Romanulu, iunie 1887 (Anul 31)
1887-06-11
apsanatic mai modest íq traiu, locuia la ora, dar era mai liber. Puterile străine căutau se lingușâsea pe boerii protipendadă. Rușii mai ales vedeau că numai prin boerii din clasa I póte lucra ceva în folosul ei act în România. De aceea la reglementul organic îi și favoriza forte mult. Acum boerul de jos desprețuit de Rus, sau cel puțin reluat în somn, caută a se opune din când în când celor de sus, formau el dor de multe ori un curent opus boerilor de rangul I. Așa s’a întâmplat în 1831. Pe când boerii de clasa 1 erau cu Rușii, primindu’i bine prin casele lor, se formeza atunci un complot pentru un revolutiune, care trebuia sa fie condusa de boerii de clasa 11. In capul lor era Autombion. De aceea putem cjice că, curentul anti-rusesc ce domina astatzi în Romania, a luat nascere în sinul acelor boeri mai mici, cari mai liberi fata de Rusia, puteau să lucreze mai pe față contra ei. Acel ce a întrerupt sentimentele clasei boeresci din care făcea parte a fost Antohi Sion, figură impunatore noué prin sentimentele românesc ce le avea. 3e trecem acum la documente. (Va urma). Gh. Ghibănescu. UN ACCIDENT NUVELA 1. Intre Bele și Schaffhouse, într’un loc unde Rhinul, închis între maluri înalte, se repede fierbând d’asupra stâncelor cari împedică orice navigare, apare aglomerarea condusă de turnuri vechi, de ziduri de râmate, de acoperișuri, situată într’un chip pitoresc pe cele două țărmuri micste printr’uă punte acoperită, și care se muncește Laufenbourg, nume împrumutat curenților repezii și castelului. Uă calorafie uniformă și vigurosâ acopere ruinele încâ împungere ale burgului,, fațadele ornamentate uudiniorâ ale caselor, planete pline de mușchi ale acoperișelor, clopotnița zugrăvită a bisericei, stabilimentele răspândite ale pescarilor de somn, totul e brun-roșiu, luminat, ca se die astfel, prin jocurile strălucitore ale contracurenților, prin ferberea spumei argintie. Oricât de puțin considerabil ar părea puntul acesta geografic, el se împarte între două naționalități și formeza două ste deosebite : Marele Laufenbourg este elvețian. Micul Laufenbourg este badez. Locuitorii lor sunt supuși la legi deosebite, de pildă, pe când, două parte a punții omenii sunt supuși regimului militar german, în tota asprimea lui, vecinii lor din Argovia, tratați mai cu blândețe, nu pleca la regimentele lor decât pe vremea scurtei periade a manevrelor anuale. In contra acestei aparente nedreptăți a sortei se indigna Hermann Wolf, scapat abia în ajun de cazarma, ce -i lăsase amintiri urâte, și întors in sfârșit în belșugul de care se bucura la tata-său, hangiul de la Gasthaus zum Rothen Boss. Hanul Calului Roșiii nu e altceva decât uă cârciumă de țară, dar situațiunea lui în mijlocul târgului îi asigura că clientela numerosă, aceea a țăranilor cari vin sâ-și vândâ produsele în oraș. Sunt cultivatori bogați în câmpia fertila care se întinde ca u panglică strâmtă de verdeață între ramificările sud ale Pădurei Negre și albia Rhinului, în fața povârnișelor stâncose ale malului elvețian. Aceea prețuiau forte mult cutare vinuri ce se găseau in pimnițele renumite de la Calul Roșiii. Bucătăria de asemenea era escelentă; era destul ca să te convingi, se verji pe bătrânul Wolf șerend pe pragul casei sale, sub firma enorma ce purta agățat