Romanulu, iunie 1887 (Anul 31)
1887-06-25
secundar de gimnasiu și liceu vor merge sa depuna esamenele înaintea comisiunilor ministeriale. Orele de esamen în institut sunt de la 8—11 și de la 2—4. UN RUS ARESTAT In privința rusului arestat în județul Ialomița, care se bănuia a fi autorul crimei din calea Moșilor și care a fost adus asprá în Capitală, Voința Națională pote comunica de uă camdată urmatorele : El se numesce Gudorschi Clemnaț și este originar din Rusia de unde lipseșce, sosit în țară la noi, cu puțin înainte de comiterea crimei din calea Moșilor. Este îmbrăcat prost, aprope sdrențeros , vorbesce și scrie bine franțuzesce. El a declarat că a cunoscut pe victima Galavanoff. Azi acest individ a fost confruntat cu patru muscați, cari au declarat că nu recunosc în persona s ca pe adevăratul autor Unul din acești patru, băiatul din prăvălia asasinatului Galavanoff, a declarat că autorul adevărat al crimei nu purta barba și era mai slab decât sus numitul. Astfel nu se pute spune cu certitudine dacâ el este autorul crimei. Fratele lui Galavanoff, care se află stabilit la Brăila, a fost chemat telegrafic în Bucureșci. CONSTATAREA FILOCSEREI D. Ministru al domeniilor a trimis tuturor prefecților din era urmatorea circulară : Domnule prefect. Referindu-me la circulara No. 21.316 din 1887, găsesc de trebuință a ve îndrepta instrucțiunea de față asupra modului de procedare în cercetările ce aveți a face, precum și asupra principalelor simptome din care puteți deduce că un vie este atinsă de filocseră. Primarii și ajutorele lor, cari în cașul de față vor pleca din capul unui plaiü de vii și ținându-se penă slemnă, vale sau deal, vor cerceta d’arândul fiecare vie, întreținându-se asupra stăreței ca vierul sau posesorul ei, și când din acesta convorbire ar rezulta că în vie existâ câteva vițe uscate sau pe cale de uscăciune, care în general uneori este atribuită degerăturei, iar alteori aplicațiunei surabundente a gunoiului, și încă a gunoiului nedescompus bine, acea vie lasă grava bănuială că este atinsă de filocsera. Acestor două cause, degeraturei și excesului gunoierei, se atribuirâ de către viticultori primele uscăciuni pricinuite de filocseră în viile din județul Prahova, încă de pe la anul 1880. Când din cercetările urmate nu ar resulta nici un indice de felul celui espus, atunci uă vedere pe cât se pate mai amenințită asupra întregimei viei este neapărat, a se face , în acest scop, din câteva posițiuni mai pronunțate ale viei: cercetătorul se’și arunce uă vedere asupra diferitelor ei părți, și apoi se’și îndrepteze pașii asupra acelor unde ochiul l-a arătat că vegetațiune mai șubreda, mai pală. Ajuns aci, va examina cu deamănuntul starea vitelor, și déca va constata că între vegetațiunea acelor vițe și a altora din prejur cari le înconjură existâuă diferență în vegetațiune și anume: că foile celor d’anteiü ar fi mai mici și mai puțin vertil, că vitele nu ar fi îmbrăcate în foi ca celelalte și statura lor ar fi chiar mai mică, atunci se poate spune cu siguranță că acea vie este atinsă de filocseră. Acestea sunt simptomele esterdere după cari se pot conduce agenții cercetători în constatările ce au a face. Nu insist asupra simptomelor rădăcinate, fiind lăsată cercetarea lor unor anume agenți ai ministerului. Vă notez éase, d-le prefect, că între vă vie și alta și chiar în aceiași vie exista diferințe de vegetațiune, diferințe cari sunt inervite calitatei și situațiunei pământului, dar podgorenii cunosc acest fenomen vegetativ și