Romanulu, august 1887 (Anul 31)
1887-08-05
pe drum séu în timpul nopței când nu poți dormi, am citit unul din cele după urma romane al lui Jules Verne : «Robur, biruitorul». Mărturisesc că’mi plac scrierile lui Jules Verne și că le prefer epopeelor sociale ale lui E. Zola. Amestecarea ingeniosă a șchințelor naturale și a calculelor matematice cu creațiunile fantastice, transițiunea neperceptibilă de la domeniul positiv al șciințelor pe teritoriul imaginar al fantasiei îmi fac mai multa plăcere decât eterna problemă a inimei și a patimelor omenesc despre care găsim în realitate mai multe și mai interesante peripeții decât în mai tale produciunile romancierilor vechi și moderni. In noul său roman «Robur biruitorul» Jules Verne face cele mai îndrăsnețe speculațiuni matematice spre a resolva problema sub care condițiuni ar fi cu putință omului să plutescă prin aer precum plutesce astăzi pe mare. Omul cu acest nume mândru a construit un aparat, care mai sigur și mai repede decât balonul aerostatic, îl transportă prin aer supus voinței sale. Precum omul ajunse stăpânul mărilor prin corabia cu cârma și vâsla, cu pânza, rota și șurupul, asemenea Robur s’a făcut stăpânul aerului prin noul și ingeniosul său aparat. După densul viitorul aparține mașinei aerostatice, el a găsit în aer un punt de rezem destul de solid, descoperind mijlocul de a mări densitatea aerului după voința lui. Decată câtime de aer, egală cu a opta parte a unui metru pătrat de suprafață, se împinge în sus cuuă repeziciune de 45 metri pe secundă, atunci acea câtime de aer ajunge două tărie și densitate atât de mare încât póte susține greutatea unui om, înmulțindu-se repeziciunea cu care se comprimă colona aerului póte să susție și uâ greutate mai mare. Robur se servă de aripele unui șurup (helice) spre a comprima câtimea aerului prin care plutesce. Cum face acesta ? Jules Verne nu ne explica misterul șurupului comprimator. înainte de ași divulga Robur secretul său, bărbații seiinței își spărgeau capul în zadar spre a descoperi ce pote fi acel corp misterios care apăruse din când în când pe firmament. Învățații erau dispuși să admită vr’un fenomen cosmic necunoscut până acum, daca acesta suposițiune n’ar fi fost desmințită printr’un număr de fapte positive. Se găsise adesea atârnat la puncturile cele mai ’nalte, pe turnurile bisericilor, pe vârfurile munților inaccesibili, câte un steg sau stindard ; spre exemplu turcii erau surprinși a vedea fâlfâind un pavilion roșie cu semiluna pe cel mai n’alt minarat al Sf. Sofiei; americanii descoperiră într’un diminuța bandiera înstelată la capul statuei libertăței la portul Bostonului, și altele asemenea. Spre a descoperi acest mister s’a tinut la Philadelphia în institutul Weldon oâ adunare a invitatilor, la care desbaterile ajusese forte animate și uhir zgomotase. Clubul baloniștilor construise un mare balon botezat »înainte», și membriclubului nu se puteți uni în cestimma dacá șurupul trebue așezat înainte sau îndărăt. Atunci un om, necunoscut de nimeni se amestecă în discuțiunea membrilor, strigând c’un voce de Stentor : »Domnii mei, sunteți nisce mari neghiobi și balonul nostru este un humbug !» Acest necunoscut era Robur, care venise cu intențiunea a descoperi Baloniștii lor secretul aparatului său de sburat, dar calubiștii furioși de