Romanulu, august 1887 (Anul 31)

1887-08-05

pe drum séu­­ în timpul nopței când nu poți dormi, am citit unul din cele după urma romane al lui Jules Verne : «Robur, biruitorul». Mărturisesc că’mi plac scrie­rile lui Jules Verne și că le prefer epo­­peelor sociale ale lui E. Zola. Amestecarea ingeniosă a șchințelor naturale și a calcu­­lelor matematice cu creațiunile fantastice, transițiunea neperceptibilă de la domeniul positiv al șciințelor pe teritoriul imaginar al fantasiei îmi fac mai multa plăcere de­cât eterna problemă a inimei și a patime­­lor omenesc­ despre care găsim în reali­tate mai multe și mai interesante peri­peții de­cât în mai tale produc­iunile ro­mancierilor vechi și moderni. In noul său roman «Robur biruitorul» Jules Verne face cele mai îndrăsnețe spe­­culațiuni matematice spre a resolva pro­blema sub care condițiuni ar fi cu pu­tință omului să plutescă prin aer precum plutesce astăzi pe mare. Omul cu acest nume mândru a construit un aparat, care mai sigur și mai repede de­cât balonul aerostatic, îl transportă prin aer supus voinței sale. Precum omul a­­junse stăpânul mărilor prin corabia cu cârma și vâsla, cu pânza, rota și șurupul, asemenea Robur s’a făcut stăpânul aeru­lui prin noul și ingeniosul său aparat. După densul viitorul aparține mașinei ae­rostatice, el a găsit în aer un punt de rezem destul de solid, descoperind mijlo­cul de a mări densitatea aerului după voința lui. Deca­tă câtime de aer, egală cu a opta parte a unui metru pătrat de supra­față, se împinge în sus cuuă repeziciune de 45 metri pe secundă, atunci acea câ­time de aer ajunge două tărie și densitate atât de mare în­cât póte­­ susține greuta­tea unui om, înmulțindu-se repeziciunea cu care se comprimă colona aerului póte să susție și uâ greutate mai mare. Robur se servă de aripele unui șurup (helice) spre a comprima câtimea aerului prin care plutesce. Cum face acesta ? Jules Verne nu ne explica misterul șurupului compri­mator. înainte de ași divulga Robur secretul său, bărbații seiinței își spărgeau capul în za­dar spre a descoperi ce pote fi acel corp misterios care apăruse din când în când pe firmament. Învățații erau dispuși să admită vr’un fenomen cosmic necunoscut până acum, daca acesta suposițiune n’ar fi fost desmințită printr’un număr de fapte positive. Se găsise adesea atârnat la puncturile cele mai ’nalte, pe turnurile bisericilor, pe vârfurile munților inaccesibili, câte un steg sau stindard ; spre exemplu turcii erau sur­prinși a vedea fâlfâind un pavilion roșie cu semiluna pe cel mai n’alt minarat al­­ Sf. Sofiei; americanii descoperiră într’un diminuța bandiera înstelată la capul statuei libertăței la portul Bostonului, și altele a­­semenea. Spre a descoperi acest mister s’a tinut la Philadelphia în institutul Wel­don oâ adunare a invitatilor, la care des­­baterile ajusese forte animate și uhir zgo­­motase. Clubul baloniștilor construise un mare balon botezat »înainte», și membri­­clubului nu se puteți uni în cestimm­a dacá șurupul trebue așezat înainte sau îndărăt. Atunci un om, necunoscut de nimeni se a­­mestecă în discuțiunea membrilor, strigând c’un voce de Stentor : »Domnii mei, sun­teți nisce mari neghiobi și balonul nostru este un humbug !» Acest necunoscut era Robur, care ve­nise cu intențiunea a descoperi Baloniștii lor secretul aparatului său de sburat, dar calubiștii furioși de