Romanulu, decembrie 1887 (Anul 31)
1887-12-08
1118 valului Bruyère paza marelui colan al Legiunei de onore. Ziarul La Paix aduce aminte cu acesta ocasiune că acest mare colan a fost fabricant în 1880. De el sunt atârnate șaptesprezece medalii de aur și un mare medalion lucrat în smalț albastru pe care se afla literele R. F.; de acest mare medalion este legata crucea marelui colan. D. Jules Grévy este cel d’ántoin care a purtat acest colan și numele sau este gravat pe dosul madalionului, împreună cu numele marelui cancelar al ordinului, generalul Faidherbe ; celelalte medalione vor trebui să porte mai târziu numele președinților cari se vor succeda și vor fi de drept mari maeștrii ai ordinului. Pene acum n’au fost decât trei mari colone, unul care a fost purtat de Napoleon III, și al douilea care a aparținut familiei Murat și care a dispărut, afara numai decà el nu se va afla în mâinele vr’unui membru al acestei familii care îl păstreza ca pe nis ce mosce. Nu se soia ce devenise cel de al treilea mare colan, când toți fură surprinși și vânlând că el era purtat de împăratul Austriei în 1867. El fusese dat lui Francisc I, tatăl Mariei-Luisa, de către Napoleon I, cu ocasiunea căsătoriei lui cu Maria-Luisa; de atunci a rămas în familia imperială a Austriei. RUSIA ȘI GERMANIA Correspondance de l'Est publică urmâtorea corespondința ce i se trimite din St. Petersburg : Am trecut mai multe zile pline de nesiguranță și de neliniște, întrevederea de la Berlin, destăinuirile atât de neașteptate ca și de sensațiune ale Gazetei de Colonia, discursul tronului german, urcarea tacșei asupra grânelor propusă în Reichstag și punerea în esecutare ma înainte de votul acestei Adunări, în fine articolul din Die Post din Berlin, predicând un resbel austro-rus în scurt timp, tote aceste evenimente au ținut în deșteptare opiniunea publică și desorientase cu totul nu numai pe fliare și pe marea parte a publicului, ci pe cei cari sunt în curentul afacerilor. Scriile din dimineță erau desmințite sera și confirmate a doua fli. Cu tote acestea, de câteva z zile spiritele s-a liniștit. Singurul gliar care continuă campania sa violentă în contra principelui de Bismarck este Grajdani. Cu tóte acestea trebue a spera că acesta are să înceteze, căci chiar astăzi redactorii tutor fiarelor principale din St. Petersburg au fost chramati la biuroul presei li s’a recomandat, în mod pe cât de politicos pe atât și de categoric, d’a trata cu tóte menagramantele posibile cestiunea raporturilor nóstre cu Germania. După Austro-Ungaria n’a fost de loc vorba, și cu tóte acestea pot se va asigur că, deci nu s’a produs față cu ea uă schimbare tot atât de simțitore ca față cu Germania, nu urmezá câtuși de puțin că aici se nutresc proiecte de resbel cu monarhia Habsburgilor. Articolul din Die Post este cu totul fantasist. La noi, politica pacifică este la ordinea flilei. Cel puțin, acestea sunt disposițiunile Țarului, și este sigur că ele s’au accentuat de la Intorcerearea de la Berlin. Pare că a renăscut încrederea cercurilor nóstre conducâtorea în realitatea disposițiunilor Germaniei. Vechile tradițiuni au început urăși se joce rolul lor la Berlin, și deși nu există câtuși de puțin disposițiunea de a se lega în orice rînd mâinile cuiva — și cred acei că din acest punt de vedere nu trebue a ne aștepta la nici uă schimbare — totuși există disposițiunea de a se face uă încercare reală cu Germania. Nu i se va cere nici chiar servicii extraordinare în cestiunea bulgară, singura care atinge onorea Rusiei. Acesta cestiune se va resolva de sine și și mai curând decât se vede în general. Principele Ferdinand, într’un mod sau într’altul, va trebui să renunțe la tron. Afacerile