ofensa publică făcută demnitatei lor sciințifice, puse mâna pe densul dându’l afară din sala ședinței. Acesta episodă pricinuită mare mișcare la Philadelphia, amenințând considerațiunea institutului Weldon. De aceia, președintele clubului Baloniștilor asistați de servitorul clubului, cutreieră tóte stradele orașului ca să pun mâna pe acest tulburător. D’uadată ajunși la un loc isolat s’asvîrli săse omeni asupra lor, se așeză p’un fel de platformă legându’i împreuna. După acesta președintele și tovarășii lui auzi un fel de sgâriitură și se simți aidicați în aer, erau prisonieri pe »Albatros» aparatul aerian al căpitanului Robur biruitorul. După acesta captivare Robur întreprinde o călătorie în giurul lumei cu prizonierii lui, care în furia lor fac zadarnice încărcări d’a scăpa prin fugă, sau d’a distruge aparatul care îi transportă, se muncesc a’l găuri, a’l incendia etc. dar tóte în zadar. In fine ajunși aprope de insula Chatam nu departe de Noua Zelanda isbusesc nu numai a fugi, ci a și distruge pe «Albatros», care se cufundă în mare. Câteva luni după miraculosa lor scăpare. Președintele și vice-președintele baloniștilor fac cu balonul lor «înainte» un ascensiune. Tot d’uă dată ved alături cu balonul lor pe reconstruitul «Albatros», comandat de Robur biruitorul. Se ivesce sus în aer că luptă teribilă între «Albatros» și «Înainte» e pe aci să se cufunde, când Robur profită de victoria lui într’un chip mărinimos, scăpând atât vieța adversarilor lui, cât și balonul lor. Sistemul lui a biruit și atât ii ajunge. Si cititorilor trebue să ajungă atâtea, căci contimporanul lor nu este profesor de fisica sau de matematica, ci numai un simplu muritor neînvețat, care n’are altă ambițiune afară de aceia a merita binevoitarea lor aprobare. Cu frățască dragoste al d-tele Contimporan. -------- n— ■ți- --------- DIN PENITENCIARUL TELEGA Dorind ca și anii trecuți să visitez Zilele trecute penitenciarul Telega ca să cumper câte ceva de la nenorociții de acolo am rămas cu totul surprins, vejendŭ și citind pe porta penitenciarului, care acum se găsesce înfundat cu anunciuri prin care interzice de acum înainte oricarui visitator intrarea în penitenciar, fără ua prealabilă autorisațiune a direcțiunii generale din Bucuresci, întrebând, care este causa mi s’a răspuns că d. director general K, Lupu a luat acesta măsură print-un ordin circular, ca arestații să nu mai vie în contact direct cu omeni liberi. Dar acesta interzicere este absurdă și vatamatare atât pentru stat cât și pentru arestați Zupu cum va voia demonstra. Este absurdă de órece arestații la munca salinei stau continuu în contact cu diferiți lideri muncitori și funcționari fără asistența nici unui impiegat al penitenciarului, me înșel este un dirigente pentru 700 lucrători arestați care mai are și alte atribuțiuni. Pe când penitenciarul se visita în fața directorului, grefierului, comandantului gardienilor și într’un spațiu restrîns putând cu înlesnire a fi supraveghiati prin urmare comunicarea era dificila, se înțelege că nu tota lumea beneficia de acesta favóre și aceia cari beneficiau erau omeni cu cultură, cu un educațiune superiora a căror posițiune socială nu le permitea să comunice cu nișce omeni deja perduți pentru societate , pe când la saline ei sunt în contact cu omeni fără cultură, de sema