Romanulu, octombrie 1886 (Anul 30)

1886-10-24

ANUL AL XXX-LE Voiesce și vei putea. ANUN CIUEI Linia de 30 litere petit, pagina IV............................40 bani Leto „ , „ „ III...................2 lei — Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulnl. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Ilaasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentns Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile­­ nefrancate se refusă — Represintanții ditatelor din oposițiune întruniți ieri­seră la clubul Unirea, au ho­­tărît a publica urmatorele întrebări : „ Mai funcționeză justiția în tara românescă ? Și decă mai funcționeză : Când se vor judeca acuza­ții din Rîmnicul-Velcei pe care guvernul caută să’i u­­mdre prin rele tratamente în închisore ? Când se va termina ins­trucțiunea deputatului Oro­­veanu și a celor­l­alți impli­cați în atentatul de la 4 Sep­­tembre ? a Când se v­a lua s»­risuri pen­tru a se pedepsi vandalis­mul esercitat contra­­ ziare­lor România,­­ Indépendance , Roumaine și Epoca ? Nu cum­va este porunca ca aceste afaceri să stea a­­târnate penă după alegerile comunale ? BUCURESCI, 23 BRUMAR Fapte spăimântătoare au fost de­nunțate presei, de către d. Nicolae Iepure, licențiat în drept. Tóte ziarele din oposițiune au re­produs după ziarul Epoca acele denun­țări, și toți au protestat cu energie contra barbariilor săvârșite în Velcea. Nici­ un comunicat nu s’a dat spre desmințirea celor publicate, nici uă anchetă nu s’a trimis spre cer­cetarea celor denunțate. Față cu a­­cesta tăcere a cârmuire­, suntem ne­­­­voiți a ne ridica și noi glasul, spre a cere ca asemene grave acuzațiuni să nu se lase a mai plana asupra adminis­­trațiunei, sau, deci se va dovedi că este adevăr că cele mai sălbatice chinuri se săvărșesc în temnițele din R.­Vâlcei, să se pedepsescă îndată vinovații. Faptele descrise de d. Iepure sunt spâimentătore D-sa ne spune că d. Simulescu a ordonat ca inculpații Zugrăvescu și alții să fie deținuți în nișce ade­vărate bordee, un odae în care se află încă 30 de pușcăriași, parte condamnați pentru omor la mun­ca silnică și ne transferați încă, iar­­ alții pentru diferite furturi. Odaia e de două metri înălțime, fără scânduri pe jos, plouă continuu­ în ea, și apa pe jos are înălțimea 20 BAN! ESEMPLARUL ag<eB^?^5eiaKiBigaaw^w»*^.îgfca!^;isragrcfflg!^gg^^ REDACTIUNEA SI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI 10­ Fundatore: C. A. ROSETTI. 3 O 1>S rf TI U.XKA ( 1-3) Directore : VINTILA C. A. ROSETTI. de două palme, ast­fel că acusații se atârnă de grindile podului pen­tru a nu șetea cu piciorele în apă, iar păzitorii fac șanțuri și apa se scurge încet. Două hărciae cu mur­dării de ale arestanților stau în mij­locul camerei în permanență și, cu necurățenia ce acoperă pe cei­l­alți deținuți, formăză un aer pestelen­­țios. La aceste tote adăugându-se și diferitele parasite care sunt în a­­bundență, precum și diferitele bóle ce bântue lumea, ca râia, epilepsia, chelia și altele a făcut ca astă­zi Zugrăvescu să sufere de rheumatism acut, și ceî­l­alți aprope de a cădea la pat, înregistrând descrierea acestor bar­barii, rugăm împreună cu d. Epure pe ministrul justiției să ceră ca d. jude instructor se-l relateze : «dacă d-sea, după rugăciunea a­­restanților, n’a fost la arestul pre­ventiv și n’a constatat tóte acestea, prin un proces-verbal ce se află la dosarul causei: «décá d. doctor Suciu, de care a a fost însoțit, n’a constatat prin un proces-verbal, care se află la ace­lași dosar, că sunt nelocuibile casele unde stau inculpații, și reuma­tismul de care suferă Zugrăvescu n’a provenit din umezeala odăilor în care șade; «déca în urma unor constatări, ju­dele de instrucție n’a dat ordin for­mal ca inculpații să fie strămutați în altă cameră bună, în care