ofensa publică făcută demnitatei lor sciințifice, puse mâna pe densul dându’l afară din sala ședinței. Acesta episodă pricinui­tă mare mișcare la Philadelphia, amenințând considerațiu­­nea institutului Weldon. De aceia, președin­tele clubului Baloniștilor asistați de servi­torul clubului, cutreieră tóte stradele ora­șului ca să pun mâna pe acest tulburător. D’ua­dată ajunși la un loc isolat s’asvîrli săse omeni asupra lor, se așeză p’un fel de platformă legându’i împreuna. După a­­cesta președintele și tovarășii lui auzi un fel de sgâriitură și se simți aidicați în aer, erau prisonieri pe »Albatros» aparatul ae­rian al căpitanului Robur biruitorul. După acesta captivare Robur întreprin­de o­ călătorie în giurul lumei cu prizo­­nierii lui, care în furia lor fac zadarnice încărcări d’a scăpa prin fugă, sau d’a dis­truge aparatul care îi transportă, se mun­cesc a’l găuri, a’l incendia etc. dar tóte în zadar. In fine ajunși aprope de insula Cha­­tam nu departe de Noua Zelanda isbusesc nu numai a fugi, ci a și distruge pe «Al­batros», care se cufundă în mare. Câte­va luni după miraculosa lor scăpare. Pre­ședintele și vice-președintele baloniștilor fac cu balonul lor «înainte» un ascensiu­ne. Tot d’uă dată ved alături cu balonul lor pe reconstruitul «Albatros», comandat de Robur biruitorul. Se ivesce sus în aer că luptă teribilă între «Albatros» și «Îna­inte» e pe aci să se cufunde, când Robur profită de victoria lui într’un chip mări­nimos, scăpând atât vieța adversarilor lui, cât și balonul lor. Sistemul lui a biruit și atât ii ajunge. Si cititorilor trebue să ajungă atâtea, căci contimporanul lor nu este profesor de fisica sau de matematica, ci numai un simplu muritor neînvețat, care n’are altă ambițiune afară de aceia a merita bine­­voitarea lor aprobare. Cu frățască dragos­te al d-tele Contimporan. -------- n— ■ți­- ---------­ DIN PENITENCIARUL TELEGA Dorind ca și anii trecuți să visitez Zi­lele trecute penitenciarul Telega ca să cum­­per câte ceva de la nenorociții de acolo am rămas cu totul surprins, vejendŭ și citind pe porta penitenciarului, care acum se gă­­sesce înfundat cu anunciuri prin care in­­terzice de acum înainte ori­carui visitator intrarea în penitenciar, fără ua prealabilă autorisațiune a direcțiunii generale din Bu­­curesci, întrebând, care este causa mi s’a răs­puns că d. director general K, Lupu a luat acesta măsură print-un ordin circular, ca arestații să nu mai vie în contact di­rect cu omeni liberi. Dar acesta interzicere este absurdă și vatamatare atât pentru stat cât și pentru arestați Zupu cum va voia demonstra. Este absurdă de óre­ce arestații la munca salinei stau continuu în contact cu diferiți lideri muncitori și funcționari fără asistența nici unui impiegat al penitenciarului, me înșel este un dirigente pentru 700 lucră­tori arestați care mai are și alte atribu­țiuni. Pe când penitenciarul se visita în fața directorului, grefierului, comandantului gar­dienilor și într’un spațiu restrîns putând cu înlesnire a fi supraveghiati prin urmare comunicarea era dificila, se înțelege că nu tota lumea beneficia de acesta favóre și aceia cari beneficiau erau omeni cu cultură, cu un educațiune superiora a căror posi­­țiune socială nu le permitea să comunice cu nișce omeni deja perduți pentru socie­tate , pe când la saline ei sunt în contact cu omeni fără cultură, de sema lor