lor pe care i-ar putea mai lesne corupe. Apoi vizitatorii nu sunt interziși a visita salina și acolo nu sunt în contact cu arestații și fără resistența nici unui impiegat ? Deci isolarea arestaților în starea actuală a lucrurilor fiind imposibila disposițiunea luată de onor. Direcție generală este absurdă, este nelogică. Dar colectivitate și logică, se pate vre un dată! ! Am mai zis că este desavantagiosa statului, se dovedim. Vizitatorii penitenciarului gásea în curtea lui pe arestați cu diferite obiecte espuse, și vrând nevrând cumpärați din ele, statul lua 14 bani de leu cazaclă (deși mi se pare fără nici un lege, deorece statul beneficiază 7 părți din munca salinei) prin urmare statul perde fiscalmente tacsele ce încasa în cursul verei, moralmente societatea perde mult mai mult. Se mé esplic prin vizitatorii desfăcându-se mnicele obiecte ce se lucreza de arestați în timpul când sunt în munca salinei ’l face sâ’și ocupe timpul totd’auna cu munca. Apoi cine nu scie că singura muncă, obicinuința de a lucra moraliză pe om, deci măsura luată nu are de efect decât de a împedica moralizarea , prin urmare este contrarielegei penale al cărui scop este tocmai moralisarea deținuților. Oprindu’l séu împedecându-i se muncesc, ei se vor ocupa cu alte lucruri, se vor gândi la mijloce de evadare, vor face planuri pentru viitor care numai morale nu sunt. Lăsați d-le director general, intrarea liberă în penitenciare ca pene acum, bineînțeles pesenelor care nu insuflă nici uă neîncredere atât prin educațiunea lor cât și prin positiunea lor socială veți avea liniște în penitenciar, din contră ar trebui să căutați mijloce mai multe ca să desfacă marfa și veți aduce profit statului cât și societatei, cât și deținuților obicinuindu’i cu munca, care singură moraliză. Din contră dle director general căutați a recomanda clemenței regelui numai pe cei muncitori, pe cei supuși și atunci veți avea liniște, supunere, și desciplina în penitenciar. Măsura luată de dv. a revoltat pe toți arestanții, a indignat pe toți omenii cari doreau a visita penitenciarele și în fine în curând este de temut sâ nu deplângeți acesta masură absurdă având a respine mai multe neorândueli. Lapidogen Contra administrațiunei din Dorohoia D-na Emilia Galcantraur, soția d-lui Vasile Calcantraur, născută Gherghel, a adresat urmatorea telegramă d-lui președinte al consiliului și d-lor miniștri de interne și de justiție : «In noptea de 13—14 pe la orele 2, polițaiul Stârcea, în capul puterei polițienești din Dorohoiu, după ce a escaladat garda și porțile caselor mele, mi-a înconjurat casa în care mă aflam singură numai cu sora mea Eliza Gherghel, bărbatul meu fiind absent. «La protestările mele legitime un sergent m’a lovit în piept, iar aici m’a târît pe strade la poliție și n’am putut scăpa decât mulțumită intervenției publicului. «După ce m’a bătut și m’a arestat la poliție, mi-a făcut doua perchizițiuni luându-mi mai multe obiecte casnice. ROMANULUI AUGUST 1887 «Sunt grav bolnavă, în căutarea a două medici. «In acesta stare fiind, a venit un comisar se me ia la poliție în fața senatorului Eduard Gherghel. „Rog faceți-mi dreptate. «Aici n’am la cine reclama, deorece aceste fapte i se comit de prefect, „procuror și jude instructor.» § SCĂRI ECONOMICE Citim în Tutova : Seceta însoțită de arșița