Romanulu, decembrie 1885 (Anul 29)

1885-12-04

20 BAN­ E SEMFLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10. Futtdatore: C. A. R0SETT1 E3DITIXJ3NTE-A. ( * jB ) Directore: VINT1LÄ C. ROS ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIUEI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ , „ „ III....................2 lei — „ I aserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — » A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea hiarulu­i. IN PARIS, la Havas, Laffire et C-une, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). l4^wort, S. M. — la G. L. Daube et C­ale, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — MERCURI, 4 DECEMBRE 1885 Luminéza­te și veî fi» ABO­NAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei ; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tete țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffice et C­une, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. C.) 15, Geneva. — Articolele ««publicate se ard — Corespondinții nostrii di­n județe sunt rugați a încheia socotelile la 19 Decembre séra si a ne trâmbe banii încasați spre a putea încheia anul 1885. De la 20 Decembre (1 Ianuarie st. n..) tote afacerile c [UNK]tre se vor face după stilul nou. Spre a nu suferi nici să perdere abonații noștrii din causa adoptarei noului stil facem cunoscut că terme­nul de espirare al chitanțelor de a­­bonament s’a prelungit cu 15 c­ile, ast­fel abonamentele care espiră la 15 Decembre 1885 s. v., vor espira la 1 ianuarie 1886 s. n., cele care y r­­espiră la 1 Ianuarie s. v., vor espi­ra la 15 Ianuarie s. n., etc. BÖCÜISCI i? DNDRBA1885 - In ședința de erx a Senatului s’a petrecut un fapt, care credem că este­­ bine să-1 semnalăm aci. După ce vorbi d. D. Brătianu, a­­rezând, c’un ton liniștit și cumpătat, greșalele comise în paguba țărei și relele ce o bântue adb se sculă d. Meitani, ca susținător al guvernului, și cjise între altele că­d-sea, față cu evenimentele grave ce are convin­gerea că se vor desfășura în anul viitor în Peninsula balcanică și a­­vând convingerea că numai acest guvern are singur puterea de a face față acestor evenimente, trece cu to­tul în tabăra guvernului. Constatând acesta nouă achizițiune, acest vot mai mult asigurat mai din nainte pentru guvern, declarăm de la început că nu voim să ne oprim noi câtuși de puțin aci, căci puțin ne in­teresă pe noi, ca și pe țara întrega, se seim de ca un vot al noului cre­­­­dincios al politicei guvernului în vii­tor, are să aibă vre uă mare semnifi­care alături cu cele­l­alte voturi ale majorității guvernamentale. Balanța voturilor atârnă destul de greu în partea guvernului pentru ca să nu ne dăm ostenela nici chiar de a menționa că a trecut un vot mai mult în favorea lui Iou — cum se în limbagiul comercial —pe d’asupra,—uă­mână de dăruială. Nu­­ nu ne ocupăm de câștigul majorității prin acest vot, nici de a­­chizițiunea guvernului, dar ne ocu­păm de învățămintele scalei politice inaugurate de câți­va ani de d. Bră­­­­tianu, scula cu totul alta de scala partidei liberale de altă dată. D. Brătianu, în lipsa vechilor săi amici politici, la ale căror sfaturi a fost, și este nepăsător, își recruteza a­oi unor amici, nnor elemente cons­titutive pentru partida sea de guver­nământ. Asemeni partide sunt forte lesne de format; ele se nasc cu puterea, și nu trăesc de­cât numai cât ține pu­t­erea. Credința, convingerea luptătorilor, cari au constituit că dată acea fa­langă puternică a partitei liberale și cari trebue se constitue ori­ce par­tidă politică, nu se dobândesc și nu se perd după împrej­urările momen­tului; în vremuri bune sau în vre­muri rele, la fericire sau la neno­rocire, la putere sau în contra iei, adevărații luptători