bulgare nu vor putea să compromită pacea Europei. Desigur că disposițiunile pacifice ale Țarului vor găsi un ecou in țările vecine, și totul se va sfârși prin a se înțelege că Rusia nu putea se desista într’un mod gratuit de influințarea in Bulgaria. SITUATIUNEA IN IRLANDA Autoritățile engleze desfășură acum în Irlanda un severitate cum nu s’a mai vezilat. In Dublin s’a mai arestat încă un membru al parlamentului, secretarul ligei naționale, Timothy Harington, al cărui frate cu câteva zile mai nainte de asemenea a fost aruncat în închisore. Lordul major din Dublin, T. S. Sullivan, a fost condamnat Vinerea trecută la doua luni de inchisore. Densul s-a presintat înaintea judecătoriei în hainele sale de oficiu, și în discursul său de apărare a declarat că densul nu se priveste pe sine ca criminal; criminal este secretarul de stat pentru Irlanda. Prin condamnarea d-lui Sullivan, care este al șeaptelea membru al parlamentului pus în închisoare, guvernul englez și așa nu a câștigat nimic, pentru că în locul d-lui Sullivan sa ales în unanimitate d. Thomas Sexton, un membru distins al partidei Parnell și deputat pentru West-Belfast. Acesta în discursul său de mulțumire a e Țis că în timpul actual când fiecare jfi aduce un nou atac asupra vietei și libertăței poporului, lordul Mayor din Dublin trebuie să fie organul implacabil al opiniunilor populațiunei Dublinului. Acesta programă a nuoului primar nu sună de loc o pace. Se zice că deputații irlandezi au de gând ca în viitoarea sesiune parlamentară se urmeze cu abstracțiunea pe uă scară și mai întinsă, iar de altă parte guvernul se gândesce se ia măsuri severe spre a zădărnici aceste planuri. SCIRI D’ALE DI LEI Monitorul Oficial de asfocit publică raportul adresat d Iui ministru de interne de către d. dr. I. Felix, delegatul guvernului Român la al 6-lea congres internațional de igienă și de demografie, care s’a ținut la Viena în anul curent. * * * S’a deschis pe sema ministerului de finance un credit estraordinar de lei 582, necesar pentru plata unei obligațiuni 6 la sută a căilor ferate române eșită la sorți și nepresintată la plată în termenul cerut de legea comptabilităței, în care sumă intră și cheltuelile de schimb, comision, agro, etc. * * * Pe sema ministerului cultelor și instrucțiunei publice s’a deschis un credit suplimentar de lei 1.639, bani 40, pentru a repara stricăciunile causate localului scólei normale primare «Vasile Lupu» din Iași de furtuna de la 6 August 1887. * * * Consiliul de disciplină al ordinului advocaților de pe lângă Curtea de apel din Iași, a convocat în conferință pe d-nii advocați ordinari și stagiari înscriși în tabloul acestui ordin, pentru glina de Duminecă 6 Decembre orele 1 p. m. în sala de ședințe a Curței de apel sect. I-a, pentru a se discuta «Proiectul de lege pentru constituirea ordinului judecătoresc.» * 4c 4c Se spune că d. doctor oculist G. Crâiniceanu din capitală va primi sarcina d’a consta căușele epidemiei conjunctivitei granulose ce s’a ivit în Iași. * 4c 4c D. C. Balș din Iași s’a constituit a 1-altverl prisonier. ^Recursul ce densul a făcut contra sentinței curței de apel din Iași se va judeca astăzi. * * * Raportor pentru tratatul de comerciu cu Turcia s’a ales d. Em. M. Porumbaru. * * 4* Posițiunea d-lui Cortazzi ca prefect la Dorohoi s'a întărit bine. Dânsul va râmănea și mai departe în postul ce ocupă. * * * Iarăși se vorbesce de plecarea în curând în străinătate a d-lui I. Câmpineanu, primarul capitalei. * * * Lupta află din sorginte sigură că Regele a cerut erl de la ministerul de resbel sa-i trimită dosarele în privința furnisărei cimentului de la fortificații. * 4c 4c Guvernamentalii din colorea de Roșu din capitală s’au adunat în numar destul de neînsemnat la d. Socec și au numit un comitet, care sa lucreze pentru isbânda guvernului. 