sorelui insuportabila, usucă totul din ce în ce. Vara acesta, putem zice, că n’a plcat de fel în orașul și județul nostru. Bâtrânii nu’și aduc aminte de un asemenea secetă. Lumea agricolă este forte îngrijatâ pentru iarna viitóre, căci nutrețul omenilor și mai cu semn acela al vitelor lipsesce cu desăvârșire. Mulți își vând de pe acum în dar vitele lor, deci se prevestesc cuu calamitate îngrozitore. Suntem siguri, că înaltul guvern va lua din timp măsurile necesare spre întâmpinarea râului, care p își ește amenințător. Liberalul din Iași ne comunică. Timpul urmeza de a fi tot secetos iar căldurile nesuferite; deja vaca cu vițel a ajuns a se vinde cu 25—30 lei. Ce va fi la iarnă când nutrețul e de cinci ori mai scump ? In timp de opt zile s’a esportat din portul Turnu-Măgurele 721,267 kilograme de porumb. La târgul anual de vite din Cohalm (Transilvania) s’au adus după cum spune Gazeta Transilvaniei 10.000 capete, dintre care s’au vândut 3534 vite cornute și 618 cai, cu totul 4192 capete. Prețul pentru uă pereche de boi crescuți a fost 140—254 fl. Un bivol a costat 45—50 fl. un vacă 40—45 fl., cei mai buni s-au vândut cu 80—90 fl. unul. Târgul de mărfuri a fost de mijloc. Operațiunile cerealelor, efectuate în portul Brăilei la 22 iulie. Felul flector. Libre Lei Observațiunî Uran 1470 613/4 11.20 Caii « 2400 623/a 12.05 « 5100 63 11.90 » 2400 63 11.20 » » 2400 62 •/* 11.70 Magaz. » 1000 62 11.60 « 3500 61 10.80 « 1600 62 11.15 » 1900 62s[i 12.12i /> > 2400 62i/* 11.90 * 2100 62 11.55 Secara 1500 58J/2 6.50 ■* » 2500 60'/4 7.40 » 5000 60 7.25 » 1150 59 6.60 * 3800 59 sli 7.15 Porumb 3850 58 3i 6.50 Caic V. P. Sai Său. ÎNTÂMPLĂRILE PILEI Dă faptă curagiosă.—Liberalul din Iași raportază urmatorele : Dumineca trecută 19 iulie a. c. pe la orele 4 si jumătate p. m., pe când In Ungheniită mulțime de public venit din Iași se scălda în Prut, două dame apucate fiind de curentul puternic al unui vârtej, dispăruseră în afundul apei. Un strigăt de spaimă se auzi de pe tot lungul malului, dar cu totă mulțimea de public, nimene nu îndrăsnise a-și risca viața sărind în ajutorul victimelor. Una din aceste, Pimaranda Andrei, dispăruse deja cu desăvârșire și nici un semn nu se mai produse pe suprafața Prutului. A doua vieții umense apăru din când în când luptându-se cu valurile apei. De la dată pătrunde printre public tânărul inginer englez din Iași, d. John Pettigrew și cu uă iuțeală uimitoare se aruncă în apa. In câteva secunde d-lui parcurse în înot distanța ca de vrT la 30 metri péna la a doua victima, d-na Delia, care păru deja înecată. L Pettigrew ajungând-o, să apucă de cap și o aduse înot spre mal, ajutat fiind la mal de sergentul reservist Stancov. Cu că bucurie m >spusă publicul primit pe curagiosul salvator, carele a scăpat astfel vieața d-nei Deliu. Foc.—Alaltăieri a fost un foc în strada Bonaparte No. 14; au ars doua camere și un grajd de la proprietatea d-lui Vasile Brânzaru. Focul a fost stins de pompieri la 5 ore. Lovit de trăsnet.