rămân aceiași ne­strămutați în convingerea și în cre­dința lor și tot­deuna gata de luptă. Daci adevărul : „la nevoie să cu­nosc adevărații prieteni“ are însem­nătatea lui, apoi de­sigur că în po­litică el nu trebue să fie nici­ vă­­dată uitat. Este lesne să’ți faci prieteni când ești la putere și să’țî formezi și să partidă de guvernământ, dar este greu, forte greu, ca acești prieteni, cu cari n’ai trăit de­cât la bine, să nu te părăsască la nevoia, ba chiar să­ găsesc­ mâne — după cum s’a văisut și se vede în politică — în tabăra protivnicilor tăi. D. I. Brătianu își face prieteni m­oî pe tota diua, pentru că d-sea nu voieșce să mai fie sprijinit de partida liberală, ci do­uă partită gu­vernamentală, adică : d-sea uită cum și cu cine a luptat ca să vie la pu­tere, și să preocupă numai cum să se ție la putere. In locul unui prietin vechi, vin astă­­zi crece, două-zeci prietini nouă; dar când d. I. Brătianu nu va mai fi la putere, ce va mai rămâne din numeroșii săi prietini și din partida mea cu care a guvernat țara ? D. I. Campiné nu a făcut că fru­­mosa figură oratorică în Cameră, pe care îl cerem voia să-i o împrumu­tăm. D-sea a zes că sarecii când văd că s’apropie naufragiul, părăsesc va­sul în care se află și își caută în­­tr’altul adăpostul și scăparea. D. I. Câmpineanu, fără să vrea și fără chiar să se gândească, a atras luarea aminte a băncei ministeriale, și’n special a d-lui prim-ministru, a­­supra unui învățământ practic și cu totul de actualitate, încheind, credem că este locul aci se amintim d-lui I. Brătianu cuvin­tele ceh­e jise vă persona ce mult îl iubea : ,,Păstreză’ți amicii cei vechi, căci nu mai ai timp să’ți faci alții m­or, ca dânșii.“ RESBELUL SEBBÜ-BÜLGÜR (Telegrame Havas si in­formațiuni particulare) ale ROMANULUI) 14 Decembre, 7 ore sera Vien­a, 14 Decembre.— Guvernele en­glez și francez au dat ca instrucțiune, atașaților militari de pe lângă ambasada Englitezei și Franciei din Viena să fie gata a se uni cu comisiunea militară care va merge pe câmpul de luptă pentru a re­gula condițiunile unui armistițiu între Bulgaria și Serbia. Comisiunea ast­fel compusă din atașa­ții militari ai Germaniei, Franciei, En­­gin­erei, Italiei și Rusiei, la care se va adăuga și un ofițer superior austriac, se va întruni săra și va pleca probabil mâine. Viena, 14 Decembre.—Ziarele oficiale desmint că cornițele Khevenhü­ller ar fi purtătorul condițiunilor de pace pe cari ar fi însărcinat să le remită părților be­ligerante. Viena, 14 Decembre.—Comisiunea mi­litară însărcinată cu tragerea liniei de delimitare între armatele sârbe și bul­gare, va fi presidată de colonelul baron Kaulbars, atașat lan­­tar pe lângă amba­sada Rusiei la Viena. Viena, 14 Decembre. — Corespondința poli­tică a primit din St. Petersburg un scrisóre care afirmă că Țarul și a manifestat ferma voință de­ a menține înțelegerea celor trei imperii, spre a conserva pacea în Eu­ropa. I Belgrad, 14 Decem­­bre I—In urma unui consiliu de resbel ce s’­-a ținut, generalul Horvatovici a dat un d­rum de oi, prin care a lăudat atitudinea­ trupelor în can­tonările lor, esprimându-i și în același timp speranța că armata își vă face datoria sea. Belgrad, 14 Decembre.­—D. Garașanin a făcut în numele guvernului sărb uă ultimă declarațiune în acest sens . Serbia se angagiază se se supună de­­cisiunii ce le va lua comisiunea militară internațională cu scop de­ a încheia un armistițiu între Serbi și Bulgari, fără a lua în considerație situațiunea politică a guvernului din Belgrad. Dar Serbia va considera ca neluat, dăcă Bulgaria nu se va supune asemenea comisiunii militare. Constantinopole, 14 Decembre.—Scomp­­tul circulă printre cercurile diplomatice, despre redeschiderea apropiată a confe­rinței, dovedi dacă are încrederea Camerii co­munelor. Atena,­14­ Decembre.