Romanulu, decembrie 1887 (Anul 31)

1887-12-08

1118 valului Bruyère paza marelui colan al Le­­giunei de onore. Ziarul La Paix aduce aminte cu acesta ocasiune că acest mare colan a fost fa­bricant în 1880. De el sunt atârnate șapte­­spre­­zece medalii de aur și un mare me­dalion lucrat în smalț albastru pe care se afla literele R. F.; de acest mare medalion este legata crucea marelui colan. D. Jules Grévy este cel d’ántoin care a purtat a­­cest colan și numele sau este gravat pe dosul madalionului, împreună cu numele marelui cancelar al ordinului, generalul Faidherbe ; cele­l­alte medalione vor tre­bui să porte mai târziu numele președin­ților cari se vor succeda și vor fi de drept mari maeștrii ai ordinului. Pene acum n’au fost de­cât trei mari colone, unul care a fost purtat de Napo­leon III, și al douilea care a aparținut fa­miliei Murat și care a dispărut, afara nu­mai decà el nu se va afla în mâinele vr’u­­nui membru al acestei familii care îl păs­­treza ca pe nis ce mosce. Nu se soia ce devenise cel de al treilea mare colan, când toți fură surprinși și vânlând că el era purtat de împăratul Austriei în 1867. El fusese dat lui Francisc I, tatăl Mariei-Lu­­isa, de către Napoleon I, cu ocasiunea că­sătoriei lui cu Maria-Luisa; de atunci a rămas în familia imperială a Austriei. RUSIA ȘI GERMANIA Correspondance de l'Est publică urmâ­­torea corespondința ce i se trimite din St. Petersburg : Am trecut mai multe z­ile pline de nesiguranță și de neliniște, în­trevederea de la Berlin, destăinuirile atât de neașteptate ca și de sensa­­țiune ale Gazetei de Colonia, discur­sul tronului german, urcarea tacșei asupra grânelor propusă în Reich­stag și punerea în esecutare ma î­nainte de votul acestei Adunări, în fine articolul din Die Post din Ber­lin, predicând un resbel austro-rus în scurt timp, tote aceste evenimente au ținut în deșteptare opiniunea pu­blică și desorientase cu totul nu nu­mai pe­­ fliare și pe marea parte a publicului, ci pe cei cari sunt în curentul afacerilor. Scriile din dimi­­neță erau desmințite sera și confir­mate a doua­­ fli. Cu tote acestea, de câte­va z zile spiritele s-a liniștit. Singurul gliar ca­re continuă campania s­a violentă în contra principelui de Bismarck este Grajdani. Cu tóte acestea tre­­bue a spera că acesta are să înce­teze, căci chiar astăzi redactorii tu­tor fiarelor principale din St. Pe­tersburg au fost chramati la biuroul presei li s’a recomandat, în mod pe cât de politicos pe atât și de cate­goric, d’a trata cu tóte menagraman­­tele posibile cestiunea raporturilor nóstre cu Germania. După Austro-Ungaria n’a fost de loc vorba, și cu tóte acestea pot se va asigur că, deci nu s’a produs față cu ea uă schimbare tot atât de sim­­țitore ca față cu Germania, nu ur­­mezá câtuși de puțin că aici se nu­tresc proiecte de resbel cu monar­h­ia Habsburgilor. Articolul din Die Post este cu totul fantasist. La noi, politica pacifică este la ordinea­­ flilei. Cel puțin, acestea sunt disposițiunile Țarului, și este sigur că ele s’au ac­centuat de la Intorcerea­rea de la Berlin. Pare că a renăscut încrederea cer­curilor nóstre conducâtorea în reali­tatea disposițiunilor Germaniei. Ve­chile tradițiuni au început urăși se joce rolul lor la Berlin, și de­și nu există câtuși de puțin disposițiunea de a se lega în ori­ce rînd mâinile cui­va — și cred a­cei că din acest punt de vedere nu trebue a ne aș­tepta la nici uă schimbare — totuși există disposițiunea de a se face uă încercare reală cu Germania. Nu i se va cere nici chiar servi­cii extraordinare în cestiunea bul­gară, singura care atinge onorea Ru­siei. Acesta cestiune se va resolva de sine și și mai curând de­cât se vede în general. Principele Ferdinand, într’un mod sau într’altul, va trebui să