4c 4. 4c Poetul Eminescu este pe calea unei complete însănătoșiri. 4c 4: * Uă comisiune de ingineri va merge la Giurgiu din partea ministerului lucrărilor publice se ia în primire oă parte din lucrărilor terminate ale canalului din port 4: 4c 4. Sâmbăta viitare va fi oă serbare militară pentru aniversarea luărei Plevnei. Detașamentul din tote trupele din garnisonă vor fi trecute în revista de M. S. Regele, care va primi defilarea lor. In acea zi se va da și un prânz militar la palat. La acest prân, vor fi invitați generalii și ofițerii superiori din garnizonă precum și asimilații cu aceste grade. 4. 4c 4c Voința Națională află că localul din calea Rahovei în care se află instalată scala 80MANULUI DECEMBRE copiilor de trupă va fi transformată, în spital pentru soldații atinși de boia de ochi. Copiii de trupă au fost licențiați și trimiși pe la trupele lor respective. Tot în acest scop se va evacua și cazarma Alecsandria; soldații sănătoși din acestă cazarmă vor fi instalați în noua cazarmă construită in curtea cazarmei Cuza. * Unirea spune că sub-prefectul plaiului Cozia din județul Vâlcea Moculescu își gâsesceră plăcere în a-și bate joc de lege și de omeni. Nu de mult sub-prefect a comis un act de sălbăticie față cu un primar. Acum se spune că a bătut cu un resten de la jugul boilor pe un gard de câmp care venise sâ-și reclame leafa. Nefericitul gard a râmas bolnav. Frumóse exemple de administrațiune! 4. Construirea unui palat industrial în capitală pentru care s’a votat anul trecut 1 milion de franci, se crede că se va face pe partea stânga a șosee Kiseleff. 4= 4« * Membrii grupului junimist s’au întrunit Dumineca trecută la d. Marghiloman, unde ar fi decis sa lupte cu totă energia contra guvernului actual. 4« 4» 4» Camera a acordat d-lul Cogălniceanu un concediu de 30 de zile. 4« 4« 4« 4« Cicii, Ciribirii etc. sed Românii din Istria. Viena, 1 Decembre 1887. Spiritul conservărei de sine, basată pe cultură și civilisațiune, fără îndoială că în filele nóstre a cuprins pe tote poporele. Astă cel mai mult ca totdeauna, vața și existența unei națiuni este condiționată de la consolidarea ei prin unirea într’un singur corp a tuturor elementelor ce-I aparțin și prin întărirea acestora cu cultură și civilisațiune. Pânâ când un popor n’a adunat pe tote membrele sale sub scutul tare al civilisațiunei proprie, pene atunci nu pote fi încredințat despre esistența sigură a sea. Cultura și civilisațiunea, unite cu înaltul sentiment de naționalitate, sunt garanțiele cele mai sigure pentru viața unui popor. Daca poparele cu trecut mare și present frumos au încercat prin unirea părților sale și prin cultivarea acestora a-și asigura și un viitor, atunci nici Românii nu s’au arătat și nu se pârâtă diferenți față de ofortul ce-i face provedinția pentru fondarea unui viitor tot așa de măreț și glorios precum au fost vădinioră aceea al străbunilor lor. Una singură dar însemnată, părticica a poporului românesc mai este osândită a suferi de lipsa culturei și civilisațiune predicate în idiomul limbei românesc; singură acesta mai este care nu se indulcesce încă de frumósele accente ale acestei limbi ale limbei materne. Singuri acei omeni de piatră din peninsula Istria, cari înpotriva tuturor greutăților prin timpuri de lungi și grele suferințe au râmas tari și neclintiți în credința față de limba și naționalitatea lor, singuri aceștia mai sunt încă neluați în semn de civilisatorii și cultivatorii neamului românesc. Numai Românii din regiunile Istriei mai stau afară de cadrul ce recunosce într’un tot nedespărțit pe întregul popor românesc. Românii culți și înțelepți au uitat cu totul de acești confrați din Istria. Ei cari dispun de puteri și mijjloce suficiente pentru regenerarea Istro-Românilor, pe aceștia i-au lăsat în mâna sortei. Nimic nu este în stare să se mișce interesul și considerațiunea pentru acești nefericiți, ci numai prin el.