de un cârlijK de fer, pe cel mai ager armăsar, care d’aumintreli ar fi semănat unui iepure, daca un iepure ar avea culorea cireșe). Gras, cu fața rumenă, cu ochiul înecat într’ua îndoită beatitudine de bețiv și de fumător, bătrânul Wolf părea totdeauna ca rumegă un prânz copios. Póte ca-și fâcea socoteala banilor ce-i aducea Calul roșia și câte-va pământuri, ce-i rămăsese de la reposata nevastă-sa, fără să mai vorbim de negoțul cu lemnele, destul de întins, ce privea mai mult pe fiu-său; dar, în ziua ceea, hangiul cel gros n’avea vreme să moție la sare , era sărbătore în satul german, și mai totă poporațiunea de lucrători din orașul elvețian trecuse puntea spre a se duce acolo. Hotelul poștei nu găzduește decât pe burgezi; la Calul roșiu, clienți mai modești stau până în grădină, în uliță chiar, unde se așezaseră masă lângă Paharele se aliniau cu duzinele înaintea tăcuților și pacinicilor băutori, în vâluiți într’un nor gros de tutun. Se audea sub balta de viță, care adăpostea jocul de popice,... lovinduse cu un sgomot sec, și cele d’ântâi scârțiituri de viorä chiema tineretul în sala vecină, de danț. — Gând te gândești că pentru anteia ora, de trei ani, mă găsesc aici la serbatore, îngâna Hermann Wolf, așeat la o masă sub o boltă, înaintea unui pluton înghesuit de sticle. El era, în onorea întorcerei lui mai mult, ospetele sărbătorii, al casei decât un ajutor activ; tatal său, în bucuria lui ROMANULUI1 IUNIU 1887495 de a’l fi revădut, îl dispensase de orice munca : «Petrecem mai ântâi!» fisese el. Și fostul soldat trăgea folos din voia asta. De dimineața începuse să închine cu prietenii, cari se grăbeau să-l salute de buna-venire. — Aide, Anton, mai bea nițel! Acest affenbaier are un mirosi... Nu cred ca ai băut des un astfel de vin. — Nici chiar mai puțin bun, răspunse cu filosofie tovarășul. Beau numai apa, scii bine acesta. — De nevoie, presupun, căci scia că nu ai bani cu ce cumpăra vin,zise tânărul Wolf ridând. Bea deci acum ca nu te costa nimic. — Nu, sunt deja amețit! — Prost mai ești, spuse cu dispreț fiul hangiului. Ved ca sunt mai deștept ca tine ! Când eram soldat și fâceam mustra sau garda ca uâ mașina, tu stai acasâ și te pismuiam, deși nu aveai un ban , dar acum sunt și eu liber, pot bea, pot petrece, pot să mă odihnesc, și tu nu vei avea nici aă dată acesta libertate. Nu te desrobesci de vechile deprinderi în timp de 3 ani numai. Disciplina militară este una din acele deprinderi, ea este aspra, dar miseria e și mai rea, nu e așa ? Rîdea înca, și chefia făcea să reiasă relele sentimente cari de obiceiu stau în negra ínchisore a sufletului, unde nu sunt dorite nici de cel ce le are. Gell alt, având ochii aplecați spre pahar, își răsucea blonda mustață cu un mâna nervosa, dar fără a se supăra. El avea răbdarea desmoșteniților, și scia că Herman putea să spue fără gând roű, lucruri cari din partea altuia ar fi fost însuflátore; era mojic, totdeauna îl vejuse astfel, nu se putea să se fi îndreptat când era la regiment. Acești doui tineri, născuți în condițiuni cu totul deosebite, avusese, pot duce, aceiași mamă, căci fusese nutriți de același lapte. Herman, orfan din ziua nasterei, fusese încredințat unei femei din marele Laufenbourg, Berta Glaus, care-i crescuse împreună cu micul ei Anton. Ambii fură crescuți cu aceiași îngrijire ; din acesta causă ei se priveau ca frați . Herman vorbia fara sfiala și Anton asculta tóte fără a se plânge. Acești doui frați de lapte, cari spusese muttereken, măicuță, bunei femei, pe care fiind copilași ânca, o plânsese împreună. Se legase și mai mult prin acele lacrimi. Acești tovarăși de aceiași vârsta, crescuți împreuna, nu semănau câtul și de puțin unul cu altul. Cel mai bogat dintre amândoui, acela care erea îmbrăcat cu postav fin ca un burger, și care purta la jilet ca un lanț de aur, avea cu tote astea, și póte cu atât mai mult, aerul unui bădăran. Capul lui prea mare, cu păr roșiu plantat prea jos pe o frunte energică, se atașa la un gât prea scurt, care și el se ținea de niște umeri forte largi. Obrazul aprope pătrat, cu pometele și cu fălcile eșite, avea ceva donin sub părul cel abundent al barbei și sprîncenelor. Mic și gros, întuneca tote semnele unei puteri fizice mari; numai dinții lui cei albi da oricare atracție fisionomiei ăștia, în care domnea asprimea. Dar nu zîmbea nici o dată, fiind dintre acei omeni pe cari vinul îi face posomorâți și gălbevicioși, pe cari amorul îi face geloși, a căror tote pasiunile ținute in frîu cu multa casnă, când fac explozie sau un caracter sălbatec. Frumusețea bătutore la ochi a tânărului pe care -l tratase de găina plouata și de domnișor, pentru că nu vrea să-i dea lui dreptate, pârea femeiasca lângă urîciunea-i robusta. Mama lui Anton Glaus nu putuse să-i lase decât asta, trăsuri regulate și corpul mlădios, care purta, cu un fel de eleganță nativă, hainele cele mai proste : vestă de pânza grasă, ghetele cele înalte uzate. Natura are capricii de astea : fără să se ocupe de hainele ce au să acopere lucrarea ei, ea dă unui sărac atitudinea unui mare senior și torna pe un milionar a forma unul prost. Numai prin comparatele ce sugera prezența sea, fiul spalatoresei umilea pe fiul cel bogat al hangiului două mie de ori mai mult decât ar fi putut acesta să-l umilieze cu discursurile lui obrasnice. Hermann nu era așa de prost ca să nu facă reflecția asta, pe când îl privea așezat în fața lui, rezemat cu cotul de masă cu acea expresie de melancolie gânditore ce-i era oaicînuită și care provenea pete— căci Anton nu gândea mai mult ca un alt om din clasa lui—din pricina mustaței ce atârna și a sprincenelor negre cari umbreau, moloșindu-i, ochii albaștrii, culorea apei adânci. — Văd dupa mutra ce o fiel că am isbit drept, urmă Hermann Wolf turnându-și în pahar. Aicie, nu trebuie să luâm lucrurile în tragic. Peștele n’a produs nimic anul asta. — Când lucrezi pentru alții, n’ajungi nici vă dam decât să'ți câștigi pâinea.... și încâ tocmai cât îți trebue, răspunse Anton supărat. Patronii își rezervă tot profitul, nu te folosesci decât cu munca. Daca ași fi putut să învăț un meșteșug... — S’au să devii savant... De ce un institutor ?... întrerupse Hermann în bârne de joc. Tu eștai bine la scala, pe când eu am avut totd’auna capul tare. Cu malnierile téle dulci și cu aeru’țl ipocrit, ți-ar fi convenit grozav. Bah ! pescuitul e un meșteșug ca un altul; în sfârșit, erea meșteșului tatălui tău ?1j — Un meșteșug care nu l’a îmbogățit și care n’are să mă îmbogățască nici pe mine, (Va urma). TRIUNALELE STREINE Curtea de casațiune de la Viena a pronunțat la 31 Maiüua sentință într’un proces care a interesat cu