renunțe la tron. Afacerile bulgare nu vor pu­tea să compromită pacea Europei. De­sigur că disposițiunile pacifice ale Țarului vor găsi un ecou in țările vecine, și totul se va sfârși prin a se înțelege că Rusia nu pute­a se desista într’un mod gratuit de influ­­ința­rea in Bulgaria. SITUATIUNEA IN IRLANDA Autoritățile engleze desfășură acum în Irlanda un severitate cum nu s’a mai vezilat. In Dublin s’a mai ares­tat încă un membru al parlamentu­lui, secretarul ligei naționale, Timo­thy Harington, al cărui frate cu câ­te­va z­ile mai nainte de asemenea a fost aruncat în închisore. Lordul major din Dublin, T. S. Sullivan, a fost condamnat Vinerea trecută la doua luni de inchisore. Densul s-a presintat înaintea judecătoriei în hai­nele sale de oficiu, și în discursul său de apărare a declarat că densul nu se priveste pe sine ca criminal; criminal este secretarul de stat pen­tru Irlanda. Prin condamnarea d-lui Sullivan, care este al șeaptelea membru al parlamentului pus în închisoare, gu­vernul englez și așa nu a câștigat ni­mic, pentru că în locul d-lui Sulli­van s­a ales în unanimitate d. Tho­mas Sexton, un membru distins al partidei Parnell și deputat pentru West-Belfast. Acesta în discursul său de mulțumire a e Țis că în timpul ac­­tual când fie­care­­ jfi aduce un n­ou atac asupra vietei și libertăței po­porului, lordul Mayor din Dublin tre­buie să fie organul implacabil al o­­piniunilor populațiunei Dublinului. Acesta programă a nuoului primar nu sună de loc o pace. Se­­ zice că deputații irlandezi au de gând ca în viitoarea sesiune parlamentară se urmeze cu abstracțiunea pe uă sca­ră și mai întinsă, iar de altă parte guvernul se gândesce se ia măsuri severe spre a zădărnici aceste pla­nuri. SCIRI D’ALE DI LEI Monitorul Oficial de asfocit publică ra­portul adresat d Iui ministru de interne de către d. dr. I. Felix, delegatul guvernului Român la al 6-lea congres internațional de igienă și de demografie, care s’a ținut la Viena în anul curent. * * * S’a deschis pe sema ministerului de fi­nance un credit estra­ordinar de lei 582, necesar pentru plata unei obligațiuni 6 la sută a căilor ferate române eșită la sorți și nepresintată la plată în termenul cerut de legea comptabilităței, în care sumă in­tră și cheltuelile de schimb, comision, a­­gro, etc. * * * Pe sema ministerului cultelor și instruc­țiunei publice s’a deschis un credit supli­mentar de lei 1.639, bani 40, pentru a re­para stricăciunile causate localului scólei normale primare «Vasile Lupu» din Iași de furtuna de la 6 August 1887. * * * Consiliul de disciplină al ordinului ad­vocaților de pe lângă Curtea de apel din Iași, a convocat în conferință pe d-nii ad­vocați ordinari și stagiari înscriși în ta­bloul acestui ordin, pentru glina de Dumi­necă 6 Decembre orele 1 p. m. în sala de ședințe a Curței de apel sect. I-a, pentru a se discuta «Proiectul de lege pentru con­stituirea ordinului judecătoresc.» * 4c 4c Se spune că d. doctor oculist G. Crâi­­niceanu din capitală va primi sarcina d’a consta căușele epidemiei conjunctivitei gra­nulose ce s’a ivit în Iași. * 4c 4c D. C. Balș din Iași s’a constituit a­ 1-altv­­erl prisonier. ^Recursul ce densul a făcut contra sentinței curței de apel din Iași se va judeca astă­zi. * * * Raportor pentru tratatul de comerciu cu Turcia s’a ales d. Em. M. Porumbaru. * * 4* Posițiunea d-lui Cortazzi ca prefect la Dorohoi s'a întărit bine. Dânsul va râmă­nea și mai departe în postul ce ocupă. * * * Iarăși se vorbesce de plecarea în cu­rând în străinătate a d-lui I. Câmpineanu, primarul capitalei. * * * Lupta află din sorginte sigură că Re­gele a cerut erl de la ministerul de res­bel sa-i trimită dosarele în privința furni­sărei cimentului de la fortificații. * 4c 4c Guvernamentalii din colorea de Roșu din capitală s’au adunat în numar destul de neînsemnat la d. Socec și au numit un comitet, care sa lucreze pentru isbânda guvernului. 