Romanulu, noiembrie 1887 (Anul 31)
1887-11-25
mul care s’a sacrificat spre a ne învăța meșteșugul cu care ne hrănim. Bine-voiti d-le directore, a primi asigurarea osebitei nóstre stime: Gostică Teodorescu, Pavel Vasilescu, Verzeanu Constantin, sub-directori de scule de meserii: Condeescu Ion , inginer, C. F. R. Mateescu Alecsandru, Trancu Gheorghe; ingineri de oraș, Gheorghe Mihaescu; șeful atelierului piroticnie. Ion Pazan ; maister arsenalului armatei. Vintilă , C. F. R. Gh. Isvoranu, Teodorescu N., Mihaescu N., Marto Anton, Stefan Ionescu ; șefi de deposits, G. F. R. Tănase Dumitrescu, Moscu Dumitru, Marinescu Vasile, Nicolopol Alecsandru, Enescu Nicolae, Sachelarie Nicolae, Mirodor Dumitru, Manole Popescu, Tomescu Alecsandru ; mecanici, proprietari de mașini agricole: Marinescu Ion, Petrescu Nicolae, Doicescu Teodor, Popeia Ștefan, Petrovici Nicolae, Petrovici Gostache; mecanici agricoli: Mihaiescu Nicolae, Stoicescu Getin, Nicolescu Florea, Ion Popescu, Protopopescu ; tâmplari: Zamfireau Vasile, Chirculescu Gheorghe, Popescu Nicolae, Rădulescu Costin, Cornescu Mihail, Ranu Nicolae, Popovici Andrei, Valsan Mihail, Răpeanu Gheorghe, Mecanici Conductori, C. F. R. Ionescu Nicolae, Popescu Nicolae; studenți în străinătate. Gănescu Petre, Marin Florea; propietari și mecanici de mori. Manolescu Alecsandru ; mecanic la manutanța Armatei. Spirescu Gheorghe, Alecse Panaitescu; lucrători mecanici. Dobre Gheorghe ; architect Pitesci, Averescu, Polimon Romul; Locotenenți arm. rom. Iorgulescu Ión, Nicolae Dimitriu; scóla de la Bistrița. Marinescu Constantin, Popovici Ión ; desenator). Tomescu Ghiță, Ionescu Teodor, Mușat Ștefan ; mecanici de flotilă. Constantin Gloghreanu, Ion Dumitrescu, maestru de poduri, districtul Vlașca. SOIRI ECONOMICE Voința Națională este informată că tratatul de comerciu între România și Turcia ar fi fost aprobat de sultanul Turciei. Comisiunea industrială, numită de ministerul industriei, a terminat proectul de lege privitor la tăbăcari. Acest proiect stabileste că fabricele de tăbăcarie să fie puse sub supraveghierea statului. Societatea Economica din Iași a ținut la 8 (20) Noembre adunare generala. Raportul presintat de consiliul de administrațiune constată că societatea a distribuit pe trimestul 30 Aprilie pené la 21 Octombre un dividend de 6.51 la sută, ceea ce face 13.02 la suta pe an. Operațiunile cerealelor, efectuate în portul Brăilei la 11 (£ 3) Noembre. Felul Ilector. Libre Lei Observațiuni Grau 1870 603/* 10.05 Caic « 7000 581/49. » 2100 59 V* 10.25 » 13600 571/2 8.70 « 1200 60 i/a 10.50 Magaz. » 600 59 V* 10.25 Secară 1000 571/a 6.35 * « 5000 59 »/2 6.65 Porumb 2000 611/* 7.75 » Fasole 1100 °/o k. 16.90 Caic V. P. Sassu. >-«•»: I mu ---------- ACTE OFICIALE D. I. Stroescu, actual impiegat în cancelaria consiliului de miniștrii, este inaintat, în postul de arhivar și registrator al acestei cancelarii, în locul d-lui P. Stroescu, trecut în alta funcțiune. D. C. A. Conovitz, fost șef de deposit de tutunuri în serviciul regiei, s’a numit în asemenea funcțiune, în locul d-lui Al. Novacescu, demisionat. HITAMPLARILE pILEs Pradat. — Curierului