deosebire lumea comerciala. Era faptul : Firma comercială F. H. reclamase plata unei polițe, refulata din partea acceptantului, sub pretenst ca la data scadenței lipsesce milesimul; teastul respectiv al poliței cuprinde numai cuvintele : «plătibil la 2 Februarie». Tribunalul comercial și curtea apelativa de la Viena respinse în conformitate reclamațiunea, fiindca la poliță lipsesce una din calitățile esențiale și că prin urmare nu pote fi considerata de polița în regula. Curtea de casațiune însă, în urma unei reclamațiuni de revizuire a firmei reclamante, a casat sentința ambelor instanțe și a decis ca polița în cestiune posedă deplina putere a polițelor, motivăndu-și sentința prin următorul argument : Deși după articolul 4 al codului comercial indicațiunea locului, fiel și anului este absolut necesara la polițe, acesta însă se înțelege pentru data emitere , dar pentru plată codul de comerciu cere numai indicațiunea timpului în genere; timpul plajei póte fi fiisat sau la vâ fi hotârîta, sau după vedere sau la atât timp dupa vedere, sau atât timp după data emiterei, sau la cutare târg sau bîlciu. D’aci resulta că articolul 4 al codului de comercia nu prescrie ca uă cerința esențiala indicațiunea speciala a anului, arătarea milesimului la termenul plăței póte sa lipsesca, daca din tecstul polițe, se póte recunosce timpul stipulat al plăței. In cașul de față resulta, dupa logică, cu data plăței (2 Februarie) nu pate fi alta decât gliua lunei care urmază dupa data emiterei poliței, căci daca era să fie 2 Februarie 1888 acceptantul ar fi trebuit în interesul său să menționeze împregiurarea. SOIRI ECONOMICE Operațiunile cerealelor, efectuate în portul Brăilei la 28 Mai (9 luniü). Felul Ileetol. Libre Lei Observațiun. Porumb 4500 611/2 6.84 Cali * 4400 62 6.92 ^2 « , 7000 611/2 6.82 V» c 3400 62 6.95 « 3500 611/4 6.80 » 4800 58 6.20 , 2550 62 6.85 » 1350 62 6.85 « 4000 611/2 6.50 Magazie « 1350 612 6.62i/a ] 2300 61 6.55 , 2350 61 6.57i/a » 4000 60/4 6.50 « 2500 60 6.471/2 « 2800 61 ‘/2 6.621/2 2000 60 6.50 « 4000 60’/4 6.50 « 1700 59»/2 6.45 , 2000 601/4 6.50 , 2000 59‘/* 6.27 «/* Orz 1900 41 3.85 Grâu 2000 57 11.50 , 3500 563/4 11.40 Caic » 2400 591 /* 13.65 , 2700 57 11.25 V. P. Sassu. ÎNTÂMPLĂRILE PILEI Furtuni îngrozitore. — Cu privire la furtuna ce s’a descărcat la Câmpulung, cea ce citim în Monitorul Oficial: In fina de 23 Maiu 1887, la orele dimineța, a fost că furtuna cu plaie însoțită de grindina, în mărimea unei nuci mari și parte în mărimea unui ou, durând 5 minute, și care a adus multe devastațiuni, spărgând geamurile la mai tote edificiele, a descoperit case, desrădăcinând arbori și a rănit omeni și vite. La Bughia tempesta a fost mai oribilă. Er s’a întâmplat uă nenorocire pe platoul de la Cotroceni, în lagărul regimentului 6 de dorobanți. Pe când se fâcea și exerciții pentru tragere în țintă, pușca unui soldat făcu esplosiune și răni pe un dorobanți forte grav la gât. Pacientul a fost transportat la spitalul militar. Femeia Marina, soția lui Ioan G. Calcan, din comuna Urlasca, județul Brăila, în ziua de 20 curent, a născut trei bâeți. Atât mama cât și copiii se gâsesc în deplină sănătate. ACTE OFICIALE Sunt numiți: D. George Crivețianu, actual sub-prefect a pl ușile întrunite Câmpu-Târgușor din județul Prahova, director al prefecturei