Romanulu, septembrie 1887 (Anul 31)
1887-09-02
ANUL AL XXXI-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV ....... 40 bani Dett0nn » „ III 2 lei „ laserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA TRANCFORT, S. M. la — G. L. Haube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancaze se refusă — Pentru tot ce privește administrațiunea Românului, abonamente, reînoiri de abonamente, schimbări de adrese, anunciuri, etc., etc, a se adresa IO, Strada Nouă unde este instalat biuroul administrațiunei nóstre, ci pentru tot ce privesce redacțiunea și tipografia Românului. 3. Strada Domnei, BUCURESCI, 1 BRUMAREL Scirile ce ne socesc pane in momentele de față, cu privire la starea lucrurilor din Bulgaria, nu sunt câtuși de puțin asigurătdre pentru viitorul acestei țări. Neînțelegerile din întru și greutățile ce întâmpină în afară alegerea noului principe, fac cu adevărat sâ privim situațiunea ca fiind din cele mai îngrijitore. Ministerul nu s’a constituit încă, cu toată declarațiunea d-lui Stambuloff că este gata a forma cabinetul cu d-nii Jirkoff, Murkuroff, Nacevici și Stoiloff, și deși firul telegrafic ne transmite din Sofia uă listă cu numele personelor cari ar compune viitorul minister. Partizanii regenței și ai principelui Ferdinand, se isbesc silnic de animositățile și neînțelegerile cari se desfășură pe oă scară forte întinsă de zancoviști și de toți partizanii Ricalei, a căăror activitate pare că, din ce în ce, ia un caracter mai amenințător. Ce va eși péne în sfârșit din tote acestea și ce fașă nu se mai ia lucrurile ? E că întrebarea la care se opresce cugetarea cea mai adâncă și mai pătrunssetore. La aceste greutăți de ordine politică—cum observă altarul Le Temps —amenință de a se mai amesteca și complicațiuni religiose. In adevăr, alocuțiunea pe care a rostit’o Papa în Ziua S tului Ioachim, în care anunța că comune întregi din Bulgaria au fost convertite la catolicism, ca și binecuvântarea pe care a ’i cerut’o principele Ferdinand mai nainte d’a pune piciorul pe pământul unoei sale patrii, sunt armele cele mai puternice de cari se servă a<jli partisanii Rusiei ESEMPLARUL 156 ANI REDACȚIA STRADA DÓiVíNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUĂ, 10 Fundatore: C. A. ROSETTI Director?,: VINTILĂ C. A. ROSETTI VINERI, 2 SEPTEMBRE 1887 Loi minézate si vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea fiiarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15. Geneva. r— Articolele nepublicate se ard — în Bulgaria spre a câștiga pe popor în favorea causelor. Fără să mai intrăm în alte amănunte ale tutor intrigilor cari se urnesc astăzi de partizanii Rusiei, cu privire la tendința catolicismului în Bulgaria și la uă schismă religiósă, sunt de ajuns armele de cari vorbirăm și pe cari le au la îndemână, pentru a produce o adevărată tulburare în spirite și a specula cu prejudecățile și simțimintele unui popor, deja îndestul de încercat prin sguduirile și evenimentele din ultima domnie. Judecând după însăși presa rusă, diplomația din St.Petersburg pune mare temeru atât pe intrigile și pe uneltirile cari se urnesc în Bulgaria, cât și pe susceptibilitățile Turciei și pe încurcăturile sale politice. Stăruințele ambasadorului rusesc la Constantinopol d’a face pe Turcia să iacă hotărîre față cu principele Ferdinand n’au ajuns încă la nici un resultat, cu toată activitatea desfășurată în acesta privință. Turcia are cuvinte îndestul de puternice ca să se temă de a da naștere la un conflict, din care pate însăși siguranța și interesele sale ar fi amenințate; și de aceia, cu tote îndemnurile și stăruințele Rusiei, nu voiesce să ia nici un angajament față cu