Romanulu, iunie 1887 (Anul 31)

1887-06-11

apsanatic mai modest íq traiu, locuia la­­ ora, dar era mai liber. Puterile străine căutau se lingușâsea pe boerii protipendadă. Rușii mai ales vedeau că numai prin boerii din clasa I póte lu­cra ceva în folosul ei act în România. De aceea la reglementul organic îi și favoriza f­orte mult. Acum boerul de jos desprețuit de Rus, sau cel puțin reluat în somn, caută a se opune din când în când celor de sus, formau el dor de multe ori un curent o­­pus boerilor de rangul I. Așa s’a întâmplat în 1831. Pe când boerii de clasa 1 erau cu Ru­șii, primindu’i bine prin casele lor, se for­­m­eza atunci un complot pentru un revo­­lutiune, care trebuia sa fie condusa de boerii de clasa 11. In capul lor era Au­tom­­bion. De aceea putem cjice că, cu­rentul anti-rusesc ce domina astatzi în Ro­­mania, a luat nascere în sinul acelor bo­­eri mai mici, cari mai liberi fata de Ru­sia, puteau să lucreze mai pe față contra ei. Acel ce a întrerupt sentimentele clasei boeresci din care făcea parte a fost An­­tohi Sion, figură impunatore noué prin sentimentele românesc­ ce le avea. 3e trecem acum la documente. (Va urma). Gh. Ghibănescu. UN ACCIDENT NUVELA 1. Intre Bele și Schaffhouse, într’un loc unde Rhinul, închis între maluri înalte, se repede fierbând d’asupra stâncelor cari îm­­pedică ori­ce navigare, apare aglomerarea condusă de turnuri vechi, de ziduri de râ­­mate, de acoperișuri, situată într’un chip pitoresc pe cele două țărmuri micste prin­­tr’uă punte acoperită, și care se muncește Laufenbourg, nume împrumutat curenților repezii și castelului. Uă calorafie uniformă și vigurosâ acopere ruinele încâ împung­­ere ale burgului,, fațadele ornamentate uu­­diniorâ ale caselor, planete pline de mușchi ale acoperișelor, clopotnița zugrăvită a bi­­sericei, stabilimentele răspândite ale pes­carilor de somn, totul e brun-roșiu, lumi­nat, ca se die ast­fel, prin jocurile străluci­­tore ale contra­curenților, prin ferberea spumei argintie. Ori­cât de puțin conside­rabil ar părea puntul acesta geografic, el se împarte între două naționalități și for­­meza două ste deosebite : Marele Lau­fenbourg este elvețian. Micul Laufenbourg este badez. Locuitorii lor sunt supuși la legi deosebite, de pildă, pe când, două parte a punții omenii sunt supuși regimu­lui militar german, în tota asprimea lui, vecinii lor din Argovia, tratați mai cu blândețe, nu pleca la regimentele lor de­cât pe vremea scurtei periade a manevre­lor anuale. In contra acestei aparente ne­dreptăți a sortei se indigna Hermann Wolf, scapat abia în ajun de cazarma, ce -i lă­sase amintiri urâte, și întors in sfârșit în belșugul de care se bucura la tata-său, hangiul de la Gasthaus zum Rothen Boss. Hanul Calului Roșiii nu e alt­ceva de­cât uă cârciumă de țară, dar situațiunea lui în mijlocul târgului îi asigura că clien­tela numerosă, aceea a țăranilor cari vin sâ-și vândâ produsele în oraș. Sunt culti­vatori bogați în câmpia fertila care se în­tinde ca u­ panglică strâmtă de verdeață între ramificările sud ale Pădurei Negre și albia Rhinului, în fața povârnișelor stân­­cose ale malului elvețian. Aceea prețuiau forte mult cutare vinuri ce se găseau in pimnițele renumite de la Calul Roșiii. Bu­cătăria de asemenea era escelentă; era destul ca să te convingi, se verji pe bă­trânul Wolf șerend pe pragul casei sale, sub firma enorma