Romanulu, iunie 1887 (Anul 31)

1887-06-25

secundar de gimnasiu și liceu vor merge sa depuna esamenele înaintea comisiunilor ministeriale. Orele de esamen în institut sunt de la 8—11 și de la 2—4. UN RUS ARESTAT In privința rusului arestat în județul Ia­lomița, care se bănuia a fi autorul crimei din calea Moșilor și care a fost adus a­­sprá în Capitală, Voința Națională pote comunica de uă cam­dată urmatorele : El se numesce Gudorschi Clemnaț și este originar din Rusia de unde lipseșce, sosit în țară la noi, cu puțin înainte de comiterea crimei din calea Moșilor. Este îmbrăcat prost, aprope sdrențeros , vorbesce și scrie bine franțuzesce. El a declarat că a cunoscut pe victima Galavanoff. A­zi acest individ a fost confruntat cu patru muscați, cari au declarat că nu re­cunosc în persona s ca pe adevăratul autor Unul din acești patru, băiatul din pră­vălia asasinatului Galavanoff, a declarat că autorul adevărat al crimei nu purta barba și era mai slab de­cât sus numitul. Ast­fel nu se pute spune cu certitudine dacâ el este autorul crimei. Fratele lui Galavanoff, care se află sta­bilit la Brăila, a fost ch­emat telegrafic în Bucureșci. CONSTATAREA FILOCSEREI D. Ministru al domeniilor a trimis tutu­ror prefecților din­­ era urmatorea circu­lară : Domnule prefect. Referindu-me la circulara No. 21.316 din 1887, găsesc de trebuință a ve în­drepta instrucțiunea de față asupra mo­dului de procedare în cercetările ce aveți a face, precum și asupra principalelor simp­­tome din care puteți deduce că un vie este atinsă de filocseră. Primarii și ajutorele lor, cari în cașul de față vor pleca din capul unui plaiü de vii și ținându-se pe­nă slemnă, vale sau deal, vor cerceta d’arândul fie­care vie, întreținându-se asupra stăreț­ei ca vierul sau posesorul ei, și când din acesta con­vorbire ar rezulta că în vie existâ câte­va vițe uscate sau pe cale de uscăciune, care în general une­ori este atribuită degeră­­turei, iar alte­ori aplicațiunei surabundente a gunoiului, și încă a gunoiului nedes­compus bine, acea vie lasă grava bănuială că este atinsă de filocsera. Acestor două cause, degeraturei și ex­cesului gunoierei, se atribuirâ de către vi­ticultori primele uscăciuni pricinuite de fi­­locseră în viile din județul Prahova, încă de pe la anul 1880. Când din cercetările urmate nu ar re­sulta nici un indice de felul celui espus, atunci uă vedere pe cât se pate mai a­­menințită asupra întregimei viei este ne­apărat, a se face , în acest scop, din câte­va posițiuni mai pronunțate ale viei: cer­cetătorul se’și arunce uă vedere asupra diferitelor ei părți, și apoi se’și îndrepteze pașii asupra acelor unde ochiul­­ l-a arătat că vegetațiune mai șubreda, mai pală. A­­juns aci, va examina cu deamănuntul sta­rea vitelor, și déca va constata că între vegetațiunea acelor vițe și a altora din prejur cari le înconjură existâ­uă diferență în vegetațiune și anume: că foile celor d’anteiü ar fi mai mici și mai puțin vertil, că vitele nu ar fi îmbrăcate în foi ca cele­­l­alte și statura lor ar fi chiar mai mică, atunci se poate spune cu siguranță că acea­­­­ vie este atinsă de filocseră. Acestea sunt simptomele esterdere după cari se pot conduce agenții cercetători în constatările ce au a face. Nu insist asupra simptomelor rădăcina­­te, fiind lăsată cercetarea lor unor a­nume agenți ai ministerului. Vă notez éase, d-le prefect, că între vă vie și alta și chiar în aceiași vie exista di­­ferințe de vegetațiune, diferințe cari sunt inervite calitatei și situațiunei pământului, dar podgorenii cunosc acest fenomen