—In ziua de 13 luliu curent, pe islazul comunei Dichiseni, județul Ialomița, s’a găsit mort băiatul care păzea nisce boi de la gradinele Ion, cu zarzavat. Martea i-a provenit din trăsnet cu ocasia plóel din acea zi. ACTE OFICIALE D. George Frunză, absolvent al școlei polytechnice din Zürich, actualmente în serviciul căilor ferate ale Statului, se admite în corpul de conductori și ingineri civili ai statului, cu gradul de elev-inginer. In personalul serviciului penitenciarelor s’au făcut urmatorele numiri și permutări : D. Teodor Negruti, actual șef de ambulanță penitenciară, șef al biuroului corespondinței în direcția generală a închisorilor. D. Vasile Tănăsescu, șef de ambulanță penitenciară. D. Alecsandru Macri, grefier-comptabil la penitenciarul Mărgineni. D. G. I. Ioniiu, actual grefier-comptabil la arestul curților din Craiova, în aceeași calitate la asilul de infirmi Răchitosa. D. Gheorghe Dumbravă grefier-comptabil, la arestul curților din Craiova. D. Luca Manovici director al arestului preventiv din județul Constanța. - -------- ARTE. — TEATRE La Grădina Stavri (Liedertafel) se jocă asta-sora Jeul : Le Fiacre 117 și Le Maître de Chapelle. In curând se va juca : Loiseau Bleu și Juanita. *** Casino Austro- Ungar : în tóte serile orchestra de copii. *** Grădina Orfeu «Haimanalele». *** Grădina Dacia «Memoriile Diavolului». FELURIMI Onestitatea rău răsplătită. — Intr’un orășel din Silesia, aprope de fruntaria Austriei, se produse într’una din Duminecele trecute un saltimbanc cu fiul său, un băiețaș" ca de vr’uă șapte ani. După terminarea producțiunei băiatul culese, conform obiceiului, de la spectatorii represintați unei, contribuțiunile voluntare de mici monete de aramă. Predând tatălui său banii adunați pe tăviță, acesta din urmă găsi între crucerii de aramă un galben de aur. Convins că acest dar de valore trebue se fi provenit dintr’uă erore nevoluntară, onestul saltimbanc se sui pe un scaun și, adresându-se către cei adunați, zise c’un voce rĕsunatore : «Acel domn sau acea domnă care din greșăli a aruncat pe taviță un galben în loc de un crucer, este invitat a’l lua în arendă». Nu trecu două minute și uă sută cincizeci persone se presintară, reclamând restituirea galbenului, prezstând fiecare că el ar fi dat piesa de aur din greșală. Se înțelege că sărmanul saltimbanc, care nu primise decât un singur galben, nu era în stare a satisface cererea atâtor reclamanți. Saltimbanul căpătă de la respectabilul public un bârne cumplită și nu destul fu atâta fu și arestat pentru delictul de a fi tulburat liniștea publică prin provocarea unui scandal. întrecere în complimente. Principele de Wales onorase de mrăji cu visita lui frumosa proprietate a baronului Rothschild la Buckinghamshire. Principele coronei, forte satisfăcut de buna primire ce i se făcuse din partea baronului și a familiei sale, gasi ocasiunea a-și manifesta în repetite ori mulțumirea sa cu esactitatea serviciului în casa ospitaliera, astfel că, luându’și fiua bună jise stăpânului casei , «Iți mulțumesc barone, și te pismuesc pentru servitorii d-tele». Baronul replică îndată cu un adâncă salutare : «Sunt eu care am se mulțumesc principelui coronei de onorea ce a bine-voit a’mi face, pe de altă parte pismuesc pe servitorii înălțime tele pentru stăpânul lor». întrebări și răspunsuri. — Ce este un disticon ? Un disticon este]uâ mică poesie compusă numai din două versuri, din care unul e de prisos și celalt asemenea. Când se va restabili echilibrul Europei? Ceea ce n’a existat nici uă dată nu se pote restabili echilibrul Europei se caută tot în zadar de când există Europa. Ce este un răposat ? un