Romanulu, decembrie 1885 (Anul 29)

1885-12-04

20 BAN E SEMFLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10. Futtdatore: C. A. R0SETT1 E3DITIXJ3NTE-A. ( * jB ) Directore: VINT1LÄ C. ROS ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIUEI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ , „ „ III....................2 lei — „ I aserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — » A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea hiarului. IN PARIS, la Havas, Laffire et C-une, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). l4^wort, S. M. — la G. L. Daube et Cale, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — MERCURI, 4 DECEMBRE 1885 Luminézate și veî fi» ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei ; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tete țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffice et Cune, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. C.) 15, Geneva. — Articolele ««publicate se ard — Corespondinții nostrii din județe sunt rugați a încheia socotelile la 19 Decembre séra si a ne trâmbe banii încasați spre a putea încheia anul 1885. De la 20 Decembre (1 Ianuarie st. n..) tote afacerile c [UNK]tre se vor face după stilul nou. Spre a nu suferi nici să perdere abonații noștrii din causa adoptarei noului stil facem cunoscut că termenul de espirare al chitanțelor de abonament s’a prelungit cu 15 cile, astfel abonamentele care espiră la 15 Decembre 1885 s. v., vor espira la 1 ianuarie 1886 s. n., cele care y respiră la 1 Ianuarie s. v., vor espira la 15 Ianuarie s. n., etc. BÖCÜISCI i? DNDRBA1885 - In ședința de erx a Senatului s’a petrecut un fapt, care credem că este bine să-1 semnalăm aci. După ce vorbi d. D. Brătianu, arezând, c’un ton liniștit și cumpătat, greșalele comise în paguba țărei și relele ce o bântue adb se sculă d. Meitani, ca susținător al guvernului, și cjise între altele căd-sea, față cu evenimentele grave ce are convingerea că se vor desfășura în anul viitor în Peninsula balcanică și având convingerea că numai acest guvern are singur puterea de a face față acestor evenimente, trece cu totul în tabăra guvernului. Constatând acesta nouă achizițiune, acest vot mai mult asigurat mai din nainte pentru guvern, declarăm de la început că nu voim să ne oprim noi câtuși de puțin aci, căci puțin ne interesă pe noi, ca și pe țara întrega, se seim de ca un vot al noului credincios al politicei guvernului în viitor, are să aibă vre uă mare semnificare alături cu celelalte voturi ale majorității guvernamentale. Balanța voturilor atârnă destul de greu în partea guvernului pentru ca să nu ne dăm ostenela nici chiar de a menționa că a trecut un vot mai mult în favorea lui Iou — cum se în limbagiul comercial —pe d’asupra,—uămână de dăruială. Nu nu ne ocupăm de câștigul majorității prin acest vot, nici de achizițiunea guvernului, dar ne ocupăm de învățămintele scalei politice inaugurate de câțiva ani de d. Brătianu, scula cu totul alta de scala partidei liberale de altă dată. D. Brătianu, în lipsa vechilor săi amici politici, la ale căror sfaturi a fost, și este nepăsător, își recruteza aoi unor amici, nnor elemente constitutive pentru partida sea de guvernământ. Asemeni partide sunt forte lesne de format; ele se nasc cu puterea, și nu trăesc decât numai cât ține puterea. Credința, convingerea luptătorilor, cari au constituit că dată acea falangă puternică a partitei liberale și cari trebue se constitue orice partidă politică, nu se dobândesc și nu se perd după împrejurările momentului; în vremuri bune sau în vremuri rele, la fericire sau la nenorocire, la putere sau în contra iei, adevărații luptători