—și 3. Este adevărat că în urma desfășurărei evenimentelor din peninsula balcanică, guvernul român a cerut printr’uă circulară către puteri, dărîmarea fortărețelor de-a drepta Dunărei, și ce răspuns s’a dat acestei circulări ? Acesta interpelare este făcută, urmeza oratorul, pentru a se ști ce ideal are guvernul în Orient și ce crede să facă pe viitor. Națiunea română are de sigur idealul iei, și de aceia întrebi pe primul-ministru, spune d-sea, decá idealul națiunei este și idealul guvernului. Bulgaria astăzi virtualmente este uă țară independentă și cea mai bună vecină pe care o putem dori. Déca onor, guvern a cerut dărâmarea fortărețelor bulgare a făcut uă greșeală politică, pentru că n’avea competința s’o cerá și déci, guvernul ai primit vreun bobârnac mai bine să tacă, să n’o spue. Guvernul ar avea un alt rol, însă un rol cu mult mai frumos decât să cerá dezarmarea Bulgariei, ar face mai bine să ofere bunele sale servicii pentru încetarea luptei fraticide dintre Bulgari și Sârbi. Acesta ar fi un act frumos, pentru care va merita binecuventarea națiunei. Bulgaria astăzi a dovedit că lucreze numai supt impulsiunea intereselor ei și că nu este instrumentul nici unei mari puteri, prin urmare merită simpatia nóstră. Acest rol de împăciuitor apoi nu pute sta în contradicție cu disposiția puterilor celor mari,mai ales că d. Brătianu acum doui ani s’a alăturat la alianța păcei, atuncea când a fostla Berlin și când principele de Bismark i-a : „Ai venit „pentru a pace poți ședea, altfel n’ai „ce căta la Berlin“. D. Ionescu sfârșesce întrebând déca guvernul va interveni pentru aducerea pacei, sau décâ prin atitudinea sa va contribui la vărsarea sângelui. Se suspendă ședința pe 5 minute. La Librairie de la Presse, 8 rue Tatbout, Paris, vient de mettre en vente Ies Lettres de ma Chaumiire, un volume dans lequel monsieur Octave Mirbeau, le polémiste ardent et convaincu affirme définitivement sa personality littéraire. M. Octave Mirbeau apparaît á celui qui a lu ses Lettres de ma Chaumiire ce qu’il est véritablement: une nature d’une sensibilité excessive et que blessent plus que toute autre les cruautés de la vie. La fongue naturelle avec laquelle M. Mirbeau met quotidiennement sa plume au service de toutes les idées généreuses se trouve, dans ce volume, mitigée par une philosophie pleine d’émotion, bien qu’empreinte d’amertume. Certaines pages sont d’une hauteur d’idées et d’une ampleur de style qui en font d’éloquents réquisitoires contre la richesse égo'iste en faveur des deshérités sans défense. Dans les Lettres de ma Chaumiére, M. Octave Mirbeau s’est attaché á peindre le caractére du paysan franțais avec sa rudesse, sa simplicité et aussi sa grandeur. Les personnages de M. Mirbeau sont frappants de vérité, et les paysages dans lesquels ils se meuvent sont décrits de main de maítre. Que pourrions nous dire de plus ? LIBBÂRIA SOCEC ET COMP Aü sosit: ALMANACHURI DE G0THA pe 1886.____________________ DE VENDARE UN PIANINO NOU de salon, sistem american căptușit cu tablă grosi de bronz, din fabrica Schmidt, strada Plevnei 20, lad. Galbinti. RUFER & STAEHLI 47, Strada Lipscani, 47. GA88A TOJE SCHIMB Cumpără și vinde tot felul de efecte de stat române și străine cu prețurile cele mai avantagiose. 26 Noemb. 1885 Cumpără Vinde 5 °/C Renta perpetuă . . 86 1/4 87 Vi 5 °/0 „ amortisabilă. . . 90 1/2 91 — 6 °/1 Oblig. de stat(rur. conv.) . 83 1/4 84 — 6 °/0 , C. F. B. .--------------------- 8°/0 Impr. Oppenheim . — — — — 7°/o Oblig, comunale vechi. . 71 1/2 72 1/2 5°/0 „ „ noul .-------— Lozuri municip. l.n. 20. . 28 — 31 — 7°/o Cred. fonc. rar. . l;>2 — 103 — 5°/o „ „ „ ... 86 - 86 -7°/o Cred fonc nrban . , 96 — 97 — ®°/o n n n — — — — 5% „ » n • 80 - 81 _ Oblig, casa pens, lei 300 . 190 — 210 — LosnrI otomane 30 — 40 _ Oupéne de rentă amortisab. . 99 — ' — _ „ de cred. fonc. rural . 99 — — _ n o» urb** - 99 —------Ruble hârtie 2 40 2 50 flori»! „ ....... 200 202 Măre! ........................... . . 1 22 1 24 5 A«is 16 Vi 16 60