ce purta agățat de un cârlijK de fer, pe cel mai ager armăsar, care d’au­mintreli ar fi semănat unui ie­pure, daca un iepure ar avea culorea ci­reșe). Gras, cu fața rumenă, cu ochiul înecat într’ua îndoită beatitudine de bețiv și de fumător, bătrânul Wolf părea tot­dea­­una ca rumegă un prânz copios. Póte ca-și fâcea socoteala banilor ce-i aducea Calul roșia și câte-va pământuri, ce-i ră­măsese de la reposata nevastă-sa, fără să mai vorbim de negoțul cu lemnele, destul de întins, ce privea mai mult pe fiu-său; dar, în ziua ceea, hangiul cel gros n’avea vreme să moție la sare , era sărbătore în satul german, și mai totă poporațiunea de lucrători din orașul elvețian trecuse pun­tea spre a se duce acolo. Hotelul poștei nu găzduește de­cât pe burgezi; la Calul­ roșiu, clienți mai modești stau până în grădină, în uliță chiar, unde se așezase­ră masă lângă Paharele se a­­liniau cu duzinele înaintea tăcuților și pa­­cinicilor băutori, în vâluiți într’un nor gros de tutun. Se aud­ea sub balta de viță, ca­re adăpostea jocul de popice,... lovinduse cu un sgomot sec, și cele d’ântâi scâr­­țiituri de viorä chiema tineretul în sala vecină, de danț. — Gând te gândești că pentru anteia ora, de trei ani, mă găsesc aici la serba­­tore, îngâna Hermann Wolf, așe­­at la o masă sub o boltă, înaintea unui pluton înghesuit de sticle. El era, în onorea întorcerei lui mai mult, ospetele sărbătorii, al casei de­cât un ajutor activ; tatal său, în bucuria lui ROMANULU­I1 IUNIU 1887495 de a’l fi revădut, îl dispensase de ori­ce munca : «Petrecem mai ântâi!» fisese el. Și fostul soldat trăgea folos din voia asta. De dimineața începuse să închine cu prietenii, cari se grăbeau să-l salute de buna-venire. — Aide, Anton, mai bea nițel! Acest affenb­aier are un mirosi... Nu cred ca ai băut des un ast­fel de vin. — Nici chiar mai puțin bun, răspunse cu filosofie tovarășul. Beau numai apa, scii bine acesta. — De nevoie, presupun, căci scia că nu ai bani cu ce cumpăra vin,­­zise tână­rul Wolf ridând. Bea deci acum ca nu te costa nimic. — Nu, sunt deja amețit! — Prost mai ești, spuse cu dispreț fiul hangiului. Ved ca sunt mai deștept ca tine ! Când eram soldat și fâceam mustra sau garda ca uâ mașina, tu stai acasâ și te pismuiam, de­și nu aveai un ban , dar a­­cum sunt și eu liber, pot bea, pot petrece, pot să mă odihnesc, și tu nu vei avea nici aă dată acesta libertate. Nu te desrobesci de vechile deprinderi în timp de 3 ani numai. Disciplina mili­tară este una din acele deprinderi, ea este aspra, dar miseria e și mai rea, nu e așa ? Rîdea înca, și chefia făcea să reiasă re­lele sentimente cari de obiceiu stau în negra ínchisore a sufletului, unde nu sunt dorite nici de cel ce le are. Gel­l­ alt, având ochii aplecați spre pa­har, își răsucea blonda mustață cu un mâna nervosa, dar fără a se supăra. El avea răbdarea desmoșteniților, și scia că Herman putea să spue fără gând roű, lu­cruri cari din partea altuia ar fi fost în­­suflátore; era mojic, tot­deauna îl vejuse ast­fel, nu se putea să se fi îndreptat când era la regiment. Acești doui tineri, năs­cuți în condițiuni cu totul deosebite, avu­sese, pot duce, aceiași mam­ă, căci fusese nutriți de același lapte. Herman, orfan din ziua nasterei, fusese încredințat unei fe­mei din marele Laufenbourg, Berta Glaus, care-i crescuse împreună cu micul ei An­ton. Ambii fură crescuți cu aceiași