—Românii din Dacia—se pot mântui de peirea națională și de întunericul ignoranței. — Voi, bărbați ai Românimei, cari ar fi asigurat viitorul Daco-Românilor și pregătiți pe acela al Macedo și Albano-Românilor, aduceți-vâ aminte și de Istro-Români. Sacrificați voința vosträ și pentru luminarea acestor confrați, cari numai de la voi mai pot ascepta scăparea lor, și reușita favorabilă din lupta ce de secoli au susținut-o cu Slavi cari îl incongioră. Luați în considerațiune starea lor tristă socială și morală dar nu uitați dorința fără de margini a lor de a se vedea ridicați din acesta miserabilă vieță. Numărul Românilor din Istria este mic, ce e drept, dar în proporțiune cu nefericirile ce mereu au întâmpinat în calea vieței lor, este forte mare. Mai mare însa, decât acela ce se indică prin statisticele străine este numărul Istro-Românilor la tot cazul. Importanța Istro-Românilor ca popor latin și parte a poporului românesc este destul de mare ca se pute fi luată în considerațiune de iubitorii neamului românesc. Românii n’au observat acesta importanță, dar frații lor Italian, cari petrec în imediata atingere cu el, nu le-a râmas necunoscut că viața națională a Dicilor sau Românilor din Istria este necesară pentru existența acestora ca Români. Și pe când Daco-Românii rămân cu totul indiferenți la cererile și rugămintele Istro- Românilor, pe atunci Italianil interesați de condescendenții lor, le ascultă suspinere și prin pași energici pretind în numele dreptatei și egalitatea respectarea națională a acestor Români. Despre acesta ne vorbesc următorele articole publicate în No. 8 și 17 a (Ziarului 11 Giovine Pentiero, ce apare la Foia : E că un articol : Precum scrți bine, de secole întregi trăesce lângă voiuă poporațiune latină care nu v’a făcut și nu va face nici uă neplăcere. Ea este căutată de continue nefericiri și nu lamentezi, plătesce tributul real și personal, ce ’i se cere, și nu se plânge. Toți ați uitat’o afară de voi cari veniți din când în când și mai faceți prin cărți câte vr’ua amintire despre ea, fără ânsa a va determina ca sâ’i întindețî mâna frățască pentru uă regenerare ce o pretinde și reclama în favorea ei umanitatea și progresul timpului. Numele de Romani, care le resusciteza în consciințele nóstre a amândurora atâtea amintiri de glorie comună, nu este are destul de tare ca se va convingă a ne alerga întru ajutor în extrema oră a adevăratei necesități ? Fraților Italieni, vâ conjurăm pe sfântul nume de mamă și de patria, cari sună pe uă formă după buzele vostre și ale nóstre, a nu ne nega acel ajutor pe care ni’l dă dreptatea și egalitatea. Nici uadată n’am avut uă scală, iar daca câte uădată a venit între noi vr’un învățător, acela ne-a vorbit însă limbă, care nu este a nostră, deși numarul băutașilor noștrii trece binișor peste limita receruta din legea provinciala, deși paragraful 19 din constituțiune dispune respectul fața de naționalitatea nostră. De mulți ani în biserica nostră se aduce Domnului rugăciunea într’uă idiomă străină; în idioma străină ni se prescrie despre Dumnezeu, în aceiași ni se administreza darurile divine, deși iubitele nóstre femei mai voiese a se ține de cele părintesce serbând în inima lor cu limba propria cel mai sublim cult. Și totuși § 19 din Constituțiune garantază naționalitatea nostră ! Sâ nu crede cineva că noi așa de iute ne vom lăsa limba și