acesta putere, până ce mai anteia nu va avea convingerea deplină de atitudinea celorlalte puteri, cari, fie în privința trimiterea unui guvernator general în Bulgaria, fie în privința unei interveniri armate—cu tóte afirmările foilor rusesci—n’au fus și esită d’a face cuvântul lor din urmă. E că cum stă situațiunea până în momentele de față. Vom vedea ce are să ne aducă viitorul, atât față cu starea lucrurilor din Bulgaria cât și cu atitudinea celorlalte puteri, și, în special, cu atitudinea amenințătore a Rusiei și cu demersurile sale la Constantinopol, înscrierile pentru școlile secundare s’au început. O mulține dintre acele odrasle, care până acum au frecventat școlele primare, vor părăsi viața de până aci, și vor intra în școlele secundare, unde o nouă viață îî așteptă... Ajunși, ori mai bine zis, aduși odată aici tinerii ar trebui ca fiecare sé se întrebe , pentru ce s’a înscris în acesta scóla, este pre bine ca s’a înscris, are are aplicație la cariera la care îl prepara acesta școlă, căci între școlele secundare vom numâra și școlele comerciale și meserii. Nu va tăgădui casé nimeni următorul lucru : Cei mai mulți dintre elevii școlelor secundare, când se înscria nu sunt încă în stare a’și da bine sema despre cele ce-i aștepta, ce și cum trebue să învețe. Părinții sunt aci motorul principal, căci copiii nefiind în stare a judeca asupra acestei cestiuni, fac aupa voia părinților. Aceștia au dar datoria de a se gândi și a judeca asupra celor ce au se se întâmple cu copii lor, și este de interes social, național chiar, a cerceta cum își îndeplinesc părinții acesta sarcină, care pot fi urmările îndeplinirii cu ințelepciune a acestei datorii, care este scaderea ce se observă în acesta împlinire de datorie a părinților, și care sunt urmările acelor scăderi? In țările culte, unde ziaristica ține a se ocupa nu numai de politică, ci a cerceta asupra relelor ce bântue societatea, a căuta căușele și a arăta mijlocele de îndreptare, întrebările de mai sus pe vremea când se fac înscrierile elevilor școlilor secundare, servesc ca obiect de lâ lungă discuțiune, și din care discuțiune multe lucruri folositóre es la lumina. La noi, unde mai ales iu ale școlii sunt multe de îndreptat, ar strica de a pune în discuție aceste cestiuni, în aparență fără mult interes, dar în fond coverșitore pentru desvoltarea și formarea societății nostre naționale. Nu credem și tocmai de aceea în următorele rânduri ne vom ocupa, fie chiar într’un mod fugitiv, cu cestiunea acesta. Următorele lucruri trebuesc cercetate : Ce se întâmpla cu copii nostri ieșiți din școlile primare ? Copii, ai câror părinți dispun de mijloce pentru a-i instrui mai departe, la ce scală secundară se înscria mai ales ? Cam câți ei formați din aceste scoli și ce se alege din aceștia? •Lămurite va data aceste cestiuni, se va lumina de sine cessiunea asupra cărei voim a discuta. Răspundem la întrebările puse mai sus . Țara nostra fiind eminamente la țară agricola, de sine se înțelege, câ și școlile primare sunt populate mai ales de bieți de țărani, pe lângă tóte ca în proporție cu numărul țăranilor și al orășenilor, este de netăgăduit, că péne acum pentru cei d’ânieiu prea puțin s’a fâcut. Seimense, ce saraci, lipiți pământului, sunt cei mai mulți dintre țăranii noștrii, cu cu forte puține esceptiuni, aceia nu numai ca nu-și trimet copii sĕ urmeze mai departe la scala, dar sunt puțini, cari macar atâta pot sa faca pentru copii, ca sa-i lase sé urmeze și se ispravăsca cum se cade învețiturile din sala primara. De unde se recruteza dor elevii școlelor secundare ? Toți o seim , din orașe, dintre copii meseriașilor, ai funcționarilor și a marilor