îngri­jire ; din acesta causă ei se priveau ca frați . Herman vorbia fara sfiala și Anton asculta tóte fără a se plânge. Acești doui frați de lapte, cari spusese muttereken, măicuță, bunei femei, pe care fiind copi­lași ânca, o plânsese împreună. Se legase și mai mult prin acele lacrimi. Acești to­varăși de aceiași vârsta, crescuți împreuna, nu semănau câtul și de puțin unul cu altul. Cel mai bogat dintre amândoui, acela care erea îmbrăcat cu postav fin ca un burger, și care purta la jilet ca un lanț de aur, avea cu tote astea, și póte cu atât mai mult, aerul unui bădăran. Capul lui prea mare, cu păr roșiu plantat prea jos pe o frunte energică, se atașa la un gât prea scurt, care și el se ținea de niște u­­meri forte largi. Obrazul aprope pătrat, cu pometele și cu fălcile eșite, avea ceva do­­nin sub părul cel abundent al barbei și sprîncenelor. Mic și gros, întuneca tote semnele unei puteri fizice mari; numai dinții lui cei albi da ori­care atracție fi­­sionomiei ăștia, în care domnea asprimea. Dar nu zîmbea nici o dată, fiind dintre acei omeni pe cari vinul îi face posomo­râți și gălbevicioși, pe cari amorul îi face geloși, a căror tote pasiunile ținute in frîu cu multa casnă, când fac explozie sau un caracter sălbatec. Frumusețea bătutore la ochi a tânărului pe care -l tratase de găi­na plouata și de domnișor, pentru că nu vrea să-i dea lui dreptate, pârea femeiasca lângă urîciunea-i robusta. Mama lui Anton Glaus nu putuse să-i lase de­cât asta, trăsuri regulate și cor­pul mlădios, care purta, cu un fel de ele­ganță nativă, hainele cele mai proste : vestă de pânza grasă, ghetele cele înalte uzate. Natura are capricii de astea : fără să se ocupe de hainele ce au să acopere lucrarea ei, ea dă unui sărac atitudinea unui mare senior și torna pe un milionar a forma unul prost. Numai prin compa­ratele ce sugera prezența sea, fiul spala­­toresei umilea pe fiul cel bogat al hangiu­lui do­uă mie de ori mai mult de­cât ar fi putut acesta să-l umilieze cu discursu­rile lui obrasnice. Hermann nu era așa de prost ca să nu facă reflecția asta, pe când îl privea așe­zat în fața lui, rezemat cu cotul de masă cu acea expresie de melancolie gânditore ce-i era oaicînuită și care provenea pete— căci Anton nu gândea mai mult ca un alt om din clasa lui—din pricina mustaței ce atârna și a sprincenelor negre cari um­breau, moloșindu-i, ochi­i albaștrii, culorea apei adânci. — Văd dupa mutra ce o f­iel că am is­­bit drept, urmă Hermann Wolf turnându-și în pahar. Aicie, nu trebuie să luâm lucru­rile în tragic. Peștele n’a produs nimic a­­nul asta. — Când lucrezi pentru alții, n’ajungi nici vă dam­ de­cât să'ți câștigi pâinea.... și încâ tocmai cât îți trebue, răspunse An­ton supărat. Patronii își rezervă tot profi­tul, nu te folosesci de­cât cu munca. Daca ași fi putut să învăț un meșteșug... — S’au să devii savant... De ce un in­stitutor ?... întrerupse Hermann în bârne de joc. Tu eștai bine la scala, pe când eu am avut tot­d’a­una capul tare. Cu malnie­rile téle dulci și cu aeru’țl ipocrit, ți-ar fi convenit grozav. Bah ! pescuitul e un meșteșug ca un altul; în sfârșit, erea meș­­teșului tatălui tău ?1j — Un meșteșug care nu l’a îmbogățit și care n’are să mă îmbogățască nici pe mine, (Va urma). TRIUNALELE STREINE Curtea de casațiune de la Viena a pro­nunțat la­ 31 Maiü­ua sentință într’un pro­ces care a interesat