asta­ li se tolănesc nisce pungași ce au a se judeca în curând, și «déca d, prefect Simulescu nu s’a opus S!» Până ce ministrul își va face da­toria, siliți suntem să atragem ve­derile publicului asupra acestor mon­­struose fapte, pentru ca toți să lupte pentru stârpirea unor crime care fac rușinea veacului în care trăim. Atragem asemenea vederile barou­lui, a cărui datorie este de a veghia ca uă justiție să esiste în țeră, și ca pedepse alte ca cele date de ma­gistrații noștri­ să nu existe. Cerem cu stăruință ca personele care se află în fruntea legiștilor noș­tri să iasă din­­ amorțeala lor și să intervie în favorea victimelor sălbă­­tăciei moravurilor nóstre, sau­ cel pu­țin, deci cele descrise de d. Iepure nu sunt întemeiate, pentru presti­giul justiției nóstre, să se cără uă desmințire oficială, basată pe u­ an­chetă seriosă, pentru ca toți să fie convinși că neîntemeiată a fost gra­va acuzațiune adusă administrațiu­­nei nóstre. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Sofia, 22 Octombre. — Generalul Kaul­­bars a sosit la 2 ore diminéta. Guvernul va­ respunde astăzi la Nota ce a remis-o generalul ddele acestea d-lui Nekliudoff, pentru a se plânge de intrigile guvernului pe timpul călătoriei sale și pe timpul periadei electorale. Sofia. 22 Octombre.—Ca răspuns la Nota Rusiei, care respinge raportul ministrului de interne, guvernul Ilie : Fără a avea pretențiunea de a ne vedea admițând con­­clusiunile ministrului de interne, suntem fericiți a constata că espresiunea de «a­­trocitate» întrebuințată în prima vostră Notă, e înlocuită în cea d’a doua prin «act de violentă». Cât despre plângerile ce ar fi venit din tote părțile provinciilor, gu­vernul, neprimind nici uă reclamațiune, vă roga se arătați în mod nominal cazurile în cari s’au comis vexațiuni, pentru a pu­tea urmări și pedepsi pe autori în totă rigorea legilor. Răspund­ând la telegrama generalului Kaulbars, telegramă datată din Rusciuk și care spune ca autoritățile locale ar fi îm­­pedicat deputațiunile ruso­file de a se pre­­sinta generalului și au facilitat pe cele con­trarii, guvernul răspunde comunicând ra­portul ministrului de interne, care constată că multe deputațiuni au făcut­ visită gene­ralului pe tot parcursul său fără nici să piedică din partea guvernului. E adevărat că alte deputațiuni, pote mai numerose, s-au presintat asemenea pretutindeni, dar asta­­ jl se scie că autoritățile locale au ob­servat neutralitatea. Cu tote aceste afirmări, ministrul de in­terne spune că a deschis că ancheta mi­­nuțiosă și că e decis a pedepsi pe cul­pabili cu severitatea legilor. St. Petersburg, 22 Octombre.—Z­iarele declară că ar fi dorit ca articolul de ieri al Journalul de Petersbourg să lumineze mai mult opiniunea în privința crisei actuale. Viena, 22 Octombre.—Fremdenblatt a­­mintește depeșa prin care Journal des Dé­­bats anunță că s’a făcut un arangjament între Rusia, Austria și Germania, spunând că Rusia nu va ocupa Bulgaria, că Aus­tria și Germania nu vor recunoște Re­gința nici alegerea principelui fără consim­­țimântul Rusiei, căreia i se va reserva a­­rătarea candidatului. Apoi zice că luând informațiuni, póte asigura într’un mod positiv că acesta știre e cu totul neîntemeiată, precum și cea­l­­altă știre după care vă pretinsă învoială ar fi basată pe uă ocupațiune temporară și limitată. Viena, 22 Octombre.