Balasan i se comunică : Vineri noptea, 7 Noembre spre Sâmbătă, în Gutuna Bud, Comuna Miclăușeni, județul Roman, u bandă de hoți armați în numer de vr’ua 10, s’au introdus pe la 12 ore din nopte pe furiș în sat și pétrunslind la domiciliul parohului catolic J. Govradini a pătruns în camera sea unde din neglijență ușile casei și la antreu erau deschise. Mai înainte însă au pătruns în bucătărie unde a legat pe servitori, și apoi a intrat la numitul paroh și i-a luat vr’o 5000 fr. și câteva lucruri ntre care 1 ceasornicu aur, 2 de argint, un inel 1 pușcă, 1 revolver și alte lucruri apoi lăsândul, legat s’au dus. Hoții nu sunt din localitate căci operațiile lor s’au făcut cu lumânări aprinse și nu au fost recunoscuți. Băiat împușcat. — In diua de 1 Noembre curent, locuitorul Mateiu Oprea Cireașe, din comuna Gemenea, județul Dâmbovița, aflându-se la vă rudă, în cătunul Valea-Mare, pendinte de comuna Boțescu, plasa și județul Dâmbovița, a împușcat în piept pe băiatul Marin Ion Zaharia, care era consătean cu dînsul, din care causa acesta a și încetat din viață. Actele de constatare s’au trimis parchetului. Cadavru necunoscut. — In dimineta fiilei de curent, s’a găsit în comuna Colanu, din plasa Dealu-Dâmbovița, d’inaintea cârciumei locuitorului Ion Ioniță, un cadavru al unui om necunoscut. Cașul s’a adus la cunoscința parchetului local. Tată împușcat de fiu. In zima de 8 Noembre curent, locuitorul Petre Safta, din comuna Răsvadul, a împușcat în piept pe tatăl său vitrig anume, Ștefan Lebu. Actele de constatare s’au trimis parchetului , iar pentru suferind s’au luat mesuri a se trimite în cura spitalului județian. ARTE. — TEATRE *** Asta-sé váfi Jol, la Teatrul Național se va juca Răzvan și Vidra, poemă dramatică de d. B. P. Hașdeu. *** La Teatrul Bulevardului, asta-sérá* se va juca Frou-Nrou, comedie în trei acte. D. Goquelin va sosi mâne în Iași, unde va da trei represintanțiuni: una Sâmbătă și a doua Dumineca, apoi Marți va sosi în Bucuresci, când va începe represintațiunile sale. *** Petrescu, renumitul gimnastic român, împreuna cu familia și trupa sea, întorcându-se în țară, după uă lipsă de 8 ani, va da la Teatrul Dacia vr’ua câteva represintațiuni forte interesante. Desigur că publicul nostru nu va perde ocasiunea d’a încuragia pe acest distins artist care și a făcut un renume în cele mai mari capitale din lume. Un afiș special va anunța giiua și amănuntele represintațiunei. *** La Teatrul Orpheu în curând bătrânul artist Caragiali va da uă represintațiune la care pastreza publicilui uă surpriză. E vorba de debutul unui tâner dise ROMANULU 25: NOEMBRE tant deuă familie mare...și al cărui talent se zice că este admirabil. A* Societatea «Concordia Română» (localul strada Regală No. 17), va da Sâmbătă, 14 (26) Noembrelă serată dansantă. Musica regimentului al 2-lea de linie, va fi condusă de d. capel-maestru Thoma Ionescu. Prețurile intrărei: Pentru membrii și familiele lor, intrarea gratis. Pentru personele introduse de un membru : 2 lei de persona și 3 lei de familie. începutul la 9 ore sera. *** In Sala Ateneului, Duminecă la 15 (27) Noembre, la 2 ore ciua, se va