acelui județ. D. I. T. Ionescu, actual primar al urbei Câmpina din județul Prahova, sub-prefect la plășile întrunite Câmpu-Târgșor din acel județ. D. doctor D. Vitzu medic al arestului curților din Galați. D. doctor George Leonescu, medic al plășei Peatra-Muntele, din județul Neamțu. D. Al. D. Simionescu, agent de supraveghere al controlului la serviciul administrativ și polițienesc al gărilor. ARTE. — TEATRE *** E că programul represintațiunei care se va da diséra, Vineri, la Teatrul Național în favorea victimelor de la Opera Comică din Paris, cu concursul artiștilor societari și altor artiști și amatori : Partea I: Uvertura esecutată de orchestră; Banul Mărăcine, dis de d. Ștefan Velescu; Popa care scie carte, fasă de d. G. Nottara; — Partea II : «Les Suites du Premier Lit» comedia într’un act de Labiche, jucata de d-nele E. Popescu (Blanche,) Brunet (Claire), Guerité (Raguimé) și de d-nii Riboulet (Prudenval), Briol (Pignoiseau), Albert Lévy (Trébuchard);Partea III : După uvertură, d-na M. C. Chrissenghy va cânta din Favorita; d-nul Achille Lévy va cjice poesia L'Enfant de Paris, d-na Irina Vlădoianu va cânta La Styrienne din Mignon, d-na Iulia Cocorăscu va cânta un concerto din Chopin.— Partea IV: Sfredelul Dracului jucat de d-nii St. Iulian, Mih. Mateescu, N. Hagiescu, I. Jianu, I. Petrescu, Al. Catopol, d-nele Fr. Sarandi și El. Petrescu. *** Stagiunea teatrala din ierna viitare pare că va fi din cele mai animate. Mai ântâi, Asociațiunea logică pentru Opera Română, condusă de d-na Zoe Chrissenghy și d. R. Ștefănescu, va lua Teatrul Național pentru Operă; dacă compania va reuși, contractul va fi prelungit cinci ani d’a rîndul—acesta la Teatrul Național. La Teatrul de la Băile Eforiei, compania Serghiade va aduce un trupă de operă comică și operete francese subt direcțiunea lui Meynadier care ca impresariu a făcut frumose stagiuni francese în Italia. Unii spun că la Băile Eforiei, a cărei scenă va fi frumos arangiată, va juca și oă campaniă română. Tot acolo va da celebrul Coquelin și mai celebra Sarah Bernhardt câteva represintațiuni. *** Claymoor ne dă urmâtorele amănunte asupra artiștilor cari au cântat crna trecută la Bucuresci : d-na Paulina Lucca, în teatrul regal de la Stockholm a avut un colosal succes în Faust. Regele Oscar a decorat’o cu ordinele Promentis et artibus. D-na Paulina Rossini cântă cu succes în teatrul dal Verme la Milano. D-ra Theodorini cânta la Fenice în Veneția Norma. *** Mâne sora, Sâmbătă, 30 iuniü, trupa româna va juca la Strarri Artă's Focu Bucuresci. *** Trupa Claudius și Sandro care a jucat la Galați Carmen cu succes va veni în curând la Bucuresci pentru a juca în grădina Stavri. *** Printre personele cari se aflau la teatrul de la Opera Goruba din Paris în sera represintațiunei operei Mignon, când a fost îngrozitorul incendiu, se afla, spune (harul L’Indépendance, și d. Alecsandru Filipescu care a părăsit sala îndată ce s’a văijut focul. El d-sora Carlota Leria care era să mârgă, spune același chiar, în sera aceea la Opera Comică, a fost împedicată pentru că însoția la gară pe sora sa, d-na N. B. Urechiă care se reîntorcea în țară. FELURIMI UĂ fericire neașteptată.