astfel el nu pote da nascere la nici uă confuzie în recunoscerea viilor bolnave. Cată se va mai notez încă primele simptome ale aparițiunei filoxerei. Ea se manifestă în pământurile nisipase sau pietróse după castele sudice sau sud-vestice, căci aci vitele sunt mai slabe și nu pot resista mai mult timp. Pe văi, unde în general pământul este mai substanțial și umezela se păstreză mai mult timp, vitele sunt mai resistente contra filoxerei și simptomele esteriore nu se manifestă decât după câțiva ani mai târziu și adesea chiar după ce castele sudice au fost cu desăvârșire nimicite. Acestea fiind instrucțiunile care pot servi la recunoscerea viilor filoxerate, ve rog, d-le prefect, a face ca ele să fie explicate și înțelese de către toți primarii din localitățile podgorene ale județului, grabindu-ve cât putința permite ca cercetarea tuturor viilor se íncepa pe dată, înaintând ministerului treptat seiițe de viile bănuite, ca se putá trimite la timp persone esperte cari se constate definitiv decâ filoxera existâ în acele vii. Primiți, ve rog, d-le prefect, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. Ministru: V. Gheorghian. SC1RI ECONOMICE In cfiua de 5 curent, dice Ecoul Severerinului, a cădut piatră în cantitate forte mare mai în tot plaiul Cloșiani distrugând cu desâvîrșire pomele, viile și recolta porumbului, și a grâului. Acesta s’a observat imediat ca consecința acelei grindine, simțindu-se frig ca in timp de tomna. Locuitorii au perdut orice speranță de recoltă a acestui an. Citim în «Democratul» din Ploesoi : Ploile, câte au căzut pene acum, au fost din nenorocire parțiale, așa că, pe când în Ploesci și în partea de răsărit au fost torențiale, la marginea sea, în partea de Miadâch și cea de Apus, de la uă distanță orecare, seceta continuă. Astfel porumburile târdii n’au mai putut resari și sunt perdute, iar ovezele au rămas forte mici în cat nu pot da nici un nutreț cum trebue pentru vite. Așadar scumpirea ovodului pe aici este ca și sigură. Tutova ne comunică . Seceta continuă pe la noi, afară de câteva ploui parțiale ce au căzut în mai multe părți ale județului nostru. Porumbu prin multe locuri nu a răsărit, încă, iar cel ce a răsărit nu se pote prăși din causa uscăciunei. Se speră că în urma ploilor parțiale ce au cădut semănăturile se vor îndrepta. Timpul continuă a fi ploios. Operațiunile cerealelor, efectuate în portul Brăilei la 11 23 luniü. Felul nectar. Libretei Observațiuni Porumb 3800 591/s 6.40 Caii < 10700 591 la 6.44 * 8700 58/2 6.30 « 5000 60 6.49 , 3500 601/* 6.4 51/a , 5000 591/2 6.35 * 5000 59 6.40 » « 3500 60 6.40 c 5000 60 6.50 » 1200 62^2 6.72,/a » * 1270 62 31* 6.75 « 5200 58 6.20 . 6500 63 6.70 Magazie * 1800 601 6.30 » 1700 . 60 6.33 Orz 3000 411/43.72 */ V. P. Sassu. ÎNTÂMPLĂRILE PILEI Eri, pe scările halei din piața Mare, a cădut mort gardistul care era acolo de serviciu. După cum spune Lupta, până când nu a venit căpitanul Stanciulescu, corpul s’a lăsat în starea în care a cădut, podit de două jandarmi, cu pușcile. Asasinat. — La 5 curent, perceptorul Dăescu din comuna Jirovu, județul Mehedinți, a fost împușcat în sala casei sale în dimineța acelei fiile, fără ca autorul să se fi putut descoperi până acum. Bătrânețe adâncit.—In orașul Babadag, județul Tulcea, a încetat din viață femeia Zamfira Paul, în etate de 112 ani. Bou omorît de tren.