Romanulu, decembrie 1885 (Anul 29)
1885-12-02
ANÜL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANIINCIURI Linia de 30 Utere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ » „ „ HI....................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — * A se adresa: IN ROMANIA, !a administrațiunea járulni. JN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Haass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentrn Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANII SEMPLARUL ______ LUNI, MARȚI, 2, 3 DECEMBRE 1885 Luminetate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte térile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea parului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova, 9 Directore: VINTILA C. ROSETTI — Articolele nepublicate se ard — REDACTIUNEA SI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10. » * * Fundatore, C. A. ROSETTI E DITIUISTEA ( B ) BUGURESCI st ANDREA 1885 Desbaterile ce s’au făcut în Cameră, asupra proiectului de răspuns la discursul Tronului sunt interesante, mai cu osebire prin destăinuirile ce s’au produs. Spicuind prin acele destăinuiri, s’ar putea dovedi că starea lucrurilor e departe d’a fi mulțămitdre, e departe d’a corespunde afirmărilor organelor guvernamentale. Nu vom face acesta cel puțin acum decât pentru uă cestiune care în nenumărate rânduri a fost tratată în colonele nóstre, cestiunea respectării de către Austro-Ungaria a convențiunii comerciale austro-română. Cestiunea merită un deosebit interes, mai cu osebire din trei punte de vedere: 1) pentru că din modul cum a fost aplicată și respectată acea convențiune, să pute deduce cu siguranță ce ne rezervă viitorul, dăcă vom avea imprudența d’a renoui acea convențiune ; 2) pentru că din causa respectării ei de către Austro-Ungaria, comerciul și producerea română au fost mult jignite și că întrăgă industriă, industria crescerii vitelor, care este esențială pentru uă țâră eminamente agricolă, a fost desființată; și, în sfîrșit, 3) pentru că destăinuirile făcute în Cameră dovedesc că guvernul n’a pus nici energia nici bună-voința, nici mai cu semn curagiul trebuitor pentru a ocroti comerciul și producerea română, în contra unor lovituri nedrepte și contrarie legăturilor convenționale. Mesagiul din 1881 a afirmat că oprirea importului de vite din România în Austro-Ungaria să întemeia numai pe „proteste“. Amintim că acel Mesagiu intre ceilalți miniștri, era supt scris și de C. A. Rosetti, că, după retragerea lui, guvernul a făcut scuse Austro-Ungariei pentru acel cuvânt, dar faptul a rămas : importul de vite a fost necontenit stânjinit și în cele din urmă cu desăvârșire oprit. Care a fost atitudinea și acțiunea guvernului în acesta cestiune ? O spuse,zilele trecute, în Cameră, d. I. Câmpineanu. „Ore guvernul, întrebă d-sea șî-a încrucișat brațele ? Nu, el a intervenit tare, des, a făcut anchete chiar în Austria și a dovedit că nu erau drepte mesujele luate contra nostră.u Ecă dar cum însuși ministrul de externe până eri, nu numai repetă, ci amplifică chiar declarațiunea Mesagiului român din 1881, mărturind că nedrepte s’au dovedit a fi măsurile luate în contra comerciului român de vite. Când dar lucrul acesta e dovedit, și dovedit în mod cu totul oficial, e în drept țara să se întrebe și să întrebe pe guvern : de ce a lăsat ca ea să fie sărăcită ? de ce a lăsat ca uă convențiune, care a fost primită de amândouă părțile tocmai pentru că satisfăcea interese și d’ale uneia și d’ale alteia, să aducă folose numai uneia din părți, cr cealaltă, Romănia, să ducă tóte sarcinele și să n’aibă avantagiele ce își stipulase ? Uă asemene purtare, orice proteste ar invoca guvernul, nu spre onorea lui este ; și cu atât mai mult, acest guvern merită a fi combătut și blamat pentru acesta atitudine, cu cât pe două parte ea a avut de efect a causa fărei