—In una din părțile Alabamei—spun fiarele americane— s’a descoperit cărbuni pe un mare întindere. Un jună fată, care se afla în serviciu la trezoreria din Washington, și care poseda în acea parte un casă în ruină și u mică bucată de pământ, pe cari părinții săi le părăsiseră cu desăvârșire căci nu le era de nici un folos, ’și-a vândut proprietatea cu 550,000 franci. Cu puțin timp mai nainte, mama ei voise s-o vândă pentru un suta de dolari, adică 540 franci. ULTIME SOIRI Serviciul telegrafic al «Românului» Bruxelles, 9 luni și Pedepse aspre se vor pronunța în contra greviștilor arestați. Lucrătorii nemulțumiți organisază un mare meeting de protestare. Paris, 9 iuni. Scriea cum că ministrul de resbel, generalul Ferran, ar retrage proiectul de mobilizare elaborat de generalul Boulanger, este inexacro. Generalul Ferron se va înțelege cu comisiunea bugetului și va cere o urmă creditele necesare. Paris, 9 ianiű. Scrii private sosite din Berlin anunța că starea principelui imperial al Germaniei este forte gravă. Se zice ca medicii l’au condamnat. Paris, 9 lunifi. Tratatul între Francia și Corea a fost ratificat. Trimisul guvernului francez și ofițerii de marină au fost primiți în audiența de câtre rege. Belgrad, 9 Iunifi. Causa principală a demisionărei cabinetului Garașanin a fost neputința de a deslega situațiunea financiară care este forte încurcată. Regele a chemat telegrafic pe represintantul Serbiei la Viena, d. Milan Bogitchevitch, și a conferit, cu el în privința formărei unui nou cabinet. Au mai luat parte la conferința consiliera de stat, d.Micolae Ghristițchi, și generalul Proticchi. Pânâ în momentul de față crisa ministeriala n’a primit ânca nici un soluțiune. Consilierul de stat, d. Kristitchi, a declinat misiunea de a forma un cabinet. Belgrad . Iunt si Bande înarmate de arnăuți au năvălit în ziua de 3 luni, în districtul Toplica, și au atacat carau la Karkobil. La încierarea ce a urmat un soldat din cordonul sârb a fost ucis, în diua de 4 luni, Arnăuții, astă data împreuna cu Nizaml și sub comanda lui Iusbisca Memnvred Effendi, atacată pe comandantul sârbesc. Poporațiunea se afla într’un mare ferbere și e indignată din causa insistenței guvernului care nu a însciințat la timp cordonul militar. Viena, 10 iuniü. (cal. ind.) Se face acum la Fellsdorf experiența asupra solidități a două turele cuirasate, una eșind din usina Krupp, cealalta dintr’uă ușină austriacă. S’a tras asupra celor două turele la u distanță de 3,000 metri cu tunuri de 21 cent. De la început s’a putut constata un fapt surprinzător. Turela Crupp a crăpat la prima lovitura pe când cealaltă a rămas neatinsă. S’au tras 140 tunuri asupra turelei de sistema cea nouă, fără ai causa vre-o stricăciune. Berlin, 10 Iunifi. Sânătatea împăratului Germaniei este puțin satisfăcătore. A trebuit sa renunțe la injecțiunile de morfina care datele resultate. Berlin, 10 iuniți. Doctorul Mackenzie menține părerea sea că starea principelui imperial deși gravă nu este alarmantă. Agenția liberă. INFORMAȚIUNI Zgomotul privitor la plecarea MM. NL. Regele și Regina spre a asista la jubileul reginei din Enghitera nu se confirmă. —x— D. V. A. Urechiă a scris în timpul călătoriei sale uă nuvelă : Popa care scie carte. Acesta nuvelă va fi recitată de d. Constantin Nottara, cu ocasiunea represintațiunei pentru cei nenorociți prin jocul de la Opera comică din Paris. — X — D. N. Popovici, distinsul bariton, care a avut onorea acum câteva file d’a