Romanulu, ianuarie 1886 (Anul 30)
1886-01-01
ANUL AL Voies AN UN CI URI Linia de 30 litere petit, pagina IV ... J. ... 40 bani Dato „ , . , ..... 2 le! - . Inserțiri! și reclame pagina III și IV linia . 2 . — » A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea faraiul. IN PARIS, 1» H*Tas Laffice et C-nne, 8. Bice de la Bears*. LA VIENA, 1» d-nil Hansenstein et Vogler,(Otto Maas«). LA FRANCPORT, S. M. — la G. L. Dande et Cune, pentru Germania, Belgia, Olanda, Bveția și America. — Scrisorile nefrancate se rtfosă — BUCND 2 UHUM 116 Monopolul e sistema ce guvernul caută a introduce în imposite. Legile ce-a presintat Camere dovedesc acésta. Fiind deci vorba d’uă sistemă, datori suntem s’o discutăm cu sistemă, mai nainte d’a intra în iménunile proiectelor înfățișate. Ne-ai spus părerea în general asupra monopolului cârciumelor, în comunele rurale, ne-am spus-o asemene asupra monopolului chibriturilor. Dar fiind că monopolurile să înmulțesc, e de trebuință, credem să discutăm sistema în sine. In acesta ordine de idei, vă costyme de prima însemnătate să impune . Monopolul—vorbim de monopol în folosul Statului —este el compatibil cu regimul modern? Noi, și nu evităm un singur moment de a răspunde clar și categoric, noi credem că nu. Monopolul este o instituțiune esențială pentru regimul feudalității, e chiar una din clasele lui și pate cea mai puternică. In acest regim, feudatorul, ținând sema numai de ale lui interese si1 neconsiderând pe ceilalți omeni decât ca el de muls și de tuns, își agonisea prin monopoluri veniturile trebuitore pentru a-și satisface trebuințele și a păstra prestigiul put tere Fa după pătân monopol. In contra acestui regim, și mai cu semn din causa efectelor economice ce el producea, s’au făcut revoluțiuni, și acel regim nefast a fost înlocuit cu regimul dis al administrării națiunii prin sine. La noi, sub regimul, sub starea de lucruri dărîmată la 1848, au existat monopoluri; există și astăzi,—cată dovadă că trecerea de la lumea vechia la lumea nouă a fost pentru noi, în multe privințe, numai un simplu cuvent,—în unele comune de peste îjihov. Legea rurală ensé—ținând seva de principiile regimului celui nucii cu care se înzestrase țara,—a decizat, nule asemene monopoluri, privindu-le ca necompatibile cu noua stare de lucruri. 1 Acum, duncționare a Co^ourupțiu, guvennul se crede în drept d’a se constitui un fel de feudator, d’a concentra în sine orice activitate, d’i onorî inițiativa privată, d’a aplica, ci alte cuvinte, a țării regimul pe casa Englesis și alți posesori de colon îl aplică coloniilor lor. Acesta sistemă ui se potrivesce de loc cu instituțiuyle ce are acum țara. Când vedem dar că un guvern, care are firmă de beral, voiesce s’o introducă, ne-adutem, chiar fără iie de cuintele : schimbattoerul e cum îscii, nu ma cerem consecință. I simțir curaginl d’aproximele principiilor de care 4te de etaiua o dovedesc guvernul ce astăzi își face uă globă ș’uă mare d’a nu mai ține nici un semn. Nu putem dna a nu aminti că, în organisarea intereselor economice, regimul modern a căutat a substitui acțiunea staului acțiunea privată, și a înlocui regimul reglementării prin acela al concurenței. Noi începem, sau cel puțin guvernul voesce a ne face să începem, a merge j’uă cale cu totul opusă. E că esample : Statul are moșii, și guvernul a credut că se pote face producător și xrânulÂnur rip flfiî’Aî il p Qi îmi mor vânfl n _ucru. Acum guvernul vrea să se facă negustor de băuturi, producător și ensător de chibrituri, fabricant și ămjător de cărți de joc. Aceste tendințe, de vor reuși, vor vea de efect d’a înlănțui activitatea privată, d’a lovi capitalul privat și ia slăbi națiunea în lupta cu străinitatea pe tărâmul economic. Intr’adevăr, el