da a 3-a Seanță de Quartett Dumitrescu (violoncelist) cu concursul d-ș0rel Maria Narice și al d-lor Ernest Wiest (I viora), Eduard Loebel (II viora) și H. Schipek (viola). Prețul intrărei : locul I, 4 lei, locul II, 2 lei.A* D-sora Carlotta Glücksmann, cunoscută deja publicului român prin concertele de piano ce a dat, întorcându-se de la Viena și după ce a dat concerte și la Iași, va da săptămâna viitore în capitală câteva concerte de piano și canto. FELURIMI Aeronauți dispăruți. — Doui aeronauți francezi îndestul de bine cunoscuți, d-nii Mangot și Lhoste, s’au urcat acum vr’uă săptămână în balonul lor Arago, pentru a face o d escursiune aeriană. De atunci nu s’a mai audit nimic despre dânșii. Este mare tema că ei au fost victimele unei catastrofe. Singura speranță a amibelor, este că balonul a putut să cadă în mare și cei doui aeronauți să fi fost scăpați de de vr’un vas. S’a trimis scrisori și telegrame la tote autoritățile maritime din Danemarca, Suedia, Norvegia și Rusia, în cari sunt rugate d’a face îndată cunoscut, tot ce ar afla despre sorta celor doui aeronauți. Trebue să nu uităm a spune că, într’u ascensiune mai de curând, făcută tot cu balonul Arago, cei doui aeronauți au fost espuși la mari pericole. După numerose aventure, s’au coborît noptea în nișce câmpii, unde rătăciră până la diua fără hrană și fără adăpost. Boxul în America.Boxul începe a găsi amatori în Statele Unite ca și’n Lumea Vechiă. On telegramă din Boston aduce scirea despre uă luptă cu pumnul care s’a făcut acum câteva zile în acel oraș, în fața unei mulțimi enorme, între Jim Carney, campion american, și M’Auliffe, campion englez. Acesta «pumnelu’internațională» a ținut patru ore sl și cincideci și cinci de minute. Au fost 74 de pase și s’a schimbat tot atâția pumni sdrobitori. M’Auliffe și Jim Carney erau plini de răni și de sânge. Și cu tote acestea lupta a fost zadarnică, căci arbitrii au declarat că amândoui luptătorii sunt de putere egală, și că trebue a continua lupta a doua oR pentru a se proclama învingătorul. Lucrările înse nu s’au oprit aci, și pare că gustul bocsului este contagios. Privitorii la acesta luptă, surescitați forte de spectacolul acestei lupte sângerose, se împârtiră îndată în două tabere—tabăra americană și tabăra englesâ—și se aruncară unii asupra altora cu pumnii. Astfel acesta serată epică se termină printr’un bocs general. Uă catastrofă îngroitore.—Se telegrafiaza din Douvres, că, în noptea de 19 Noembre, la orele 11 s’a ciocnit vaporul «Schölten» din Rotterdam cu un alt vapor, la 10 mile departe de Douvres. Vaporul „Schelten“ s’a scufundat inciata. Au perit două sute persane. Numai vr’o cinci-deci călători au putut să scape pe vaporul «Eciho» cari îi a debarcat la Douvres. ULTIME SOIRI Serviciul telegrafic al «Românulu»! Soâa, 24 Noembre. Majoritatea Sobraniei a luat resoluțiunea de a pune în acusațiune pe d. Karaveloff. Agenția Liberă. INFORMATIUNII Mișcarea ce s’a produs între învățătorii rurali ai județului Ilfov, și care mișcare s’a semnalat deja în colonele acestuiaiar, începe a da rude bune. Ceea ce învățătorii aveu de multă vreme ca ideal, prin ajutorul