proprietari. Cât despre numărul celora, cari ies gata pentru viață din școlile secundare, cu escepțiunea celor cari absolvezu scala comercială și cea de meserii, putem face că ceilalți de prin gimnazii și licee ies cu cunoscințe, puține multe, câte s’a prins de ei, dér abil pentru viață, cu destule aplicațiuni pentru vr’uă ocupațiune seriosă puțini vom găsi între ei. Căci cea mai mare parte numai de aci încolo intră în scala, în cari se pregătesc pentru un anume scop. Rămâne dor ca membrii activi pentru societate cei de prin școlile de meserii și comerciale. Aceștia casé sunt asemenea prea puțini în raport cu trebuințele. Pentru ce ? Vom cerceta căușele în numărul viitor. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Belgrad, 31 August. Curtea de casațiune a anulat sechestrul operat asupra averii fostului ministru de finanțe, Vucaci Petrovici și a respins în ședința sa de ori, conclusiunile actului de acuzare. Belgrad, 31 August. Comisiunea însărcinată de a -și da părerea asupra organisațiunei militare a propus de a se fiișa cadrele armatei permanente la 20,000 omeni și de a se crea scule militare la Belgrad, Niș și Craguevar, pentru că subofițerii cari au înaintat în grad în ultimul resbel din causa lipsei de ofițeri superiori, se-și potă complecta instrucțiunea lor militară. Comisiunea a mai propus mărirea Academiei militare esistente pentru ca sa se formeze un pepinieră de ofițeri de orice armă, precum și introducerea de manevre anuale pentru instrucțiunea practică a trupelor. Ea a exprimat, în fine, dorința de a se reduce bugetul de resbel. Londra, 31 August țiarul Times face că nici uă disposițiune a tractatului din Berlin nu autoriza pe Rusia de a trimite un comisar special in Bulgaria. Organul cetătei blameza eșifarea forței de a respinge categoric propunerile ruseșci. Agenția Liberă. Un alt oficios austriac despre Coburg Cestiunea bulgară asupra căreia mereu discută aprope tote foile, mai ales cele austriace și ruseșci, stă pe loc. Și cine sciede cá în starea care se află astăziî, va putea să se resolve fără de a rupe cu totul cu tractatul din Berlin. E că ce scrie în acesta privință Neue Freie Presse din Viena : «După detronarea dublă a principelui Alecsandru de Battenberg, întrega lume diplomatică aștepta cu cea mai mare curiositate să vadă ce va face acum Rusia. Așteptările mult timp au rămas zadarnice, pentru că Rusia rămase tot cu rolul ei de sfinx. In urmă, după ce a început să iasă din rezervara și să răspundă celor cari o ispiteau despre intențiunele sale, se mărgini în a declara, că starea din Bulgaria este anormală, legea fundamentală călcată în piciore. Nu putea dor să-i fie nimic plăcut și bun din cele ce sunt în Bulgaria. Asta nici nu s’a sfiit apoi a o mărturisi în răspunsul ce a dat Turciei, și grație luminelor răspândite de Sublima Pdrtă , astăzi seim cu toții metoda cu care Rusia vresce să reguleze Bulgaria.» Din rândurile ce mai urmezá, putem constata, că numitul oficios nu este de loc încântat, ba este pus pe griji din causa pretențiunelor Rușilor, ceea ce altfel ei au prevăzut și mai nainte că asta are să fie sfîrșitul acțiunei diplomației din Petersburg. Relativ la ținuta Turciei, Neue Freie Presse întreba că nu sunt óre Turcii naivi, când eî așteptă ca celelalte puteri să se înțeleagă între densele în acesta cestiune, și apoi să-și dea și ea părerile. Mult va trece, până ce puterile se vor înțelege definitiv în privința acesta, și de aceia față de principele Ferdinand de Coburg Porta ar trebui sé ia primele și cele mai energice demersuri. Altfel, continuă citata fóia, posițiunea principelui este fórte încurcată, și ’ți vine cu greu a crede, că întrega