—Un telegramă din Constantinopole spune că un incendiu a causat păgubi însemnate arsenalului din Pera. Pesta, 14 Decembre.—Pester Lloyd des­­minte, că uă neînțelegere s’ar fi iscat în­tre Tisza și Kalnoky. Pesta, 14 Decembre. — După uă dis­­cuțiune care a ținut mai multe dile, Ca­mera a­­ adoptat cu 215 voturi contra 130, proiectul guvernului care propunea să facă de la 3 la 5 ani durata manda­tului legislativ pentru deputați. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 14 Decembre.—Lordul Salis­bury anunță într-un mod oficial că ră­mâne la putere, și că va profita de prima ocasiune care i se va presinta pentru a DIN AFARA GERMANIA Reichstagul a discutat săptămâna tre­cută două propun­ei de lege relative la durata mandatului legislativ. Una făcută de d-nii Von Helldorf și Von Kleist, con­servatori, tindea a face ca mandatul să fie 5 ani, cea­l­altă făcută de deputații so­cialiști cerea ca mandatul să se dea nu­mai pentru 2 ani. Aceștia mai cerea ca să se dea guvernului dreptul de disolu­­țiune.­­ Spre a susține propunerea lor conser­vatorii spun că țăra este destul de agi­tată când este chemată la fie­care 5 ani spre a-și alege mandatarii. Socialiștii răs­pund că o singura causă pentru care con­servate­re nu vor ca alegerile să se facă la fie care 2 ani este că se displace ma­nifestar­ea democratică a sufragiului uni­versal. În cât privesce disoluțiunea depu­tatul Amer, o privesce ca un drept per­­manent în loviri de Stat și cere ca ac­esta să nu jkp.1 fie lăsat de constituțiunea im­periului AUSTRO-UNGARIA In dieta Boemiei, deputatul­ Ple­­ner, a cerut ca, pentru a se­­ sfârși să daă cu discuțiuni!**­ privitóre la ..limba și la naționalitate.. să se tragă uă linie de delimitare între canto­­nele germane și cantonele cehe. A­­cesta ar însemna, cu alte cuvinte, împărțirea Boemiei în două părți deosebite. Presa cehă ensé face să opunere forte energică acestei pro­puneri. Boemia, dice că, este un re­gat unitar, trebue ca limba cehă să fie pusă, în totu țara, pe același pi­cior ca și limba germană. ENGLITERA Să zice că la deschiderea Parlamentu­lui se va presinta un proiect de lege, prin care se va înlocui jurământul reli­gios cu u­ simplă făgăduială de credință către corună și constituțiune. Acum că resultatul alegerilor este cu­noscut și că seim că noua Cameră se va compune din 338 liberali, 251 t conserva­­tori (din cari 17 Irlandesi) și 86 Irlan­­desi autonomiști, putem publica ore­cari observațiuni, pe care le extragem dintr’uă corespondință din Londra adresată inde­­pendinței belgice. In Camera cea nouă va fi un mare nu­măr de omeni nuoi. Din 670 deputați abia 300 au făcut parte din președintele le­­gislațiuni. Printre nuoii aleși sunt învățați ca sir Henry Roscoe, celebrități medicale ca dr. Forster, generări cunoscuți ca Sir Lewis Felly și Sir Richard Temple, etc. Printre cei cari vor face ore­care sco­mpt este noul deputat irlandez, Sir Tho­mas Esmonde, proprietarul care s’a a­­les supt patronagiul d-lui Parnell pen­tru a combate contra proprietarilor și contra conservatorilor. Printre cei mai distinși este d. Joseph Arch, bogat fer­mier, discipul fervent al lui Proudon a­­supra gestiunilor economice, care va fi la Cameră. Ceea ce a fost în afară, un a­­postol zelos al reformelor agrar­e, cele mai înaintate. Numărul­ relativ mare al candidaților lucrători și țărani cari au fost aleși este demn de atențiune. Vor fi în noua Cameră 8 sau 9 depu­tați aparținând clasei muncitore și un nu­măr egal de mici arendași delegați spre a apăra interesele țăranilor. Camerele se vor deschide la 12 ianu­­arie și liberalii par a fi deciși a nu a­­taca cabinetul; deci, se va procede la ve­rificarea