—Trenul de persone, ce vine despre Buzéu la ora 3 p. m., a ajuns să fie fatal, vice Democratul. După ce a omorît zilele acestea pe femeia unui cantonier dintre rîul Teleajenu și Ploesoi, a mai omorît și erl la 9 curent, locul unui locuitor pe când era se trecu podul peste Teleajen. Boul a fost aruncat de la înălțime în apa rîului. ACTE OFICIALE Sunt numiți și permutați : D. Victor Gopa, actual procuror la tribunalul Ilfov, în aceiași calitate la tribunalul Prahova; D. G. Cârlova, fost supleant la tribunalul Argeș, procuror la tribunalul Ilfov. D. C. I. Pârvulescu, actual procuror la tribunalul Olt, în aceiași calitate la tribunalul Mehedinți. D. M. Măinescu, actual supleant la tribunalul Romanațî, procuror la tribunalul Olt. D. I. Stătescu, actual judecător al ocolului Caracal, supleant la tribunalul Romanați. D. N. G. Custurea, judecător al ocolului 1 Caracal. D. Toma Demetrescu, fost substitut, procuror la tribunalul Teleorman. ARTE. — TEATRE *** Disero, Vineri, la Stavri, pentru debutul trupei de opere și operete francese, de sub direcțiunea d-lui Claudius, se va juca Le Jour et la Nuit. *** Adi s’a făcut în sala Ateneului esamenul clasei de contrabas (prof. E. Carini) și clasei de violină (prof. Al. Flechtemacher). ROMANULU 25 IUNIU 1887 Sâmbătă, 13 luni, esamen de pianu, Duminică esamen de violină, tot în sala Ateneului. *** La Dacia, Sâmbătă, 13 luni, se va juca, în deficiu, Regimentul de Fete și Rețeta pentru secre. *** Tot la Dacia, Duminică 14 luni, Nobleță sub Ludovic XV. D. Ion Anestin, angagiat în trupa de la Dacia, va juca în acesta operetă rolul lui Rafael, maestru de cismărie. *** La Teatrul Dacia Marți, 16 (28) Iunie, represintațiune extraordinară, dată în beneficiul incendiaților din Botoșani. Se va juca piesa Domnia Femeilor. *** Un serbare de caritate în folosul incendiaților din Botoșani și din Eperjes, va avea loc Sâmbătă, 13 (25) iunie 1887 și data prin Casinul austro-ungar din Bucuresci în gradina și salonele sale str. Academiei (casele Blaremberg). PROGRAMA Partea 1 1. Hoch Habsburg, marș, esecutat de orchestra compusă din băeți. 2. Italiana în Algeria. 3. Producțiune musicală esecutată de orchestra societăți. 4. Cântec din opereta Țiganul-baron , esecutatâ de domnișora de Modelhart. 5. Nunta Țârănescă esecutatâ de orchestra de bacdl. Partea 2-a 6. Iulian e blond séu brun, comedie într’un act, în care joca artiștii Teatrului National, d-na Amelie Nottara, domnii Sf Iulian și I. Petrescu. Partea 3-a 7. Producțiunea musicală esecutata de orchestra societății Lyra. 8. Duet din opereta «Țiganul Baron», esecutat de d-șora, Roth și d. K. Reisz. 9. «Fanesi-Csárdés, esecutata de orchestra de băieți. 10. «Concert la citera», esecutat de d. prof Grüber. 11. Traumwalzer, din opereta «der Feldprediger», esecutat de orchestra de băeți 12. Marșul național esecutat de acelașorchestra. 1 Partea 4-a Danțul cu diferite danțuri naționale la 11 ore de sera. Grădina va fi minunat decorată și iluminată. FELURIMI este opresiune misteriosă. Acum câteva zile s’a produs uă esplosiune la Partick, un foburg din Glasgow, în Englitera, în împregiurările următore . Un copil, John Brown, găsise pe grilajul unei vitrine a unei prăvălii din vecinătate, un tub de zinc în care se afla uă substanță galbue. Arâtându-l tatălui său, acesta îl sfătuise l ducă la biuroul de poliție. Pe drum el întâlni alți copii și voind să se face apropiată un chibrit aprins de tub. D’uă dată se produseră detunătură forte mare; totul se sfărâmă în mii de bucăți și răni trei-spre-grece copil. Șapte din el fură duși la părinții lor, ci șase cari erau mai greu răniți, fură duși la spital. Catastrofa de la Packs. — Eru câteva