4c 4. 4c Poetul Eminescu este pe calea unei com­plete însănătoșiri. 4c 4: * Uă comisiune de ingineri va merge la Giurgiu din partea ministerului lucrărilor publice se ia în primire oă parte din lu­crărilor terminate ale canalului din port 4: 4c 4. Sâmbăta viitare va fi oă serbare mili­tară pentru aniversarea luărei Plevnei. Detașamentul din tote trupele din gar­­nisonă vor fi trecute în revista de M. S. Regele, care va primi defilarea lor. In acea­­ zi se va da și un prânz militar la palat. La acest prân­, vor fi invitați ge­neralii și ofițerii superiori din garnizonă precum și asimilații cu aceste grade. 4. 4c 4c Voința Națională află că localul din ca­lea Rahovei în care se află instalată scala 80MANULU­I DECEMBRE copiilor de trupă va fi transformată, în spital pentru soldații atinși de boia de ochi. Copiii de trupă au fost licențiați și­ tri­miși pe la trupele lor respective. Tot în acest scop se va evacua și ca­zarma Alecsandria; soldații sănătoși din acestă cazarmă vor fi instalați în noua ca­zarmă construită in curtea cazarmei Cuza. * Unirea spune că sub-prefect­ul plaiului Cozia din județul Vâlcea Moculescu își gâ­­sesce­ră plăcere în a-și bate joc de lege și de omeni. Nu de mult sub-prefect a comis un act de sălbăticie față cu un primar. Acum se spune că a bătut cu un resten de la ju­gul boilor pe un gard de câmp care ve­nise sâ-și reclame leafa. Nefericitul gard a râmas bolnav. Frumóse exemple de administrațiune! 4. Construirea unui palat industrial în ca­pitală pentru care s’a votat anul trecut 1 milion de franci, se crede că se va face pe partea stânga a șose­e Kiseleff. 4= 4« * Membrii grupului junimist s’au întrunit Dumineca trecută la d. Marghiloman, unde ar fi decis sa lupte cu totă energia contra guvernului actual. 4« 4» 4» Camera a acordat d-lul Cogălniceanu un concediu de 30 de z­ile. 4« 4« 4« 4« Cicii, Ciribirii etc. sed Românii din Istria. Viena, 1 Decembre 1887. Spiritul conservărei de sine, basată pe cultură și civilisațiune, fără îndoială că în­­ filele nóstre a cuprins pe tote popo­­rele. Astă­ cel mai mult ca tot­dea­una, v­ața și existența unei națiuni este condiționată de la consolidarea ei prin unirea într’un singur corp a tuturor elementelor ce-I a­­parțin și prin întărirea acestora cu cul­tură și civilisațiune. Pânâ când un popor n’a adunat pe tote membrele sale sub scu­tul tare al civilisațiunei proprie, pene a­­tunci nu pote fi încredințat despre esis­­tența sigură a sea. Cultura și civilisațiu­­nea, unite cu înaltul sentiment de națio­nalitate, sunt garanțiele cele mai sigure pentru viața unui popor. Daca poparele cu trecut mare și pre­sent frumos au încercat prin unirea păr­ților sale și prin cultivarea acestora a-și asigura și un viitor, atunci nici Românii nu s’au arătat și nu se pârâtă diferenți față de ofortul ce-i face provedinția pen­tru fondarea unui viitor tot așa de măreț și glorios precum au fost vădinioră aceea al străbunilor lor. Una singură dar însemnată, părticica a poporului românesc mai este osândită a suferi de lipsa culturei și civilisațiune­ pre­dicate în idiomul limbei românesc­; singură acesta mai este care nu se indulcesce încă de frumósele accente ale acestei limbi ale limbei materne. Singuri acei o­­meni de piatră din peninsula Istria, cari în­potriva tuturor greutăților prin timpuri de lungi și grele suferințe au râmas tari și neclintiți în credința față de limba și naționalitatea lor, singuri aceștia mai sunt încă ne­luați în semn de civilisatorii și cultivatorii neamului românesc. Numai Ro­mânii din regiunile Istriei mai stau afară de cadrul ce recunosce într’un tot nedes­părțit pe întregul popor românesc. Românii culți și înțelepți au uitat cu totul de acești confrați din Istria. Ei cari dispun de puteri și mijjloce suficiente pen­tru regenerarea Istro-Românilor, pe aceș­tia i-au lăsat în mâna sortei. Nimic nu este în stare să se mișce interesul și con­­siderațiunea pentru acești nefericiți, ci nu­mai prin el.