pe care­­ i-ar putea mai lesne corupe. Apoi vizitatorii nu sunt­ interziși a vi­sita salina și acolo nu sunt în contact cu arestații și fără resistența nici unui impie­gat ? Deci isolarea arestaților în starea actuală a lucrurilor fiind imposibila disposi­­țiunea luată de onor. Direcție generală este absurdă, este nelogică. Dar colectivi­tate și logică, se pate vre­ un dată! ! Am mai zis că este desavantagiosa sta­tului, se dovedim. Vizitatorii penitenciaru­lui gásea în curtea lui pe arestați cu di­ferite obiecte espuse, și vrând ne­vrând cumpärați din ele, statul lua 14 bani de leu ca­zaclă (de­și mi se pare fără nici un lege, de­ore­ce statul beneficiază 7 părți din munca salinei) prin urmare statul per­­de fiscalmente tacsele ce încasa în cursul verei, moralmente societatea perde mult mai mult. Se mé esplic prin vizitatorii des­­făcându-se mnicele obiecte ce se lucreza de arestați în timpul când sunt în munca sa­linei ’l face sâ’și ocupe timpul tot­d’a­una cu munca. Apoi cine nu scie că singura muncă, o­­bicinuința de a lucra moraliză pe om, deci măsura luată nu are de efect de­cât de a împedica moralizarea , prin urmare este contrarie­legei penale al cărui scop este tocmai moralisarea deținuților. Oprindu’l séu împedecându-i se mun­­cesc, ei se vor ocupa cu alte lucruri, se vor gândi la mijloce de evadare, vor face planuri pentru viitor care numai morale nu sunt.­­ Lăsați d-le director general, intrarea li­beră în penitenciare ca pene acum, bine­înțeles pesenelor care nu insuflă nici uă neîncredere atât prin educațiunea lor cât și prin positiunea lor socială veți avea li­niște în penitenciar, din contră ar trebui să căutați mijloce mai multe ca să des­facă marfa și veți aduce profit statului cât și societatei, cât și deținuților obicinuin­­du’i cu munca, care singură moraliză. Din contră dl­e director general căutați a recomanda clemenței regelui numai pe cei muncitori, pe cei supuși și atunci veți avea liniște, supunere, și desciplina în pe­nitenciar. Măsura luată de dv. a revoltat pe toți arestanții, a indignat pe toți omenii cari doreau a visita penitenciarele și în fine în curând este de temut sâ nu deplângeți a­­cesta masură absurdă având a respine mai multe neorândueli. Lapidogen Contra administrațiunei din Dorohoia D-na Emilia Galcantraur, soția d-lui Va­sile Calcantraur, născută Gherghel, a a­­dresat urmatorea telegramă d-lui preșe­dinte al consiliului și d-lor miniștri de in­terne și de justiție : «In noptea de 13—14 pe la orele 2, polițaiul Stârcea, în capul puterei poliție­nești din Dorohoiu, după ce a escaladat garda și porțile caselor mele, mi-a încon­jurat casa în care mă aflam singură nu­mai cu sora mea Eliza Gherghel, bărbatul meu fiind absent. «La protestările mele legitime un ser­gent m’a lovit în piept, iar aici m’a târît pe strade la poliție și n’am putut scăpa de­cât mulțumită intervenției publicului. «După ce m’a bătut și m’a arestat la poliție, mi-a făcut doua perchizițiuni luân­­du-mi mai multe obiecte casnice. ROMANULU­I­ AUGUST 1887 «Sunt grav bolnavă, în căutarea a două medici. «In acesta stare fiind, a venit un co­misar se me ia la poliție în fața senato­rului Eduard Gherghel. „Rog faceți-mi dreptate. «Aici n’am la cine reclama,­­ de­ore­ce aceste fapte i se comit­­ de prefect, „procu­ror și jude instructor.» § SCĂRI ECONOMICE Citim în Tutova : Seceta însoțită de