vădind că cârciularii prosperă, a devenit gelos d’ale cr câștiguri și voiesce să și le intesedscă deci oă clasă de muncitori edusă la neacțiune și deci îmbrânită spre sărăcie. Două fabrice de chibrituri s’au înfințat, ele au isbutit, după muncă , multe sacrificii, a produce și a inde în țară a treia parte din chibiturile ce se consumă. Deci, fără nici un ajutor de la Stat, au isbutit a trăi și a ține întru câtva pept concurenței străine. Guvernul crede că e bine, drept și în folosul țării, d’a iubi ș’acastă întreprindere, în loc d’a căuta s’o încuragieze, pentru ca prin încordarea particularilor să putem scutura jugul străin economic. Au existat două fabrice de cărți de joc. Concurența străină le-a omorît. Guvernul, în loc de a ajuta inițiativa individuală, aruncă giulgiul morței și peste acesta întreprindere, îi pune și el cruce și recurge la monopol. Sistema ni se pare funestă în efectele ei; ea aminteste procederea sălbaticilor, cari taiă aiborele spre a-i putea culege rudele. De aceea o combatem din tote puterile ; o combatem asemene pentru că înmulțind monopolurile, se provocă demoralisarea, se face din spioni agenți ai fiscului și atrage—prin perspectiva unor folose mari și ușore—pe ómeni spre spionagiu, adică spre demoralisare ; o combatem în sfârșit pentru că sărăcesce comunele rurale prin monopolul cârciumilor în favorea statului ; lovesce, în veniturile lor, comunele urbane mari, care percep taxă de la vendarea cărților de joc. n aceste mări iar la îilm > ,cind comuna Tóte aceste considerațiuni ne îndreptățesc a declara funestă sistema ce guvernul caută a inaugura pentru mărirea veniturilor statului, și sperăm că nu se va mai face și acastă nouă și ireparabilă greșală. In alte articole, vom desbate în amănunt proiectele de monopoluri. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 1 Ianuarie.— Viceregele Indiilor a declarat Birmania ca anecsată Imperiului. Presa engleză aplaudă acesta măsură. DIN AFARA GERMANIA Gazetta Germaniei de Nord publică on notă oficios, zicând că neînțeleSV * ___ n jjată A înjugi Roma ar fi orice apropiare să fie prin atitudinea sa în D. Windbhol’st are trei ulturkampf, și apelurile elfilor sunt anulite de preot în întrucât și’n stres i telegramă din Berlin, anopolului vinderei băutese va fi supus Landtului pe la jumătatea Junei și în Reichstag în Fecanalului Ronului la I resolvată într’uă ședință miniștrilor Prusiei. Se parele oficiase să publice substanța proiectului de trebue să fie supus Ca ÍA SI GERMANIA s din Berlin. Corespondenței că Germania aflând des-i d-lui Grévy a avut uă pe care n’o pute ascunde, se salută menținerea la chiulul președinte ca vătă dăinuire relațiunilor e Germania și Francia, ca și bunul simț al beriior care presidă, deja de a destinele Franciei, le ..fa că națiunea franceză nu este dispusă a se arunca de îndată pe calea aventurilor. SI. Grévy,fic foile oficiase, este un om liniștit și raționabil. El n’are trebuință de esthel, cum ar avea trebuință Orleaniști, a căror influință necontenit cresc ei! .S. pricinuiesce să neliniște legitimă Gazeta Germaniei de Nord vede în alegerea d-lui Grévy triumful principiului conservator. Abținerea partidelor anti-republicane, dice ea, demonstră că Francia nu pate să conteze pe ele pentru menținerea instituțiunilor ce și-a dat dar ea demonstră asemenea, în același timp, că n’au nimic mai bun a oferi. Acesta mârturire fără voie are nn însemnătate care nu va scăpa atențiunei țărele La rendül ei, Gazeta de Colonia 4ice: Nu se póte spera a se vedea în capul Franciei un președinte animat de infecnțiuni amicale în privința Germaniei. Prin urmare, ceea ce este însemnat pentru noi este d’a vedea că aceste înalte funcțiuni sunt ocupate de