ve­getativ și ast­fel el nu pote da nascere la nici uă confuzie în recunoscerea viilor bolnave. Cată se va mai notez încă primele simpto­­me ale aparițiunei filoxerei. Ea se manifestă în pământurile nisipase sau pietróse după castele sudice sau sud-vestice, căci aci vi­tele sunt mai slabe și nu pot resista mai mult timp. Pe văi, unde în general pă­mântul este mai substanțial și umezela se păstreză mai mult timp, vitele sunt mai resistente contra filoxerei și simptomele esteriore nu se manifestă de­cât după câți­va ani mai târziu și adesea chiar după ce castele sudice au fost cu desăvârșire ni­micite. Acestea fiind instrucțiunile care pot ser­vi la recunoscerea viilor filoxerate, ve rog, d-le prefect, a face ca ele să fie ex­­plicate și înțelese de către toți primarii din localitățile podgorene ale județului, grabindu-ve cât putința permite ca cerce­tarea tuturor viilor se íncepa pe dată, îna­intând ministerului treptat sei­ițe de viile bănuite, ca se putá trimite la tim­p per­sone esperte cari se constate definitiv de­­câ filoxera existâ în acele vii. Primiți, ve rog, d-le prefect, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. Ministru: V. Gheorghian. SC1RI ECONOMICE In cfiua de 5 curent, dice Ecoul Seve­­rerinului, a cădut piatră în cantitate forte mare mai în tot plaiul Cloșiani distrugând cu desâvîrșire pomele, viile și recolta po­rumbului, și a grâului. Acesta s’a observat imediat ca conse­cința acelei grindine, simțindu-se frig ca in timp de tomna. Locuitorii au perdut ori­ce speranță de recoltă a acestui an. Citim în «Democratul» din Ploesoi : Ploile, câte au căzut pene acum, au fost din nenorocire parțiale, așa că, pe când în Ploesci și în partea de răsărit au fost torențiale, la marginea sea, în partea de Miadâ­ch și cea de Apus, de la uă dis­tanță ore­care, seceta continuă.­­ Ast­fel porumburile târdii n’au mai putut resari și sunt perdute, iar ovezele au rămas forte mici în cat nu pot da nici un nutreț cum trebue pentru vite. Așa­dar scumpi­rea ovodului pe aici este ca și sigură. Tutova ne comunică . Seceta continuă pe la noi, afară de câ­te­va ploui parțiale ce au căzut în mai multe părți ale județului nostru. Porumbu prin multe locuri nu a răsărit, încă, iar cel ce a răsărit nu se pote prăși din causa uscăciunei. Se speră că în urma plo­ilor parțiale ce au cădut semănăturile se vor îndrepta. Timpul continuă a fi ploios. Operațiunile cerealelor, efectuate în portul Brăilei la 11­­ 23­ luniü. Felul nectar. Libre­tei Observ­ațiuni Porumb 3800 591/s 6.40 Caii < 10700 591 la 6.44 * 8700 58­/2 6.30 « 5000 60 6.49 , 3500 601/* 6.4­ 51/a , 5000 591/2 6.35 * 5000 59 6.40 » « 3500 60 6.40 c 5000 60 6.50 » 1200 62^2 6.72,/a » * 1270 62 31* 6.75 « 5200 58 6.20 . 6500 63 6.70 Magazie * 1800 601­­­ 6.30 » 1700 . 60 6.33 Orz 3000 411/4­3.72 */­ V. P. Sassu. ÎNTÂMPLĂRILE PILEI­ Eri, pe scările halei din piața Mare, a cădut mort gardistul care era acolo de serviciu. După cum spune Lupta, până când nu a venit căpitanul Stanciulescu, corpul s’a lăsat în starea în care a cădut, podit de două jandarmi, cu pușcile. Asasinat. — La 5 curent,­ perceptorul Dăescu din comuna Jirovu, județul Mehe­dinți, a fost împușcat în sala casei sale în dimineța acelei fiile, fără ca autorul să se fi putut descoperi până acum. Bătrânețe adâncit.—In orașul Babadag, județul Tulcea, a încetat din viață femeia Zamfira Paul, în etate de 112 ani. Bou omorît de tren.