arșița sorelui insu­portabila, usucă totul din ce în ce. Vara acesta, putem zice, că n’a plcat de fel în orașul și județul nostru. Bâtrânii nu’și a­­duc aminte de un asemenea secetă. Lumea agricolă este forte îngrijatâ pentru iarna viitóre, căci nutrețul omenilor și mai cu semn acela al vitelor lipsesce cu desăvâr­șire. Mulți își vând de pe acum în dar vitele lor, deci se prevestesc c­uu calami­tate îngrozitore. Suntem siguri, că înaltul guvern va lua din timp măsurile necesare spre întâmpinarea râului, care p își ește a­­menințător. Liberalul din Iași ne comunică. Timpul urmeza de a fi tot secetos iar căldurile nesuferite; deja vaca cu vițel a ajuns a se vinde cu 25—30 lei. Ce va fi la iarnă când nutrețul e de cinci ori mai scump ? In timp de opt zile s’a esportat din portul Turnu-Măgurele 721,267 kilograme de porumb. La târgul anual de vite din Cohalm (Transilvania) s’au adus după cum spune Gazeta Transilvaniei 10.000 capete, din­tre care s’au vândut 3534 vite cornute și 618 cai, cu totul 4192 capete. Prețul pen­tru uă pereche de boi crescuți a fost 140—254 fl. Un bivol a costat 45—50 fl. un vacă 40—45 fl., cei mai buni s-au vân­dut cu 80—90 fl. unul. Târgul de măr­furi a fost de mijloc. Operațiunile cerealelor, efectuate în portul Brăilei la 22 iulie. Felul flector. Libre Lei Observațiun­î Uran 1470 613/4 11.20 Caii « 2400 62­3/a 12.05 « 5100 63 11.90 » 2400 63 11.20 » » 2400 62 •/* 11.70 Magaz. » 1000 62 11.60 « 3500 61 10.80 « 1600 62 11.15 » 1900 62s[i 12.12i /> > 2400 62i/* 11.90 * 2100 62 11.55 Secara 1500 58J/2 6.50 ■* » 2500 60'/4 7.40 » 5000 60 7.25 » 1150 59 6.60 * 3800 59 sli 7.15 Porumb 3850 58 3­i 6.50 Caic V. P. Sai Său. ÎNTÂMPLĂRILE PILEI Dă faptă curagiosă.—Liberalul din Iași raportază urmatorele : Dumineca trecută 19 iulie a. c. pe la orele 4 si jumătate p. m., pe când In Un­­­gheni­ită mulțime de public venit din Iași se scălda în Prut, două dame apucate fiind de curentul puternic al unui vârtej, dis­­­­păruseră în afundul apei. Un strigăt de spaimă se auzi de pe tot lungul malului, dar cu totă mulțimea de public, nim­ene nu îndrăsnise a-și risca viața sărind în­­ a­­jutorul victimelor. Una din aceste, Pima­­randa Andrei, dispăruse deja cu des­ăvâr­șire și nici un semn nu se mai pr­oduse pe suprafața Prutului. A doua vieții um­en­­se apăru din când în când luptând­u-se cu valurile apei. De la dată pătrunde printre public tânărul inginer englez din Iași, d. John Pettigrew și cu uă iuțeală uimitoare se aruncă în apa. In câte­va secund­­e d-lui parcurse în înot distanța ca de vrT la 30 metri péna la a doua victima, d-na Delia, care păru deja înecată. L Pettigrew ajun­­gând-o, să apucă de cap și o adus­­e înot spre mal, ajutat fiind la mal de ser­gentul reservist Stancov. Cu că bucurie m >spusă publicul primit pe curagiosul salvato­r, ca­rele a scăpat ast­fel vieața d-nei Del­iu. Foc.—Alaltăieri a fost un foc în st­rada Bonaparte No. 14; au ars doua came­­re și un grajd de la proprietatea d-lui V­asile Brânzaru. Focul a fost stins de pompieri la 5 ore. Lovit de trăsnet.