—Ministrul de fi­nanțe a presintat, camerii deputaților bud­getul pe 1887, însoțindu-l de ua lungă ex­­punere. Cheltuielile prevăzute se ridică la 521 milione de fiorini. Veniturile sunt e­­valuate la 505 miiione. Deficitul e deci de 16 miiione, adică : 4 miiione în esercițiul ordinar, pe care ministrul speră că le va putea acoperi prin mijlocul unor result­ate mai favorabile ale impozitelor și ale fon­durilor caselor statului, și 12 miiione în esercițiul e­stra-ordinar, pentru acoperirea cărora ministrul își reservă de a supune ore­cari propuneri când se va discuta bu­getul. Cota-parte a Austriei pentru chel­tuielile comune întrece cea din 1886 cu 19.100.000 de fiorini. msmonistmm RUsIA, GERMANIA ȘI AUSTRIA Neue. Freie Freise primesce din Peters­burg ur­mat prea telegramă : Astf­ ji curg ca plata acusațiunile contra­ Germaniei și Austriei. Kat­kov­sk plânge contra aliaților că a­­țâță pe regenți contra Rusiei. Le­gată prin arangjamentele de la Skier­­nievici­ și Kremsier, Rusia a tre­buit s­­­trămită pe Kaulbars fără ca să’l mijlocele spre a impune rebotsWi cabinetul din Petersburg a compl At­ense pe sprijinul Germaniei și Austriei, pentru ca să înfrângă resistența regenților. Din articolul ziarulu­i Fremdenblatt, Rusia pate a­­cum vedea cum practică agenții Aus­triei și Germania prietenia pentru Rusia. Sot­remennija Isvestija amintesce resbelul din Crimea și fiice că tote loviturile pe cari le-a primit Rusia până în timpul din urmă au ur­mat din cauză că Rusia a uitat că drum­ul spre Constantinopole trece prin Viena. In cestiunea Orientului, Austria trebue dată la uă parte, și la nevoie resistența ei trebue în­frântă. Räti a făcut Rusia că a câș­tigat cu sacrificii enorme două pro­vincii turcesce pentru falsul său a­­liat, și röü face că continuă și acum a fi păzitorul intereselor Austriei. COMISARUL TURC LA SOFIA Țiarului Die Freise i se telegrafiază din Sofia . D­upa spusele lui Gadban-pașa, în­țelegerea între Rusia și Turcia s’ar fi făcut pe următorele baze: Țarul garantă că integritatea Turciei, reduce despăgubirea de resbel și obține drep­tul d’a ocupa și fortifica Dardane­­lele; tot­­ă­dată s’a stipulat ocupa­rea Bulgariei de către Rusia, și a Ru­­rmei de către armata turcescá. Neue Freie Freise primeste urmatorea informațiune : Comisarul turc Gadban-pașa a în­mânat guvernului bulgar că Notă prin care densul, în numele guver­nului său, propune să se amâne So­­brania din următorele motive : Rusia nu este învoită cu alegerile și cu convocarea Sobraniei, și ma­rile puteri n’au luat încă nici uă hotărîre în privința candidatului la tronul bulgar. Mai multe cestiuni privitore la Bulgaria sunt pendinte. Bulgaria este legată prin tratatul de Berlin. Gadban a mai observat că Sobrania, în urma motivelor espuse, n’are nici un înțeles și nu va avea nici un resultat. Guvernul bulgar este hotărît se respundă că amânarea Sobraniei, după Constituțiunea și legile țerei, este imposibilă, de­ore­ce violan­ DUMINECA, 24 OCTOMBRE 1886 Lumineta-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote­urile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulnl și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt,, IN ITALIA, Ia d. dott. Cav. Gustavo Croces Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepnblicate se ard — du­se acestea n’ar mai putea garanta ordinea și liniștea în țără. Nota tur­­cescă, prin care se sprijinesc în parte cererile Rusiei, a produs mare în­­tărîtare în sferele conducătore. ALIANȚELE ITALIEI Opinione, sub titlu «Alianțele nóstre», combate ziarele radicale și oposiționale care discută tema: dacă n’ar fi­ mai bine ca Italia să renunțe la alianța cu Germa­­nia și să se întorcă spre Francia, în caTa când acesta ar oferi prietenia ei și condi­­țiuni precise. Numitul chiar observă : Nu se póte spune cât de mult strică Italiei aceste discuțiuni publice în privința alianțelor ce sunt de de­nunțat și de căutat. Când pentarchia s’a întrunit la Neapol cu ocasiunea unui banchet, doi dintre conducă­tori, Cairoli și Zanardelli, au decla­rat că nu este bine să renunțăm la alianța cu puterile centrale, căci a­­tunci ne-am e spune pericolului de a perde su­ma prietinilor celor vechi, fără să câștigăm pe a celor noul. Opinio