acesta ce stie se va putea resolva într’un mod pacinic. Căci chiar când Stambuloff va forma noul cabinet, cu greu se va împăca Zankoviștii si celelalte partide revoluționare, și mai presus de tot ce cu greu a crede, că se va face oă legătură mai intimă intre principele și armată, care deși a dovedit mult curagiu în resbel, a arătat însé și „aceea, că politicește nu scia despre supunere nimic. SCIRI D’ALE PILEI D. dr. Sergiu, director general al serviciului sanitar, a adresat, medicilor de județenă circulare prin care le cere se trimita la serviciul sanitar probe din vinurile și alcoolurile ce sunt puse în verdare de către cârciumari aflați în județ <s d-lor, pentru a se supune unei analize chimice. * * * D. Hitrovo, ministru plenipotențiar al Rusiei pe lângă guvernul seu s’a reîntors în capitala cu familia sea, venind de la Sinaia. * * * Eri pe la 2 ore d. a., spune Lupta, d. Gorovei a fost bătut de câtre nisce agenți ai poliției în strada Academiei și Nouă, apoi dus la comisariat unde i s’a fâcut tot d-sele proces. Lupta de asemenea mai spune că administratorele sĕu voind a scapa pe d. Gorovei din mâna bătăușilor a suferit și d-sea vr’uă câte va lovituri ș’apoi a fost implicat în proces ca complice. Când óre vor înceta asemeni acte de sâlbâtâcie după stradele capitalei? * * * Eri dimineța a sosit la Sinaia adjutantul M. S. Sultanului însărcinat a presenta M. S. Regelui ,’cei doui cai arabi ce’i a dăruit Suveranul Turciei. * * * D. A. Lahovari este însărcinat a ține locul de director al poliției pe timp cât d. Palade, titularul va lipsi în concediu. * * * D. Coutouly, ministru plenipotențiar al Franciei în Bucuresci, s’a reîntors de la Sinaia. * * * Manevrele trupelor din corpul I de armata, cari se vor face aprope de Craiova, vor fi comandate de d. general G. Angelescu, comandantul corpului I de armată , iar manevrele trupelor din corpurile II, III și IV de armată, cari se vor face între Focșani și Tecuci, vor fi comandate de d. general Budișteanu, comandantul diviziei din Focșani. * * * In comuna Cornuțelu, județul Dâmbovița s’a construit cu spesele proprietarului moșiei, d. A. B. Dancovici, un frumos local de scala și primărie, fâcându-se tot d’uodată și reparațiunile trebuitore bisericei. Acest fapt fiind unul din cele mai lăudabile, merita a fi imitat și de cel 1alți proprietari de prin alte comune. * * * Fâcându-se nisce săpaturi la Cozia, s’au descoperit ruinele unor bai romane, cuptere, conducte, basmul și altele. S’au gasit de asemenea și mai multe monede romane. * * 4c D. Radu Mihai profitând de călătoria sea in Giurgiu, a spune:y*«4 an UJLIUÜ ajutadi lucrările canalului de la Giurgiu, cari au fost începute pe timpul pe când d-sea era ministru al lucrărilor publice. 4« 4« 4c Se telegrafiaza din Constanta diarului Epoca, ca din causa mârei care era agitată, cursele ce erau se se faca pe mare, în onarea inaugurare a statuei lui Ovidiu s'au amânat pe mâine. Corespondentul său mai adaogă, că prânzul dat eri, tot pentru inaugurare, la otel Carol, a avut caracterul unei cine curat colectiviste farâ nici să semnificare. * 4. La 1 Septembre se va tine în capitală la scoa de institutori, concurs pentru ocuparea a 18 locuri de bursieri în acesta scala. Candidații trebuesc sa se înscrie, prin cerere directa către minister, pena la 25 August. * 4c 4c D. general Al. Angelescu, ministru de resbel, nu se va întorce din concediul séu decât la începutul septemanei viitare, pentru a se retrage cu totul din minister. Pe cât aflăm, d. prim-ministru vara- FOSTA ROMANULUI 2 SEPTEMBRE 1 OMUL SFINȚESCE LOCUL NUVELA DIN POPOR de loan Russu Cinstitul paracliser al satului Râureni tocmai acum isprăvi