rămân aceiași nestrămutați în convingerea și în credința lor și totdeuna gata de luptă. Daci adevărul : „la nevoie să cunosc adevărații prieteni“ are însemnătatea lui, apoi desigur că în politică el nu trebue să fie nici vădată uitat. Este lesne să’ți faci prieteni când ești la putere și să’țî formezi și să partidă de guvernământ, dar este greu, forte greu, ca acești prieteni, cu cari n’ai trăit decât la bine, să nu te părăsască la nevoia, ba chiar să găsesc mâne — după cum s’a văisut și se vede în politică — în tabăra protivnicilor tăi. D. I. Brătianu își face prieteni moî pe tota diua, pentru că d-sea nu voieșce să mai fie sprijinit de partida liberală, ci două partită guvernamentală, adică : d-sea uită cum și cu cine a luptat ca să vie la putere, și să preocupă numai cum să se ție la putere. In locul unui prietin vechi, vin astăzi crece, două-zeci prietini nouă; dar când d. I. Brătianu nu va mai fi la putere, ce va mai rămâne din numeroșii săi prietini și din partida mea cu care a guvernat țara ? D. I. Campiné nu a făcut că frumosa figură oratorică în Cameră, pe care îl cerem voia să-i o împrumutăm. D-sea a zes că sarecii când văd că s’apropie naufragiul, părăsesc vasul în care se află și își caută într’altul adăpostul și scăparea. D. I. Câmpineanu, fără să vrea și fără chiar să se gândească, a atras luarea aminte a băncei ministeriale, și’n special a d-lui prim-ministru, asupra unui învățământ practic și cu totul de actualitate, încheind, credem că este locul aci se amintim d-lui I. Brătianu cuvintele cehe jise vă persona ce mult îl iubea : ,,Păstreză’ți amicii cei vechi, căci nu mai ai timp să’ți faci alții mor, ca dânșii.“ RESBELUL SEBBÜ-BÜLGÜR (Telegrame Havas si informațiuni particulare) ale ROMANULUI) 14 Decembre, 7 ore sera Viena, 14 Decembre.— Guvernele englez și francez au dat ca instrucțiune, atașaților militari de pe lângă ambasada Englitezei și Franciei din Viena să fie gata a se uni cu comisiunea militară care va merge pe câmpul de luptă pentru a regula condițiunile unui armistițiu între Bulgaria și Serbia. Comisiunea astfel compusă din atașații militari ai Germaniei, Franciei, Enginerei, Italiei și Rusiei, la care se va adăuga și un ofițer superior austriac, se va întruni săra și va pleca probabil mâine. Viena, 14 Decembre.—Ziarele oficiale desmint că cornițele Khevenhüller ar fi purtătorul condițiunilor de pace pe cari ar fi însărcinat să le remită părților beligerante. Viena, 14 Decembre.—Comisiunea militară însărcinată cu tragerea liniei de delimitare între armatele sârbe și bulgare, va fi presidată de colonelul baron Kaulbars, atașat lantar pe lângă ambasada Rusiei la Viena. Viena, 14 Decembre. — Corespondința politică a primit din St. Petersburg un scrisóre care afirmă că Țarul și a manifestat ferma voință de a menține înțelegerea celor trei imperii, spre a conserva pacea în Europa. I Belgrad, 14 Decembre I—In urma unui consiliu de resbel ce s’-a ținut, generalul Horvatovici a dat un drum de oi, prin care a lăudat atitudinea trupelor în cantonările lor, esprimându-i și în același timp speranța că armata își vă face datoria sea. Belgrad, 14 Decembre.—D. Garașanin a făcut în numele guvernului sărb uă ultimă declarațiune în acest sens . Serbia se angagiază se se supună decisiunii ce le va lua comisiunea militară internațională cu scop de a încheia un armistițiu între Serbi și Bulgari, fără a lua în considerație situațiunea politică a guvernului din Belgrad. Dar Serbia va considera ca neluat, dăcă Bulgaria nu se va supune asemenea comisiunii militare. Constantinopole, 14 Decembre.—Scomptul circulă printre cercurile diplomatice, despre redeschiderea apropiată a conferinței, dovedi dacă are încrederea Camerii comunelor. Atena,14 Decembre.