ne termină ast­fel : Și acum, dacă vom scăpa fără un resbel îngrozitor din nenumăratele dificultăți ale cestiunei bulgare, lu­mea trebuie să fie recunoscătore prin­cipelui Bismarck. Pacea însemneza însă pentru Italia aprope viața, de­oare­ce ea poate că are mai mare nevoie de pace de­cât ori­care alt stat pentru reconstituirea sa econo­mică și militară. înainte de tote, re­comandăm adversarilor noștri mai multă prudență când discută combi­­națiunile politicei italiane esterne, pentru ca să înceteze ori­ce bănu­ială cum că Italia ar fi gata să mărgă­­ ori­când la cel care îi dă mai mult. SCIRI D’A­LE PILEI In urma cercetărilor făcute în privința furtului de 4000 lei din casa batalionului de vânători din Sinaia, s’a constatat, că autorii sunt duci soldați cari s’au succe­dat în serviciul de gardă. Banii furați nu s’au găsit încă. Comitetele oposițiunii vor adresa alegă­torilor un apel-manifest, în vederea alege­rilor comunale. * * * După cum ne spune L'Indépendance rou­maine, d-nii Robescu, Vlădescu și alții vor convoca săptemâna viitore să întrunire la Ateneu, spre a desemna pe candidații par­tidei guvernamentale pentru comună. * * * Elevii scólei teh­nice din Iași, cari ple­caseră pe jos la Bucuresci să dea plân­gere la minister, s’au reîntors în orașul lor. Liberalul află că guvernul va trimite uă anchetă.* * * * * * în urma concursurilor ținute în zilele de 15 Septembre și 1 Octombre, după cum ne spune Voința Națională, juriurile exa­­minatore au recomandat personele mai jos notate pentru următorele catedre : Pentru catedrele de comptabilitate co­mercială, limba italiană și șciințele fizice chimice de la școla comercială din Iași, pe d. C. Petrescu, C. Codrescu și V. Co­­cuz. Pentru catedrele de comptabilitate co­mercială și limba francesa de la școla co­merciala din Galați, pe d-nii C. Marinescu și I. Munteanu, în fine pentru catedra de științele fi­­sico-naturale de la școla de agricultură din Roman, pe d. Dobre Rădulescu. Resultatul concursului pentru catedra de agricultură de la școla de agricultură din Roman nu se cunosce încă. * * * * * Galații ne spun că la întrunirea ce a ținut ieri în capitală comitetul oposițiunei d’acolo, s’a hotărât pentru participarea o­­posițiunei la alegerile comunale. * * * Societatea meseriașilor din Focșani a a­­dresat un apel către toți cetățenii cari se interesază de sorta meseriașilor din țară, invitând­u-i să respungă la următorele puncte: a) . Dacă trebue să se facă un memoriu mai mult sau mai puțin desvoltat unde să se arate căușele decadenței meșteșugarilor și, în unire cu toți meseriașii din țără, să se propună in mod unanim măsurile ce se găsesc necesare pentru îndreptare. Aceste memorii să fie gata cel mai târ­­ziu până la 1 Decembre viitor, și îndată după deschiderea corpurilor legiuitore la uă fi determinată să fie trimise atât gu­vernului cât și oamenilor, la care să se facă apel a avisa la diferite disposițiuni ocrotitore meseriașilor. b) Dacă trebue să se facă un congres la care să participe delegațiuni din partea tuturor meșteșugarilor și industriașilor, unde să se discute asupra relelor semna­late mai sus și măsurile de luat pentru îndreptarea lor ? Respunsurile acelor cari vor adera la aceste propuneri se vor adresa d-lui Iorgu G. Poenaru, președintele societăței mese­riașilor din Focșani.* * * Aflăm cu plăcere că d-sora Lucreția I. Fundescu, fiica d-lui I. Fundescu deputat, a trecut cu succes esamenul de bacalau­reat și a intrat la Universitatea din Ge­neva, unde va studia medicina. * * * Eri, spune Epoca, a trecut prin Bucu­rești un căpitan rus anume Anischoff, care se întorce de la Rusciuk, unde a înmânat generalului Kaulbars să scrisore de la St. Petersbourg.