ne vom uita tradițiunea originei nóstre, încât în puțini ani sâ dispară semnul acelor locuri, pe cari noi am petrecut nefericiți dor onești! Sperăm că voi cel puțin, iubiților confrați, onești întotdeauna și deplini posesori ai acelei civilisațiuni spre care noi nu mai aspirăm, va veți înălța astăzi vocea acolo unde trebue, de unde prin factorii legali se va dispune ștergerea miserielor nóstre intelectuale și morali și pedepsirea negligereî nedrepte, conform prescripțiunilor unei bune administrațiuni sociale. A, dacă ați împrăștia peste acesta miseră dar onestă poporațiune cel mai prețios dar cel doresce omul, instrucțiunea în limba propria ! Noi atunci vâ vom fi recunoscători și vom continua a va fi fideli și buni vecini; acesta pate nu va fi ultimul titlu pe care ne fondăm presentele speranțe. Fraților Ismail, nu este acesta momentul și ne lipsesce împregiurarea a va spune și indica modul în care ne ați putea ajuta întrebuințele nostre și nici va putem defini, din causa tristei nóstre posițiuni în acest mod. Voi, generoșilor, puteți lua inițiativa cea mai puternică care ilustreza și starea românilor, și puteți face începutul cel mai bun, iar ca primă remunerațiune primiți binecuvântarea acestei întregi poporațiuni. Un român. Susnegvizza, 19 Noembre]1987. Aceste doua articole cari ilustrează și starea Românilor, ne încredințează pe deplin că confrații noștri Italiani portă interes pentru desvoltarea și înaintarea Românilor din Istria. Acest apel pe care confrații noștrii Români îl adresează către condescendenții Italiani trebue sâ fie simțit de inima flăcărui Român. Și acuma când și vecinii le dau mână de ajutor, este momentul suprem ca Românii cu conșciință națională sâ-și aducă aminte de Cicir pânâ acuma abandonați, și a masurat datorinței de fii al poporului românesc sâ își dea tributul lor și pentru reînvierea și readucerea în sinul națiunei mame a acelora cari de multe secole au represintat prin regiunile Istriei viața românească și au apărat cu târia și statornicia de fier prețiosa avere primită de la mama comună, limba și datinele românesci. Acum, și nu mai târejiu, se apelează la simțimintele de naționalitate și de frățietate a Daco- Românilor ce și-l pot manifesta față de frații istro-români. Căci aceștia deși cer ajutorul binefăcător al fraților Italiani, totuși încredințați sunt că numai și numai prin Daco-Români li se asigură viața națională românescâ și viitorul ce-l doresc. Numai Românii îl pot învâța mal anteia românesce, numai aceștia le pot predica mai anteia cuvântul lui t jeu în limba româneasca, limba lor maternă. De aceia în momentul suprem se adresează el către frații lor. Fraților Români, voi cari ați fost mai binecuvântați de provedința divină, voi cari conduși de bărbați inspirați de acesta provedințâ, ați ajuns vă cultura și civilisațiune prin cari va puteți masura aprope cu oricare popor din present, aduceți-vǎ aminte și de noi frații voștrii, întindeți-ne mâna vostră de ajutor și ne scăpați din întunerecul prin care rătăcim, învâțați-ne și pe noi limba românească care ne este mai scumpa decât orice tesaur din lume ; ajutați-ne, ajutați-ne căci în voi ne este mântuirea deca ne ascultați sau în voi peirea daca ne lăsați uitărel. D. A. pentru un Istro-Român. Necesitatea gimnasticei pentru copii. Gimnastica e mult trebuinciosă omului fie el de ori ce etate și sens; de aceea e de uă absolută trebuință și folosința a se introduce exercițiele gimnastice în școlile publice primare de băeți și fete, și mai cu osebire pentru fetițele de prin școlile primare, care sunt cu desăvârșire lipsite de puterile fizice. Pentru dânsele e mult mai necesară gimnastica, căci de la femei sănatose atârnă s ănătatea