cu tragerea clopotelor, lucru ce-l face în tote zilele de lucru odată pe fii, la aracfii. Se îndreptă apoi spre primărie, care e tocmai în fața bisericei, și de unde se aude un sgomot neobișnuit. Pre când ajunge și el acolo, toți consilierii ies afară pe porta mare, care abea se mai ține în țîțîni. In fruntea lor este primarul al cărui cuprins trupesc pare a întări, ca el este capul satului. Lingă ea merge Părintele Pantelimon. Se duc cu toții spre casa, dupa ce au saverșit o muncă, la care s’au chipzuit de multă vreme , au ales învățător. N și putem vedea. Noul ales merge alăturea cu părintele. Judecat după față, aleea póte se aibă 22-23 ani. Iar că alegerea nu s’a întâmplat numai așa, cu o vorbă cu două, ne o dovedește și aceia, că o câțiva alegători și acum vorbesc cu înverșunare despre alegere.ț — Mai bun Învățător nici cu luminarea nu am fi găsit, zice Iorgu Naeșului. Și când zice el ceva, apoi puțini pot avea vorbă inpotriva. Este om cu vafră în sat. Iorgu. Știe carte, căci a umblat și la școlele din oraș, pre lângă asta e om cu stare In anul trecut era să se alega chiar de primar. — O fi, o fi, respinse Avram a lui Ciocanu Dumitru la vorbele lui Iorgu. Dar prea mi se pare tiner, nici mustăți nu are âncă. Cum se va potrivi lângă Părintele Pantelimon și primarul, când îl vor pofti la vre-o nunte ori feștanie. EU încă fiin bătrâni am auziit, că popa și dascălul trebue sa fie om în totă făptura lui. — Ia’n lasă-te neică, nu te mai ține de secaturi. Parcă om tînar nu póte avea minte bătrână... Nu cumva crezii, că nu va îmbătrîni și el ca alții, zise iar Iorgu. — In potriva tinerețe! n’am nimic, asta tréca morgu, fise Mihu Șontorogul, fac’așa să vorbăsca și el... Mie mi-e necaz numai că de ce nu am ales noi pe omul nostru, pe Cucută Dumitru din Mărăcineni, pe care îl cunoșcem cu toții, și știm că în șapte hotare nu e om de ispravă ca el. — Taci din gură Mihule, îi tăia în vorba Iorgu, care totdeuna se cam supara când cineva numai de aceia vorbește ca să nu tacă... Ori sei ceva rău despre acesta pe care l’am ales acum?.. — Ba feresca-mé D-fieu se vorbesc de rău pe cineva. Mărturisesc, că om cântând așa de frumos din eraslov nu am auzit nici în biserica episcopiei din oraș. Și de se va pricepe atât de bine la tóte de ale lui, apoi avem să-i îngrădim și școla, să-i acoperim și grajdul, o întorsă acum pe glume Mihu, rărsând ca în zadar ar spon vorba, nu póte tine piept cu lorgu. Când se adunaseră toți la părintele, unde înclinaseră câte un păhărel de țuică in cinstea noului dascăl, și acesta le mulțumi pentru încrederea ce și-au pus’o în el alegându’l, când le făgădui că’și va da silința a-i mulțumi pe toți, de a lucra cu ei împreună pentru a ridica satul și poporul, apoi nu a fost unul, care să nu fi strigat de doué de de trei ori: se trăiască ! — Să-l țină D-fieü, dar frumos mai vorbește, <Jise Avram a lui Ciocan, căruia numai de aceia nu-i plăcuse alegerea, pentru ca era prea tînâr învățătorul. O câte-va fiile nu se vorbea în sat numai despre asta. Ce om tiner e, și totuși cât este de înțelept, ce blând este la vorbă, a umblat multe școli, iar fetele se dedeau după spatele una alteia și așa ’l priveau... Cum vé spusei dor, alegerea de învățător se făcu. Nimeni nu mai vorbea împotriva acestei alegeri. Și cum ar și îndrăsni cineva ? Ori nu a voit așa și părintele, și primarul și lorgu Năcșului? Și ce die ei, sfânt trebue să fie în sat. El totdeuna lucreza întru binele satului, și rar se întâmplă se greșăscă... Satenii de aci încolo toți sciau ceva spre lauda învățătorului... Nacu Ciocârlie, care a fost sergent la miliție, și om cunoscător de lume, cum să ținea, fiiie că așa dascăl de