* * * fi­arul La Liberté (Svoboda) organul par­tidei națională bulgară, care a apărut a­­cum de curând la Sofia, desmint­e scirea dată de un ziar al oposițiunei privitore la numirea d-lui Grecoff ca aginte diplomatic al Bulgariei la Bucuresci. * * * Ifiarul umoristic Tărbăceala nu va apa­re de­cât la 18 Octombre. FOIȚA ROMANULUI, 24 OCTOBRE 13 A­S­T­R­A ROMAN de DITO SI IDEM (M. S. REGINA ROMÂNIEI) și D-na M. R... (Traducțiuna de „SIOH") XTII­ Burda, 4 August 1877. Măiculiță iubită, Să nu te superi pe mine­ m’am făcut mult mai politicosă cu d. Morosch. Am observat că Margot se întristeza când ’l ieü în rîs. De acela, am început, se mé port ceva mai bine cu el. Chiar și Bunica­­ m’a cam certat, m’a mângâiat pe por cu atâta blândeță și mi-a spus lucruri atât de cuminte și de spiri­tuale, în­cât n’am zis nimic în contră-le, ci am făgăduit că mă voia sili a mĕ în­drepta. De atunci, m'am plimbat cu Morosch pe uleiul gradinei și ’n sus și ’n jos, și n’am fugit ca de obiceiu spre copil după a doua sau a treia vorbă ce el a rostit. Adică, iubită mamă, ai resimți tu cre uă așa de adâncă plăcere, deci ea ași lua pe acest domn ? Trimite’mi în astă privință un ordin bine lămurit, și la minut mé logodesc, ba dacă nu voia fice, nici nu voia face ceva care să lase a se în­țelege că nu mă mărit de voia. Tocmai acum s’a potrivit să fiă și San­der dus; el mi-ar fi dat bune sfaturi, căci gaie tot ce omul trebue să facă. Cât Sander mi-e de lipsă, téü­­ dragă mamă, cu greu poți să’ți faci ideiă. Eu sunt ca perdută când el nu e acasă. Nu pot să me gândesc că eu nu’l cunosceam înainte și că ’n curând n’am să’l mai vei. Sunt asemenea omeni de la cari, în­­data ce i-ai cunoscut, nu poți să’ți mai muți gândul. De­sigur, Margot nu e bine. 0! déca ași sei ce’i lipsesce! E slaba și tăcută; privesc e totul în negru, în vreme ce nouă totul ne apare în lumină strălucitore. N’am fost nici uă dată în viață atât de vesela și atât de bine dispusă. Pene și istoriata iubitei lui Morosch, eu o privesc nu despre partea ei tragică, ci despre cea glumăță. Margot o iea pe tonul tragic și vorbesce despre fericirea vieței, despre sorta omu­lui, despre căință, despre inimă, și despre alte vorbe late și frumóse, învățate prin cărți. Ea atunci, devenind practică, răspund Margaretei numărându-i pe degete: — Așa déja, dragă Margot, mai întâiü ßu sunt fată săracă; al doilea, uu are­ care mă iubesce; al treilea, acest óre­ care este bogat; al patrulea măritându-mă rămân lângă tine; al cincelea iéa îndată pe mama la mine; ăr al șaselea... nu mă mărit. Margot scie cum are să se sfârșescă numerotarea mea, și-mi face semn cu lun­gile ei degete se tac. En­ense îi sbor de gât și o sărut de o nâbușesc făgăduindu-i că am se devin uâ respectabilă matrona cu 8—9 copii, grasă și abia mișcându-mă, și ca am se gonesc din minte-mi ori­ce urmă din romanul de amor, de eroi, de armonia sufletelor, de unirea desăvârșită a pasiunilor, etc. etc. Dar nici ea nu voiesce ast­fel și dăcă îi fie că cu greu s’ar pută face bine după părerea ei, Margot începu să plângă. Plânge acum, draga mamă, la minut. Ce o fi având, Domne sfinte? Am întrebat-o o dată dacă nu cumva Sander se portă rea cu ea? La alte cu­vinte, Margot a ’nceput să rîdă în­cât i se scuturară lacrimele, pe urmă însă când era în toiul rîsului s’a pus iăr pe plâns. Nu e de glumit cu Margot. Acum înțarcă pe Marióra. Și cu ea săr plânsete și țipete. Margot când plânge fe­tița începe de plânge și ea. Eu mi-a stup atunci urechile și înțeleg pentru ce San­der preferă a nu sta mereu acasă. — I’ascultă, Astra, oice Margot, cum se pălesce și cum strigă mamă ! Eu mă așezi la piano și ’i cânt uâ ma­zurcă din Chopin care ’i place ei forte mult. Când mă întorc se me uit, Margot a fugit din odaia. Me duc după ea, nu e Margot. Și unde tocmai o găsesc? In ge­­nuchi lângă scaunul din biroul lui San­der.... plânge, Asta’í, jéu! pré