—Trenul de per­­sone, ce vine despre Buzéu la ora 3 p. m., a ajuns să fie fatal, v­ice Democratul. După ce a omorît­­ zilele acestea pe femeia unui cantonier dintre rîul Teleajenu și Ploesoi, a mai omorît și erl la 9 curent, locul unui locuitor pe când era se trecu podul peste Teleajen. Boul a fost aruncat de la înălțime în apa rîului. ACTE OFICIALE Sunt numiți și permutați : D. Victor Gopa, actual procuror la tri­bunalul Ilfov, în aceiași calitate la tribu­nalul Prahova; D. G. Cârlova, fost supleant la tribu­nalul Argeș, procuror la tribunalul Ilfov. D. C. I. Pârvulescu, actual procuror la tribunalul Olt, în aceiași calitate la tribu­nalul Mehedinți. D. M. Măinescu, actual supleant la tri­bunalul Romanațî, procuror la tribunalul Olt. D. I. Stătescu, actual judecător al oco­lului Caracal, supleant la tribunalul Ro­­manați. D. N. G. Custurea, judecător al ocolu­lui 1 Caracal. D. Tom­a Demetrescu, fost substitut, pro­curor la tribunalul Teleorman. ARTE. — TEATRE *** Disero, Vineri, la Stavri, pentru de­butul trupei de opere și operete francese, de sub direcțiunea d-lui Claudius, se va juca Le Jour et la Nuit. *** Adi s’a făcut în sala Ateneului esa­­menul clasei de contrabas (prof. E. Cari­­ni) și clasei de violină (prof. Al. Flechte­mache­r). ROMANULU 25 IUNIU 1887 Sâmbătă, 13 luni­, esamen de pia­­nu, Duminică esamen de violină, tot în sa­la Ateneului. *** La Dacia, Sâmbătă, 13 luni­, se va juca, în deficiu,­ Regimentul­­ de Fete și Rețeta pentru secre. *** Tot la Dacia, Duminică 14 luni­, Nobleță sub Ludovic XV. D. Ion Anes­tin, angagiat în trupa de la Dacia, va juca în acesta operetă rolul lui Rafael, maes­tru de cismărie. *** La Teatrul Dacia Marți, 16 (28) Iunie, represintațiune extraordinară, dată în be­neficiul incendiaților din Botoșani. Se va juca piesa Domnia Femeilor. *** Un serbare de caritate în folosul in­cendiaților din Botoșani și din Eperjes, va avea loc Sâmbătă, 13 (25) iunie 1887 și data prin Casinul austro-ungar din Bucu­­resci în gradina și salonele sale str. Aca­demiei (casele Blaremberg). PROGRAMA Partea 1 1. Hoch Habsburg, marș, esecutat de orchestra compusă din băeți. 2. Italiana în Algeria. 3. Producțiune musicală esecutată de orchestra societăți. 4. Cântec din opereta Țiganul-baron , esecutatâ de domnișora de Modelhart. 5. Nunta Țârănescă esecutatâ de or­chestra de bacdl. Partea 2-a 6. Iulian e blond séu brun, comedie în­­tr’un act, în care joca artiștii Teatrului National, d-na Amelie Nottara, domnii Sf Iulian și I. Petrescu. Partea 3-a 7. Producțiunea musicală esecutata de orchestra societății Lyra. 8. Duet din opereta «Țiganul Baron», e­­secutat de d-șora, Roth și d. K. Reisz. 9. «Fanesi-Csárdés, esecutata de orches­tra de băieți. 10. «Concert la citera», esecutat de d. prof Grüber. 11. Traumwalzer, din opereta «der Feld­prediger», esecutat de orchestra de băeți 12. Marșul național esecutat de acelaș­orchestra. 1 Partea 4-a Danțul cu diferite danțuri naționale la 11 ore de sera. Grădina va fi minunat decorată și ilu­minată. FELURIMI est­e opresiune misteriosă. Acum câte­va zile s’a produs uă esplosiune la Par­­tick, un foburg din Glasgow, în Englitera, în împregiurările următore . Un copil, John Brown, găsise pe grila­jul unei vitrine a unei prăvălii din veci­nătate, un tub de zinc în care se afla uă substanță galbue. Arâtându-l tatălui său, acesta îl sfătui­se­­ l ducă la biuroul de poliție. Pe drum el întâlni alți copii și voind să se face apropiată un chibrit aprins de tub. D’uă dată se produse­ră detunătură forte mare; totul se sfărâmă în mii de bucăți și răni trei-spre-grece copil. Șapte din el fură duși la părinții lor, ci șase cari erau mai greu răniți, fură duși la spital. Catastrofa de la