titlurilor noilor aleși, și în ur­mă se va proroga Parlamentul până în Februar­i, când cabinetul va presinta pro­grama­rea de guvernământ. SPANIA Correspondance de Vienne primește din Madrid un telegramă în care se zice că, la recepțiunea solemnă a reginei Christina, ambasadorul Fran­ciei, d. baron des Michels, ambasa­­dorele germaniei, com­itele de Solms­­și nunciul Papei, monseniorele Rom­­pollo, au făcut câte și trei declara­­țiuni formale în privința sprijinului ce trebue să se dea dinastiei. După o­ altă telegramă, negocie­rile care tind a aduce uă reconcilia­­re între mareșalul López Dominguez și d. Sagasta sunt pe un cale forte bună. SCIRI D’ALE DILEI Prin decrete publicate în Monitorul O­­ficial de azi: 1) să displvă comitetul per­manent al județului Buzău ; 2) se aprobă regulamentul elaborat de consiliul gene­ral al județului Teleorman, relativ la plantarea șoselelor județiane, vicinale și comunale.* ■îâ -X­Le Temps, Ziar parisian la care d. de Coutouly colabora înainte de a intra în diplomație, și ale cărui legături cu mi­nistrul afacerilor străine din Paris sunt cunoscute, anunță în numărul sosit era că a primit de la Bucuresci oă telegra­mă în care i se spune că Gestiunea reîn­­ceperei negociațiunilor comerciale între Francia și România a revenit iarăși în discuțiune. Se asigură, Zice - Temps, că d. Bră­tianu ar fi împărtășit d-lul de Coutouly intențiunea s­a de a modifica tariful ge­neral asupra câtor­va punte. •* * • * __ _ In urma celor scrise de catre d. E. Stă­tescu contra d-lui Maiorescu, acesta fiin­­du-se ofensat a rugat pe d-nii P. Carp și­ A. Marghiloman să cera în numele său, reparațiune d-lui Stătescu. D-nii E. Stătescu a pus pe acești d-n­­în raport cu amicii săi d-nii Emil Costi­­nescu și general Budișteanu, cari au de­cis că uă reparațiune prin arme este da­torită d-lui Maiorescu. întâlnirea s’a făcut era diminuță la I­­podrom. Lucrurile s’au petrecut tocmai ca pentru duelul lui Gambetta cu d. de Fortoul. Ni se spune că pistolul d-lui Stătescu n’ar fi luat foc. Onirea fiind satisfăcută, după convențiunile sociale, adversarii ’și au dat mâna.* Astăzi, Senatul va urma desbaterile a­­supra răspunsului la Mesagiu. Sunt înscriși a vorbi d-nii Eug. Stă­tescu, C. B­o­eres­cu, Polizu-Micșunescu și alții. * * # Curtea de casațiune este în divergință în privința procesului comunei Galați cu d. Gr. Eliad. Prin urmare, în curând recursul va trebui judecat de completul Curței, adică de cei 21 de membri ai casațiunii. * * . * Se asigură că d. Ilie Protopopescu, fost președinte al tribunalului de Muscel, și-a dat demisiunea din acest post, pentru a fi ales ca deputat la colegiul I al Mus­celului la Cameră, în locul d-lui Sake Ni­colau, demisionat. D. Protopopescu este ginerile d lui Di­­mancea.* Azi, Marii­ s’a făcut a 27-a tragere a obligațiunilor casei pensiunilor. * * * D. D. Aug. Laurian și-a dat demisiu­nea din funcțiunea de membru al consi­liului permanent al instrucțiunii publice și din acela de director al liceului Sf. Sava. Comitetul partidei liberal-conservatore din județul Dorohoiu, s-a constituit Zilele acestea alegând ca președinte pe președin­­te al comitetului liberal-conservator din Bo­toșani. Acesta alegere s’a făcut pentru ca u­­nirea și acțiunea comună a ambelor co­mitete să fie mai puternică. * * * Președintele societăței „ Ajutorul elevi­lor săraci­“ din capitală, d. dr. Sergiu, mulțămește în numele consiliului de ad­­ministrațiune d-lui Carol Gobi, tipograf, pentru că a oferit gratis tote registrele de cari societatea a avut trebuință, [în decursul acestui an.* * * Dintr’un raport al revisorului școlar pentru județele Ialomița și Brăila, adre­sat d-lui ministru al instrucțiunei pu­blice. In județul Ialomița au funcționat în anul școlar trecut 118 scóle, din cari 98 de băeți și 20 de fete, cu o­ populațiu­­ne de 5230 băeți înscriși și 3191 regu­-V. .