fruntașilor din județ, se apropie de realizare. Suntem informați, că d. prefect Obedeanu, profitând de mișcarea produsă între învățătorii rurali de a lucra pentru înființarea de bibliotece populare prin comune, a propus în Consiliul general al județului ca să se asocieze și județul la lucrarea începută de învățători, și se dea ajutor pentru a înzestra comunele cu bibliotece, menite a da hrană sufletescă celor de la țară, mai ales adulților și celor întorși din armată, cari aoi învață puțină carte, dar întorcându-se acasă și neavând ce citi, uită totul. Consiliul general a și votat cinci sute lei pentru acest scop, și sperăm că și proprietarii din acest județ se vor asocia și contribui la realizarea acestei idei cu adevărat binefăcătore și de interes general. —x—■ Primim urmatorea telegramă : Pesta 24 Noembre, D. Coquelin și trupa sea plécá ai)i la Iași. Eri s’a făcut aici pentru ultima sea representație dă mare ovațiune. Membrii teatrului național ia oferă coronă de lauri de argint. ■n —x— La 18 (30) Noembre vor începe la spitalul militar esamenele medicilor și veterinarilor militari, cari voiesc să fie avansați. —X---D-șora Bârsescu a jucat la Burgteatru din Viena, în ziua de 21 Noembre, rolul principesei Eboli din Ilon Carlos cu succesul obicinuit. ----X---Curtea de apel din Bucuresci, ocupându-se în ședința de ieri cu proiectul d-lui Stătescu, ar fi găsit, după cum spune Romania Liberă, că articolele care autorisa pe ministru a muta, fie chiar prin înaintare pe magistrați după 3 ani de funcțiune sau în anumite cazuri de rudenie cu avocați, distrug tot efectul inamovibilităței. Curtea de apel va cere și modificarea limitelor de vîrstă din proiect: ■--------Mâne, Vineri la ora 1 p. m. Academia va ține ședință publică. D. B. P. Hășdeu va citi despre Diaconul Coresi și publicațiunile sale. D. Gr. G. Tocilescu va vorbi despre termele romane și despre castrul descoperite la Bivolari pe Olt din sus de mănăstirea Cozia. ----X---Comisiunea însărcinată de consiliul comunal cu elaborarea unui proiect de lege privitor la regularea pensiunilor funcționarilor primăriei, și-a terminat lucrarea. Proiectul s’a înaintat ministerului de interne. —Xferi la fabrica de săpun de la Colintina, un nenorocit lucrător, anume Duțu Dumitrescu, a căzut în cazanul în care se ferbea materialul ce servea la fabricarea săpunului. Densul a fost condus la spitalul Colintina aprope mort. —x— Proiectul de convențiune comercială între România și Turcia, după cum se comunică Corespondenței Politice, nu conține din partea României espresa concesiune a tratamentului națiunei celei mai favorizate, ci România acordă Turciei numai posițiunile cele mai mici ale tarifelor sale convenționale, actuale, sau viitare. Afară de acesta mai acordă Turciei tacte vamale reduse pentru 28 de posițiuni (materii prime de proveniență exclusiv turcească) care până acum nu erau prevăzute în condițiune. Turcia, din partea, acordă României tratamentul națiunei celei mai favorizate. ----X—Țarului Kölnische Zeitung i se comunică din sorginte vrednică de tota încrederea, că la întrevederea Țarului Rusiei cu principele Bismarck