pagube enorme ; ci pe de alta, tot în Europa și tot de uă putere mică în față cu un alta mare, să dovedi că atitudinea energică, întru susținerea unei cause naționale dreptu, la isbândă a dus Exemplul Spaniei în contestațiunea cu Germania, în cestiunea Carolinelor, e în amintirea tuturor. Tot așa trebuia să procedeze și guvernul român și, susținut de țară care de pretutindeni protesta în contra închiderii granițelor austro-ungare, ar fi isbutit a scuti țării nu numai pagubele materiale ci și umilirea d’a să redea pe nedrept lovită în interesele sale. N’a făcut-o și rău a făcut, căci prin acesta a introdus în politica și diplomația română obiceiuri și atitudini, care vor fi pentru cei mari să încurajiare d’a ne cere orice, asigurațî că stăruind vor isbuti. Pentru viitor, aceste proceduri sunt pline de amenințări spuimântatore. Ne pare rău, să constatăm și acesta, în sarcina guvernului ce să chiamă al partidei liberale. Dar trebuie, suntem datori s’o constatăm, pentru ca țara să scie întrucât femeia mai pute pune, d’aci nainte, pe guvernul actual, pentru apărarea drepturilor ei, chiar clar stipulate în tratate internaționale. Atragem atențiunea cititorilor noștrii asupra corespondinței contimporane . Calendarul anului viitor. Scrisorea amicului nostru a sosit la timp și putem să-i facem cunoscut că ceea ce ne recomandă este deja făcut, înainte de a primi scrisorea sa eram deciși să profităm de coincidența că Pascl cad, anul acesta, în aceeași zi după calendarul Gregorian și Iulian și să curmăm cu vechiul obiceiu d’a rămâne cu 12 bile îndărăt. Măsurile în acesta privință sunt deja luate și anul 1885 1 vom sfîrși la 19 Decembre sera, după stilul vechiu. Iomânul care va apare la 20 Decembre s. v. va purta data de 1 Ianuariu 1886. RESBELUL SERBO-BULGAR (Telegrame Havas și informatiunî particulare) ah ROMANULI7I) 12 Decembre, 7 ore sera Belgrad, 12 Decembre.— D. Garașanin a adresat marilor puteri o nouă notă pentru a le propune să numască o comisiune militară internațională, însărcinată să reguleze cesiunea litigiosă ca să pună capăt unei situațiuni, care deoa s’ar prelungi, va aduce reluarea ostilităților. Nota insistă ca puterile să adere la propunerile ce le este adresată. 13 Decembre, 9 ore dimbiera. Paris, 12 Decembre. — Intr’uă circulare adresată agenților diplomatic al Franciei în străinătate. D. de Freyeinet vorbind de cestiunea Balcanilor, face că soluțiunea constă în mijilocul de a da orecari satisfacțiuni populațiunilor Peninsulei, cu garanțiile necesare Turciei pentru siguranța sea. Atena. 12 Decembre. — Grecia declară că va reclama energică compensațiune, deci cestiunea unirei Bulgariei cu Rumelia se va face. Viena, 12 Decembre.—Se anunță din Constantinopole Corespondeței politice că Grecia a declarat într-un mod confidențial că înarmările sale sunt provocate, mai puțin prin evenimentele chiar din Rumelia, decât pentru necesitatea de a se afla gata la orice eventualitate, în cas de complicațiuni-Viena. 12 Decembre.—După Noua Presă liberă comisiunea de delimitare care se va trimite pe câmpul de luptă va fi compusă de atașații militari de pe lângă ambasada Germaniei, Rusiei și Italiei la Viena și de un oficial superior austriac. Berlin, 12 Decembre.—Comisiunea bugetară a Reichstagului, a adoptat proiectul relativ la creditul de 7 milione de mărci destinate a complecta materialul de resbel. Berlin, 12 Decembre. — Ambasadorul Turciei Tepfik-bey a fost primit în audiență solemnă de către împărat și împărătesa. 14 Deembre, 9 ore dimineța . Viena, 13 Decembre.