Packs. — Eru câte­va amenunte asupra accidentului întâm­plat pe Dunăre, la Packs. Erau peste 300 caietori , bărbați, femei și copii, cari se duceau pe o­ plută la Kalocka, pe malul opus al fluviului. In acesta parte, Dunărea este forte lată, și era agitată de uă fur­tună care începuse din ajun. De ua dată furtuna devine tempestă, ast­fel că pluta fu râsturnatâ de valuri și toți călătorii fură asvârlu­l în apă. Poporațiunea, care alergase pe ambele maluri, asistă la acest trist spectacol fără se putá sa dea nici un ajutor victimelor. Se auchiau țipetele cele mai sfîșietore și se vedeau gesturile de dispersie ale a­­cestor nenorociți. Vr’au cinci­­zeci de câietori scăpară înot. Printre ei se afla și un preot care îi bine­cuvânta mai nainte de a se arunca în a­­pa. După câte­va ore, amândouă malurile erau acoperite de cadavre. -----------------------un . i ULTIME SCIRI Serviciul telegrafic al «Românului» Madrid, 24 luni. Discuțiunea asupra proiectului de lege privitore la reorganizarea militară con­tinua. Guvernul a pus cestiunea de cabinet pent aprobarea proiectului. D. Robledo are intențiunea de a provoca un crisâ ministerială. Berlin, 24 iuniű. Sănătatea principelui de Bismarck este sdruncinata, și are trebuință de mari în­grijiri. Lipsea, 24 luuifl. Tribunalul suprem a refuzat punerea în libertate a condamnaților în procesul in­tentat pentru crimă contra siguranței im­periului. Vor fi internați în fortereța Mag­­deenburg. Agenția liberă. I­N­FORM­AȚI­U­N­I Lucrătorii frizeri din capitală s’au constituit în societate. In întrunirea de afără s’au votat statutele în mod definitiv și s’a ales biuroul, care se compune din d-niî Lazar Popovicî, președinte ; N. Constantinescu, ca­sier, și Ghiță Niculescu, secretar. —x— Ecă unele amănunte in privința procesului profesorului Pastia: Deschiderea ședinței a fost anun­țată pentru orele 2. Cât­va timp énse înainte poliția a ocupat intrarea spre a nu lăsa în sala de ședință de­cât pe cei cu bilete. Nici d-lui Fleva nu i s’a permis intrarea. îndată după deschiderea ședinței, d. Pastia a presintat un protest în scris, constatând că apărătorii săi din corpul didactic, dd. N. Ionescu și G. Tocilescu, s’au retras fiindcă au fost jigniți în demnitatea lor, că nu s’a admis publicitatea deplină a proce­sului, și că a fost lipsit de sprijinul mai multor advocați, cari îi oferise­ră serviciile lor. In fine, a cerut de­clinarea competinței și trimiterea s­a înaintea judecătorilor ordinari. Juriul a respins motivele protes­tului, iar în ce privesce cererea pen­tru declinarea competinței, ea a fost admisă cu majoritate de voturi. Două dintre membrii juriului au fost pen­tru aplicarea censurei, adică suspen­darea plăței legii pe­nă lună.­­x— Disera la orele 8 se judecă pro­cesul d-lui profesor la școla supe­ri­ora de veterinari, d. Locusteanu, dat în judecată de către consiliul sanitar, pentru că în calitate de di­rector ar fi făcut rea administrațiu­­ne la acea școlă. —"— Aflăm cu părere de rea că d. de­putat Maniu este greu bolnav. Sperăm să’l revedem cât de cu­­rând la ocupațiunile sale. —x— Sub cuvent că d. Bădărău­, profe­sor suplinitor la facultatea de litere din Iași, face propagandă socialistă, ministerul instrucțiunei publice ar fi hotărît, după cum spune România Liberă, să’l îndepărteze de la cate­dra ce suplinesce. —x— Duminecă la 14 ale curentei, la orele 11, se va oficia de către Re­verendul I. Bleinheim, în capela sea din strada Olteni No. 37, un Te- Deum în comemorarea jubileului (ser­barea împlinirea a 50 ani de dom­nie) M. S. Reginei Marii