—Un telegramă din Constantinopole spune că un incendiu a causat păgubi însemnate arsenalului din Pera. Pesta, 14 Decembre.—Pester Lloyd desminte, că uă neînțelegere s’ar fi iscat între Tisza și Kalnoky. Pesta, 14 Decembre. — După uă discuțiune care a ținut mai multe dile, Camera a adoptat cu 215 voturi contra 130, proiectul guvernului care propunea să facă de la 3 la 5 ani durata mandatului legislativ pentru deputați. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 14 Decembre.—Lordul Salisbury anunță într-un mod oficial că rămâne la putere, și că va profita de prima ocasiune care i se va presinta pentru a DIN AFARA GERMANIA Reichstagul a discutat săptămâna trecută două propunei de lege relative la durata mandatului legislativ. Una făcută de d-nii Von Helldorf și Von Kleist, conservatori, tindea a face ca mandatul să fie 5 ani, cealaltă făcută de deputații socialiști cerea ca mandatul să se dea numai pentru 2 ani. Aceștia mai cerea ca să se dea guvernului dreptul de disoluțiune. Spre a susține propunerea lor conservatorii spun că țăra este destul de agitată când este chemată la fiecare 5 ani spre a-și alege mandatarii. Socialiștii răspund că o singura causă pentru care conservatere nu vor ca alegerile să se facă la fie care 2 ani este că se displace manifestarea democratică a sufragiului universal. În cât privesce disoluțiunea deputatul Amer, o privesce ca un drept permanent în loviri de Stat și cere ca acesta să nu jkp.1 fie lăsat de constituțiunea imperiului AUSTRO-UNGARIA In dieta Boemiei, deputatul Plener, a cerut ca, pentru a se sfârși să daă cu discuțiuni!** privitóre la ..limba și la naționalitate.. să se tragă uă linie de delimitare între cantonele germane și cantonele cehe. Acesta ar însemna, cu alte cuvinte, împărțirea Boemiei în două părți deosebite. Presa cehă ensé face să opunere forte energică acestei propuneri. Boemia, dice că, este un regat unitar, trebue ca limba cehă să fie pusă, în totu țara, pe același picior ca și limba germană. ENGLITERA Să zice că la deschiderea Parlamentului se va presinta un proiect de lege, prin care se va înlocui jurământul religios cu u simplă făgăduială de credință către corună și constituțiune. Acum că resultatul alegerilor este cunoscut și că seim că noua Cameră se va compune din 338 liberali, 251 t conservatori (din cari 17 Irlandesi) și 86 Irlandesi autonomiști, putem publica orecari observațiuni, pe care le extragem dintr’uă corespondință din Londra adresată independinței belgice. In Camera cea nouă va fi un mare număr de omeni nuoi. Din 670 deputați abia 300 au făcut parte din președintele legislațiuni. Printre nuoii aleși sunt învățați ca sir Henry Roscoe, celebrități medicale ca dr. Forster, generări cunoscuți ca Sir Lewis Felly și Sir Richard Temple, etc. Printre cei cari vor face orecare scompt este noul deputat irlandez, Sir Thomas Esmonde, proprietarul care s’a ales supt patronagiul d-lui Parnell pentru a combate contra proprietarilor și contra conservatorilor. Printre cei mai distinși este d. Joseph Arch, bogat fermier, discipul fervent al lui Proudon asupra gestiunilor economice, care va fi la Cameră. Ceea ce a fost în afară, un apostol zelos al reformelor agrare, cele mai înaintate. Numărul relativ mare al candidaților lucrători și țărani cari au fost aleși este demn de atențiune. Vor fi în noua Cameră 8 sau 9 deputați aparținând clasei muncitore și un număr egal de mici arendași delegați spre a apăra interesele țăranilor. Camerele se vor deschide la 12 ianuarie și liberalii par a fi deciși a nu ataca cabinetul; deci, se va procede la verificarea titlurilor noilor