—Românii din Dacia—se pot mântui de peirea națională și de întune­ricul ignoranței. — Voi, bărbați ai Românimei, cari ar fi asigurat viitorul Daco-Românilor și pregă­tiți pe acela al Macedo și Albano-Româ­­nilor, aduceți-vâ aminte și de Istro-Ro­­mâni. Sacrificați voința vosträ și pentru luminarea acestor confrați, cari numai de la voi mai pot ascepta scăparea lor, și reușita favorabilă din lupta ce de secoli au susținut-o cu Slavi cari îl incongioră. Luați în considerațiune starea lor tristă socială și morală dar nu uitați dorința fără de margini a lor de a se vedea ridi­cați din acesta miserabilă vieță. Numărul Românilor din Istria este mic, ce e drept, dar în proporțiune cu neferi­cirile ce mereu au întâmpinat în calea vieței lor, este forte mare. Mai mare însa, de­cât acela ce se indică prin statisticele străine este numărul Istro-Românilor la tot cazul. Importanța Istro-Românilor ca popor latin și parte a poporului românesc este destul de mare ca se pute fi luată în considerațiune de iubitorii neamului ro­mânesc. Românii n’au observat acesta im­portanță, dar frații lor Italian­, cari petrec în imediata atingere cu el, nu le-a râmas necunoscut că viața națională a Dicilor sau Românilor din Istria este necesară pentru existența acestora ca Români. Și pe când Daco-Românii rămân cu totul in­diferenți la cererile și rugămintele Istro- Românilor, pe atunci Italianil interesați de condescendenții lor, le ascultă suspinere și prin pași energici pretind în numele dreptatei și egalitatea respectarea națională a acestor Români. Despre acesta ne vor­besc următorele articole publicate în No. 8 și 17 a (Ziarului 11 Giovine Pentiero, ce apare la Foia : E că un articol : Precum scrți bine, de secole întregi tră­­esce lângă voi­uă poporațiune latină care nu v’a făcut și nu va face nici uă neplă­cere. Ea este căutată de continue neferi­ciri și nu lamentezi, plătesce tributul real și personal, ce ’i se cere, și nu se plânge. Toți ați uitat’o afară de voi cari ve­niți din când în când și mai faceți prin cărți câte vr’ua amintire despre ea, fără ânsa a va determina ca sâ’i întindețî mâna fră­­țască pentru uă regenerare ce o pretinde și reclama în favorea ei umanitatea și progresul timpului. Numele de Romani, care le resusciteza în consciințele nóstre a amândurora atâtea amintiri de glorie comună, nu este are des­tul de tare ca se va convingă a ne alerga întru ajutor în extrema oră a adevăratei necesități ? Fraților Italieni, vâ conjurăm pe sfântul nume de mamă și de patria, cari sună pe uă formă după buzele vostre și ale nóstre, a nu ne nega acel ajutor pe care ni’l dă dreptatea și egalitatea. Nici ua­dată n’am avut uă scală, iar daca câte uă­dată a venit între noi vr’un învățător, acela ne-a vorbit în­să limbă, care nu este a nostră, de­și numarul bău­­tașilor noștrii trece binișor peste limita re­­ceruta din legea provinciala, de­și para­graful 19 din constituțiune dispune respec­tul fața de naționalitatea nostră. De mulți ani în biserica nostră se aduce Domnului rugăciunea într’uă idiomă stră­ină; în idioma străină ni se prescrie des­pre Dumnez­eu, în aceiași ni se adminis­­treza darurile divine, de­și iubitele nóstre femei mai voiese a se ține de cele părin­tesce serbând în inima lor cu limba pro­pria cel mai sublim cult. Și totuși § 19 din Constituțiune garantază naționalitatea nostră ! Sâ nu crede cineva că noi așa de iute ne vom lăsa limba