de tot! O ameninț spunându-i că dăcă nu mă ascultă îndată am să scriu lui Morosch și se’i spun: «Ți-acord, domnule, mâna mea, fă cu «deasa ceia ce voiesci și cu mine ceia ce o poți. A domniei-tale devotată văpai­ă fâi­­«fâitore». La aceste cuvinte Margot începe să rîdă, mergem în grădină și’mi vorbesce de San­der, și eu trebue să’i vorbesc de Sander. Dăcă ar iei el răutăciosul cât de mult, ne ocupăm de el ar deveni peste măsură de fudul. D-sora Weiss ne pricinuesce de ase­menea plăcute subiecte de conversațiune. A ajuns cu desăvârșire insuportabilă și în contra mea e de uă mojicia forte amu­­zantă. Intr’un rând i-am rîs în față, Nicu m’a imitat și ea l’a tras de urechi. — Eu am făcut prostia, disera eu cu linișce. — Firesce că dumnăta, râspunse ea. — Soli că ’mi placi, domnișoră Weiss! — Îmi pare bine pentru dumnăta, și’mi pare rea în ceia ce ma privesce, re­plică ea. — Când și ce fel, domnișoră, strigai eu, avut’am nefericirea de a ’ți dis­place ?... — in multe, în forte multe ocasiuni, zise ea. — Și anume ?... — Anume, dăcă ții a sei, cu nemărgi­nita d-tăle cochetării... — Se supără cineva de cochetăria u­­nei altei persone numai atunci când se simte atinsă. — Vă felicit forte, sfârși ea. Cam tot așa nu se întâmplă ori de câte ori Margot nu ne audă. Altmintreli eu nu mă supăr, mă fac că nu văd ; pe d-șora Weiss asta o îndârjesce și mai mult. Câte ua dată eu cat cărta cu luminarea, și ea dă în laț și ’ncepe, spre plăcerea Bu­nicei. Bunica nu crede că sunt cochetă, ci neprevejetóre. E! dăcă ași iei când și cum sunt nepreve jetóre ! — Se ’nțelege! jice Bunica, micele si­rene sunt totdăuna sigure când sunt în elementul lor , când îasă vin pe uscat și încep să cocheteze cu fii pământului, după cum spun tote basmele, sfârșitul nu e nici un dată bun... Și cu tote acestea, nu voesce să mă lase în elementul meu, ci doresce se răs­­pund la curtea tinerilor. Cum se potrivesce una cu alta ? Scumpă și dorită mămiță, nu mai fii bolnavă! Rogu-te, fii sănetosă ! Scriitura mea e tremuratare. Să vin ?! Ai trebuință de mine ? Sbor spre tine și las cu inima ușorâ pe Morosch cu toți banii și cu tote moșiele lui. Nu e așa ca mă găsesc­ plină de abnegațiune și gata a mé sacrifica ? Nu e așa că generositatea mea e fără margini. XIX A ta Astra Burda, 10 August 1877. Dragă mamă. Astăzi m’am dus singură, pe jos, în plimbare, pene departe; voiam să remân numai cu gândurile mele. Așteptam să scri­­sore de la tine, n’a venit, am plecat deci pe câmp. Marióra dormia, eram sigură că voia fi liberă uă oră în timpul căreia nimeni n’a­­vea sé me caute. D’ar fi fost, în apropiere că biserică—de ale nóstre—ași fi intrat într’ensa și înge­­nuchind la oratoriu, m’ași fi ușurat de tóte grelele mele gânduri. Când cineva locuiesce ani d’arândul la țară, ’i prinde adesea dorul dupa câte vro mare operă de artă, de care se se potâ bucura în mod impersonal. Eu una, aji, ași fi lăsat cu fericire să ’mi rătăcescă privirile în spațiul mărginit de bolta unei mari biserici. D’ar fi fost pădurea mai aprópe, mi-ași fi mulțumit dorul de singurătate într’ânsa, pe moșia nostră casé nu avem de­cât ză­voiul. De aceia, am eșit afara din parc pe câmpie. De la început, mi-adusemu aminte cu câtă iubire me ’nvéfa Sander a deosebi diferitele feluri de grau, pe mine nescru­­tarea copilă a orașelor, devenita atunci stăpână de moșii, țficea atunci c’am­ fost născuta pentru viața de țară, căci învă­țam forte lesne gospodăria moșiei. Acesta observațiune ar fi putut s’o facă și mai potrivit pen­ru Astra care pricepe totul fără să fi învățat. Ce păcat că Astra nu găsesce nimic în Morosch ! Cine scie énse cum o fi mai bine? Pare că ea doresce uă viață stră­lucită, pare că vioiul ei spirit cere mai multă petrecere de­cât am putut eu să-l procur aci. (Urmare în No. viitor).

Next