—In ziua de 13 luliu curent, pe islazul comunei Dichiseni, ju­dețul Ialomița, s’a găsit mort băiatul care păzea nisce boi de la gradinele Ion, cu zarzavat. Martea i-a provenit din trăsnet cu oca­­sia plóel din acea­ zi. ACTE OFICIALE D. George Frunză, absolvent al șc­olei polytechnice din Zürich, actua­­lmente în serviciul căilor ferate ale Statul­ui, se ad­mite în corpul de conductori și ingineri civili ai statului, cu gradul de elev-in­­giner. In personalul serviciului penitenciarelor s’au făcut urmatorele numiri și permu­tări : D. Teodor Negruti, actual șef de ambu­lanță penitenciară, șef al biuroului cores­­pondinței în direcția generală a închiso­rilor. D. Vasile Tănăsescu, șef de ambulanță penitenciară. D. Alecsandru Macri, grefier-comptabil la penitenciarul Mărgineni. D. G. I. Ioni­­iu, actual grefier-comptabil la arestul curților din Craiova, în aceeași calitate la asilul de infirmi Răchitosa. D. Gheorghe Dumbravă grefier-compta­bil, la arestul curților din Craiova. D. Luca Manovici director al arestului preventiv din județul Constanța. - --------­ ARTE. — TEATRE La Grădina Stavri (Liedertafel) se jocă asta-sora Jeul : Le Fiacre 117 și Le Maître de Chapelle. In curând se va juca : Loiseau Bleu și Juanita. *** Casino Austro- Ungar : în tóte serile orchestra de copii. *** Grădina Orfeu «Haimanalele». *** Grădina Dacia «Memoriile Diavo­lului». FELURIMI Onestitatea rău răsplătită. — Intr’un orășel din Silesia, aprope de fruntaria Aus­triei, se produse într’una din Duminecele trecute un saltimbanc cu fiul său, un băie­țaș" ca de vr’uă șapte ani. După termina­rea producțiunei băiatul culese, conform obiceiului, de la spectatorii represintați u­­nei, contribuțiunile voluntare de mici mo­­nete de aramă. Predând tatălui său banii adunați pe tăviță, acesta din urmă găsi între crucerii de aramă un galben de aur. Convins că acest dar de valore trebue se fi provenit dintr’uă erore nevoluntară, o­­nestul saltimbanc se sui pe un scaun și, adresându-se către cei adunați, zise c’un voce rĕsunatore : «Acel domn sau acea domnă care din greșăli a aruncat pe ta­­viță un galben în loc de un cru­cer, este invitat a’l lua în arendă». Nu trecu două minute și uă sută cinci­zeci persone se presintară, reclamând restituirea galbenu­lui, prez­­stând fie­care că el ar fi dat piesa de aur din greșală. Se înțelege că sărmanul saltimbanc, care nu primise de­cât un singur galben, nu era în stare a satisface cererea atâtor reclamanți. Saltim­­banul căpătă de la respectabilul public un bârne cumplită și nu destul fu atâta fu și arestat pentru delictul de a fi tulburat li­niștea publică prin provocarea unui scan­dal. întrecere în complimente.­­ Princi­pele de Wales onorase de mrăji cu visita lui frumosa proprietate a baronului Roth­schild la Buckinghamshire. Principele co­ronei, forte satisfăcut de buna primire ce i se făcuse din partea baronului și a fa­miliei sale, gasi ocasiunea a-și manifesta în repetite ori mulțumirea s­a cu esacti­­tatea serviciului în casa ospitaliera, ast­fel că, luându’și fiua bună jise stăpânului casei , «Iți mulțumesc barone, și te pis­­muesc pentru servitorii d-tele». Baronul replică îndată cu un adâncă salutare : «Sunt eu care am se mulțumesc principelui co­ronei de onorea ce a bine-voit a’mi face, pe de altă parte pismuesc pe servitorii înălțime­ tele pentru stăpânul lor». întrebări și răspunsuri. — Ce este un disticon ? Un disticon este]uâ mică poe­­sie compusă numai din două versuri, din care unul e de prisos și cel­alt asemenea. Când se va restabili echilibrul Europei? Ceea ce n’a existat nici uă dată nu se pote restabili­ echilibrul Europei se caută tot în zadar de când există Europa. Ce este un