fi ascultat și felicitat de M. S. Regina, a părăsit capitala, ducându-se la Caransebeș (Banat), spre a studia repertoriul viitorei stagiuni a teatrului german din Pesta, unde este angagiat. Densul se va întorce în luna lui Iuliu la Sinaia, unde este poftit de M. S. Regele. Nu seim deca s’au făcut sau nu încercări din partea sferelor românej competente în ale musicei, d’a face pe d. Popovici se rămână în țară, dar în orice cas ar fi de dorit ca uă asemenea putere musicală să nu fie lăsată a rătăci printre străini, când România are atât de mare nevoe de buni cântăreți. —x— Juriul universitar din capitală, întocmit pentru catedra de obstetrică de la facultatea de medicină din Iași, a terminat cu examinarea candidaților și a recomandat prin majoritate de voturi pe d. dr. Bustache. —x— Ambulanța din Ilfov, sub conducerea d-lui dr. Penescu, se va instala la Domnescl. ----X---Societatea Bucur, a croitorilor români din capitală, va avea Duminică oă petrecere cu danț la Bordeiu. Escursioniștii vor porni din strada regală și vor trece prin strada Colței, Lipscani și calea Victoriei, cu musica în frunte. In cas de plaie petrecerea se va amâna pentru Dumineca viitóre. —x— D. Trandafir Djuvara, șeful divisiunei politice la ministerul de externe, va pleca în curând la Belgrad în calitate de însărcinat de afaceri, spre a înlocui pe d. ministrul plenipotențiar Emil Ghica, care a r • obținut un concediu de două luni. —x— I D. Sava Ștefănescu, unul dintre bravii profesori ai liceului Sf. Sava, a obținut un concediu spre a pleca în străinătate ca să -șî câștige diploma de doctor în științele naturale. BULETIN METEOROLOGIC 1887 Iuniü 10 Bucuresci senin Slatina senin 17 ^ Alexandria » 19+ Galați » 17 „ Baeäü » 15 » Giurgiu » 16 » Bârlad » 14 » Duși nor 18 » Botoșani nor 17 » Iași senin 17 » Brăila senin 16 » Măgurele » 11 » Buzău » 15 » Mangalia » 12 » Călărași » 15 » Petra » 16 » C.Lung » 15 » Pitesci » 13 » Caracal » 15 » Ploiesci » 15 » Constanța » 16 » R.Sărat » 18 » Craiova » 15 » R.Vâlcii » 14 » Dorohoi» variab 16 » Roman nov 16 » Drăgășani senin 15 » Severin senin 21 » Focșani » 15 » Sinaia » 12 » A apărut și se află de vânzare la principalele librarii din capitala Curs elementar de Artilerie1 de maiorul P. St Vassiaü-Nasturel. Volumul este însoțit și de un atlas. A eșit de sub presa în editura d-lui Emanoil Popescu, librar la Butesei. Micul curs de istoria Românilor însoțit de două hărți ale Imperiului Roman și a Daciei. Ediția III-a de M. S. Andrian Institutore. Acesta ediție este arangiată dupe un plan metodic cu totul nou pentru a înlesni studiile istoriei în seclele primare de ambele secte cu totul îmbunătățită în privința stilului și materiei ce coprinde. Predul unui exemplar 55 bani. Carte aprobata dn onor. minister al instrucțiunei. D. MIHAIL D. KORNEA ADVOCAT S’a mutat de la Sf. Gheorghe în strada Brezoianu, No. 47, lângă tribunale și societatea Turn-Verein. Se caută împărțitori cari au fost în serviciul poștal. A se adresa la d. Dimopulo, strada Nouă, No. 10. D. Petru Gradisteanu, de la luniu viitor se va muta Calea Victoriei, No. 60. Dr. G. Vuiu, medic al băilor, se află în toți anii pe timpul sesonului, la băile Herculane Mehadia. Atragem atențiunea asupra anunceului Restaurantului Iordache N. Ionescu dupe pagina IV. CURSUL 1>XX^ET BURSA BUCURESCI 10 Iuniu — 4 ore p. m. Gasa Citim Renta rom. per. 1875 5°,& . — — — — Renta română amort. 