Britanii și împărăteasa Indiilor, după care apoi se va face uă corectă spre a veni în ajutorul incendiaților din Boto­șani. Serbările de la Cișmegiu­ ­ri fără, mai multe domne s’au în­trunit la d-na Maria C. A. Rosetti, spre a da concursul lor serbărei a căreia inițiativă a fost luată de domna Rosetti și a cărei organisare a fost încredințată d-lui Butculescu. Sa ho­rît că dómnele vor sta la porțile de intrare, pe rînd, și vor lua direcțiunea diverselor chioșcuri. D-nele care au dat, penă acum, concursul lor sunt: D-nele General Cernat, C. A. Ra­­coviță și d-nele, C. Săvescu, E. Bu­­dișteanu, A. Kirițescu, S. Kornea, Zoe Florescu, Al. Candiano, An. O­­dobescu, C. Florescu, d-șorele Cor­­nescu, d-nele Ana Calenderu, T. E­­conomu, d-ra Kornea, Maria Sutzu, C. Yarka, Grant și d-rele, d-na și d-rele Socec, d-na E. Vintilă C. A. Rosetti. Mai multe alte domne au făgăduit concursul lor. Vom publica mâne numele lor. Grădina Cișmigiu va fi luminată cu lumină electrică și lampiene. Artificiile vor fi din cele mai fru­­mose. Pe lângă numerasele daruri pri­mite pentru tombolă mai semnalăm pe următorele : Domna Paul: un costum «Renais­sance« de foulard de mătase văr­gat și garnit cu dantele în valore de peste 400 lei, 8 tapisării, un port parfum Bacarat, 6 parure, gulere și manșete, un bonet de pichet și bro­derie, 1 bonet de broderie și dantele, 1 pălărieră pentru băiat, 6 flacone creme imperiale, 3 cutii pudră ve­­lutină. D-na Paul Martin, coșuri de flori artificiale și pajure de pene. Comercianții de vinuri de la gară au oferit butoie de vin, care se vor pune la disposiția publicului în fo­losul incendiaților. —x— S’a luat disposițiuni ca prețurile să fie fese și eftine în grădina Ciș­­migiu, mâne Sâmbătă și Duminecă. Serbările vor începe mâne Sâm­bătă la 4 ore. Restaurantul din grădină va servi dejunuri cu 3 lei și 50 b. și prânzuri cu 4 lei. Două cârciumi cu mâncări eftine și bune se vor instala. Va fi două muzici militare, uă orchestră cu piano, lăutari, cimpoeri, și uă musică grotescá din tarcaleți, cu pitici și uriași. La ora 4 și jumătate intrarea triumfală a 30 velocipediști conduși de distinsul nostru gimnastic d. N. Velescu. La 5 ore și jum, întrecere la Vâr­­sul cu dor, cu trei premiumi în bani și obiecte. La 6 ore, vestita trupă Petrescu va esecuta mai multe eserciți gim­nastice, între care și trecerea d-nei Petrescu pe d’asupra lacului pe sor­­mă de fer, la­t­ înălțime de doui­­spre­zzece metri. Trupa de operete francese, sosită în capitală, va da, se speră, concur­sul său. La 10 ore nopte, focuri de artifi­cii. Incendiul Botoșenenilor. in gră­dină vor fi, între altele, două jocuri de curse cu cai, cu câștiguri în bani, 2 rulete cu câștiguri obiecte și bani, carusel pentru copii, tragere la țin­tă. Drum de fer cu 2 stațiuni, por­nind de la gara Caritatea la gara Botoșani. Tombolă de obiecte. Pavi­lionul Florei și Pomenei, pavilionul fabricanților de bombene. Puțul mi­raculos cu câștiguri. In mijlocul lacului insula Uspe­­nia. Spațiosă platformă cu bufet a­­sortat și cu un tacâm de lăutari conduși de Angheluș. Două plute trecătore și 30 bărci vor transporta pe vizitatori de la gara Botoșani la insula Uspenia. Duminecă la orele 2 vor defila, cu steaguri, diversele societăți din Bu­­curesci. La 5 ore cursă pe lac. —X­­­Pentru incendiații din Botoșani se va da Sâmbătă sera, 13 curent, dă represintațiune la teatrul de la Jig­­niță. Comitetul Organisator se compune din : D-nii Ascher et Klein , tipografia Națională ; D. Feuerwerger ; Arion Braveanu ; Iancu Petraurianu ; Sle­­singer. BULETIN METEOROLOGIC 1887 Iinia 24 Bucuresci variab Slatina senin 16+ Alexandria senin 15+ Galați plae 12 « flacaú nor 14 » Giurgiu senin 14 » Bârlad variab 11 » Slugî­nor 14 » Botoșani plae 12 » Iași » 13 » Brăila nor 13 » Măgurele » 18 » Buzău ploe 14 » Mangalia senin 14 » Călărași senin 17 » Patru variab 13 » C.