aleși, și în urmă se va proroga Parlamentul până în Februari, când cabinetul va presinta programarea de guvernământ. SPANIA Correspondance de Vienne primește din Madrid un telegramă în care se zice că, la recepțiunea solemnă a reginei Christina, ambasadorul Franciei, d. baron des Michels, ambasadorele germaniei, comitele de Solmsși nunciul Papei, monseniorele Rompollo, au făcut câte și trei declarațiuni formale în privința sprijinului ce trebue să se dea dinastiei. După o altă telegramă, negocierile care tind a aduce uă reconciliare între mareșalul López Dominguez și d. Sagasta sunt pe un cale forte bună. SCIRI D’ALE DILEI Prin decrete publicate în Monitorul Oficial de azi: 1) să displvă comitetul permanent al județului Buzău ; 2) se aprobă regulamentul elaborat de consiliul general al județului Teleorman, relativ la plantarea șoselelor județiane, vicinale și comunale.* ■îâ -XLe Temps, Ziar parisian la care d. de Coutouly colabora înainte de a intra în diplomație, și ale cărui legături cu ministrul afacerilor străine din Paris sunt cunoscute, anunță în numărul sosit era că a primit de la Bucuresci oă telegramă în care i se spune că Gestiunea reînceperei negociațiunilor comerciale între Francia și România a revenit iarăși în discuțiune. Se asigură, Zice - Temps, că d. Brătianu ar fi împărtășit d-lul de Coutouly intențiunea sa de a modifica tariful general asupra câtorva punte. •* * • * __ _ In urma celor scrise de catre d. E. Stătescu contra d-lui Maiorescu, acesta fiindu-se ofensat a rugat pe d-nii P. Carp și A. Marghiloman să cera în numele său, reparațiune d-lui Stătescu. D-nii E. Stătescu a pus pe acești d-nîn raport cu amicii săi d-nii Emil Costinescu și general Budișteanu, cari au decis că uă reparațiune prin arme este datorită d-lui Maiorescu. întâlnirea s’a făcut era diminuță la Ipodrom. Lucrurile s’au petrecut tocmai ca pentru duelul lui Gambetta cu d. de Fortoul. Ni se spune că pistolul d-lui Stătescu n’ar fi luat foc. Onirea fiind satisfăcută, după convențiunile sociale, adversarii ’și au dat mâna.* Astăzi, Senatul va urma desbaterile asupra răspunsului la Mesagiu. Sunt înscriși a vorbi d-nii Eug. Stătescu, C. Boerescu, Polizu-Micșunescu și alții. * * # Curtea de casațiune este în divergință în privința procesului comunei Galați cu d. Gr. Eliad. Prin urmare, în curând recursul va trebui judecat de completul Curței, adică de cei 21 de membri ai casațiunii. * * . * Se asigură că d. Ilie Protopopescu, fost președinte al tribunalului de Muscel, și-a dat demisiunea din acest post, pentru a fi ales ca deputat la colegiul I al Muscelului la Cameră, în locul d-lui Sake Nicolau, demisionat. D. Protopopescu este ginerile d lui Dimancea.* Azi, Marii s’a făcut a 27-a tragere a obligațiunilor casei pensiunilor. * * * D. D. Aug. Laurian și-a dat demisiunea din funcțiunea de membru al consiliului permanent al instrucțiunii publice și din acela de director al liceului Sf. Sava. Comitetul partidei liberal-conservatore din județul Dorohoiu, s-a constituit Zilele acestea alegând ca președinte pe președinte al comitetului liberal-conservator din Botoșani. Acesta alegere s’a făcut pentru ca unirea și acțiunea comună a ambelor comitete să fie mai puternică. * * * Președintele societăței „ Ajutorul elevilor săraci“ din capitală, d. dr. Sergiu, mulțămește în numele consiliului de administrațiune d-lui Carol Gobi, tipograf, pentru că a oferit gratis tote registrele de cari societatea a avut trebuință, [în decursul acestui an.* * * Dintr’un raport al revisorului școlar pentru județele Ialomița și Brăila, adresat d-lui ministru al instrucțiunei publice. In județul Ialomița au funcționat în anul școlar trecut 118 scóle, din cari 98 de băeți și 20 de fete, cu o populațiune de 5230 băeți înscriși și 3191 regu-V. .