amenunte asupra accidentului întâmplat pe Dunăre, la Packs. Erau peste 300 caietori , bărbați, femei și copii, cari se duceau pe o plută la Kalocka, pe malul opus al fluviului. In acesta parte, Dunărea este forte lată, și era agitată de uă furtună care începuse din ajun. De ua dată furtuna devine tempestă, astfel că pluta fu râsturnatâ de valuri și toți călătorii fură asvârlul în apă. Poporațiunea, care alergase pe ambele maluri, asistă la acest trist spectacol fără se putá sa dea nici un ajutor victimelor. Se auchiau țipetele cele mai sfîșietore și se vedeau gesturile de dispersie ale acestor nenorociți. Vr’au cincizeci de câietori scăpară înot. Printre ei se afla și un preot care îi binecuvânta mai nainte de a se arunca în apa. După câteva ore, amândouă malurile erau acoperite de cadavre. -----------------------un . i ULTIME SCIRI Serviciul telegrafic al «Românului» Madrid, 24 luni. Discuțiunea asupra proiectului de lege privitore la reorganizarea militară continua. Guvernul a pus cestiunea de cabinet pent aprobarea proiectului. D. Robledo are intențiunea de a provoca un crisâ ministerială. Berlin, 24 iuniű. Sănătatea principelui de Bismarck este sdruncinata, și are trebuință de mari îngrijiri. Lipsea, 24 luuifl. Tribunalul suprem a refuzat punerea în libertate a condamnaților în procesul intentat pentru crimă contra siguranței imperiului. Vor fi internați în fortereța Magdeenburg. Agenția liberă. INFORMAȚIUNI Lucrătorii frizeri din capitală s’au constituit în societate. In întrunirea de afără s’au votat statutele în mod definitiv și s’a ales biuroul, care se compune din d-niî Lazar Popovicî, președinte ; N. Constantinescu, casier, și Ghiță Niculescu, secretar. —x— Ecă unele amănunte in privința procesului profesorului Pastia: Deschiderea ședinței a fost anunțată pentru orele 2. Câtva timp énse înainte poliția a ocupat intrarea spre a nu lăsa în sala de ședință decât pe cei cu bilete. Nici d-lui Fleva nu i s’a permis intrarea. îndată după deschiderea ședinței, d. Pastia a presintat un protest în scris, constatând că apărătorii săi din corpul didactic, dd. N. Ionescu și G. Tocilescu, s’au retras fiindcă au fost jigniți în demnitatea lor, că nu s’a admis publicitatea deplină a procesului, și că a fost lipsit de sprijinul mai multor advocați, cari îi oferiseră serviciile lor. In fine, a cerut declinarea competinței și trimiterea sa înaintea judecătorilor ordinari. Juriul a respins motivele protestului, iar în ce privesce cererea pentru declinarea competinței, ea a fost admisă cu majoritate de voturi. Două dintre membrii juriului au fost pentru aplicarea censurei, adică suspendarea plăței legii penă lună.x— Disera la orele 8 se judecă procesul d-lui profesor la școla superiora de veterinari, d. Locusteanu, dat în judecată de către consiliul sanitar, pentru că în calitate de director ar fi făcut rea administrațiune la acea școlă. —"— Aflăm cu părere de rea că d. deputat Maniu este greu bolnav. Sperăm să’l revedem cât de curând la ocupațiunile sale. —x— Sub cuvent că d. Bădărău, profesor suplinitor la facultatea de litere din Iași, face propagandă socialistă, ministerul instrucțiunei publice ar fi hotărît, după cum spune România Liberă, să’l îndepărteze de la catedra ce suplinesce. —x— Duminecă la 14 ale curentei, la orele 11, se va oficia de către Reverendul I. Bleinheim, în capela sea din strada Olteni No. 37, un Te- Deum în comemorarea jubileului (serbarea împlinirea a 50 ani de domnie) M. S. Reginei Marii Britanii și împărăteasa