ispravă nu a văsiut âncă, la ce Bran Ilie adaugă, că de aceia îl laudă Nacu pe domnul învățător, pentru că l’a împrumutat mai al-altă ori cu opt gologani se face la popier. — Ei, și chiar așa să fie, ce’ți pasă, îmi este vecin, și dar le este vecinilor să se ajute unul pe altul, finse acesta, iar cei de față rideau, pentru că’l vedeau necojinduse, iar când îl vefil cum se necojesce Nacu, ori cât de bursuz ai fi, îți vine să rîfii.... Așa e necazul unor omeni: pentru alții are haz.... Un singur om a fost în sat, care nu s’a bucur&!Je^£ gestea noului învățător : era Ioan Rîureanu, ceilalt învățător, care în Marin Florescu, așa ’l chema pe noul ales, vedea strălucirea lunei, în a cărei lumină să perde steaua lui... * A doua fi după alegere Marin Florescu se mută în casa lui, unde era și localul școlii, și de unde văduva fostului învățător între lacrime amare se depărta cu copii săi. Florica, fata ei cea mai mare o mângâia. Cei doui copii plângeau în jurul său, până ce Viorica, un fetiță de vr’uă 7—8 ani scotea un flore din pământ, s’o ducă cu sine, căci așa vedea, aici nu mai are ce căuta, și nu se pute despărți pe florile ei, pe cari cu atâta dragoste le îngrijea. Trista vedere, Maria stâtea pe prispa casei.... Ajutase femeii sâ’și pună lucrurile în cârtița ce sta cu caii prinși în curte. Cuvinte nu prea ’i veneau pe buze. — Acesta durerosă priveliște a trebuit dar se întâmpinea la primul meu pas în viață. Ge nemângâiat ma simt... Mér simt astfel, ca și când eu le-ași fi făcut acestor omeni neajunsul cel bântuit acum. Ași mai fi voit să nici nu intru în acest sat în acesta casă, din care omenii cu atâta durere se despart... De câte ori mi va veni în minte aceste clipe, totdeuna mi se va întuneca sufletul... Pene ce se gândea așa în sine Marin, foștii locuitori ai casei isprăviră cu încărcarea lucrurilor, stăteau gata de plecare, își luaseră rămas bun de la noul gazdă. — Ve poftesc fiile fericite, le fuse Marin, și îi strînse pe toți de mână. Pe cei mici îi sărută, iar când ajunse la Florica, fata cea mai mare a véstuvei, se uită lung la ea, vă strânse cu căldură de mână și-i fuse . •— Așa, că nu sunteți suparate pe mine... — De ce so fim, d-ta ești un om atât de bun, raspunse fata, apoi își plecă ochii în jos și se despărțiră. Marin râmase singur. Intr’uă casă care nici gard nu avea. Streșinaici colea stricata, prin acoperișul casei se vedea cerul, gemurile sparte, fântâna stricată, totul gol, deșert... Suna așa pustiu tóte pe aici... Nici nu-i venea sa intre în odaie... Și aerul i se părea atât de greu ! — In casa asta trebuie sâ-mi petreceți viața, aci va fi dor locașul meu, fericirea, lupta ori necazurile aci ma aștepta? Se puse apoi pe lucru. Lucrând îi treceau din gând tóte tristetele. Se făcu senin atunci în sufletul său, dorul de lucru îl stăpânea. Ii trebui muncă multă, ca cea mai mică îmbunătățire s-o facă aici. Asemănă munca lui cu aceea al unui gazda căruia i se dă uă moșie părăsită, pe care el trebue să o pună la cale... Locuința lui era un casă părăsită, dar apoi șcula, școla?... Aici și cele mai trebuinciose lipseau... Acesta împrejurare îl întrista mult. Cât dor avea el deuă școla bună, și plină de copii, iar acum când gândea că i se va împlini visul, écul, ce departe e de cele dorite... Acum intră într’un odaie cu nișce păreți galbeni de fum, crăpați de fiile multe, geamuri cârpite cu hârtie, vre-uă doue trei bănci stricate, tablă sparta în două, hărțile rupte, soba ruinată de parcă numa’ eri alalta-eri au umblat pe aici tâtari... bă vedea, ca cel ce a îngrijit de astea, lipsește de mult, și de atunci nimeni nu s’a mai ocupat de sorta acestei școli... (Urmare în No. viitor).