ț. * * * FOIȚA ROMANULUI 4 DECEMB. CAPISM uric DE EMILE ZOLAR. III (urmare) — Drace drace I răcnea densul singur singurel, isbind cu pumnii în registre, asta e și mai murdar ! Cel puțin chitanțele false ale lui Gagneux era ceva îndrăzneț. Pe când acuma, drace ! éc-ál ea a suat tot așa de jos ca și cn bucătăresc, care fură două bani de la uă târguială. Să fură de la adunări! să-ți bagi un franc și cincizeci în buzunar. Drace!.. Drace !... Fii mai mândru, murdarule !... Fură casa întrugă și mergi și o mănâncă cu actrițele. Calicia rușinosă a acestor boții îl indigna. Apoi pe lângă acesta era furios că a fost din nou înșelat prin acest mijloc al adunărilor false, atât de simplu și atât de prostesc. Se sculă, merse timp*■ două oră prin cabinetul său, înfuriat, neștiind ce să facă, vorbind cu glas tare. —Desigur, ăsta e un om stricat. Trebue de luat măsuri. Oricât l’aș freca în fiecare dimineță, asta nu l’ar împedica ca după amiază-fli să’șî pună d’uă parte cei trei lei ai séi. Dar tunete și fulgere! cum se mănâncă el ? Nu mai ese de acasă, se culcă la nouă ceasuri, și totul pare așa de cinstit și cum se cade la dânșii!... Ce dracu! porcul ăla mai are și alte viituri ce nu sunt cunoscute? Se puse din nou la biuroul său, adună sumele furate cari se urcau la cinci sute patru fleci și cinci de lei. De unde să iai banii aceștia ? Inspecțiunea se apropia tocmai atuncea: ajungea ca maniacul de colonel șé-i trecu prin gând ca să adune îscă uă dată sumele, ca lucrul să fie descoperit. De astă dată Burle era pierdut. Acesta ideră linise pe maior. Nu mai înjura, rămăsese ca înghețat, cu icana d-nei Burle țâpănă și desnădăjduită înainte. In același timp avea ceva în sufletul său, ce-i spărgea peptul. — Haide, înainte de tóte trebue să văd limpede viața ticălosului cela. Apoi va mai fi timp de lucrat. Să duce la biuroul lui Burle. De pe trotuarul din față, zări uă roche care dispărea prin întredeschiderea ușei. Credând că a găsit secretul lucrului, se puse lângă ușă și asculta. Era Melania, o recunoscu dupe glasul iei răgușit. Densa se plângea de d-nii din Divan, vorbea de uă poliță, pe care nu stia cum să o plutescă; portăreii erau acasă la densa, totul trebuia să-i fie vândut. Apoi, cum căpitanul d’abia răspundea, tjtcând că nu era nici un ban, dânsa începu să plângă, li spuse tu, îl chemă „puiul mamei.“ Zadarnic ânsă întrebuința tóte aceste mijloce, seducțiunile ei nu trebuiră să fi avut nici un efect, căci vocea înfundată a lui Burle repetă vecinic: „Cu neputință! Cu neputință!* După un ceas când Melania eși, dânsa era furiosa. Maiorul, mirat, de întorsătura ce o iau lucrările, aștepta un minut, înainte da a intra în odaia, în care căpitanul, rămăsese singur, îl găsi fórte liniștit, și cu tata pofta lui grozavă de a-l numi porc și, de trei ori porc, nu-i zise nimic, hotărît ca să scie adevărul mai întuia. Biuroul nu mirosea nimica a necinste. Înaintea mesei de lemn negru stătea jețul de lemn al căpitanului, și, într’un colț casa de bani era bine închisă, fără cea mai mică deschizătură. Venea vara, un cântec de stiglet vinea pe ferestrá. Totul era în regulă, cabinetul avea un miros de hârtii vechi, care insufla încrederea. — Nu a ești» de la tine, când intram, gresa de Melanie ? întrebă Laguitte. — Da... A venit din nou să-mi bată capul ca să-i dau două sute de lei... Nici Zece lei ! nici Zece gologani! — Uite reluă cel-l-alt voind să-l încerce. mi se spunea că tu trăesci din nou cu ea. — Eu ! Ah ! ce vorbă ! ’s sătul de tóte ! cămilele aceste! Laguitte pleca, forte încurcat. Unde merseseră cei cinci sute