Indiilor, după care apoi se va face uă corectă spre a veni în ajutorul incendiaților din Botoșani. Serbările de la Cișmegiu ri fără, mai multe domne s’au întrunit la d-na Maria C. A. Rosetti, spre a da concursul lor serbărei a căreia inițiativă a fost luată de domna Rosetti și a cărei organisare a fost încredințată d-lui Butculescu. Sa horît că dómnele vor sta la porțile de intrare, pe rînd, și vor lua direcțiunea diverselor chioșcuri. D-nele care au dat, penă acum, concursul lor sunt: D-nele General Cernat, C. A. Racoviță și d-nele, C. Săvescu, E. Budișteanu, A. Kirițescu, S. Kornea, Zoe Florescu, Al. Candiano, An. Odobescu, C. Florescu, d-șorele Cornescu, d-nele Ana Calenderu, T. Economu, d-ra Kornea, Maria Sutzu, C. Yarka, Grant și d-rele, d-na și d-rele Socec, d-na E. Vintilă C. A. Rosetti. Mai multe alte domne au făgăduit concursul lor. Vom publica mâne numele lor. Grădina Cișmigiu va fi luminată cu lumină electrică și lampiene. Artificiile vor fi din cele mai frumose. Pe lângă numerasele daruri primite pentru tombolă mai semnalăm pe următorele : Domna Paul: un costum «Renaissance« de foulard de mătase vărgat și garnit cu dantele în valore de peste 400 lei, 8 tapisării, un port parfum Bacarat, 6 parure, gulere și manșete, un bonet de pichet și broderie, 1 bonet de broderie și dantele, 1 pălărieră pentru băiat, 6 flacone creme imperiale, 3 cutii pudră velutină. D-na Paul Martin, coșuri de flori artificiale și pajure de pene. Comercianții de vinuri de la gară au oferit butoie de vin, care se vor pune la disposiția publicului în folosul incendiaților. —x— S’a luat disposițiuni ca prețurile să fie fese și eftine în grădina Cișmigiu, mâne Sâmbătă și Duminecă. Serbările vor începe mâne Sâmbătă la 4 ore. Restaurantul din grădină va servi dejunuri cu 3 lei și 50 b. și prânzuri cu 4 lei. Două cârciumi cu mâncări eftine și bune se vor instala. Va fi două muzici militare, uă orchestră cu piano, lăutari, cimpoeri, și uă musică grotescá din tarcaleți, cu pitici și uriași. La ora 4 și jumătate intrarea triumfală a 30 velocipediști conduși de distinsul nostru gimnastic d. N. Velescu. La 5 ore și jum, întrecere la Vârsul cu dor, cu trei premiumi în bani și obiecte. La 6 ore, vestita trupă Petrescu va esecuta mai multe eserciți gimnastice, între care și trecerea d-nei Petrescu pe d’asupra lacului pe sormă de fer, lat înălțime de douisprezzece metri. Trupa de operete francese, sosită în capitală, va da, se speră, concursul său. La 10 ore nopte, focuri de artificii. Incendiul Botoșenenilor. in grădină vor fi, între altele, două jocuri de curse cu cai, cu câștiguri în bani, 2 rulete cu câștiguri obiecte și bani, carusel pentru copii, tragere la țintă. Drum de fer cu 2 stațiuni, pornind de la gara Caritatea la gara Botoșani. Tombolă de obiecte. Pavilionul Florei și Pomenei, pavilionul fabricanților de bombene. Puțul miraculos cu câștiguri. In mijlocul lacului insula Uspenia. Spațiosă platformă cu bufet asortat și cu un tacâm de lăutari conduși de Angheluș. Două plute trecătore și 30 bărci vor transporta pe vizitatori de la gara Botoșani la insula Uspenia. Duminecă la orele 2 vor defila, cu steaguri, diversele societăți din Bucuresci. La 5 ore cursă pe lac. —XPentru incendiații din Botoșani se va da Sâmbătă sera, 13 curent, dă represintațiune la teatrul de la Jigniță. Comitetul Organisator se compune din : D-nii Ascher et Klein , tipografia Națională ; D. Feuerwerger ; Arion Braveanu ; Iancu Petraurianu ; Slesinger. BULETIN METEOROLOGIC 1887 Iinia 24 