5 °/C . — — — _ » (Schuldverschreib.) . — — — _ Oblig, de Stat C. F. R. 6% . — ■ _ ------Renta rom. (Rur. conv.) 6"|e . 88 *|»------ Împrumutul Municipal 5"/0 ■ — —-------Scrisuri func. rurale 71,/o . . — —-------Scrisuri func. rurale 5 °/o . , — _ ------ Idem urbane 7°, o .... — _------» 6°/° .... __ __ _ _ » 5°/o .... — — — _ Banca Naț. (500 1. vărs. într.) 038 1035 — — Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. d’Asig. Naț. (200 1. vărs.) 240>/ 240 242 — _ _ — _ S. cred. mob. r (250 1. vers.) — — _ _ Soc. r. de con. (250 1. vers.nga 118 — Oblig. Casei Pensiunilor . . — _ _ _ Agio. . . ...................... 14 60 1480 Schimb Londra 3 luni 25 35 — — » cek . . . . . 25 42"/. — Paris 3 luni ..................... 100 20 — » cek . . • . . . 100 80 — — Berlin 3 luni................... 124 25 — — »cek............................. 124 85 ------ Viena.................................. 2 !|» — — Agio........................................ 14 55 ------ BURSE STRĂINE Curs Curs Viena 9 Iuniu de azi de ieri Napoleon d’aur Of1/» ~~ ~ Galbenul.............................. 5 99 — Imperial ....... 10 38 _ — Lira turcească..................... 10 41 —Argintul contra hârtie. . . 160 — — Rable hârtie comptant. . . 115 5^ —Acțiuni credit anstalt. . . 286 90 ------— Renta metalică 5 °/0 ... 83 — — — Renta hârtie ..................... 81 80 — — Renta an . ..... H3 10 — — Loturi turcești..................... 16 70 — — Schimb Londra 3 luni . . 127 30 —» Paris la vedere . . 00 45 ■* — » Berlin la vedere . . 62 50 — — » Amsterdam 2 luni . 105 25 ------Paris Renta francesă 4,/a°/0 • • • 108 95 — — Renta română 5 °/o .... — — — — Renta rom. 6 °/0 C. F. R. . — — — — Credit mobiliar român... — — — — împrumutul elen 1879 . . 432 50 — — 1831 cu cupon . 367 — — — Banca otomană............................511 25 — — Datoria turcească . . . . 1475 — — Loje turce............................... 3250 — — Schimb Londra la vedere . . 25 21 — — » Amsterdam 3 luni. . ^207 50 — — » Berlin 3 Inni • . ' 123 — — — Berlin Napoleon .,..................... 1—■ — — Renta amort. 5°/0 C, F, R. . 94 50 — — Obligațiuni nouî 6°/° . . . 106 20 — — Impr. Oppenheim..................... 107 70 — — Rubla hârtie comptant, . . 184 45 — — Schiitib Londra 3 luni. . . 20 31 ------» Paris 2 luni ... 80 50 — — Amsterdam 2 luni .... 168 20 — — ALEX. GR. IONESCU & B. MARGU Strada Lipscani, No. 15 bis. Bucurescu, 10 Iuni si Târgului-VALORI Scadența cupoijer curg nelor mediu Fonduri de Stat român Renta rom. perpet. 1875 5 ° 0 1 Apr.-l Oct. 92 Renta rom. amortisabilă 5 ° 0 1 Apr.-l Oct. 95 Renta rom. (rurale conv.) 6 ° 0 1 Mai.-l Noem. 88 V» Oblig. de stat C. F. Rom. 6 ° 0 1 Ian.-Î Iuliu — Idem idem 51 0 Idem Împrumutul Stern 1864 7 ° 0 1 Mai.-l Sep. Imprum. Openheim 1866 8 ° 0 1 Ian.-l Iuliu Agi» M/y Împrumuturi de orașe Imprum. oraș: Bucuresci 5 °|o L Ian.-l Iuliu 78 Idem idem din 1884 5 ° J,, I Mai-1 Noem. 93 Impr. or. B. cu prime loz fr. 20 — 36 Valori diverse Credit Fonciar Rural 7 °| S, l Ian.-l Iuliu 107 Idem Idem 50jt Idem 92 /, Credit Fonc.Drb. din Buc. 7°[|j Idem 104 idem idem 6°|,. I ea 93 idem idem 5°^, .dem 88'ja Cred Funo. Drb. din Iași 5°|0 Idem 79'/* Obi. case“ pens. fr. 300.100 Max-1 Noero 215