răposat ? un răposat este un înger cu condițiunea d’a nu se manifesta; un mărgăritar cu condițiunea d’a rămâne ascuns în fundul mârei; dar mai cu semn este un fenice, cu condițiunea d’a nu re­învia din cenușe. ULTIME SCIRI Serviciul telegrafic al «Românului» ( Viena, 4 August.) Agenția Reuter anunță din Constantino­­pol că Porta are de gând de a propune un conferință pentru soluțiunea crisei bul­gare, înse acest proiect nu se va realiza de­ore­ce Rusia se împotrivesce. Viena, 4 August Politische Correspondenz vorbind de pro­iectul de a întruni­tă conferință la Con­­stantinopol pentru cestiunea bulgară, zice că Porta a avut pentru un moment acesta ideie, înse ea a renunțat în vederea impo­sibilității de a obține adesiunea tuturor puterilor și mai ales a Rusiei. Gastein 4 August, întrevederea între împăratul Austriei și împăratul Germaniei va avea loc aici Sâm­bătă la orele 11 a. m. Berlin. 4 August. Scirea călătoriei princincipelui Wilhelm nu se confirma. Berlin. 4 August Prefectul din Nancy a ordonat închide­rea unui magazin de jucării situat la Lu­­neville și aparținând la două germani, acu­­zați de spionagiu. Acesta măsura a causat aici să vine iritațiune. Gazeta Crucei publică un articol amenințător în contra Franciei. Petersburg, 4 August. Se crede că înmormântarea d-lui Ratkoff va avea loc Sâmbătă la Moscva. Roma, 4 August. La Riforma, ziar ministerial, desminte scirea răspândită în privința espedierei de trupe în Africa în luna Septembri viitor, Agenția Liberă. IN­FORMAȚI­UNI Era sera, între orele 9 și 11, am avut oă întunecime de lună parțială. Când întunecimea a fost mai mare, luna se găsea de jumătate în umbră. D. general Maican a părăsit Ga­lații, ducându-se în străinătate ca să supraveghieze fabricarea torpilorilor comandați pentru flotila nostră. D. I. Slavici, conducătorul Ziaru­lui Tribuna din Sibiu, a sosit pen­tru câte­va zile în Bucuresci. ["— Suntem informați că Zilele a­­cestea s’a înaintat d-lui Radu Mihai, ministru de interne uă petițiune sub­scrisă de mai mulți proprietari aren­dași și comercianți din comuna Fe­tești și comunele vecine, prin care cer a li se înființa un oficiu tele­grafic și poștal de mesagerii în co­mună. —X-­----X---­D, ministru al finanțelor invită printr’uă circulară pe toți casierii generali din județe, să caute a îm­plini impozitele. ----X---­Circulara ce s’a adresat agenților administrativi pentru înlesnirea lu­crărilor medicilor de la ambulanțe, se vede că a rămas în multe părți slavă negră pe hârtie albă. Mulți medici se plâng că nu li se dă de către primari ajutorul necesar. --------­Cu privire la starea în care au ajuns unii elevi de la scala de arte și meserii, ăcă ce citim în Epoca . Mai mulți elevi ai școlei de arte și meserii, isgoniți din cauză că au depus contra directorului cu ocasiu­nea anchetei făcute acestuia, cerșeau­ deunăul prin grădina Cișmigiu­, nea­­vând nici ce să mănânce nici unde să se adăpostăscă. Iți era jale să vezî pe acești ne­norociți îmbrăcați în zdrențe și a­­vând figuri de omeni eștți din spi­tal după o­ lungă bolă. —"— Același Ziar mai comunică că era pe la 7 ore de dimineță, unul din elevii școlii de arte si meserii, fiind isgonit din acea școlă de că­tre directorul Pavelescu, a încercat să se spânzure pe platoul de la Co­­troceni din causa miseriei adânci în care se află. Prins énse asupra fap­tului de către nișce