—Uă telegramă din Belgrad, adresată siarului lagblatt, anunță că un ciocnire destul de seriosă a avut loc, între Serbi și Bulgari lângă Veliki Isvor și care s’a terminat după uă luptă sângerosá și prin înfrângerea trupelor principatului. Celelalte ciare nu vorbesc nimic în acastă privință. Sofia, 13 Decembre. In urma întreverii lui Gadban-French cu d. Tanoff —‘aripele a telegrafiat marelui vizir spre a complecta lămuririle deja date în privința misiunea lui Madjid-pașa. Principele a declarat că necerând Serbiei decâtă despăgubire bănescă ca compensație, crede că va putea trata direct cu inamicul; cu tote acestea, pentru ca Porta să judece mai bine starea lucrurilor, mai cu sămă în ceea ce privește atitudinea principatului, ar vedea cu plăcere pe Madjidpașa și s-ar întreține cu dânsul în privința situațiunei generale a afacerilor. Constantinopole, 13 Decembre.— Madjid-Pașa va pleca de sigur mâine în Bulgaria. Solia, 13 Decembre.—De eri, nu se mai vorbesce aci decât de propunerea Austriei, la care se zice că au aderat marile Puteri și după care atașații militari de pe lângă ambasadele din Viena ar fi însărcinați de a regula, numai din puntul de vedere tehnic, condițiunile unui armistițiu între Serbia și Bulgaria. Părerea ce domnesce la Sofia nu e da loc favorabilă pentru stabilirea unei linii de delimitare, care ar lăsa armata sârbască pe teritoriul Vidinului. E bine să se observe în acestă privință că teritoriul care se întinde între frontieră și orașul Vidin nu a fost teatrul unui resbel serios ci numai simple încăierări. Satele situate în acesta zonă, nu au fost pupate de către Șerbi. Se adaugă că linia inamică, care împedică comunicațiunile între Vidin și cea mai mare parte a satelor districtului, începe la Budava și se termină la Vitbol, și se compune numai două rețea la spatele căreia nu există nici uă putere. Se speră că comisiunea va ține în somn aceste condițiuni; altfel se pate crede că Bulgarii chiar daci ar primi un armistițiu localisat în regiunea Pirotului s-ar decide să urmeze resbelul pănă la estremitate, pe teritoriul regiunii Dunării. Se mai crede că, urmând astfel, Bulgarii ar rămâne în termenii poruncii Austriei, care avea în vedere de a opri urmărirea armatei șerbesei de către Bulgari dincolo de Pirot, și nu țintea de loc la operațiunile acestor din urmă pe propriul lor teritoriu, spre a respinge pe Serbi dincolo de frontieră. Ei au fost conduși nu numai de motive de ordine militare, dar și de considerațiuni care privesc viitarea încheere a păcei Serbia trebui să țină sema de demnitatea țărei, de onerea drapelului și nu va primi nici uă propunere care ar fi contrarie intereselor vitale ale națiunei. Tratările neavând nici un sorț de isbândă au încetat. Deși situațiunea respectivă a celor două armate este nesigură, căci nici o linie de demarcare n’a fost trasă în mod oficial, Serbia nu va întreprinde nimic care ar fi de natură a tulbura suspensiunea ostilităților ; ea lasă Bulgariei răspunderea unei noui violațiuni a păcei. Guvernul șerb este gata să primescă orice soluțiune va fi propusă de marile puteri și care va fi conformă cu onórea și interesele țărei. El are încredere în spiritul de dreptate care însuflețesce pe marele Puteri. El accepta cu încredere decisiunea lor, convins că ele vor soi f să împace tote interesele legitime și să creefie în orient uă stare de lucruri care să fie primite de toți. In nota trimisă puterilor de către d. Garaschaain, ministrul afacerilor străine al Serbiei, face cunoscut că negocierile între Serbia și Bulgaria n’au dat rude. Capii armatei sârbe au fost nevoiți să respingă condițiunile Bulgarilor. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Gazi, 13 Decembre.— Mouktar-Pașa, comisar otoman pentru Egipet, va părămâine Constantinopol spre a se duce la Alecsandria pe yachtul Izzedin. Cair. 13 Decembre.