­Lung nor 16 » Pitescu variab 13 » Caracal senin 12 » Ploiescu senin 14 » Constanța » 11 » R.­Sărat senin 14 » Craiova » 16 » R.Vâlciî­nor 14 * Dorohoi fi » 11 » Roman nor 10 » Drăgășani » 16 » Severin senin 19 » Focșani nor 15 » Sinaia » 10 » -------­­■ III » --------­ BIBLIOGRAFIE LA GRANDE ENCYCLOPÉDIE Henri Lamirault et Cie, 61, Rue de Ren nes ă Paris. Nous venons de recevoir le troisiâme volume de la Grande Encyclopédie. II était attendu avec impatience malgré la rapidité avec laquelle se succédent les diverses li­­vraisons de 1’ouvrage. Rien ne saurait in­­léresser davantage les spécialistes comme le public, que ce dictionnaire universel, immense réperloire de faits et d’idées, ré­sumé des connaisances humaines au XIXe siécle. Les méthodes actuelles et les ré­­sultats les plus réeents de toutes les sci­ences, profondément renouvelées par les découvertes modernes, y sont exposés d’une maniére complete; une part équivalente est faite aux Jettres que la complete in­telligence des littératures classiques a en­­tiérement rajeunies. La Gran e Encyclopédie sera l’ouvrage le plus parfait qui ait. encore paru en ce genre. Ce brillant résultat est obtenu par l’organisation sans précédent jusqu’ici d’un eomiíé de direction composé d’hommes d’un compétence indiscutabie et d’une haute notoriété. MM. Berthelof (sciences physi­ques), Derenbourg (Orient), Dreyfus (poli­tique, économie politique et administration), Giry (histoire), Glasson (droit) dr. Hahn (sciences naturelles) Laisant et [Laurent (sciences mathématiques), Levasseur (géo­­graphie), Marion (philosophic), Müntz (Be­­aux-Arts), Waltz (antiquité classique). Us ont, groupé autour d’eux un corps de rédacteurs dönt beaucoup sont aussi des savants d’une grande valeur. II suffit de parcourir les volumes parus pour voir qu’il s’agit bien d’une collaboration effec­tive : la plupart des articles sont signés de noms connus : Alchimie (Berteloot), Alpes (Levasseur), Amortissement (Dreyfus), A- mour (Marion), Anthropoides (Trouessart), Appel (Glasson), Archives (Giry), Argot (Brunetiére), Aristote (Bontroux), etc. Pour terminer il faut dire un mot des cartes qui seront au nombre de deux cents et formeront un bel atlas, et de l’illustra­­tion trés-abondante qui compléte utilement le texte et repose le lecteur. A apărut și se află de vâniare la li­brăriile Socec și Herman. Tratat de lite­ratură de locot. Drăghicescu. Prețul 8 Iei. 543 A eșit de sub presă în editura d-lui E­­manoil Popescu, librar la Pitesci. Micul curs de istoria Românilor însoțit de doua harți ale imperiului Roman și a Daciei. Ediția III-a de M. S. Andrian institutore. Acesta ediție este arangiata dupe un plan metodic cu totul nou pentru a în­lesni studiele istoriei în scólele primare de ambele secse cu totul îmbunătățită în privința stilului și materiei ce cuprinde. Prectul unul exemplar 55 bani. Carte a­­probata de onor. minister al instrucțiunei. BULELE SIFILITICE Neput­ința^băi’bătesc. Vindecă după cele mai nouă metode, ra­dical, fără durere și împedicare, după experiența de 17 ani. Specialist în beie lumesc! I>r*. THOR Strada Emigratului No. 3, din Calea Victoriei prin strada Sf. Voivodi. Consultațiuni de la 8 dimineața penă la 8 sera. Loc de aș­teptare separat pentru