s’a stabilit că Țarului i s’au presintat cu privire la atitudinea principelui Bismarck în cestiunea bulgară oă mulțime de scrisori și depeși, cari au fost de la început până la sfârșit false. Isvorul original al acestor falsificări s’a descoperit îndată. Depă cam dată este suficient de a spune că isvorul este de origine orleanistă și că pute va trebui să intervină parchetul. Principele Bismarck a isbutit lesne se convingă pe Țarul că a fost victima unor apucături din cele mai rele. In decursul întrevedere s’a mai constatat că o parte mică dar influentă din cercurile curiei berlinese a lucrat ca sé deștepte în Țarul credința falsă că principele Bismarck, în ce privește politica esterna nu este în deplin acord cu impăratulj Wilhelm, ci că de la acesta numai cu greutate pute obține aprobarea propunerilor și politicei sale. Intr’un altă depeșă din Berlin se pice că scrisorile și depeșile, despre care se vorbesce mai sus ar fi fost presintate Țarului la Kopenhaga de către baronul Jomini, din care causa Țarul a părăsit hotârîrea ce o luase în Septembre de a face uă călătorie la Stettin. BULETIN METEOROLOGIC 1887 Noembre 24 Bucuresti senin Slatina senin 2 1 Alexandria * 3+ Galați » 4 » Bacău » 5 » Giurgiu » 2 » Bârlad. » 2 » Hug I » 4 » Botoșani ploie 2 »lag»nor 5 » Brăila senin 4 » Măgurele senin 2 » Buzău » 4 » Mangalia » 3 » Călărași » 4 » Petrenor 4 » G.Lung » 6 » Pitesci senin 6 » Caracal » 4 » Ploiesci » 4 * Constanța » 4 « B.Sărat » 10 » Craiova » 2 » B.Vâlcil » 4 » Dorohoiă variab 1 » Roman nor 4 « Drăgășani senin 2 » Severin senin 5 « Focșani » 2 » Sinaia » 6 » BULETIN BIBLIOGRAFIC A apărut în editura librăriei Frații Șaraga, Iași Poesii de logofătul Gostache Konache (ediție nouă) cu mai multe scrieri inedite, cu biografia autorului și cu un mic glosariu. A eșit de sub tipară pagină din istoria învățământului. Administrațiunea instrucțiunii publice sub d. ministru D. A. Sturdza și răspuns la discursul d-lui ministru cu ocasiunea închiderei consiliului general de instrucțiune de d. profesor C. C. Zobrescu. Se află la tote librăriile mai principale din capitală. Prețul 50 bani. A se vedea pe pagina IV-a anunciul fraților Așer Eschenasy. Prețul 6 lei, țară.Se află de venerare la tote librăriile din * 1073 secții de limba germană precum și traduceri din acesta limbă. A se adresa la redacțiunea harului Románulu. Doctorul P. Vasilescu s’a mutat strada Polonă No. 6 (în dosul spitalului Colțea). DE ÎNCHIRIAT Un grajd cu șopron în strada Brezoianu No. 47, lângă Tribunal. Doritorii se vor adresa chiar acolo. OXJ R H ÜL JÎILEI BURSI BUCURESCI ALEX. GR. IONESCU , B. MARCU Strada Lipscani, No. 15 bis Bucuresci, 24 Noembre • ” —. ..m. * Renta rom. per. 1875 5 ° 0 . N._ _ _ Renta română amort. 5 ° 0 . __ _ ____ » (Schuldverschreib.) . _ __ _ Oblig, de Stat C. F. R. 6% . _ ______ Renta rom. (Rur. conv.) 6°jo . _ __ _ Împrumutul Municipal 5 °/0 . _ __ _____ Scrisuri func. rurale 7 °/o . . _ _ _____ Scrisuri func. rurale 5 °/o . . __ _ _____. Idem urbane 7°.o ... . __ ___ _ » 60/0 ... . __ _ _ __ » 5°/o .... — __ __ _ Banca Naț. (500 1. vărs. într.) _ _ _pe 35 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) _ _ 235 36 35 Soc. d’Asig. Naț. (200 1. vărs.)