și ne vom uita tradi­­țiunea originei nóstre, în­cât în puțini ani sâ dispară semnul acelor locuri, pe cari noi am petrecut nefericiți dor onești! Sperăm că voi cel puțin, iubiților con­frați, onești în­tot­deauna și deplini pose­sori ai acelei civilisațiuni spre care noi nu mai aspirăm, va veți înălța astăzi­ vo­cea acolo unde trebue, de unde prin fac­torii legali se va dispune ștergerea mise­­rielor nóstre intelectuale și morali și pe­depsirea negligereî nedrepte, conform pres­­cripțiunilor unei bune administrațiuni so­ciale. A, dacă ați împrăștia peste acesta mi­­seră dar onestă poporațiune cel mai pre­țios dar cel doresce omul, instrucțiunea în limba propria ! Noi atunci vâ vom fi recunoscători și vom continua a va fi fi­deli și buni vecini; acesta pate nu va fi ultimul titlu pe care ne fondăm presentele speranțe. Fraților Is­m­ail, nu este acesta momen­tul și ne lipsesce împregiurarea a va spune și indica modul în care ne ați putea ajuta în­trebuințele nostre și nici va putem de­fini, din causa tristei nóstre posițiuni în acest mod. Voi, generoșilor, puteți lua inițiativa cea mai puternică care ilustreza și starea ro­mânilor, și puteți face începutul cel mai bun, iar ca primă remunerațiune primiți bine­cuvântarea acestei întregi poporațiuni. Un român. Susnegvizza, 19 Noembre]1987. Aceste doua articole cari ilustrează și starea Românilor, ne încredințează pe de­plin că confrații noștri Italiani portă inte­res pentru desvoltarea și înaintarea Ro­mânilor din Istria. Acest apel pe care con­frații noștrii Români îl adresează către condescendenții Italiani trebue sâ fie sim­țit de inima flă­cărui Român. Și acuma când și vecinii le dau mână de ajutor, este momentul suprem ca Românii cu con­­șciință națională sâ-și aducă aminte de Ci­cir pânâ acuma abandonați, și a masurat datorinței de fii al poporului românesc sâ își dea tributul lor și pentru reînvierea și readucerea în sinul națiunei mame a a­­celora cari de multe secole au represin­­tat prin regiunile Istriei viața românească și au apărat cu târia și statornicia de fier prețiosa avere primită de la mama co­mună, limba și datinele românesci. Acum, și nu mai târejiu, se apelează la simțimin­­tele de naționalitate și de frățietate a Daco- Românilor ce și-l pot manifesta față de frații istro-români. Căci aceștia deși cer ajutorul binefăcător al fraților Italiani, to­tuși încredințați sunt că numai și numai prin Daco-Români li se asigură viața na­țională românescâ și viitorul ce-l doresc. Numai Românii îl pot învâța mal anteia românesce, numai aceștia le pot predica mai anteia cuvântul lui t­­ jeu în limba româneasca, limba lor maternă. De aceia în momentul suprem se adresează el că­tre frații lor. Fraților Români, voi cari ați fost mai binecuvântați de provedința divină, voi cari conduși de bărbați inspirați de acesta provedințâ, ați ajuns vă cultura și civili­sațiune prin cari va puteți masura aprope cu ori­care popor din present, aduceți-vǎ aminte și de noi frații voștrii, întindeți-ne mâna vostră de ajutor și ne scăpați din întunerecul prin care rătăcim, învâțați-ne și pe noi limba românească care ne este mai scumpa de­cât ori­ce tesaur din lume ; ajutați-ne, ajutați-ne căci în voi ne este mântuirea deca ne ascultați sau în voi peirea daca ne lăsați uitărel. D. A. pentru un Istro-Român. Necesitatea gimnasticei pen­tru copii. Gimnastica e mult trebuinciosă omului fie el de ori­ ce etate și sens; de aceea e de uă absolută trebuință și folosința a se introduce exercițiele gimnastice în școlile publice primare de băeți și fete, și mai cu osebire pentru fetițele de prin școlile pri­mare, care sunt cu desăvârșire lipsite de puterile fizice. Pentru dânsele e mult mai necesară gimnastica, căci de la femei să­­natose atârnă s