tinerei generațiuni și numai atunci când vom avea femei robuste vom putea avea copii sănătoși și când vor fi chemați sub drapel, fiți siguri că vor fi nișce soldați vrednici și viguroși. Bărbații, femeile și copii de asta<h sunt atât de debili și lipsiți de puteri fizice, încât ți se pare că n’au sânge de loc în vinele lor. E întristător acesta, dar așa este. Omul în astfel de condițiuni nu mai póte dura. El trebue sâ-și cunoscă care e calea cea fericită a vieței sale, și prin urmare trebue sâ îngrijesca de educațiunea fizică și de educațiunea intelectuală atât pentru dânsul cât și pentru copilului, căci copilul, cum face englesul, vă dată crește și creșterea daca e însoțită de exercițil proportionate fiecărui după etate și dupa putere, apoi desigur nu vom râmânea, unde suntem astăzi. Educațiunea fizică, după părerea nostră, trebuie impusă femeilor nostre. Ele nu fac mai de loc mișcări și nici nu’s deprinse a face mișcări folositore, igienice, mișcări gimnastice ba din contra când aud de gimnastică și de eserciții li se pare ceva mic, ceva neimportant, și chiar înjositor pentru dânsele. Oder nu scia sârmanele și nici nu vor ca sa scie că remediul tuturor maladiilor corpului lor și starea înfloritore a omului atârna numai și numai de la mișcare. Mișcarea proporțională a fiecărui membru în parte e viața. Viața după cum se scie, constă din mișcare, prin urmare de ce are nu s’ar împlini un asemenea faptă de folos pentru tot omul și mai ales când se scie că ea este învingerea și remediul cel mai puternic contra oricărei suferințe și buli grele, ce sunt gata în tot minutul a trânti omul la pământ. De ce dar nu se convinge omul că nimica nu póte fi mai scump decât puterea și sănatatea ? acestea sunt primele bogății ale vieței. E trist lucru, după cum am zis și mai sus, când vedem că mai în tote părțile țarei nóstre exercițiele gimnastice sunt despreț uite de cea mai mare parte de omeni ba încă se critică, desprețuiesce și chiar urăsce mișcarea și munca rațională și folositóre, pe când lenea, trândăvia îmbrățișate de la mic și penâ la mare! Soldatul român e plin de curagiu, dar îl lipsesce cât mai scump și mai prețios: puterea fisică ! căci cum vreți ca din nișce mame slabanoge și plăpânde sa iasă copii viguroși și deci soldați puternici! Uă armată compusă din soldați molatici, slabi e de negarea armatei, și cu tote că acum victoria nu depinde de la forță, totuși nisce soldțl decianți cu gimnastica vor fi buni militari, căci prin exerciții militare vor căpăta nu numai puterea dar și curagiul, Indrásnéla, agerimea, etc. P. Gheorghin u a. u vvEi NLțri.irs E: Locotenentul R. Kopețki din al 6-lea regiment de călărași din Focșani, a inventat și făcut un nou sistem de lampe care sunt inecxplosibile, căci la cea mai mică schimbare a lampei din linia verticală se stinge. Lampa de lues cu fitilul rotund putându-se mări lumina de la 20 pena la 80 de lumânări care pentându-și linia verticală, fitilul cade în jos, aerul este astupat în tubul dinăuntru pe jos precum și pe deasupra, se póte întorce în orice fel , gazul sau dleul, nu are pe unde curge. Lampa cu fitilul drept, aven dj iluminat,de la 5 pena la 20 lumânări, se stinge tot singură când pârâseșce linia verticală adică când va fi cât de puțin mișcată în orice parte, căci fitilul flacare este prins de uă pensetă astfel îl strânge și nu mai pute arde; acesta lampă făcuta de tablă, materialul nu costă decât cel mai mult 1 lea 50 bani, prin urmare va putea fi cumpărată din cel din urmă sârac, scăpând de pericolele ce adese ori se întâmplă arsând din causa lampelor esistente pânâ astăzii. A cerut deja brevetele de la tote statele din Europa, precum și din România, ânsa acesta