— 3000 Sudanefii au atacat garnisona de la Mograkeh de lângă Kosheh. Garnisona era compusă din 200 egipteni. Telegramele din sorginte engleză spun că atacul a fost respins-Emoțiunea e mare la Cair. Evacuarea orașului Wady-Halfa e considerată ca posibilă. DIN AFARA ENGLITERA La un plân ff dat la Chelsea club, sir Charles Dilke a declarat că liberalii nu vor să răsturne cabinetul Salisbury. Liberalii înaintați au pus totdeuna cestiunea de principiu mai presus de Gestiunile de persone, și sir Charles Dilke crede că liberalii trebue să susție oricare cabinet care iea măsuri liberale. Acest discurs prin care radicalii făgăduiesc sprijinul lor programei liberale a lordului Salisbury, a produs să vie sensațiune. Citim în L’Indépendance belge de la 11 Decembre : Engliteza are acum uă două Cameră a comunelor. Afară de cele două circonscripțiuni universitare din Edinburg și St. Andrews, unde victoria pare, de alțiatrelea, că are se fie a candidaților conservatori, tote celelalte colegii electorale s’au pronunțat. Ținând sema de aceste două circonscripțiuni, țara a ales 333 de deputați liberali, 252 conservatori și 85 autonomiști irlandezi. In rezumat, ceea ce anunță la început ca uă înfrângere a partidei liberale, s’a transformat aprope în victorie. Cu tota neisbânda din orașele cele mari, majoritatea de care liberalii dispuneau în Camera trecută, și a fost redusă decât la câteva voturi în folosul conservatorilor. D-nii Gladstone, Chamberlain și lordul Hartington ar fi fost deci stăpânii situațiunei, ar fi fost miniștrii de mâine, deci minoritatea conservatore nu ar fi dobândit uă majoritate de patru voturi, grație alianței sale cu cei 85 parneliști aleși. Acesta coalițiune formată în princip numai pentru perioda electorală, va putea ore să dăinuiască ? Acesta depinde numai de d-nul Parnel și de modul cum densul va aprecia propriile sale interese. Oricum ar fi, lordul Salisbury se întemeiază pe presumpțiunea că acesta alianță are să urmeze și d’acinainte. Acesta l’a făcut să dea hotărîrea d’a conserva puterea până la un nou ordinși d’a nu da guvernul d-lui Gladstone, care s’a declarat de la început incapabil d’a lua discuțiunea afacerilor, fără uă majoritate superioră puterilor conservatore și parneliste instrunite. Perioda parlamentului care se va deschide la 12 ianuarie viitor la Londra este cu totul ciudată și de temut. Istoria Marii Britanii nu ne-a mai dat încă ci. Parnell va rămâne aliatul lordul Salisbury, acesta va fi cu totul lăsat la placul șefului autonomiștilor irlandezi; decâ d. Parnell, din contră, se va uni cu liberalii pentru a răsturna cabinetul conservator, liberalii se vor vedea asemenea expuși de a li se relua puterea a doua db afară numai decá nu se vor face tote voințele regelui necoronat al Irlandei. In resumat, șeful grupului celor 85, se va impune atât liberalilor cât și conservatorilor. Rămâe deci în capul afacerilor lordul Salisbury să vină la putere d. Gladstone sau un alt șef al partitei liberale, cele care va guverna în realitate, sub un pseudonim, va fi d. Parnell. ITALIA După un telegramă din Roma, însărcinatul de afaceri al Turciei a primit ordinul de a face represintațiuni verbale pe lângă guvernul italian, în privința măsurilor luate de generalul Géné la Massuari. Aceste represintațiuni s-au și făcut. Guvernul italian a răspuns că aceste măsuri nu sunt privitore la cestiunea teritorială. Alrarul L'Italie, vorbind despre ocuparea pontului Massuari, adauge : Italia a făcut, cu modul acesta, să înceteze o situațiune echivocă, care nu era de nici un folos nici pentru ea nici pentru Egipet. Substituindu-se administrațiunei civile egiptene, guvernul italian a declarat că voesce să respecte drepturile suzeranității Porții. Forte bine, dar în ce consistă aceste drepturi ? Credem că nu este folositor de a întreprinde oă examinare seriosă a unui punt atât de delicat. Guvernul italian era ținut a face orecari diferințe pe cari nu le-a uitat. Dar, de acinainte, trebue a considera CURIER LITERAR SUMAR : Arhiducele Rudolf: Anarhia austroungară în scris și în ilustrațiuni. Monografia Românilor de peste munți; Transilvania de d. Moldovan György.