cu deosebire lumea comerciala. Era faptul : Firma comercială F. H. reclamase plata unei polițe, refulata din partea acceptan­­tului, sub pretenst ca la data scadenței lipsesce milesimul; teastul respectiv al po­liței cuprinde numai cuvintele : «plătibil la 2 Februarie». Tribunalul comercial și curtea apelativa de la Viena respinse în confor­mitate reclamațiunea, fiind­ca la poliță lip­sesce una din calitățile esențiale și că prin urmare nu pote fi considerata de po­lița în regula. Curtea de casațiune însă, în urma unei reclamațiuni de revizuire a firmei reclamante, a casat sentința ambe­lor instanțe și a decis ca polița în ces­­tiune posedă deplina putere a polițelor, motivăndu-și sentința prin următorul ar­gument : Deși după articolul 4 al codului comercial indicațiunea locului, fi­el și a­­nului este absolut necesara la polițe, a­­cesta însă se înțelege pentru data emi­tere­ , dar pentru plată codul de co­­m­erciu cere numai indicațiunea timpului în genere; timpul plajei póte fi fiisat sau la vâ­­ fi hotârîta, sau după vedere sau la atât timp dupa vedere, sau atât timp după data emiterei, sau la cutare târg sau bîl­­ciu. D’aci resulta că articolul 4 al codu­lui de comercia nu prescrie ca uă cerința esențiala indicațiunea speciala a anului, arătarea milesimului la termenul plăței póte sa lipsesca, daca din tecstul polițe, se póte recunosce timpul stipulat al plă­­ței. In cașul de față resulta, dupa logică, cu data plăței (2 Februarie) nu pate fi alta de­cât­ gliua lunei care urmază dupa data emiterei poliței, căci daca era să fie 2 Februarie 1888 acceptantul ar fi trebuit în interesul său să menționeze împre­­giurarea. SOIRI ECONOMICE Operațiunile cerealelor, efectuate în portul Brăilei la 28 Mai (9 luniü). Felul Ileetol. Libre Lei Observațiun.­ Porumb 4500 611/2 6.84­ Cali * 4400 62 6.92 ^2 « , 7000 611/2 6.82 V» c 3400 62 6.95 « 3500 611/4 6.80 » 4800 58 6.20 , 2550 62 6.85 » 1350 62 6.85 « 4000 611/2 6.50 Magazie « 1350 61­2 6.62i/a ] 2300 61 6.55 , 2350 61 6.57i/a » 4000 60­/4 6.50 « 2500 60 6.471/2 « 2800 61 ‘/2 6.621/2 2000 60 6.50 « 4000 60’/4 6.50 « 1700 59»/2 6.45 , 2000 601/4 6.50 , 2000 59‘/* 6.27 «/* Orz 1900 41 3.85 Grâu 2000 57 11.50 , 3500 563/4 11.40 Caic » 2400 591 /* 13.65 , 2700 57 11.25 V. P. Sassu. ÎNTÂMPLĂRILE PILEI Fu­rtuni îngrozitore. — Cu privire la furtuna ce s’a descărcat la Câmpu­lung, cea ce citim în Monitorul Oficial: In­­ fina de 23 Maiu 1887, la orele dimineța, a fost că furtuna cu plaie înso­­­țită de grindina, în mărimea unei nuci mari și parte în mărimea unui ou, durând 5 minute, și care a adus multe devasta­­țiuni, spărgând geamurile la mai tote edi­­ficiele, a descoperit case, desrădăcinând arbori și a rănit omeni și vite. La Bughia tempesta a fost mai oribilă. Er­ s’a întâmplat uă nenorocire pe pla­toul de la Cotroceni, în lagărul regimen­tului 6 de dorobanți. Pe când se fâcea și exerciții pentru tra­gere în țintă, pușca unui soldat făcu es­­plosiune și răni pe un dorobanți forte grav la gât. Pacientul a fost transportat la spitalul militar. Femeia Marina, soția lui Ioan G. Cal­can, din comuna Urlasca, județul Brăila, în­­ ziua de 20 curent, a născut trei bâeți. Atât mama cât și copiii se gâsesc în de­plină sănătate. ACTE OFICIALE Sunt numiți: D. George Crivețianu, actual sub-prefect a pl ușile întrunite Câmpu-Târgușor din ju­dețul Prahova, director al