ț­. * * * FOIȚA ROMANULUI 4 DECEMB. CAPISM uric DE EMILE ZOLA­R. III (urmare)­ ­— Drace­­ drace I răcnea densul sin­gur singurel, isbind cu pumnii în regis­tre, asta e și mai murdar ! Cel puțin chi­tanțele false ale lui Gagneux era ceva îndrăzneț. Pe când acuma, drace ! éc-ál ea a suat tot așa de jos ca și cn bucătă­­resc, care fură două bani de la uă târ­­guială. Să fură de la adunări! să-ți bagi un franc și cincizeci în buzunar. Drace!.. Drace !... Fii mai mândru, murdarule !... Fură casa întrugă și mergi și o mănâncă cu actrițele. Calicia rușinosă a acestor boții îl in­digna. Apoi pe lângă acesta era furios că a fost din nou înșelat prin acest mij­­loc al adunărilor false, atât de simplu și atât de prostesc. Se sculă, merse timp­­*■ do­uă oră prin cabinetul său, înfuriat, neștiind ce să facă, vorbind cu glas tare. —De­sigur, ăsta e un om stricat. Tre­­bue de luat măsuri. Ori­cât l’aș freca în fie­care dimineță, asta nu l’ar împedica ca după amiază-fli să’șî pună d’uă parte cei trei lei ai séi. Dar tunete și fulgere! cum se mănâncă el ? Nu mai ese de acasă, se culcă la nouă ceasuri, și totul pare așa de cinstit și cum se cade la dânșii!... Ce dracu! porcul ăla mai are și alte vi­­ituri ce nu sunt cunoscute? Se puse din nou la biuroul său, adună sumele furate cari se urcau la cinci sute patru­ fleci și cinci de lei. De unde să iai banii aceștia ? Inspecțiunea se apropia toc­mai atuncea: ajungea ca maniacul de co­lonel șé-i trecu prin gând ca să adune îscă uă dată sumele, ca lucrul să fie des­coperit. De astă dată Burle era pierdut. Acesta ideră linise­ pe maior. Nu mai înjura, rămăsese ca înghețat, cu icana d-nei Burle țâpănă și desnădăjduită îna­inte­­. In același timp avea ceva în sufletul său, ce-i spărgea peptul. — Haide, înainte de tóte trebue să văd limpede viața ticălosului cela. Apoi va mai fi timp de lucrat. Să duce la biuroul lui Burle. De pe trotuarul din față, zări uă roche care dis­părea prin întredeschiderea ușei. Cred­ând că a găsit secretul lucrului, se puse lângă ușă și asculta. Era Melania, o recunoscu dupe glasul iei răgușit. Densa se plân­gea de d-nii din Divan, vorbea de uă poliță, pe care nu stia cum să o plutescă; portăreii erau a­casă la densa, totul tre­buia să-i fie vândut. Apoi, cum căpitanul d’abia răspundea, tjtcând că nu era nici un ban, dânsa începu să plângă, li spuse tu, îl chemă „puiul mamei.“ Zadarnic ânsă întrebuința tóte aceste mijloce, se­­ducțiunile ei nu trebuiră să fi avut nici un efect, căci vocea înfundată a lui Burle repetă vecinic: „Cu neputință! Cu nepu­tință!* După un ceas când Melania eși, dânsa era furiosa. Maiorul, mirat, de în­torsătura ce o iau lucrările, aștepta un minut, înainte da a intra în odaia, în car­e căpitanul, rămăsese singur, îl găsi fórte liniștit, și cu tata pofta lui grozavă de a-l numi porc și, de trei ori porc, nu-i zise nimic, hotărît ca să scie adevărul mai întuia. Biuroul nu mirosea nimica a necinste. Înaintea mesei de lemn negru stătea je­țul de lemn al căpitanului, și, într’un colț casa de bani era bine închisă, fără cea mai mică deschizătură. Venea vara, un cântec de stiglet vin­ea pe ferestrá. Totul era în regulă, cabinetul avea un miros de hârtii vechi, care insufla în­crederea. — Nu a ești» de la tine, când intram, gresa de Melanie ? întrebă Laguitte. — Da... A venit din nou să-mi bată capul ca să-i dau două sute de lei... Nici Zece lei ! nici Zece gologani! — Uite reluă cel-l-alt voind să-l încerce.