răposat este un înger cu condițiunea d’a nu se manifesta; un mărgăritar cu condițiunea d’a rămâne ascuns în fundul mârei; dar mai cu semn este un fenice, cu condițiunea d’a nu reînvia din cenușe. ULTIME SCIRI Serviciul telegrafic al «Românului» ( Viena, 4 August.) Agenția Reuter anunță din Constantinopol că Porta are de gând de a propune un conferință pentru soluțiunea crisei bulgare, înse acest proiect nu se va realiza deorece Rusia se împotrivesce. Viena, 4 August Politische Correspondenz vorbind de proiectul de a întrunită conferință la Constantinopol pentru cestiunea bulgară, zice că Porta a avut pentru un moment acesta ideie, înse ea a renunțat în vederea imposibilității de a obține adesiunea tuturor puterilor și mai ales a Rusiei. Gastein 4 August, întrevederea între împăratul Austriei și împăratul Germaniei va avea loc aici Sâmbătă la orele 11 a. m. Berlin. 4 August. Scirea călătoriei princincipelui Wilhelm nu se confirma. Berlin. 4 August Prefectul din Nancy a ordonat închiderea unui magazin de jucării situat la Luneville și aparținând la două germani, acuzați de spionagiu. Acesta măsura a causat aici să vine iritațiune. Gazeta Crucei publică un articol amenințător în contra Franciei. Petersburg, 4 August. Se crede că înmormântarea d-lui Ratkoff va avea loc Sâmbătă la Moscva. Roma, 4 August. La Riforma, ziar ministerial, desminte scirea răspândită în privința espedierei de trupe în Africa în luna Septembri viitor, Agenția Liberă. INFORMAȚIUNI Era sera, între orele 9 și 11, am avut oă întunecime de lună parțială. Când întunecimea a fost mai mare, luna se găsea de jumătate în umbră. D. general Maican a părăsit Galații, ducându-se în străinătate ca să supraveghieze fabricarea torpilorilor comandați pentru flotila nostră. D. I. Slavici, conducătorul Ziarului Tribuna din Sibiu, a sosit pentru câteva zile în Bucuresci. ["— Suntem informați că Zilele acestea s’a înaintat d-lui Radu Mihai, ministru de interne uă petițiune subscrisă de mai mulți proprietari arendași și comercianți din comuna Fetești și comunele vecine, prin care cer a li se înființa un oficiu telegrafic și poștal de mesagerii în comună. —X-----X---D, ministru al finanțelor invită printr’uă circulară pe toți casierii generali din județe, să caute a împlini impozitele. ----X---Circulara ce s’a adresat agenților administrativi pentru înlesnirea lucrărilor medicilor de la ambulanțe, se vede că a rămas în multe părți slavă negră pe hârtie albă. Mulți medici se plâng că nu li se dă de către primari ajutorul necesar. --------Cu privire la starea în care au ajuns unii elevi de la scala de arte și meserii, ăcă ce citim în Epoca . Mai mulți elevi ai școlei de arte și meserii, isgoniți din cauză că au depus contra directorului cu ocasiunea anchetei făcute acestuia, cerșeau deunăul prin grădina Cișmigiu, neavând nici ce să mănânce nici unde să se adăpostăscă. Iți era jale să vezî pe acești nenorociți îmbrăcați în zdrențe și având figuri de omeni eștți din spital după o lungă bolă. —"— Același Ziar mai comunică că era pe la 7 ore de dimineță, unul din elevii școlii de arte si meserii, fiind isgonit din acea școlă de către directorul Pavelescu, a încercat să se spânzure pe platoul de la Cotroceni din causa miseriei adânci în care se află. Prins énse asupra faptului de către nișce soldați, nu