prefecturei ace­lui județ. D. I. T. Ionescu, actual primar al urbei Câmpina din județul Prahova, sub-prefect la plășile întrunite Câmpu-Târgșor din acel județ. D. doctor D. Vitzu medic al arestului curților din Galați. D. doctor George Leonescu, medic al plășei Peatra-Muntele, din județul Neamțu. D. Al. D. Simionescu, agent de suprave­ghere al controlului la serviciul adminis­trativ și polițienesc al gărilor. ARTE. — TEATRE *** E că programul represintațiunei care se va da diséra, Vineri, la Teatrul Națio­nal în favorea victimelor de la Opera­ Co­­mică din Paris, cu concursul artiștilor so­cietari și altor artiști și amatori : Partea I: Uvertura esecutată de orchestră; Ba­nul Mărăcine, dis de d. Ștefan Velescu; Popa care scie carte, fa­să de d. G. Not­­tara; — Partea II : «Les Suites du Pre­mier Lit» comedia într’un act de Labiche, jucata de d-nele E. Popescu (Blanche,) Brunet (Claire), Guerité (Raguimé) și de d-nii Riboulet (Prudenval), Briol (Pignoi­­seau), Albert Lévy (Trébuchard);­Partea III : După uvertură, d-na M. C. Chrissen­­ghy va cânta din Favorita; d-nul Achille Lévy va cjice poesia L'Enfant de Paris­, d-na Irina Vlădoianu va cânta La Sty­­rienne din Mignon­, d-na Iulia Cocorăscu va cânta un concerto din Chopin.— Par­­tea IV: Sfredelul Dracului jucat de d-nii St. Iulian, Mih. Mateescu, N. Hagiescu, I. Jianu, I. Petrescu, Al. Catopol, d-nele Fr. Sarandi și El. Petrescu. *** Stagiunea teatrala din ierna viitare pare că va fi din cele mai animate. Mai ântâi, Asociațiunea logică pentru Opera­ Română, condusă de d-na Zoe Chrissen­­ghy și d. R. Ștefănescu, va lua Teatrul Național pentru Operă; dacă compania va reuși, contractul va fi prelungit cinci ani d’a rîndul­—acesta la Teatrul Național. La Teatrul de la Băile Eforiei, compania Ser­­ghiade va aduce un trupă de operă­ comică și operete francese subt direcțiunea lui Meynadier care ca impresariu a făcut fru­­mose stagiuni francese în Italia. Unii spun că la Băile Eforiei, a cărei scenă va fi frumos arangiată, va juca și oă campaniă română. Tot acolo va da celebrul Coque­­lin și mai celebra Sarah Bernhardt câte­va represintațiuni. *** Claymoor ne dă urmâtorele amă­nunte asupra artiștilor cari au cântat crna trecută la Bucuresci : d-na Paulina Lucca, în teatrul regal de la Stockholm a avut un colosal succes în Faust. Regele Oscar a decorat’o cu ordinele Pro­mentis et ar­­tibus. D-na Paulina Rossini cântă cu suc­ces în teatrul dal Verme la Milano. D-ra Theodorini cânta la Fenice în Veneția Norma. *** Mâne sora, Sâmbătă, 30 iuniü, trupa româna va juca la Strarri Artă's Focu Bucuresci. *** Trupa Claudius și Sandro care a jucat la Galați Carmen cu succes va veni în curând la Bucuresci pentru a juca în grădina Stavri. *** Printre personele cari se aflau la teatrul de la Opera­ Gorub­a din Paris în sera represintațiunei operei Mignon, când a fost îngrozitorul incendiu, se afla, spune (harul L’Indépendance, și d. Alecsandru Filipescu care a părăsit sala îndată ce s’a văijut focul. El d-sora Carlota Leria care era să mârgă, spune același chiar, în sera aceea la Opera­ Comică, a fost împedicată pentru că însoția la gară pe sora s­a, d-na N. B. Urechiă care se reîntorcea în țară. FELURIMI UĂ fericire neașteptată.