un [om liniștit, pacinic și prudent, cere mai cu semn să n’aibe trebuință d’a face resbel pentru a’și consolida situațiunea. E că pentru ce se observă în Germania, c’uă atențiune continuă, progresele orleanismului. D. Grévy are față cu principii de Orleans avantagiul că un resbel n’ar face decât să’i sdruncine situațiunea în loc d’a o consolida. SCIRI D’ALEDILEI Astăzi la ordinea dei a Senatului este continuarea desbaterilor asupra luărei în considerație a proiectului pentru stăvilirea cumulului. După tote probabilitățile proiectul va cadea chiar la luarea în considerare. * * Aflăm că guvernul doresce ca Camerile se nu ia vacanță decât luni sera, și acesta cu atât mai mult cu cât trebuesce votat de urgentă de ambele corpuri proiectul pentru suprimarea a 4 birouri vamale și a 60 funcționari, care proiect abia s’a depus la Senat. * * * Se scie că proiectul de lege pentru darea locului clubului equestru societății Ateneului bucurescén,—proiect de lege care fusese votat de Cameră - a fost amânat la Senat în urma observațiunei d-lui Eug. Stătescu, cum că f Ateneului nu ar fi prin lege uă personalitate juridică. Pentru a i se concede acesta personalitate, mai mulți deputați au intențiunea de a depune pe biuroul Adunărei un proiect de lege în acesta privință. * * . * Ciséra, Sâmbătă, la clubul Tinerimea, scrutinul pentru alegerea comitetului pe anul 1886 va fi deschis de la orele 7 și jumătate. Erí, Vineri, s’a procedat la despcerea scrutinului pentru alegerea comitetului Clubul Regal pe anii 1886 și 1887. S’au ales : d. C. Cornescu, președinte cu unanimitate de voturi. Membrii: Gr. Manu, P. Pencovici, Gr. Triandafil, C. Ștefănescu. Casier, d. Brătianu și secretar d. M. Paciurea.■* * * Proiectul de lege asupra instrucțiunei publice s’a sfârșit de tipărit și va fi, fiee se, împărțit deputaților și senatorilor înainte de vacanțe. Alte aoiare adaug că înainte d’a intra în discuțiunea parlamentară, proiectul va fi supus desbaterilor câtorva membrii competințî ai învățământului de tote ramurile. * * * Incidintele provocat la liceul Sf. Sava în clasa VI, prin eliminarea celor treisprezece elevi, nu s’a sfîrșit încă. Se vorbesce că întrega clasă va fi închisă pentru un timp nehotărît. * ■* * Intr’una din Zilele de serbători ale Crăciunului, d. B. P. Hasdeu va reface conferința sea asupra Șerbilor și Bulgarilor, ținută Dumineca trecută în folosul loteriei pentru clădirea Ateneului. Intrarea de rândul acesta va fi gratis. * * * Vocea Covurluiului publică urmatorea tristă scrie : „Aflăm cu regret că frumosul edificiu ce se construia în Brăila pentru gimnasiu, și care era aprópe gata, astă nopte a fost consumat de un incendiu. E un perdere simțitorre pentru sora nostră, căci era un edificiu grandios, construit cu săli spațiose m a încăpea un li niar mint sei mai d d. genera ianu . mai fi m m * direcțiunea a fior. c.—.ijuți xanasescu. • * * * Președintele societăței Crucea România a primit de la medic ambulanței române de la Sofia , asupra numărului răniților în ambulanța nostra. Estragem dintr’ansul următor unul cari s’afi însănătoșit 51, căror stare s’a îmbunătățit 45. Raportul adaugă că scama ș unile pentru legăminte au fost decât suficiente, așa că s’ama ele și altor ambulanțe. Resultă, prin comparațiune, citele adresate de ambulanțele la Sofia și Belgrad, că numărul 11 capitala Bulgariei a fost mai acela din capitala Serbiei. •* ** Galații pun urmatorea întrebristrațiunei gălățene . Administrații nostră ș’accuă mulțime de cărciume din or de evrei, sunt nisce adevărate pungași și vagabone iar evrei nu sunt decât depositarii și obiectelor furate de cel mai sus Suntem în drept, prin urme treba: ce măsuri de ordine pul luat înpotriva acestor evrei c meserii ? * * * Societatea de binefaceri Odo distribuțiunile ei de ajutare la sărmane. Sése deci și cinci de c îmbrăcați pentru Crăciun, de *» cisme penă la pălărie. Și acesta este[opera numai a zece domne. * * * Pandurul din Turnu-Măgurele publică următorea scrie, pe care, pentru onerea municipalității din Zimnicea, stăruim a o crede exagerată . In Zimnicea un singur fericit brutar are dreptul, concedat de primărie, a fa* * * Se scrie din Paris diarului dance că d. Alecsandri, ministr pe lângă președintele Republice va merge să petrecă pă lună 1 * Citim în Epoca : 1 înaintea deschiderea ședinței a4b a avut loc, în sala desenatorilor,suă vie altercație într Dimitrie Ghica și senatorul Enescu, pentru discursul acestuii viața cumulului, în care s’ar prințul Ghica. Fără intervenții a senatorului din opoziție d. Zimandi, incidentul era să se sfîr păruială. *X* * * FOIȚA ROMANULUI 3 1A XUA t“ HIM SIOFE: DE Tiu Jostoiensii PARTEA A PATRA VI (urmare) — Așa prea bine... acum d’a sei ceea ce constituese. Déci ere 4b și acesta avem acum, déci cred că are să fie s cu d-ta, atunci.. . — Vedi prea bine că lucrul răspunse Natașa încet și plecă în jos. Ar fi voit ca acesta ce fie cât se paate mai scurtă. Cred că Katia se pregătise lungă esplicațiune asupra cei sesei care trebuia să hotăreasceleilalte. Dar, în urma acest înțelese că hotărârea Natașei luată și că era de prisos d’a nua privind cu tristeță pe care tot o ținea de mână. — Și d-ta, ’l iubesci de mi _X>a, îl iubesc mult, și voi iutreb .. tocmai pentru asta am și venit ici, voiam să te întreb să ’mi spuientru ce ’l iubesci atât de mult. — Nu sera pentru ce, răspunseNat așa cu mărăciune. — Nu cumva pare câ’l găsesci că este de pirat. — Nu, îl iubesc pentru că ’1 iubesc. — Și eu tot așa, îmi inspiră un simiment care ar putea să fie mai mult un imțiment de milă. — Și mie asemenea, răspunse Naașa. — Ce să fac acum ? Cum ai putut să’lași pentru a mă iubi pe mine ? nu’l îneleg, mai cu semn de când teamă4«t. Natașa nu răspunse nimic, Katia privea în tăcere ; de o dată se sculă și îmbrățișă cu gingășie. Ținându-se înrațe, începură amândouă să plângă. Kala seduse pe brațul fotoliului Natașeî,i o strângea la pieptu’I. — Dacá ai sei cât te iubesc ? de ea lângend. Vrei să fim surori ? ne vom trne... și te vom iubi întotdeuna... te oi iubi atât de mult, atât de mult... — și a vorbit de căsătoria nostră în ma lui Iuniü ? întrebă Natașa. — Da, îmi a vorbit. Mi a spus că a pnsimțit. Iți va scrie: Nu este așa așa... ai să te întorci la părinții d-tale ? In loc de răspuns, Natașa o îmbrățișă a foc. — Fiți fericiți ! 4ise ea în fine. — Și d-ta... și d-ta asemenea, zise Katia. In acest moment se deschise ușa și intră Aliopha. veganaț-se îmbrățișate și plângând, începu să plângă și el și cătru în genuchi dinaintea junelor fete. — Pentru ce plângi ? îi zise Natașa. Nu ne părăsim decât pentru câtva timp, ai să te întorci peste oă lună — Și vă veți căsători, se grăbi să adauge Katia. — N’ași putea să trăiesc uă singură și fără tine ! Ce am să devini, Natașa, fiind departe de tine ? Nu știi cât te iubesc.... — Ei bine! cea cum poți să faci, dise Natașa, animându-se din ce în ce mai mult , nu este așa că aveți să vă opriți câteva bile la Moscva ? — Da, vr’vă optiUe> răspunse Katia. — Opt zile! prea bine ! pleci mâne, le conduci la Moscva, ceea ce nu face decât uă 4le apei vii îndată să mă întâlnesc, și peste opt 4ie ne vom lua ziua bună pentru că lună. — Da... da. . veți putea astfel să mai stați încă câteva 4^e împreună, 4Le Katia cu un aer triumfător și uitându-se la Natașa. Este cu neputință de a descrie mulțămirea lui Alioeha auzind acesta propunere. Se simți îndată ușurat, cu fața veselă, se aruncă asupra Natașei și o apucă cu manile