ănătatea tinerei generațiuni și numai atunci când vom avea femei ro­buste vom putea avea copii sănătoși și când vor fi chemați sub drapel, fiți siguri că vor fi nișce soldați vrednici și viguroși. Bărbații, femeile și copii de asta­<h sunt atât de debili și lipsiți de puteri fizice, în­cât ți se pare că n’au sânge de loc în vi­nele lor. E întristător acesta, dar așa este. Omul în ast­fel de condițiuni nu mai póte dura. El trebue sâ-și cunoscă care e calea cea fericită a vieței sale, și prin ur­mare trebue sâ îngrijesca de educațiu­­nea fizică și­­ de educațiunea intelectuală atât pentru dânsul cât și pentru copilu­lui, căci copilul, cum face englesul, vă dată crește și creșterea daca e însoțită de exercițil proportionate fie­cărui după etate și dupa putere, apoi de­sigur nu vom râmânea, unde suntem astă­zi. Educațiunea fizică, după părerea nostră, trebuie impusă feme­ilor nostre. Ele nu fac mai de loc mișcări și nici nu’s deprinse a face mișcări folo­­sitore, igienice, mișcări gimnastice ba din contra când aud de gimnastică și de eser­­ciții li se pare ceva mic, ceva neimpor­tant, și chiar înjositor pentru dânsele. O­­der nu scia sârmanele și nici nu vor ca sa scie că remediul tuturor maladiilor cor­pului lor și starea înfloritore a omului a­­târna numai și numai de la mișcare. Miș­carea proporțională a fie­cărui membru în parte e viața. Viața după cum se scie, con­stă din mișcare, prin urmare de ce are nu s’ar împlini un asemenea faptă de fo­los pentru tot omul și mai ales când se scie că ea este învingerea și remediul cel mai puternic contra ori­cărei suferințe și buli grele, ce sunt­ gata în tot minutul a trânti omul la pământ. De ce dar nu se convinge omul că nimica nu póte fi mai scump de­cât puterea și sănatatea ? a­­cestea sunt primele bogății ale vieței. E trist lucru, după cum am­­ zis și mai sus, când vedem că mai în tote părțile țarei nóstre exercițiele gimnastice sunt despre­­ț uite de cea mai mare parte de omeni ba încă se critică, desprețuiesce și chiar u­­răsce mișcarea și munca rațională și fo­­lositóre, pe când lenea, trândăvia îmbră­țișate de la mic și penâ la mare! Soldatul român e plin de curagiu, dar îl lipsesce câ­t mai scump și mai prețios: puterea fisică ! căci cum vreți ca din nișce mame slabanoge și plăpânde sa iasă copii viguroși și deci soldați puternici! Uă armată compusă din soldați molatici, slabi e de negarea armatei, și cu tote că acum victoria nu depinde de la forță, to­tuși nisce soldțl decianți cu gimnastica vor fi buni militari, căci prin exerciții militare vor căpăta nu numai puterea dar și cu­­ragiul, Indrásnéla, agerimea, etc. P. Gheorghin­­ u a. u vvEi NLțri.i­rs­ E: Locotenentul R. Kopețki din al 6-lea re­giment de călărași din Focșani, a inven­tat și făcut un n­ou sistem de lampe care sunt inecxplosibile, căci la cea mai mică schimbare a lampei din linia verticală se stinge. Lampa de lues cu fitilul rotund putân­­du-se mări lumina de la 20 pena la 80 de lumânări care pentându-și linia verticală, fitilul cade în jos, aerul este astupat în tubul dinăuntru pe jos precum și pe dea­­supra, se póte întorce în ori­ce fel , ga­zul sau dleul, nu are pe unde curge. Lampa cu fitilul drept, aven dj iluminat,de la 5 pena la 20 lumânări, se stinge tot singură când pârâseșce linia verticală a­­dică când va fi cât de puțin mișcată în ori­ce parte, căci fitilul flacare este prins de uă pensetă ast­fel îl strânge și nu mai pute arde; acesta lampă făcuta de tablă, materialul nu costă de­cât cel mai mult 1 lea 50 bani, prin urmare va putea fi cumpărată din cel din urmă sârac, scă­pând de pericolele ce adese ori se întâm­plă arsând din causa lampelor esistente pânâ astăzii. A cerut deja brevetele de la tote sta­tele din Europa, precum și din România, ânsa