—In una din părțile Alabamei—spun fiarele americane— s’a descoperit cărbuni pe un mare întin­dere. Un jună fată, care se afla în servi­ciu la trezoreria din Washington, și care poseda în acea parte un casă în ruină și u­ mică bucată de pământ, pe cari pă­rinții săi le părăsiseră cu desăvârșire căci nu le era de nici un folos, ’și-a vândut proprietatea cu 550,000 franci. Cu puțin timp mai nainte, mama ei voise s-o vândă pentru un suta de dolari, adică 540 franci. ULTIME SOIRI Serviciul telegrafic al «Românului» Bruxelles, 9 luni și Pedepse aspre se vor pronunța în con­tra greviștilor arestați. Lucrătorii nemulțu­miți organisază un mare meeting de pro­­tes­tare. Paris, 9 iuni­. Scriea cum că ministrul de resbel, ge­neralul Ferran, ar retrage proiectul de mo­­bilizare elaborat de generalul Boulanger, este inexacro. Generalul Ferron se va în­țelege cu comisiunea bugetului și va cere o urmă creditele necesare. Paris, 9 ianiű. Scrii private sosite din Berlin anunța că starea principelui imperial al Germaniei este forte gravă. Se­­ zice ca medicii l’au condamnat. Paris, 9 lunifi. Tratatul între Francia și Corea a fost ratificat. Trimisul guvernului francez și o­­fițerii de marină au fost primiți în audi­ența de câtre rege. Belgrad, 9 Iunifi. Causa principală a demisionărei cabine­tului Garașanin a fost neputința de a des­­lega situațiunea financiară care este forte încurcată. Regele a chemat telegrafic pe represintantul Serbiei la Viena, d. Milan Bogitchevitch, și a conferit, cu el în pri­vința formărei unui n­ou cabinet. Au mai luat parte la conferința consiliera­ de stat, d.M­icolae Ghristițchi, și generalul Protic­chi. Pânâ în momentul de față crisa ministe­riala n’a primit ânca nici un soluțiune. Consilierul de stat, d. Kristitchi, a declinat misiunea de a forma un cabinet. Belgrad . Iunt si Bande înarmate de arnăuți au năvălit în­­ ziua de 3 luni, în districtul Toplica, și au atacat carau la Karkobil­. La încie­­rarea ce a urmat un soldat din cordonul sârb a fost ucis, în d­iua de 4 luni­, Arnăuții, astă­ data împreuna c­u Nizam­l și sub comanda lui Iusbisc­a Memnvred Effendi, atacată pe co­mandantul sârbesc. Poporațiunea se afla într’un mare ferbere și e indignată din causa insistenței guvernului care nu a în­­sciințat la timp cordonul militar. Viena, 10 iuniü. (cal. ind.) Se face acum la Fellsdorf experiența a­­supra solidități a două turele cuirasate, una eșind din usina Krupp, cea­l­alta din­­tr’uă ușină austriacă. S’a tras asupra celor două turele la u­ distanță de 3,000 metri cu tunuri de 21 cent. De la început s’a putut constata un fapt surprinzător. Turela Crupp a crăpat la prima lovitura pe când cea­l­altă a rămas neatinsă. S’au tras 140 tunuri asupra turelei de sistema cea nouă, fără ai causa vre-o stri­căciune. Berlin, 10 Iunifi. Sânătatea împăratului Germaniei este puțin satisfăcătore. A trebuit sa renunțe la injecțiunile de morfina care da­tele resultate. Berlin, 10 iuniți. Doctorul Mackenzie menține părerea sea că starea principelui imperial de­și gravă nu este alarmantă. Agenția liberă. I­N­FORM­AȚI­U­NI Zgomotul privitor la plecarea MM. NL. Regele și Regina spre a asista la jubileul reginei din Enghitera nu se confirmă. —x— D. V. A. Urechiă a scris în tim­pul călătoriei sale uă nuvelă : Popa care scie carte. Acesta nuvelă va fi recitată de d. Constantin Nottara, cu ocasiunea represintațiunei pentru cei nenorociți prin jocul de la Opera comică din Paris. — X — D. N. Popovici, distinsul bari­ton, care a avut onorea acum