soldați, nu și-a putut ajunge scopul. Elevul se nu­mește Rădulescu. ----X— Se vorbesce că nișce ofaceri ruși ar fi trecut în Bulgaria pe la Giurgiu. —X— Se zice că d. director general al serviciului sanitar ar avea de gând să țină sfat la torina cu medicii cari au făcut serviciu la ambulanțele ru­rale— acesta în­ scop de a lua măsuri pentru îndreptarea stărei sanitare a sătenilor. —X---­Marți a fost iarăși un încăierare între gardiștii comunei și mai mulți contrabandiști. S’au schimbat focuri de revolver ; n’a fost înse nimenea rănit. Un contrabandist de frunte a fost arestat. 677 BULETIN METEOROLOGIC 1887 August 4 Bucuresci variab Slatina senin 22» Alexandria senin 20» Galați » 17 « Bacu& nor 18 » Giurgiu » 18 » Bârlad senin 18 » linși » 20 » Botoșani nor 16 » Iași nor 20 » Brăila senin 16 » Măgurele senin 20 » Buzău » 21 » Mangalia » 19 » Călărași » 28 » Petra­pide 15 » C.-Lung > 16 » Pitesc! y senin 21 » Caracal » 18 » Ploiescî » 20 » Constanța » 20 » R.-Sărat » 22 » Craiova » 17 » R.Vâlcil » 12 * Dorohoiu nor 14 » Roman » 17 » Drăgășani senin * 9 » Severin » 23 » Focșani » 20 » Sinaia nor 14 » B­I­B­L­I­O_G­R­A­F­I­E Sumarul Gazetei Sătenului din R.­Sarat anul IV. No. 11, 5 iulie 1887, (abonamen­tul 10 lei pe an.) Domnul P. S. Aurelian: C. C. Datcu­­lescu.— Stupina : Vasile Lala. — Florea câmpielor din România: C. C. D. — Al­coolul : T. O. — Gradinele-Labirint: C. C. Datculescu. Recreațiunea copiilor: Sătu­­cenul.— Varza roșie închisă timpurie de Erfurt: Vilmorin. — Răjuitorul pentru ar­mane și alee : Satucénul — Caprele : D. — Terapnidele : Magaud d’Aubusson. Medicul practic : mălaiul, pâinea și mămăliga . Un amic al poporului.— Capul vorbitor (deca­pitatul care vorbeșce) . Cricird.— Din lo­calitate : X.- Din teza : X. — Buletinul co­mercial.— Miscellanea. Un econom român. Gravuri Negre : Găina zăpejelor. Ce se póte face din uă portocală. Caprele. Bă­­ietorul pentru armane și alee. Mare labi­­rint-gradina cu chioșcuri, cabinete și fân­tâni. Gravuri colorate : Verse roșii timpurii. Tablou fotografic : Economistul român d. P. S. Aurelian.* A apărut și se află de vânzare la prin­cipalele librării din capitală Curs elemen­tar de Artilerie, de maiorul P. St Va­­siliă-Năsturel. Volumul este însoțit și de un atlas. KIFIR CUMIS preparat de d. Dicescu și C-la Șoseaua Kiselef D. dr. Kalenderu făcând experiența a­­cestui kifir a declarat urmatorele: «întrebuințând Kifirul în afecțiunile pul­monare, diaree, disenterie, am vănut că bolnavii îl suporta extraordinar de bine, câștigă forte mult în greutatea corpului și, mai iute de­cât cu ori­ce alt regim, dis­par mai tate dificultățile de nutrițiune pe care le avea mai înainte bolnavul». ^LIVUIVOIXJ Se aduce la cunoșcința publică că în ziua de 2 (14) Septembre anul curent 1887, la orele 2 post-meridiane se vinde de bună voe prin licitație publică casele cu tot lo­cul lor din strada Domnei No. 15, pro­prietate a băncii «Prevederea». Doritorii de a le cumpăra vor depune uă garanție provisorie de două mii lei în efecte ga­rantate de stat, sau în numerar. Licitațiunea va avea loc chiar în loca­lul Băncii strada Domnei No. 15, în pre­­zența comisiunii d­e liquidare. Vânzarea se va considera definitivă nu­mai după un termen de 16 zile de la li­citație și sub reserva aprobarei veniurei de către Adunarea generala a acționarilor, care se va convoca în în acest termen. Ligni datori! Bâncei «Prevederea.» CITRSUJL ț­ILEI BURSA BUCURESCI 4 August­­ 4 ore p. m. ^a8a Citim Renta rom. per. 1875 5°,0 . — — — — Renta română amorf. 