_______________ S. cred. mob. r. (250 r. vers.) _ _ * _ __ Soc. r. de con. (250 r. vers.) _ _ 102 _______ Oblig. Casei Pensiunilor . . __ _ Agio 1400 14 65 Schimb Londra 3 luni . . . . . 25 15 — * cek . • . • 26 35 - -Paris 3 luni ....................... 99 40 _ » cek . 100 12 11» —Berlin 3 luni ..... 123 55 -» cek . ..... 124 40 ------ Viena . . . ... 2 02 —__ » » . . . , _ _ _ _ Agio............................. 14 75 — -24 Noembre—4 ore p- m. Casa Ultim Viena 23 Noembre do azi de ieri Napoleon d’aur...................... 9 95 — — Galbenul , ------- ------Imperial ....... 10 28 — — Lira turcească ..... 1128 — ~ Argintul contra hârtie. . . 100 — —■ — Ruble hârtie comptant. . . III — — Acțiuni credit anstalt. . . 278 — — Renta metalică 5% ... 8230 — — Renta hârtie ..... 8120 — — Renta aur......................................111 90 ——Losuri turcești........................... — — — — Schimb Londra 3 luni . . 126 10 — — » Paris la vedere . . 49 72 «*» — » Berlin la vedere . . 61 85 — — * Amsterdam 2 luni . — ~ — — Paris Renta francesä 45/s°/o • - • 106 90 — — Renta română 5 °/o ....------- ------Renta rom. 6% C. F. R. .------- — _ Credit mobiliar român... — — — — împrumutul elen 1879 . . 414 — ------» 1831 cu cupon , 362 — — — Banca otomană...................... 505 — ------Datoria turcească . . . .------- — —: Loje turce....................... — — — — Schimb Londra la vedere. . 2534 — — » Amsterdam 3 luni. . 123 43 — — » Berlin 3 Inni .------- ------Berlin Napoleon ------- -------Renta amort. 5°/0 C, F, R. . 93 10 -------Obligațiuni noni 6°/° . . . 105 — _ Impr. Oppenheim...................104 — — _ Rubla hârtie comptant. . . 180 25 _ _ SeÄ<W£Londra 3 luni. . . 20 226 ------» Paris 2 luni ... 80 05 ------ Amsterdam 2 luni .... — — _ _ BURSE STRĂINE Curs Curs Târgului VALORI Scadența cupojer curs nelor mediu Fonduri de Stat român Renta rom. perpet. 1875 5 ° 0 1 Apr.-l Oct. 92 Renta rom. amortisabila 5 ° 0 1 Apr.-l Oct. 93 Renta rom. (rurale conv.) 6 ° 1l 1 Mai.-l Noem. 88 l/s Oblig. de stat C. F. Rom. 6 ° 0 1 Ian.-l Iuliu — Idem idem 500 Idem împrumutul Stern 1864 7 ° 0 1 Mar.-t Sep. — Imprim. Openheim 1866 8 ° 6 1 Ian.-l Iuliu — Agio 1475 Împrumuturi de orașe Imprim. oraș. Bucuresti 5 ° o 1 Ian.-l Iuliu 78 25 Idem idem din 1884 5 ° 1 11 1 Maît Noem. 91 Impr. or. B. cu prime lor fr. 20 — 36 Valori diverse Credit Fonciar Rural 7° 0 l Ian.-l Iuliű x05'|i Idem Idem 5° 0 Idem 91 l/s Credit Fone. Orb. din Buc. 7° 0 Idem 104'/* idem idem 6° 0 I era 97 idem idem 5° 0 idem 88 *1* Cred. Func. Urb. din Iași 5° ,, Idem 79 ']8 Obl. casei pens. fr. 300.100 1 Mai-1 Noem, 213 FOIȚA ROMANULUI 25 NOEMBRE 4 COMITESA DE KER0UAL de Xavier de Montepin — Seif domnä Clerget, că acesta e uă purtare demnă d’Artemisa. — Artemisa!... repetă hangiulia. Se pare, domnule doctor, și asta trebuie să fie adevérata^pentru c’o spui d-tea , dar nu culese pe acea personă. —^ D-na de Kéroual primesce lume multă? întrebă doctorul. _ In timpul d-lui comite castelul era plin de prieteni și cunoscuți caii veneau de departe. In