câte­va­­ file d’a fi ascultat și felicitat de M. S. Regina, a părăsit capitala, du­­cându-se la Caransebeș (Banat), spre a studia repertoriul viitorei stagiuni a teatrului german din Pesta, unde este angagiat. Densul se va întorce în luna lui Iuliu la Sinaia, unde este poftit de M. S. Regele. Nu seim deca s’au făcut sau nu încercări din partea sferelor românej competente în ale musicei, d’a face pe d. Popovici se rămână în țară, dar în ori­ce cas ar fi de dorit ca uă asemenea putere musicală să nu fie lăsată a rătăci printre străini, când România are atât de mare ne­­voe de buni cântăreți. —x— Juriul universitar din capitală, în­tocmit pentru catedra de obstetrică de la facultatea de medicină din Iași, a terminat cu examinarea candida­ților și a recomandat prin majori­­tate de voturi pe d. dr. Bustache. —x— Ambulanța din Ilfov, sub condu­cerea d-lui dr. Penescu, se va in­stala la Domnescl. ----X---­Societatea Bucur, a croitorilor ro­mâni din capitală, va avea Dumi­nică oă petrecere cu danț la Bordeiu. Escursioniștii vor porni din strada regală și vor trece prin strada Col­­ței, Lipscani și calea Victoriei, cu musica în frunte. In cas de plaie petrecerea se va amâna pentru Dumineca viitóre. —x— D. Trandafir Djuvara, șeful divi­­siunei politice la ministerul de ex­­terne, va pleca în curând la Bel­grad în calitate de însărcinat de a­­faceri, spre a înlocui pe d. ministru­l plenipotențiar Emil Ghica, care a r • obținut un concediu de două luni. —x— I D. Sava Ștefănescu, unul dintre­­ bravii profesori ai liceului Sf. Sava, a obținut un concediu spre a pleca­­ în străinătate ca să -șî câștige di­ploma de doctor în științele natu­rale. BULETIN METEOROLOGIC 1887 Iuniü 10 Bucuresci senin Slatina senin 17 ^ Alexandria » 19+ Galați » 17 „ Baeäü » 15 » Giurgiu » 16 » Bârlad » 14 » Duși nor 18 » Botoșani nor 17 » Iași senin 17 » Brăila senin 16 » Măgurele » 11 » Buzău » 15 » Mangalia » 12 » Călărași » 15 » Petra » 16 » C.­Lung » 15 » Pitesci » 13 » Caracal » 15 » Ploiesci » 15 » Constanța » 16 » R.­Sărat » 18 » Craiova » 15 » R.Vâlcii » 14 » Dorohoi» variab 16 » Roman nov 16 » Drăgășani senin 15 » Severin senin 21 » Focșani » 15 » Sinaia » 12 » A apărut și se află de vânzare la prin­cipalele librarii din capitala Curs elemen­tar de Artilerie1 de maiorul P. St Vas­­siaü-Nasturel. Volumul este însoțit și de un atlas. A eșit de sub presa în editura d-lui E­­manoil Popescu, librar la Butesei. Micul curs de istoria Românilor însoțit de două hărți ale Imperiului Roman și a Daciei. Ediția III-a de M. S. Andrian Institutore. Acesta ediție este arangiată dupe un plan metodic cu totul nou pentru a în­lesni studiile istoriei în seclele primare de ambele secte cu totul îmbunătățită în privința stilului și materiei ce coprinde. Pred­ul unui exemplar 55 bani. Carte a­­probata dn onor. minister al instrucțiunei. D. MIHAIL D. KORNEA ADVOCAT S’a mutat de la Sf. Gheorghe în strada Brezoianu, No. 47, lângă tri­bunale și societatea Turn-Verein. Se caută împărțitori cari au fost în ser­viciul poștal. A se adresa la d. Dimopulo, strada Nouă, No. 10. D. Petru Gradisteanu, de la l­u­­niu viitor se va muta Calea Victoriei, No. 60. Dr. G. Vuiu, medic al băilor, se află în toți anii pe timpul sesonului, la băile Herculane Mehadia. Atragem atențiunea asupra anunceului Restaurantului Iordache N. Ionescu dupe pagina IV. CURSUL 1>XX^ET BURSA BUCURESCI 10 Iuniu — 4 ore p. m. Gasa Citim Renta rom. per. 1875 5°,& . — — — — Renta română amort. 