—Spiridion Moraits: Les prétentions bulgares jugées par un Grec în fascie, din Decen, a Revistei Lumei latine.—Ion Rusu: Fabulele dm Chichindial.—Gr. I. Lahovary: îmbunătățirea justiției la noi.—N. Blaremberg: Essai sur les lots et ses institutions de Roumanie.— Alfred Rambaud: Illetaire de la civilisation franșaise. Galia romană și Dacia romană. Româniști anunța mai alaltăeri că principele de corona al Austro-Ungariei a presintat dilele trecute împăratului Francisc Iosif prima fasciculă a operei Monarchia austriacă in scris și în ilustrațiuni, dă lucrare ce este să se facă sub direcțiunea lui și în care istoria, moravurile, gradul de civilisațiune ale fiecăror popore din Austro-Ungaria vor fi studiate și scrise de omeni speciali, și prin urmare pe deplin competință, încercarea e frumosa, și deci în totul ei, judecată în bloc, cum se face, lucrarea acesta a principelui imperial va da naștere la multe observațiuni critice și-și va arăta cu înlesnire multe din neajunsurile ei, în parte, ca tote încercările de felul acesta, ea va procura seiițe multe amănunte până acum nu tocmai bine cunoscute, sau cu desăvârșire ignorate. JEacicîopediel© etnografice, déca s’ar putea face, sau panoramele în cari se văd trecând pe dinaintea ochilor cititorilor fol de fel de popore, cu felurimi de felurimi de obiceiuri și de însușiri trecute și presinte, păcătuiesc mai totdeuna prin lipsa de unitate și adesea printr’un fel de încurcătură, din nămelul căreia spiritul cititorului scapă cu adâncă oboselă. Când un singur om lucreza lasă asemenea întreprindere, aste două neajunsuri nu ’s tocmai pronunțate. Aminsă, cu cerințele multiple și amănunțite ale seiinței, că întrega viață n’ar fi de ajuns pentru a strînge și studia documentele privitore la istoria, etnografia, folklorul unor popore atât de numeróse ca acelea din Austro-Ungaria. Cel puțin, ne faceam noi mai dinainte, de a fi apărut nota din Românul privitore la colaboratorii ce și-ar fi ales arhiducele Rudolf pentru partea română a operei sale cel puțin decâ în parte fiecare popor va găsi unul sau mai mulți scriitori cari să se potrivescă între ei, să credă, să afirme și să susțină aceleași teorii. Căci într’adevăr, daca Slavul de la Nord și Slavul din centrul monarhiei ar fi presintat în liniele sale de căpetenia, în două moduri deosebite, décâ, în ceia ce privesce presintele, afirmațiunile unuia ar diferi adânc de afirmațiunile altuia, s’amasce fără dar și pace un fel de amestecături, un fel de talmeș balmeș—permită ni-se espresiunea, pe care cu greu le-ar pricepe cititorul, nu tocmai în curent cu năzuințele și cu dorințele naționalităților cari împestrițază a fii monarhia austro-maghiară. Ne temeam mult de modul cu care avea să se alegă scriitorii însărcinați cu monografia, sau mai bine cu monografiele poporului român din diferitele țări ale imperiului și—din păcate — ale regatului lui Francisc Iosif. Aveam dreptul să ne temem; temerea ni s’a realisat; pentru monografia Transilvaniei, principele imperial a numit pe d. George Moldovenu, séu cum i se face Moldovan Gheorghe séu György, sau nu scii cum. Potrivi-se-vor cele ce d. Moldovan va scri asupra Transilvaniei, äntâiü cu realitatea faptelor și al doilea cu ceia ce vor scri colegii săi despre ceilalți Români din Maramureș și Temișana? Totul ne invită a crede contrariul; totul, viața, trecut politic și social, preferințe și porniri sufletesci sunt tote, cu uă neromânesc, unanimitate, atât de ungarificate, încât ar trebui ca un fel de absolută schimbare la față, pentru ca d. Moldovan să-și dea sarcina astfel cum ea este și trebue să fie. Astă schimbare la față fiind cu neputință— d. Moldovan nu și a găsit nici drumul Damascului român, darmite muntele Taborului, din piscul falnic al căruia să văd în lumină Românimea și viitorul ei,—schimbarea asta fiind, fiic, imposibilă, ne așteptăm la un portret al Românului transilvanen care va fi nu cum