nu’i l’a dat din causa că legea brevetelor de invențiuni se află de mai mulți ani trecută prin Cameră și remasâ la Senat, din causă că nimeni n’a t cerut pânâ acum brevete de invențiuni. SCĂRI ECONOMICE In ziia de 3 Decembre 1887, se va ține licitațiune orală, în localul ministerului agriculturei pentru vândarea urmatorelor vize din ferma scalei de agricultură de la Ferástrán : 64 oi, 4 vițel de un an, 4 vițel de 4—5 luni, 3 vaci și 2 tauri. Vitele se pot vedea în localul fermei de la scala de agricultură de la Ferástrán în tóte zilele de lucru. Concurenții ca sa pota fi admiși la licitație trebue sa depună o cauțiune de 60 lei. La Galați s’a redeschis fabrica de paste alimentare a d-lui H. Z. Zamphiratos. ACTE OFICIALE Sunt numiți și permutați: D. G. Luțescu, actual ajutor la ocolul Zabrând, județul Putna, în aceiași calitate la ocolul Buhuși, în locul d-lui Th. Banciulescu, care trece în postul ocupat de d. G. Luțescu. D. I. Popov, actual ajutor la ocolul Sulina, în aceiași calitate la ocolul Babadag, în locul d-luî . Periețeanu, care trece în postul ocupat de d. I. Popov. D. N. G. Maicănescu, ajutor de grefa la tribunalul Râmnicu-Sărat. FELURIMI Un teatru chines la New-York.— A- cum a început la New-York construcțiunea unui teatru chinez, care va avea uă lărgime de 50 și o adâncime de 110 piciore; edificiul se va construi din câramidi și fer. La New-York trăiesc de la 7000 pânâ la 8000 chinezi; se speră ca aceștia vor fi de ajuns a întreține teatrul lor fără concursul celorlalte persone din diferite naționalități pe care le va atrage fără îndoială curiositatea. Trupa actorilor se va compune de 50 persone. Scena nu va avea nici cortină, nici culise. Este sciut că la New-York se dau represintațiuni în limbele englese, germane, francese, italiene și chiar ebraice și d’aci înainte arta dramatică va fi înzestrată și cu represintațiuni chineze. Uă motivare.—Domnule director, la care bae te-ai dus asta-vara ? — La Nordernay. — Pentru ce nu te duci mai bine la Helgoland ? "* — Fiind câ sciu mai dinainte că dacă m’ași duce la Helgoland, totă lumea m’ar întreba pentru ce nu m’am dus la Norderway. Reproducem următorele seris care au fost publicate în edițiunea de seri sori. Serviciul telegrafic al «Românului» Roma. 6 Decembre Se anunță din Cu ir Agenției Ștefani că, dupa nisce serii sosite din Masnah, misiunea engleză ar fi ajuns se întelnesc pe Negusul ce se crede a fi actualminte la Asangia. Roma, 6 Decembre Informațiunile date de d. Crispi la Camera deputaților, asupra cutremurului de pământ ce s’a simțit în Calabria, arată că 900 de case s’au dărâmat în Besigmano unde sunt 22 morți și 60 răniți. Păgubile trec peste un milion de franci. Londra. 6 Decembre că depeșă adresată din Viena fiarelor englezești asigură că concentrările trupelor ruseșci la granițele germane și austriace urmază. Acesta scrie a avut uă influența defavorabilă asupra burselor din Viena și din Berlin. Agenția Havas. E că testul interpelărei pe care d. Fleva a depus-o azil pe biuroul Camerei. «Interpelez pe d. ministru de interne și de justiție asupra unei asociațiuni de escrochi, organisată ca un adevărată cantoră, cu participarea agenților autorităței și chiar a șefului poliției din Bucuresci, pusă sub patronagiul unor înalți demnitari ai Statului și cu posibilitatea justiției, întreb în special pe d. ministru al justiției, pentru ce nu s’a urmărit agenții autorităței. Chiar în privința celor urmăriți în afacerea asta, rechizitorul stă fără a i se da urmare». —x— D. Dimitrie Gianni va lua mâne cuvântul în discuțiunea privitore la răspunsul la discursul Tronului. D. Gianni va espune, cu acesta ocasiune, înaintea Senatului vederile amicilor noștri. —x—•