5 °/C . — — — _ » (Schuldverschreib.) . — — — _ Oblig, de Stat C. F. R. 6% . — ■ _ ------­Renta rom. (Rur. conv.) 6"|e . 88 *|»------­ Împrumutul Municipal 5"/0 ■ — —-------­Scrisuri func. rurale 71,/o . . — —-------­Scrisuri func. rurale 5 °/o . , — _ ------­ Idem urbane 7°, o .... — _------­» 6°/° .... __ __ _ _ » 5°/o .... — — — _ Banca Naț. (500 1. vărs. într.) 038 1035 — — Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. d’Asig. Naț. (200 1. vărs.) 240>/­ 240 242 — _ _ — _ S. cred. mob. r (250 1. vers.) — — _ _ Soc. r. de con. (250 1. vers.­­ng­­­a 118 — Oblig. Casei Pensiunilor . . — _ _ _ Agio. . . ...................... 14 60 14­80 Sch­imb Londra 3 luni 25 35 — — » cek . . . . . 25 42"/.­­ — Paris 3 luni ..................... 100 20 — » cek . . • . . . 100 80 — — Berlin 3 luni................... 124 25 — — »cek............................. 124 85 ------­ Viena.................................. 2 !|» — — Agio........................................ 14 55 ------­ BURSE STRĂINE Curs Curs Viena 9 Iuniu de azi de ieri Napoleon d’aur Of1/» ~~ ~ Galbenul.............................. 5 99 — Imperial ....... 10 38 _ — Lira turcească..................... 10 41 —­­Argintul contra hârtie. . . 160 — — Rable hârtie comptant. . . 115 5^ —­­Acțiuni credit anstalt. . . 286 90 ------— Renta metalică 5 °/0 ... 83 — — — Renta hârtie ..................... 81 80 — — Renta an . ..... H3 10 — — Loturi turcești..................... 16 70 — — Schimb Londra 3 luni . . 127 30 —­­» Paris la vedere . . 00 45 ■*­ — » Berlin la vedere . . 62 50 — — » Amsterdam 2 luni . 105 25 ------­Paris Renta francesă 4,/a°/0 • • • 108 95 — — Renta română 5 °/o .... — — — — Renta rom. 6 °/0 C. F. R. . — — — — Credit mobiliar român... — — — — împrumutul elen 1879 . . 432 50 — —­­ 1831 cu cupon . 367 — — — Banca otomană............................511 25 — — Datoria turcească . . . . 14­75 — — Loje turce............................... 32­50 — — Schimb Londra la vedere . . 25 21 — — » Amsterdam 3 luni. . ^207 50 — — » Berlin 3 Inni • . ' 123 — — — Berlin Napoleon .,..................... 1—■ — — Renta amort. 5°/0 C, F, R. . 94 50 — — Obligațiuni nouî 6°/° . . . 106 20 — — Impr. Oppenheim..................... 107 70 — — Rubla hârtie comptant, . . 184 45 — — Schiitib Londra 3 luni. . . 20 31 ------­» Paris 2 luni ... 80 50 — — Amsterdam 2 luni .... 168 20 — — ALEX. GR. IONESCU & B. MARGU Strada Lipscani, No. 15 bis. Bucurescu, 10 Iuni si Târgul­ui-VALORI Scadența cupo­­ijer curg nelor mediu Fonduri de Stat român Renta rom. perpet. 1875 5 ° 0 1 Apr.-l Oct. 92 Renta rom. amortisabilă 5 ° 0 1 Apr.-l Oct. 95 Renta rom. (rurale conv.) 6 ° 0 1 Mai.-l Noem. 88 V» Oblig. de stat C. F. Rom. 6 ° 0 1 Ian.-Î Iuliu — Idem idem 51­ 0 Idem Împrumutul Stern 1864 7 ° 0 1 Mai.-l Sep. Imprum. Openheim 1866 8 ° 0 1 Ian.-l Iuliu Agi» M­/y Împrumuturi de orașe Imprum. oraș: Bucuresci 5 °|o L Ian.-l Iuliu 78 Idem idem din 1884 5 ° J,, I Mai-1 Noem. 93 Impr. or. B. cu prime loz fr. 20 — 36 Valori diverse Credit Fonciar Rural 7 °| S, l Ian.-l Iuliu 107 Idem Idem 50jt Idem 92 /, Credit Fonc.Drb. din Buc. 7°[|j Idem 104 idem idem 6°|,. I ea 93 idem idem 5°^, .dem 88'ja Cred Funo. Drb. din Iași 5°|0 Idem 79'/* Obi. case“ pens. fr. 300.100 Max-1 Noero 215

Next