­­ mi se spunea că tu trăesci din nou cu ea. — Eu ! Ah ! ce vorbă ! ’s sătul de tóte ! cămilele aceste! Laguitte pleca, forte încurcat. Unde merseseră cei cinci sute patru­zeci și cinci de lei? Hoțul acesta, de femei s’o fi apucat, de vin soü de cărți ? își puse în minte, că chiar în acea séra să surprinzâ pe Burle, la dânsul acasă, pate vorbind cu dânsul, și întrebând pe mă-sa, va pu­tea să scie adevărul. După prânz ânsă, îl duru grozav picior­ul; de cât­va timp îi mergea forte reu la picior, a trebuit să se resemneze să porte un băț pentru ca să nu șchiopăteze și mai tare. Acest băț, îl înfuria­­ ,după cum o zi­cea el însuși cu uă jale ciudasá, de acum putea să se numere printre invalizi. Totuși, séra, printr’un sforțare de voință, se scu­lă pe pe­rețul său, și, sprijinindu-se în băț, în noptea negru se tîrâ până în stra­da des Récollets. Luna nouă ore când a­­junse. Jos ușa din stradă era deschisă. El resufla în capul scărei catului al trei­lea, când un scomot de voce în catul de sus, îl surprinse. I se păru că recunosce glasul lui Burle. De curiositate, se urcă. In fundul unei săli,­­la strigă, uă ușe lăsa se treca lumina prin deschidetura ei; la sgomotul cismelor sele éase, ușa se în­chise și rămase în cea mai adâncă întu­necime. — Ce prostie, gândi el. Vr’un bucătă­­resa care se culcă. Totuși, forte încetișor veni până la ușe și-și lipi urechia. Două glasuri se auzeau. Rămase cu gura căscată. Era porcul de Burle și sluta de Rosa. — Mi-ai făgăduit trei lei Zicea supă­rată slujnica. Dă-mi trei lei. — Ți aduc mâine, drăguță, reluă gla­sul rugător al căpitanului. Azi nu am putut. Spu­ că-mi țin tot­deuna făgăduin­țele. — Nu dă-mi trei lei séu dute jos. — Ea trebuia să fie desbrâcată deja, și să stea pe pat, căci Jaî fie­care­ mișcare el trosnea. Căpitanul în piciure, aștepta. El se apropiă. — Fii de trebá. Fă-mi loc. — Mă lași în pace sau nu, strigă Rosa cu vocea ei răutăciosă. Strig, spun totul bătrânei, jos, îmi dai trei lei ? Și ea nu eșea din cei trei lei, ca uă vită încăpățînată care nu voeșce să trecă înainte. Burle să supără, plânsă, apoi pentru a o îndupleca, scose din buzunar un bor­can cu dulcuță pe care îl luase din du­lapul mamei sale. Rosa îl primi și îndată să puse să-l deșerte mâncând dulceața fără pâne, cu cada unei furculițe ce se afla pe masă. Era forte bună. Dar când căpitanul crezu că a cucerit-o, ea îl re­fuză cu același gest încăpățânat. — Ce-mi pasă de dulcuța tea ! Mie îmi trebue trei lei. La acesta ultimă cerință, maiorul ri­dică bățul ca să sfărâme ușa în două. Să înăbușea. Drace ! Puterea! Și să crezi că un căpitan din oștirea francesă pri­mea acesta situațiune! Dânsul uita mur­dăria lui Burle, ar fi ghituit pe acesta grozăvenie de femeiă din causa purtărei sale. Déci pate cine­va să se mai toc­­mesc­, când are un bot ca al ei ! Ea ar trebui sĕ plutescu ! Se reținu pentru ca să audă urmarea. — Mă superi fórte mult repetă căpi­tanul. Eu m’am arătat forte bun pentru tine ! Ți-am dat uă rochie, apoi uă pe­reche de cercei, apoi un oosornic mic... Nici nu-mi porți darurile... — Așa!... ca se-i stric !... Tata îmi strânge lucrurile. — Și toți banii ce mi-ai stors ? — Tata mii pune la dobândă. Să făcu­ră tăcere. Roșa stătu pe gân­­duri. — Ascultă, décá juri că mâne séra îmi vei aduce șase lei, te primesc... Pu­ne te în ghenunche și jură-te că-mi vei aduce șase lei. Nu, nu în ghenunerie ! Maiorul tremurând se îndepărtă de la ușă și rămase în capul scărei, rezemat de zid. Piciorele îi părăseau și ridicase bă­țul sau ca uă sabie, în noptea negra a scărei. Ah! drace ! El pricepea acuma de ce parcul de Burle nu mai eșea de a­casă și se culca la nouă coșuri ! Uă nostimă îndreptare, ce e dreptul și eu uă mur­dară pe care cel din urmă dintre soldați nu ar fi luat-o de pe uă grămadă de gu­­noiște . Dar la dracul­­ de ce nu și-a păs­trat pe Melania, zise maiorul tare. (Urmarea in numind viitor),

Next