tote dilele se dau prețuri la cari nu lipseau nimic, căci nu cruța banii, și bucătarul de la Rochetaille servise la Paris la un ministru. Un om îndemânatec, (nu ministrul ci bucătarul) dorea să se instruiască în arta lui, deși scia forte multe și ’ntr’un di Pe când dejuna aci din întîmplare întorcându-se un scia de unde, mi-a cerut rețeta jumărilor mele cu gîturi de raci, atît de bun i s’a părut acest fel. Pe scurt, la castel se petrecea ■ viața numai în chefuri: caii, câinii, vânătorii mari, danțuri. Ah! ce frumos timp era p’atunci! — Dar astăzi ? — Astăi, domna comitesă a lăsat aprope tote lu uă parte, a dat drumul bucătarului, și la trei părți din slugile casei, a vândut câinii, a suprimat caii afară de trei sau patru. Ah! acum trebuie să facă oâ economic mare, scumpa domna. — Așadar acum nu mai primesce de loc? — Pe nimeni, afară d’uă rudă a ei, un vér, baronul Streng, care vine din când în când se petrece câteva zile la castel. Sunt unii cari pretind că d. baron ar căuta să mângîie pe d-na comitesă și s’o ia de nevastă intr’uă <fi séu alta. Fi-va adeverat seu minciuni? înțelegi, domnule doctor, că eu nu sem nimic. — Dar pe d. de Szény ’l cunosc! ? — Când e la castel îl văd trecând căte-vă dată, căci domna comitesă a păstrat un cal de călărie numai pentru el. — Ce fel de om e ? — Oh! un bărbat frumos și îmbrăcat în tot q’a.una ca un prinț. Are un mustăcioră nâg.^ luciosă că mătasea și răsucire. La oca.. are un geam agățat d’un găitan. Are înfăciș. mai insolenta decat u IBai indrăsnețâ și cu tóte astea mie nu mi t ia de curte „ mos om, da dor înfăcișare ft.price’ rru — D. de Streny acum se afla Rq_ chetaille ? — Nu cred. Grădinarul Jérôme Pichard a venit acum trei cine să bea un păhăruț și nu’mi a spus nimic. Dar ecâ că e cam de mult de când nu s’a vedut baronul și nu cred se întâmflie d’a veni. — D-na Kéroual avea vr’un doctor p’aci ? — Da, pe doctorul Gerardiner, predecesorul d-tele;ctor de și d-na comitesă nu prea are înfățișarea sanătosă, nu e bolnavă nici uă dată. In momentul acela, convorbirea fu întreruptă de gresa Maria-Jeanne, care întră repede în odaiă. Ei bine ! ce însemnăză asta ? strigă domna Clerget. S’a aprins. — Oh! ba feréscá -zeű, respunse Maria-Jeanne. — Atunci ce vrei ? ——T Eu, stăpînă, nimic. Dar cărăușii cer rachin și comedianții vor să ve vadă mai înainte d’a pleca. — Bine, bine, viu acum, emise Monique sculându-se. Iarta-mă domnule doctor, căci te las un moment, cu treburile mele n’am nici măcar un moment de libertate. Și văduva urmă pe Maria-Jeanne în odaia cea mare. Saltimbancul și nevasta lui isprăvise d’a mânca. Ședea lângă foc, sub cotlonul vetrei și tinăra femeie ținea pe genuchii săi cu capul rezemat de pieptul pe fetița ei adormită. — Așa dér, v’ați hotârît sé plecați ? le dise Monique. Décá oferta unui pat bun vé tace sé vé luați séma puteți petrece i nóptea aci; mi-ați face mare plăcere. — E cu neputință, domna, ți-o repet, respinse tânăra femeie , dar ți suntem recunoscători de bunătățile ce ai făcut pentru noi și Jean, soțul meu, a voit să-ți mulțămescă în personă mai înainte de a se duce se înhame calul la cărucieră. Saltimbancul