patruzeci și cinci de lei? Hoțul acesta, de femei s’o fi apucat, de vin soü de cărți ? își puse în minte, că chiar în acea séra să surprinzâ pe Burle, la dânsul acasă, pate vorbind cu dânsul, și întrebând pe mă-sa, va putea să scie adevărul. După prânz ânsă, îl duru grozav piciorul; de câtva timp îi mergea forte reu la picior, a trebuit să se resemneze să porte un băț pentru ca să nu șchiopăteze și mai tare. Acest băț, îl înfuria ,după cum o zicea el însuși cu uă jale ciudasá, de acum putea să se numere printre invalizi. Totuși, séra, printr’un sforțare de voință, se sculă pe perețul său, și, sprijinindu-se în băț, în noptea negru se tîrâ până în strada des Récollets. Luna nouă ore când ajunse. Jos ușa din stradă era deschisă. El resufla în capul scărei catului al treilea, când un scomot de voce în catul de sus, îl surprinse. I se păru că recunosce glasul lui Burle. De curiositate, se urcă. In fundul unei săli,la strigă, uă ușe lăsa se treca lumina prin deschidetura ei; la sgomotul cismelor sele éase, ușa se închise și rămase în cea mai adâncă întunecime. — Ce prostie, gândi el. Vr’un bucătăresa care se culcă. Totuși, forte încetișor veni până la ușe și-și lipi urechia. Două glasuri se auzeau. Rămase cu gura căscată. Era porcul de Burle și sluta de Rosa. — Mi-ai făgăduit trei lei Zicea supărată slujnica. Dă-mi trei lei. — Ți aduc mâine, drăguță, reluă glasul rugător al căpitanului. Azi nu am putut. Spu că-mi țin totdeuna făgăduințele. — Nu dă-mi trei lei séu dute jos. — Ea trebuia să fie desbrâcată deja, și să stea pe pat, căci Jaî fiecare mișcare el trosnea. Căpitanul în piciure, aștepta. El se apropiă. — Fii de trebá. Fă-mi loc. — Mă lași în pace sau nu, strigă Rosa cu vocea ei răutăciosă. Strig, spun totul bătrânei, jos, îmi dai trei lei ? Și ea nu eșea din cei trei lei, ca uă vită încăpățînată care nu voeșce să trecă înainte. Burle să supără, plânsă, apoi pentru a o îndupleca, scose din buzunar un borcan cu dulcuță pe care îl luase din dulapul mamei sale. Rosa îl primi și îndată să puse să-l deșerte mâncând dulceața fără pâne, cu cada unei furculițe ce se afla pe masă. Era forte bună. Dar când căpitanul crezu că a cucerit-o, ea îl refuză cu același gest încăpățânat. — Ce-mi pasă de dulcuța tea ! Mie îmi trebue trei lei. La acesta ultimă cerință, maiorul ridică bățul ca să sfărâme ușa în două. Să înăbușea. Drace ! Puterea! Și să crezi că un căpitan din oștirea francesă primea acesta situațiune! Dânsul uita murdăria lui Burle, ar fi ghituit pe acesta grozăvenie de femeiă din causa purtărei sale. Déci pate cineva să se mai tocmesc, când are un bot ca al ei ! Ea ar trebui sĕ plutescu ! Se reținu pentru ca să audă urmarea. — Mă superi fórte mult repetă căpitanul. Eu m’am arătat forte bun pentru tine ! Ți-am dat uă rochie, apoi uă pereche de cercei, apoi un oosornic mic... Nici nu-mi porți darurile... — Așa!... ca se-i stric !... Tata îmi strânge lucrurile. — Și toți banii ce mi-ai stors ? — Tata mii pune la dobândă. Să făcură tăcere. Roșa stătu pe gânduri. — Ascultă, décá juri că mâne séra îmi vei aduce șase lei, te primesc... Pune te în ghenunche și jură-te că-mi vei aduce șase lei. Nu, nu în ghenunerie ! Maiorul tremurând se îndepărtă de la ușă și rămase în capul scărei, rezemat de zid. Piciorele îi părăseau și ridicase bățul sau ca uă sabie, în noptea negra a scărei. Ah! drace ! El pricepea acuma de ce parcul de Burle nu mai eșea de acasă și se culca la nouă coșuri ! Uă nostimă îndreptare, ce e dreptul și eu uă murdară pe care cel din urmă dintre soldați nu ar fi luat-o de pe uă grămadă de gunoiște . Dar la dracul de ce nu și-a păstrat pe Melania, zise maiorul tare. (Urmarea in numind viitor),