5% . — — — — * (Schuldverschreib.) . — — — — Oblig, de Stat C. F. R. 6u/0 . — —------­Renta rom. (Rur. conv.) 6‘>|o . — — — — Împrumutul Municipal 5% . — —-------­Scrisuri func. rurale 7 °/o . .­­ —-------­Scrisuri func. rurale 5 °/o . . — — — — Idem urbane 7°/o . . . — —------­» 60/0 ....--------------------­» 5°/o .... — — — — Banca Naț. (500 1. vărs. într.) — — 1010 — Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.) — — 232 l­* Soc. d’Asig. Naț. (200 1. vărs.) — — — — S. cred. mob. r. (250 r. vărs.) — — — — Soc. r. de con. (250 L vers.)-------— — Oblig. Casei Pensiunilor . . — — Agio. . . ........................... 15 20 15 25 Schimb Londra 3 luni..................... 25 30­/-------­»cek­. . . . . . 20 40*12­­ — Paris 3 luni ................... 100 — -» cek . . • . . . 100 75 - - Berlin 3 luni......................... 124 12l|* — -~ » cek . ..... 124 75 ------­ Viena . » ..... 2 028|» — — Agio............................................. 15 20 — — «URSE STRĂINE Curs Curs Viena 3 August de azi de iarî Napoleon d’aur..................... ® * Galbenul............. oi Imperial ....... !” fJ. Lira turcească............................în­ Argintul contra hârtie. . . Ruble hârtie comptant. . . n Acțiuni credit anstalt. . . *82 10 Renta metalică 5% ... TM Renta hârtie ..................... „a Renta aur....................................H2 70 Losuri turcești..................... 16 20 Schimb Londra 3 luni . . 425 55 » Paris la vedere . . 49 75 — » Berlin la vedere . . 61 53 — » Amsterdam și luni . 103 90 Paris Renta franceză 4­/­10/0 ... 108 25 — — Renta română 5 °/o .... 92 — — — Renta rom. 6 °/0 C. F. R. . 423 75 — — Credit mobiliar român. . . 351 — — împrumutul elen 1879 . . 493 75 — — » 1831 cu cupon . — — —­­Banca otomană..................... 14 25 — — Datoria turcească — — — »­Loje turce................................... 32 — — — Schimb Londra la vedere . . 25 23 — ■— » Amsterdam 3 luni. . 207 50 ------1 » Berlin 3 luni . 123 25 — Berlin Napoleon..............................* 16 15 — TM Renta amort. 5 °/0 C, F. R. . 94 40 —­­~ Obligațiun­i nouă 6 °/° . . . 104 90 — —­ Impr. Oppenheim. .... 102 70 — — Ruhla hârtie comptant, . . 179 75 — — ScMnib Londra 3 luni. , . 20 29 -----­» Paris 2 Inni ... 80 40 — — Amsterdam 2 luni .... 168 — | — — ALEX. GR. I0NESCU & B. MARCU Strada Lipscani, No, 15 bis Bnourescî, 4 August Târgul li- VALORI Scadența capo- j,er curo­nelor mediu Fonduri de Stat român Renta rom. perpet. 1875 5 ° 0 1 Apr.-I Oct. 92 Renta rom. amortisabilă 5 ° 0 1 Apr.-I Oct. 95 1­4 Renta rom. (rurale conv.) 6 ° 0 1 Mai.-l Noem. 88 1­1 Oblig. de stat C.F. Rom. 6 ° 0 1 Ian.-l Iuliu — Idem idem 5 ° u Idem — împrumutul Stern 1864 7 ° 0 1 Mai.-1 Sep. Imprum. Openheim 1866 8 ° 6 1 Ian.-l Iuliu — Agio 15 55 Împrumuturi de orașe Imprum. oraș. Bucuresci 5 ° 1 o 1 Ian.-l Iuliu 77 Idem idem din 1884 5 ° 1 1 Mai­ 1 Noem. Impr. or. B. cu prime­lor fr. 20 — 36 Valori diverse Credit Fonciar Rural 70­0 1 Ian.­l Iuliu 104­­/s Idem Idem 5 °­­ 1 Idem 89 + Credit Fonc.Drb. din Buc. 7 ° 0 Idem 103­­/* idem idem 6° 0 I iea 95 idem idem 5°|0 >dem 8711« Cred. Func. Drb. din Iași 5°Ia Idem 768/4 Obl. casei pens. fr. 300.100 1 Maî-1 Noem 214

Next