Bucuresci variab Slatina senin 16+ Alexandria senin 15+ Galați plae 12 « flacaú nor 14 » Giurgiu senin 14 » Bârlad variab 11 » Slugînor 14 » Botoșani plae 12 » Iași » 13 » Brăila nor 13 » Măgurele » 18 » Buzău ploe 14 » Mangalia senin 14 » Călărași senin 17 » Patru variab 13 » C.Lung nor 16 » Pitescu variab 13 » Caracal senin 12 » Ploiescu senin 14 » Constanța » 11 » R.Sărat senin 14 » Craiova » 16 » R.Vâlciînor 14 * Dorohoi fi » 11 » Roman nor 10 » Drăgășani » 16 » Severin senin 19 » Focșani nor 15 » Sinaia » 10 » -------■ III » -------- BIBLIOGRAFIE LA GRANDE ENCYCLOPÉDIE Henri Lamirault et Cie, 61, Rue de Ren nes ă Paris. Nous venons de recevoir le troisiâme volume de la Grande Encyclopédie. II était attendu avec impatience malgré la rapidité avec laquelle se succédent les diverses livraisons de 1’ouvrage. Rien ne saurait inléresser davantage les spécialistes comme le public, que ce dictionnaire universel, immense réperloire de faits et d’idées, résumé des connaisances humaines au XIXe siécle. Les méthodes actuelles et les résultats les plus réeents de toutes les sciences, profondément renouvelées par les découvertes modernes, y sont exposés d’une maniére complete; une part équivalente est faite aux Jettres que la complete intelligence des littératures classiques a entiérement rajeunies. La Gran e Encyclopédie sera l’ouvrage le plus parfait qui ait. encore paru en ce genre. Ce brillant résultat est obtenu par l’organisation sans précédent jusqu’ici d’un eomiíé de direction composé d’hommes d’un compétence indiscutabie et d’une haute notoriété. MM. Berthelof (sciences physiques), Derenbourg (Orient), Dreyfus (politique, économie politique et administration), Giry (histoire), Glasson (droit) dr. Hahn (sciences naturelles) Laisant et [Laurent (sciences mathématiques), Levasseur (géographie), Marion (philosophic), Müntz (Beaux-Arts), Waltz (antiquité classique). Us ont, groupé autour d’eux un corps de rédacteurs dönt beaucoup sont aussi des savants d’une grande valeur. II suffit de parcourir les volumes parus pour voir qu’il s’agit bien d’une collaboration effective : la plupart des articles sont signés de noms connus : Alchimie (Berteloot), Alpes (Levasseur), Amortissement (Dreyfus), A- mour (Marion), Anthropoides (Trouessart), Appel (Glasson), Archives (Giry), Argot (Brunetiére), Aristote (Bontroux), etc. Pour terminer il faut dire un mot des cartes qui seront au nombre de deux cents et formeront un bel atlas, et de l’illustration trés-abondante qui compléte utilement le texte et repose le lecteur. A apărut și se află de vâniare la librăriile Socec și Herman. Tratat de literatură de locot. Drăghicescu. Prețul 8 Iei. 543 A eșit de sub presă în editura d-lui Emanoil Popescu, librar la Pitesci. Micul curs de istoria Românilor însoțit de doua harți ale imperiului Roman și a Daciei. Ediția III-a de M. S. Andrian institutore. Acesta ediție este arangiata dupe un plan metodic cu totul nou pentru a înlesni studiele istoriei în scólele primare de ambele secse cu totul îmbunătățită în privința stilului și materiei ce cuprinde. Prectul unul exemplar 55 bani. Carte aprobata de onor. minister al instrucțiunei. BULELE SIFILITICE Neputința^băi’bătesc. Vindecă după cele mai nouă metode, radical, fără durere și împedicare, după experiența de 17 ani. Specialist în beie lumesc! I>r*. THOR Strada Emigratului No. 3, din Calea Victoriei prin strada Sf. Voivodi. Consultațiuni de la 8 dimineața penă la 8 sera. Loc de așteptare separat pentru fiecare. DF