fie­care. DF ARFMHAT Moșia Parșanul, jude-UL m­um­ii lui Dolj, plasa Ama­­radia. Jumătate oră de drum de fer. A se adresa la administrația fierului «V Independence Roumaine», strada Cle­mente, Bucuresci. TRIG VENZARE a) Un instrument, dând ua măsură uni­formă și imparțială, cu care vor putea mă­sura și țăranii (cel ce nu scio carte) su­prafețele în arii sau prej­ii. b) Altă regulă pentru a estrage redieiia pătrată și cubică. A se adresa la subsemnatul G. Zarug învățător în Corn. Băbiceni plasa Ștefănești județul Botoșani. Atragem atențiunea asupra anunceului Restaurantului lordache N. Ionescu dupe pagina IV. CURSUL PILEI BURSA BUCURESCI BURSE STRĂINE 24 lunia — 1 ore p. m. Casa Ultim Renta rom. per. 1875 5 °,0 Renta română amort. 5% » (Schuldverschreib.) Oblig. de Stat C. F. R. 6%, Renta rom. (Rur. conv.) 6 ° 1o Împrumutul Municipal 5u/0 Scrisuri func. rurale 7 °/o Scrisuri func. rurale 5 °/o Idem urbane 7 °,o . . » 6u/° . . » 5 °/o . . Banca Naț. (500 1. vărs. într.) Soc. Dacia­ Rom. (250 lei vărs.) Soc. d’Asig. Naț. (200 1. vărs.) S. cred. mob. r. (250 1. vărs.) Soc. r. de con. (250 1. vărs.) Oblig. Casei Pensiunilor Agro. Schimb Londra 3 luni . . . . . » cek............................. Paris 3 luni ..................... . cek . . . . . . Berlin 3 Innl..................... .cek............................. Viena................................... » ............................. Agio.. . . . . . . . 87 7|.------­------- 1034 1033 ------- 233 -- - 112 Tt 15 - 15 20 25 28*1«-------25 38+ - -100 — - - . 100 60 - -128 80 -------124 55 -------2 -------------15 10------­Viena 23 luniü Curs Cur» do azi de ieri Napoleon d’aur .... Galbenul ...... imperial . . , . . . Lira turcească .... Argintul contra hârtie. . Rable hârtie comptant. . Acțiuni credit anstalt. . Renta metalică 5 °/0 . . Renta hârtie .... Renta aur . .... linguri turcești .... Schimb Londra 3 luni . » Paris la vedere . » Berlin la vedere . » Amsterdam 2 luni Paris Renta francesa 41/1,0/0 . • Renta română 5 °/o . . . Renta rom. 8% C. F. R. Credit mobiliar român. . împrumutul eien 187­9 . » 1831 cu cupon Banca otomană .... Datoria turcească . . . Lose turce. ..... Schimb Londra la vedere . » Amsterdam 3 luni. » Berlin 3 luni Berlin Napoleon ...... Renta amort, 5 °/0 C. F. R. Obligațiuni noui 6 °/. . . Impr. Oppenheim . . Rubla hârtie comptant. . . Schim­b Londra 3 luni. . » Paris 2 luni . . Amsterdam “ioni . . . 10 031/» 5 93 10 33 11 37 100 - 113 25 282 40 8 î 40 81 40 112 70 16 20 .""126 75 b0 25 62 35 105 -108 95 43 6 */4 375 — 508 75 14 70 32 75 25 23 207 50 123 50 13 25 94 50 105 80 IUI 70 j 82 25 20 39 80 34 168­­ ALEX. GR. IONESCU , B. MARCU Strada Lipscani, No. 15 bis Bucuresci, 24 iunia Târgur­i­-VALORI Scadența cupo- f per curs ______ U * 1___________nefor mediu­ Fonduri de Stat român Renta rom. perpet. 1875 5 ° C I Apr.-l Oct. 91­/a Renta rom. amortisabilă 5 ° „ I Apr.-l Oct. 95 Renta rom. (rurale conv.)6 ° 0 1 Mai.-1 Noem. 88 Oblig. de state. F. Rom. 6 ° u 1 Ian.-l Iuliu — Idem idem 5 ° t. Idem — împrumutul Stern 1864 7 ° 0 1 Mai.-1 Sep. Imprum. Openheim 1866 8 ° 0 1 Ian.-l Iuliu — Agio II«/« Împrumuturi de orașe Imprum. oraș. Bucuresci 5'­ o 1 Ian.-l Iuliu 78+ Idem idem din 1884 5 ° 1,, 1 Mai-1 Noem. 93 Impr.or. B. cu prime r or fr.20 —■ 36 Valori diverse Credit Ponc­ar Rural 7 ° 1 Ian.-l Iuliu 107 Idem Idem 5 ° , Idem 1­91+ Credit Fonc. Urb. din Buc. 7 ° Idem 104+ idem idem 6 ° 1, I­era 96+ idem idem 5° |0 Mem 88+ Cred. Func. Urb. din lați 5°|0 Idem 79 V* Obl. casei pens. fr. 300.100 1 Mai-1 Noem. 215

Next