e, a fost și va fi Românul transilvănan, ci cum d. Tisza voiesce să fi fost, și cum d. Tisza năzuesce din răsputeri să fie. Portretele române în galeria principelui de coronă vor semăna deci cum semănă Espaniolul din Murcia cu Rusul din Arhangel. Nimeni nu pare să tămăduiască răul. N constatăm numai, și ne pare rea nu că adică d. Moldovan György va caricatura istoria Românilor în trecut și’n presiune, dar pentru că lucrarea muncitorului principe va răspândi în lume idei greșite, în locul adevărurilor de cari toți ne-am fi folosit. Și pentru că e vorba de judecări și zugrăviri greșite, semnalăm cu acesta ocasiune studiul făcut în ultima fasciculă a Revistă Lumei Latine (Decembre 1885) de d- Spiridon Moraits, și intitulat Les Pretentions bulgares jugées par un Grec. Ar trebui să fii un Grec sfânt, un fel de anahoret ca cei de odiniora din Thebaidele Egiptului, nu din Sfântul munte Athos—căci sfințenia celor de la Sfet’Agora, Românul ca și Bulgarul o cunosc pe deplin—ar trebui, fiii, să fii un Grec sfânt pentru ca să judeci anii cu sânge rece și cu dreptate poporul bulgar și ultimele lui fapte. D. Spiridon Moraitis voieșce să demonstre că pretențiunile Bulgarilor sunt absurde , că Bulgari nu sunt, ba chiar nu pot se fiă element civilisator în peninsulă. Intre noi ânsă, și pe buna și prietinescă dreptate, cu ce au probat Grecii până acum că sunt un element civilisator în peninsulă ? De la 21 și pen’acum, care e binele care plecând ca altă dată, în secolul de aur al incomparabilelor Atene, de la Pnix și din Acropole pe mare și pe uscat în totă lumea, să marescá fericirea și luminarea, decâ nu a tuturor poparelor, cel puțin a poparelor vecine? Nu văd nici unul ; și vă asigur că ași fiori să găsesc elementul civilizator al Grecilor moderni pe undeva în realitate, de vreme ce în scris, prin banchete la Paris și aiurea, prin anticamerele miniștrilor, prin scrierile învățaților greci și învățaților străini, el e înălțat până la slăvile cerului elin, nu grecesc. Nu’l găsesc, și’mi pare réü. La Greee, il n’y a que ca ! ! Grecia, și’ncolo nimic ! De nu le-ar fi tema să nu fie luați în zeflemea de vr’un alt Edmond About în vr’uă alta Grece Contemporaine, fiéu! déca amicii noștri n’ar cere prin aceleași banchete, prin aceleași anticamere ministeriale, ca fesul și halvaua Constantinopolului se’și iea drumul spre Asia Minoră, pentru ca fustanela și lâmâiele din Corint și Atena să le dea locul pe țărmurile Bosforului. Năsdrăvane pretențiuni! Ei cred că nu ei pe ale Bulgarilor le judecă drept absurde. Aceștia își vărsă sângele spre admirațiunea întregei Europe pentru a se uni cu frații lor de limbă, și Grecia care și acum ca și la ! 878 mobilisera teribil și grozav bătând apa în piuă cu praf de pușcă fără foc la fruntariile Tesaliei, Grecia îl taxeza de absurfii, de mărginiți în creieri și’n civilisațiune. In Francia, aceste pretențiuni à la Alexandru Macedon prind bine, sunt crescute, se găsesc miniștri cari, tineri fiind și elevi ai scólei francese din Atena, au mâncat cu delicte stafide de Corinte și măsline din Eleusis, și cari când vorbesc de Grecia, îl apucă entusiasmul și nu pot murmura decât pe consacratul O Athenes! o ma mere ! In Francia, admirațiunea, mai mult încă, adorațiunea pentru stadiele eline, pentru elenism, sunt atât de puternice încât prin prisma farmecilor incomparabile ale vechiei civilisațiuni eline, scriitorii, fiiariștii, publicul luminat văd și actuala civilisațiune grecă. D. Spiridion Moraitis ne citeza pentru Greci cartea d-lui Reinach (Voyage en Orient). D. Reinach a studiat civilisațiunea subterană a Grecilor, nu pe cea superterană, pe cea de azi. D. Reinach a cercetat pe Grecii de demult, iar nu pe Grecii de astăzii, și decâ pe alocurea a găsit Greci bibliotecari sau conservatori de musee cari i-au probat cum își pricep sarcina, d. Reinach a dedus că toți Grecii