de gât, sărută de mai multe ori manile Katiei, apoi mă sărută și pe mine... Natașa îl privea ca un surîs amar, dar Koiin nu putu că suferi acesta, privire, fiind cu totul agitată, strînse pe Natașa în brațe și se sculă să plece. In acel moment, servitorul veni să anunțe pe Katia, din partea d-nei care se afla în trăsură, că era așteptată jos. Natașa se sculă de pe fotoliu, și rămase câteva minute în piciore privindu-se una pe alta și ținându-se de mână ; s’ar fi 4le că voiau să și comunice prin privirile lor simțimentele cari le umpleau sufletele. — Nu ne vom mai vedea nici vă dată, zise Katia. — Nici uă dată I repetă Natașa. Apoi, ele se sărutară. — Nu mă blestema, zise Katia, și ea... întotdeuna... fii sigură... are să fie fericit.. Vino, Alioeha, însoțesce-mă ! adăogă ea, luându-i brațul. —Vania ! îmi vine Natașa, după ce plecară, sdrobită de emoțiune, du-te cu densa, și.. nu te mai întorce. Alioeha va sta cu mine până la orele opt, apoi voi rămâne singură... Te rog, vino la orele nouă. La orele nouă mă dusei la Natașa; era singură și m’aștepta cu nerăbdare. Ceaiul era gata, îmi vărsa într’uă ciașcă și’mîjise să șed lângă ea. — Acum, totul s’a sfîrșit, ea aruncând asupră-mică privire pe care n’o voi uita nici uă dată. Iubirea nostră s’a sfîrșit. In șase luni uă viață întrega !a- Hioafi ea, strîncindu-mă de mână. Sunt sdrobită... Mâine îl voi vedea pentru cea din urmă oră!... Este uă jumătate de oră de când a plecat și de când te aștept cu nerăbdare. Vania scil la ce m’am gândit? știi întrebarea ce-mi făceam ? Mă întrebam daca l’am iubit și care a fost iubirea nostră ! Nu găsesci că este ceva glumeț, Vania, că am așteptat până acum pentru a-mi face acesta întrebare ? — Liniscesce-te, Natașa. — Ei bine! Vania, am ajuns la conclusiunea că nu l’am iubit ca pe un om de potriva mea, cum se iubesce un amant. L’am iubit aprópe ca și... uă mamă. Emoțiunea iei devenea din ce în ce mai violente; simțea trebuință d’a voi’bi, dar cuvintele îi erau fără șir și forte slab articulate. Neliniștea mea devenea din ce în ce mai mare. — Era al meu, urma ea. De când l’am văzut pentru prima ora, simțisem în mine uă dorință neînvinsă ca să fie al meu, ca să nu trăiască decât pentru mine. N. iubeam atât de mult încât îmi părea că îmi făcea milă... Când gură, simțeam dorința cea rămâneam siumai vine ca să fie cel mai fericit pe lume, și acesta dorință mergea până a mă turmenta, îmi era cu neputință de a’l privi fără să fiu emoționată: fața lui avea espresiune (scli, Vania) pe cari nimeni ,altul nu putea să le aibă ; când rîdea un fior îmi trecea prin tot corpul. Ascuind, XTour„... — Mi s’a spus întotdeuna, zise ea întrerupându-mă, și tu mi-ai spus asta , că era fără caracter... că avea mintea unui copil. Ei bine ! crezi óre, că tocmai acesta mă făcea să’l iubesc ? decá nu’l iubeam numai pentru Nu sciii asta. 1l iubeam astfel după cum era, și decá ar fi fost un altul, deci ar fi avut caracter și spirit, pare că nu’l ași fi iubit atât de mult. Iți aduci aminte că ne-am certat, acum trei luni, pe când fusese la un orecare anume Minna... Am aflat, l’am supraveghiat, și închipuesce-ț I sufeream ca un martir, și trebue să-ți mărturesc că în același timp nutream în mine un simțimânt dulce, plăcut... nu scia pentru ce... pare că numai pentru ideia că petrecea... ea făcea ca ceilalți din lumea mare, că umbla după femei! Câtă plăcere nu simțiam când mă certam ! ș’apoi... după ce ne împăcăm !... Ah! scumpul meu Alioeha ! Mă privi puțin, ș’apoi începu să facă într’un mod forte ciudat ; în urmă rămase cufundată în cugetări și păru că voiesce să-și adune suvenirile. Stete astfel mai mult timp, cu surîsul pe buze și perduta în visurile trecutului. — Imî plăcea mai cu semn să-l iert,