și-a putut ajunge scopul. Elevul se numește Rădulescu. ----X— Se vorbesce că nișce ofaceri ruși ar fi trecut în Bulgaria pe la Giurgiu. —X— Se zice că d. director general al serviciului sanitar ar avea de gând să țină sfat la torina cu medicii cari au făcut serviciu la ambulanțele rurale— acesta în scop de a lua măsuri pentru îndreptarea stărei sanitare a sătenilor. —X---Marți a fost iarăși un încăierare între gardiștii comunei și mai mulți contrabandiști. S’au schimbat focuri de revolver ; n’a fost înse nimenea rănit. Un contrabandist de frunte a fost arestat. 677 BULETIN METEOROLOGIC 1887 August 4 Bucuresci variab Slatina senin 22» Alexandria senin 20» Galați » 17 « Bacu& nor 18 » Giurgiu » 18 » Bârlad senin 18 » linși » 20 » Botoșani nor 16 » Iași nor 20 » Brăila senin 16 » Măgurele senin 20 » Buzău » 21 » Mangalia » 19 » Călărași » 28 » Petrapide 15 » C.-Lung > 16 » Pitesc! y senin 21 » Caracal » 18 » Ploiescî » 20 » Constanța » 20 » R.-Sărat » 22 » Craiova » 17 » R.Vâlcil » 12 * Dorohoiu nor 14 » Roman » 17 » Drăgășani senin * 9 » Severin » 23 » Focșani » 20 » Sinaia nor 14 » BIBLIO_GRAFIE Sumarul Gazetei Sătenului din R.Sarat anul IV. No. 11, 5 iulie 1887, (abonamentul 10 lei pe an.) Domnul P. S. Aurelian: C. C. Datculescu.— Stupina : Vasile Lala. — Florea câmpielor din România: C. C. D. — Alcoolul : T. O. — Gradinele-Labirint: C. C. Datculescu. Recreațiunea copiilor: Sătucenul.— Varza roșie închisă timpurie de Erfurt: Vilmorin. — Răjuitorul pentru armane și alee : Satucénul — Caprele : D. — Terapnidele : Magaud d’Aubusson. Medicul practic : mălaiul, pâinea și mămăliga . Un amic al poporului.— Capul vorbitor (decapitatul care vorbeșce) . Cricird.— Din localitate : X.- Din teza : X. — Buletinul comercial.— Miscellanea. Un econom român. Gravuri Negre : Găina zăpejelor. Ce se póte face din uă portocală. Caprele. Băietorul pentru armane și alee. Mare labirint-gradina cu chioșcuri, cabinete și fântâni. Gravuri colorate : Verse roșii timpurii. Tablou fotografic : Economistul român d. P. S. Aurelian.* A apărut și se află de vânzare la principalele librării din capitală Curs elementar de Artilerie, de maiorul P. St Vasiliă-Năsturel. Volumul este însoțit și de un atlas. KIFIR CUMIS preparat de d. Dicescu și C-la Șoseaua Kiselef D. dr. Kalenderu făcând experiența acestui kifir a declarat urmatorele: «întrebuințând Kifirul în afecțiunile pulmonare, diaree, disenterie, am vănut că bolnavii îl suporta extraordinar de bine, câștigă forte mult în greutatea corpului și, mai iute decât cu orice alt regim, dispar mai tate dificultățile de nutrițiune pe care le avea mai înainte bolnavul». ^LIVUIVOIXJ Se aduce la cunoșcința publică că în ziua de 2 (14) Septembre anul curent 1887, la orele 2 post-meridiane se vinde de bună voe prin licitație publică casele cu tot locul lor din strada Domnei No. 15, proprietate a băncii «Prevederea». Doritorii de a le cumpăra vor depune uă garanție provisorie de două mii lei în efecte garantate de stat, sau în numerar. Licitațiunea va avea loc chiar în localul Băncii strada Domnei No. 15, în prezența comisiunii de liquidare. Vânzarea se va considera definitivă numai după un termen de 16 zile de la licitație și sub reserva aprobarei veniurei de către Adunarea generala a acționarilor, care se va convoca în în acest termen. Ligni datori! Bâncei «Prevederea.» CITRSUJL țILEI BURSA BUCURESCI 4 August 4 ore p. m. ^a8a Citim Renta rom. per. 1875 5°,0 . — — — — Renta română amorf. 