ARFMHAT Moșia Parșanul, jude-UL mumii lui Dolj, plasa Amaradia. Jumătate oră de drum de fer. A se adresa la administrația fierului «V Independence Roumaine», strada Clemente, Bucuresci. TRIG VENZARE a) Un instrument, dând ua măsură uniformă și imparțială, cu care vor putea măsura și țăranii (cel ce nu scio carte) suprafețele în arii sau prejii. b) Altă regulă pentru a estrage redieiia pătrată și cubică. A se adresa la subsemnatul G. Zarug învățător în Corn. Băbiceni plasa Ștefănești județul Botoșani. Atragem atențiunea asupra anunceului Restaurantului lordache N. Ionescu dupe pagina IV. CURSUL PILEI BURSA BUCURESCI BURSE STRĂINE 24 lunia — 1 ore p. m. Casa Ultim Renta rom. per. 1875 5 °,0 Renta română amort. 5% » (Schuldverschreib.) Oblig. de Stat C. F. R. 6%, Renta rom. (Rur. conv.) 6 ° 1o Împrumutul Municipal 5u/0 Scrisuri func. rurale 7 °/o Scrisuri func. rurale 5 °/o Idem urbane 7 °,o . . » 6u/° . . » 5 °/o . . Banca Naț. (500 1. vărs. într.) Soc. Dacia Rom. (250 lei vărs.) Soc. d’Asig. Naț. (200 1. vărs.) S. cred. mob. r. (250 1. vărs.) Soc. r. de con. (250 1. vărs.) Oblig. Casei Pensiunilor Agro. Schimb Londra 3 luni . . . . . » cek............................. Paris 3 luni ..................... . cek . . . . . . Berlin 3 Innl..................... .cek............................. Viena................................... » ............................. Agio.. . . . . . . . 87 7|.------------- 1034 1033 ------- 233 -- - 112 Tt 15 - 15 20 25 28*1«-------25 38+ - -100 — - - . 100 60 - -128 80 -------124 55 -------2 -------------15 10------Viena 23 luniü Curs Cur» do azi de ieri Napoleon d’aur .... Galbenul ...... imperial . . , . . . Lira turcească .... Argintul contra hârtie. . Rable hârtie comptant. . Acțiuni credit anstalt. . Renta metalică 5 °/0 . . Renta hârtie .... Renta aur . .... linguri turcești .... Schimb Londra 3 luni . » Paris la vedere . » Berlin la vedere . » Amsterdam 2 luni Paris Renta francesa 41/1,0/0 . • Renta română 5 °/o . . . Renta rom. 8% C. F. R. Credit mobiliar român. . împrumutul eien 1879 . » 1831 cu cupon Banca otomană .... Datoria turcească . . . Lose turce. ..... Schimb Londra la vedere . » Amsterdam 3 luni. » Berlin 3 luni Berlin Napoleon ...... Renta amort, 5 °/0 C. F. R. Obligațiuni noui 6 °/. . . Impr. Oppenheim . . Rubla hârtie comptant. . . Schimb Londra 3 luni. . » Paris 2 luni . . Amsterdam “ioni . . . 10 031/» 5 93 10 33 11 37 100 - 113 25 282 40 8 î 40 81 40 112 70 16 20 .""126 75 b0 25 62 35 105 -108 95 43 6 */4 375 — 508 75 14 70 32 75 25 23 207 50 123 50 13 25 94 50 105 80 IUI 70 j 82 25 20 39 80 34 168 ALEX. GR. IONESCU , B. MARCU Strada Lipscani, No. 15 bis Bucuresci, 24 iunia Târguri-VALORI Scadența cupo- f per curs ______ U * 1___________nefor mediu Fonduri de Stat român Renta rom. perpet. 1875 5 ° C I Apr.-l Oct. 91/a Renta rom. amortisabilă 5 ° „ I Apr.-l Oct. 95 Renta rom. (rurale conv.)6 ° 0 1 Mai.-1 Noem. 88 Oblig. de state. F. Rom. 6 ° u 1 Ian.-l Iuliu — Idem idem 5 ° t. Idem — împrumutul Stern 1864 7 ° 0 1 Mai.-1 Sep. Imprum. Openheim 1866 8 ° 0 1 Ian.-l Iuliu — Agio II«/« Împrumuturi de orașe Imprum. oraș. Bucuresci 5' o 1 Ian.-l Iuliu 78+ Idem idem din 1884 5 ° 1,, 1 Mai-1 Noem. 93 Impr.or. B. cu prime r or fr.20 —■ 36 Valori diverse Credit Poncar Rural 7 ° 1 Ian.-l Iuliu 107 Idem Idem 5 ° , Idem 191+ Credit Fonc. Urb. din Buc. 7 ° Idem 104+ idem idem 6 ° 1, Iera 96+ idem idem 5° |0 Mem 88+ Cred. Func. Urb. din lați 5°|0 Idem 79 V* Obl. casei pens. fr. 300.100 1 Mai-1 Noem. 215