se sculase ; murmură câteva vorbe de mulțumire pe cari dna Clerget se iuți a le întrerupe: — Ce ai întinicheaua aceia pe care o ai la șold ? — Apă, respinse el. — Băutura urîtâ când nopțile sunt râcorose ! striga văduva. • Și, fâcând semn Mariei-Jeanne ca s’aducă uă sticlă cu rachiu, ea luă tinicheaua saltimbancului, aruncă apa ș’o înlocui cu rachiu. Uă espresiune de vine ingrijire se desină pe fața tinerei femei, pe când uă veselia aprópe dobitocască ilumină trăsurile forte accentuate ale soțului. Mulțumi cum putu mai bine și se grăbi să iasă pentru ca să înhame calul. Atunci femeia lui întinse piesa de cinci lei către d-na Clerget bolborosind : — Nu <Țic ca să te plutescî, damna, căci îți datorăm forte mult desigur dar abhit prețul modest cu care mica d-tele voesce să se mulțămescă. — Bine bine, murmură văduva căutând prin marele său buzunar, plin cu fel de fel de lucruri și scoseră mână de gologani amestecați cu franci. E că cei doui lei și jumătate ai d-tele. Apoi puind în mâna fetiței aprope adormită piesa de cinci lei ce primise, adăogă; — Ține, scump tesaur, cea pentru a cumpăra mâine ceva din tîrgul Remiremont. Și d-na Clerget, pentru a evita mulțămirile tinerei mame, se prefăcu că e chemată în odaia d’alâturi și eși repede din odaia cea mare. Femeia saltimbancului înduioșată, se îndreptă spre curtea hanului dicându-și sieși. — Aicie, tot mai sunt și suflete bune pre pămînt. Curtea Țapului de argint era pătrată și îndestul de vastă, ca tate curțile hanurilor de provincie. Grajdurile ocupau una din părți, de cea-l alta parte era u p șatră care servea de șopron. Porta mare dând în ulița satului învelită cu olane făcea față casei. Uă lampă cu gramurile îmbrăcate pe dinafară cu sîrmă, atîrnată în grajd, făcea ca sé se putá vedea saltimbancul gata d’a pune hamul pe slabănoga, mîrțogă, care nu era decât osele înșirate. Tot ocupându-se cu punerea hamului, căuta de ’ți împuia urechile vechea cansonetă a maistârului Adam. Dtacă vină dată fiind beat, Mortea ’mî ar opri pașii N’așî mai voi se trăesc Dupe un așa bun mânz. Se opri un moment pentru a mai săruta ua dată tinicheaua atârnată la șold și umplută de Monique Clerget, apoi urmă c’uă voce din ce în ce mai răsunatare: Mă voi duce în Avenue Ca sâ ’m bât pe Alecton Și se deschid nâ cârciumă In domeniul lui Pluton. — Ah ! nefericitul! murmură tênera femeie descuragiată cu totul, nu se va curege nici uo dată! Ea traversă curtea, s’apropie de ușa grajdului, și c’un ton rugător disc. — In numele cerului, Jean, nu mai bea, dă-mi mie tinicheaua aceia. — Uite! uite! strigă saltimbancul ca un hohot de rîs, vrei să-ți daui tinicheaua, și pentru ce me rog ? — Pentru că te-ai și îmbătat, și că dacă vei mai bea, nu vei mai fi în stare să conduci căruța, gândește-te că noptea e întunecos și că suntem într’uă localitate muntosă unde poți să-ti espui nevasta și cojrița la cele mai mari pericole. — Perino, duiosa mea jumătate, rés, ^unse bețivul, fi cuminte ! Nimic nu lumineza vederea mai bine decât un înghițitură de rachiu bun, și acesta e minunat. Hii mânzocule! aide Coqen-pâte, întindeți piciorele copilul meu ! (Va urma).