5% . — — — — * (Schuldverschreib.) . — — — — Oblig, de Stat C. F. R. 6u/0 . — —------Renta rom. (Rur. conv.) 6‘>|o . — — — — Împrumutul Municipal 5% . — —-------Scrisuri func. rurale 7 °/o . . —-------Scrisuri func. rurale 5 °/o . . — — — — Idem urbane 7°/o . . . — —------» 60/0 ....--------------------» 5°/o .... — — — — Banca Naț. (500 1. vărs. într.) — — 1010 — Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.) — — 232 l* Soc. d’Asig. Naț. (200 1. vărs.) — — — — S. cred. mob. r. (250 r. vărs.) — — — — Soc. r. de con. (250 L vers.)-------— — Oblig. Casei Pensiunilor . . — — Agio. . . ........................... 15 20 15 25 Schimb Londra 3 luni..................... 25 30/-------»cek. . . . . . 20 40*12 — Paris 3 luni ................... 100 — -» cek . . • . . . 100 75 - - Berlin 3 luni......................... 124 12l|* — -~ » cek . ..... 124 75 ------ Viena . » ..... 2 028|» — — Agio............................................. 15 20 — — «URSE STRĂINE Curs Curs Viena 3 August de azi de iarî Napoleon d’aur..................... ® * Galbenul............. oi Imperial ....... !” fJ. Lira turcească............................în Argintul contra hârtie. . . Ruble hârtie comptant. . . n Acțiuni credit anstalt. . . *82 10 Renta metalică 5% ... TM Renta hârtie ..................... „a Renta aur....................................H2 70 Losuri turcești..................... 16 20 Schimb Londra 3 luni . . 425 55 » Paris la vedere . . 49 75 — » Berlin la vedere . . 61 53 — » Amsterdam și luni . 103 90 Paris Renta franceză 4/10/0 ... 108 25 — — Renta română 5 °/o .... 92 — — — Renta rom. 6 °/0 C. F. R. . 423 75 — — Credit mobiliar român. . . 351 — — împrumutul elen 1879 . . 493 75 — — » 1831 cu cupon . — — —Banca otomană..................... 14 25 — — Datoria turcească — — — »Loje turce................................... 32 — — — Schimb Londra la vedere . . 25 23 — ■— » Amsterdam 3 luni. . 207 50 ------1 » Berlin 3 luni . 123 25 — Berlin Napoleon..............................* 16 15 — TM Renta amort. 5 °/0 C, F. R. . 94 40 —~ Obligațiuni nouă 6 °/° . . . 104 90 — — Impr. Oppenheim. .... 102 70 — — Ruhla hârtie comptant, . . 179 75 — — ScMnib Londra 3 luni. , . 20 29 -----» Paris 2 Inni ... 80 40 — — Amsterdam 2 luni .... 168 — | — — ALEX. GR. I0NESCU & B. MARCU Strada Lipscani, No, 15 bis Bnourescî, 4 August Târgul li- VALORI Scadența capo- j,er curonelor mediu Fonduri de Stat român Renta rom. perpet. 1875 5 ° 0 1 Apr.-I Oct. 92 Renta rom. amortisabilă 5 ° 0 1 Apr.-I Oct. 95 14 Renta rom. (rurale conv.) 6 ° 0 1 Mai.-l Noem. 88 11 Oblig. de stat C.F. Rom. 6 ° 0 1 Ian.-l Iuliu — Idem idem 5 ° u Idem — împrumutul Stern 1864 7 ° 0 1 Mai.-1 Sep. Imprum. Openheim 1866 8 ° 6 1 Ian.-l Iuliu — Agio 15 55 Împrumuturi de orașe Imprum. oraș. Bucuresci 5 ° 1 o 1 Ian.-l Iuliu 77 Idem idem din 1884 5 ° 1 1 Mai 1 Noem. Impr. or. B. cu primelor fr. 20 — 36 Valori diverse Credit Fonciar Rural 700 1 Ian.l Iuliu 104/s Idem Idem 5 ° 1 Idem 89 + Credit Fonc.Drb. din Buc. 7 ° 0 Idem 103/* idem idem 6° 0 I iea 95 idem idem 5°|0 >dem 8711« Cred. Func. Drb. din Iași 5°Ia Idem 768/4 Obl. casei pens. fr. 300.100 1 Maî-1 Noem 214