acesta nu’i l’a dat din causa că legea brevetelor de invențiuni se află de mai mulți ani trecută prin Cameră și remasâ la Senat, din causă că nimeni n’a t cerut pânâ acum brevete de invențiuni. SCĂRI ECONOMICE In ziia de 3 Decembre 1887, se va ține licitațiune orală, în localul ministerului a­­griculturei pentru vândarea urmatorelor vize din ferma scalei de agricultură de la Ferástrán : 64 oi, 4 vițel de un an, 4 vițel de 4—5 luni, 3 vaci și 2 tauri. Vitele se pot vedea în localul fermei de la scala de agricultură de la Ferástrán în tóte zilele de lucru. Concurenții ca sa pota fi admiși la lici­tație trebue sa depună o­ cauțiune de 60 lei. La Galați s’a redeschis fabrica de paste alimentare a d-lui H. Z. Zamphiratos. ACTE OFICIALE Sunt numiți și permutați: D. G. Luțescu, actual ajutor la ocolul Zabrând­, județul Putna, în aceiași calitate la ocolul Buhuși, în locul d-lui Th. Ban­­ciulescu, care trece în postul ocupat de d. G. Luțescu. D. I. Popov, actual ajutor la ocolul Su­­lina, în aceiași calitate la ocolul Babadag, în locul d-luî . Periețeanu, care trece în postul ocupat de d. I. Popov. D. N. G. Maicănescu, ajutor de grefa la tribunalul Râmnicu-Sărat. FELURIMI Un teatru chines la New-York.— A- cum a început la New-York construcțiu­­nea unui teatru chinez, care va avea uă lărgime de 50 și o­ adâncime de 110 pi­­ciore; edificiul se va construi din câra­­midi și fer. La New-York trăiesc de la 7000 pânâ la 8000 chinezi; se speră ca aceștia vor fi de ajuns a întreține teatrul lor fără concursul celor­l­alte persone din diferite naționalități pe care le va atrage fără îndoială curiositatea. Trupa actorilor se va compune de 50 persone. Scena nu va avea nici cortină, nici culise. Este sciut că la New-York se dau represintațiuni în limbele englese, germane, francese, italiene și chiar ebraice și d’aci înainte arta dra­matică va fi înzestrată și cu represinta­­țiuni chineze. Uă motivare.—Domnule director, la care bae te-ai dus asta-vara ? — La Nordernay. — Pentru ce nu te duci mai bine la Helgoland ? "* — Fiind­ câ sciu mai dinainte că dacă m’ași duce la Helgoland, totă lumea m’ar întreba pentru ce nu m’am dus la Nor­derway. Reproducem următorele seris care au fost publicate în edițiu­­nea de seri sori. Serviciul telegrafic al «Românului» Roma. 6 Decembre Se anunță din Cu ir Agenției Ștefani că, dupa nisce serii sosite din Masnah, misi­unea engleză ar fi ajuns se întelnesc­ pe Negusul ce se crede a fi actualminte la Asangia. Roma, 6 Decembre Informațiunile date de d. Crispi la Ca­mera deputaților, asupra cutremurului de pământ ce s’a simțit în Calabria, arată că 900 de case s’au dărâmat în Besigmano unde sunt 22 morți și 60 răniți. Păgubile trec peste un milion de franci. Londra. 6 Decembre că depeșă adresată din Viena fiarelor englezești asigură că concentrările trupe­lor ruseșci la granițele germane și austri­­ace urmază. Acesta scrie a avut uă influența defavo­rabilă asupra burselor din Viena și din Berlin. Agenția Havas. E că testul interpelărei pe care d. Fleva a depus-o azil pe biuroul Ca­merei. «Interpelez pe d. ministru de in­terne și de justiție asupra unei aso­­ciațiuni de escrochi, organisată ca un adevărată cantoră, cu participarea agenților autorităței și chiar a șefu­lui poliției din Bucuresci, pusă sub patronagiul unor înalți demnitari ai Statului și cu posibilitatea justiției, întreb în special pe d. ministru al justiției, pentru ce nu s’a urmărit agenții autorităței. Chiar în privința celor urmăriți în afacerea asta, re­­chizitorul stă fără a i se da urmare». —x— D. Dimitrie Gianni va lua mâne cuvântul în discuțiunea privitore la răspunsul la discursul Tronului. D. Gianni va espune, cu acesta ocasiune, înaintea Senatului vederile amicilor noștri. —x—•

Next