Romanulu, ianuarie 1888 (Anul 32)
1888-01-24
. ANUL AL XXXII-LE Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV Ijetto „ „ ,• III............ hiserțiunl și reclame pagina UI și IV linia A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Duv .Maa««). LA FRANCFORT, S M. la — G. L. Daube et C-une pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refus.X — REDACȚIA STRADA DOMNEI 2, ADMINISTRA^IA STRADA NOUĂ, io Fundatore: C. A. ROSETTI ÎJirrctorn: VTNTTLÁ C. A. ROSETTI Amintim că. personele care se vor abona în luna Ianuarie și Februarie vor primi gratis tote numerile apărute de la 1 Ianuarie 1888. Abonații cari n’au achitat abonamentul lor pe anul espirat, sunt rugați a trimite la administrațiune suma ce datoresc, spre a nu li se înceta trimiterea tarului. Mai multe persone cerându-ne deslușiri în privința premiilor ce oferim, amintim că au drept la aceste premiuri numai abonații cari au plătit dinainte abonamentul lor și numai la premiuri proporționale cu suma ce au versat. Astfel cei cari plătesc 12 lei au drept numai la un premiu de 2 lei, cei cari plătesc 24 lei la un premiu de 4 lei și cei cari plătesc 48 lei la un premiu de 8 lei. BUCURESCI,23 CALINDAR De prin districte continuă a ne sosi de la corespondinții noștri tipice dări de somn asupra întrunirilor ce — în fine — partizanii guvernului s’au hotărît să țină înainte de alegeri. «Se nu credeți, ne spune unul «din corespondenți, se nu credeți că «chiar acum, cu vro câteva zile «înainte de alegeri, guvernamentalii «noștri ne convoică la întruniri pentru a ne spune ceva din cele ce «au făcut sau pentru a ne împărtăși și nouă ceva din cele ce au de «gând să facă ; « nu ! au acesta fi-e «gândul; sunt mai practici decât «i-ați crede colectiviștii noștri. El ne «chiamă pentru a ne citi lista despuiaților ce va trebui să alegem și «a ne ruga, — câte uă dată a ne «amenința să nu credem cele ce o«posițiunea ne-a spus și ne spune «în întrunirile ei. Corespondentul nostru tare ; guvernamentalii sunt drepneni practici; n’au voit să’și părdă timpul făcend întruniri și explicând alegetorilor purtarea lor trecută. Acum, în ajun, pe iute și de grabă, uă întrunire două, așa, de formă, pentru a se comunica alegătorilor lista celor deja aleși de comitetele centrale. Un altul ne scrie : «Nu ne mai cunoscem pe foștii noș«trii deputați cari, nici vorbă, vor fi «și viitorii. N sciam și’l cunosceam, «când erau la Cameră sau în orașul «nostru, amen! cu gură mare, sput «nénd de tóte, vorbind în cafenelele ESEMPLARU ! . . . N •• . bea banii stăpânire! ca un găgăuță. «După ce se trezesce, totdăuna bă. Căușul personal da demis ;'.ea care ii totdeuna e primită, i un altul e .*5,numit în acesta funcțiune Și a acesta o pate tot !G.. așa că u!futulanul se pre^”” '"1 1 (hlub... '■A * a . !;■* • Era nouă, atât de trâmbițată a,‘Ub inovațiunile săle. Sum ■ estea fie mai sus. Alegatorii să le judece, să lucreze în consecință. EDIȚIUNEA CESĂINEAȚA «orașului mai tare și mai mult de cât noi toți. Nu era cestiune în care «representanții noștri să nu fi țimut «morțiș ca opiniunea lor să prevaleze. «Astăzi, toți acești omeni, atât «de vorbăreți înainte, au devenit zi«miji, modești, taciturni, umili. S’ar «crede că sunt, sau nisce străini în «mijlocul nostru, se u nesce mari «criminali cari și-autespiat pedepsa, «dar pe cari remușcarea conșciinței «îl mai chinuesce încă. «Când le vorbesc de întruniri fug «sau îți spun că comitetul local va «face și că el nu este în comitet; «când sunt întruniri, fostul mandatar este indispus și doul sau trei «medici guvernamentalii din localitate își opresc cu ostentațiune trăsurile de câte mai multe ori pe ji «înaintea pofței «simpaticului bolnav». «Déci vine la întrunire, fostul de«putal, chămat la tribună, vine în«tocmai ca acuzatul pe bancheta corecționalului și cu uă voce adânc »descuragiată rostesce cuvintele : — «Eu mă refer la cele spuse de «venerabilul nostru president. «Cine ne va fi schimbat pe guralivii noștrii represintanți de odiniora ? Dintr’uă altă parte a țărei, dintr’unul din acele districte cari sunt date pe sema unuia, pentru a’i face deplina fericire, un corespondent ne scrie urmǎtorele : «Stăpânul nostru cel odiniorä atât «puternic simte că se clatină, mirase «în aer uă furtună care pare să-l «dobore, fără ca în întregul oraș, un «singur semn de compătimire să i «se arate de cineva. «De aceia, după ce într’altă parte «și-a asigtat un adăpost pentru* vremea lurtunel care va isbucni la noi, «acum s’a pus pe lucru în orași și «a declarat că daci va cădea, vo«terce să cadă cu onore și zgomot. «De a fi vrând să înțelegă cu aceste «doa «împi cuvinte așa de bizar înfrățite », cel mai deștepți din localitate nu au putut pricepe. «De altmintreți, sunt multe din «mișcările »stăpânului» pe cari și ai «lui și noi nu le pricepem de loc. «Așa, humora, face întruniri cu in«vitați î nimise pe cale curat po«lițiene »ca. Vine lumea, căci li-e friș că de cin vie ! — adică de epistați, «de bătăuși, de țiganii pe cari îl îm«beta și strămit să spargă gemuid «pe la cei cari nu voiesc să vină. «Ia sări întrunire!, când invitații «încep a s >si. «stăpânul» să pune «la uși s IL ! și pe fiecare invitat «•1 infiébficând mai politicos, când «malărut --după cum este îmbrăcat, «de un Ic, din ce mahala este, și după «cuiii răspunde invitatul îl așâqlă în «tr’uă anumită parte a sălei. Oborenii «la uă parte, cel de la sf. Visarion în«tr’alta, cel de la Maica Precista «mai jos, cel de la sf. Nicolae mai «sus. De ce? Nu înțelegem. Seim «numai că alegătorii numesc acesta «întruniri cu scepsis și cu așezare pe «căprarii. La una din aceste întruniri de eră nouă, un alegător mai «țanțoș care nu se teme de fulge«rile atoitocite ale «stăpânului» a «strigat în gura mare când «stăpânul» «aședa pe invitați: alegetorii în semi«cercuri, ca la văpsea!» Am pută prelungi mult încă aceste citațiuni pentru a arăta cum se ’nțelege libertatea alegerilor, demnitatea alegătorilor, respectul legel și respectul de sine, în tote districtele țării. Sunt pretutideni aceiași ! Pretutindeni ei uită orice noțiuni de respect și de demnitate ; se uită pre ei înșiși și acum, în înferbință la luptelor, nu se gândesc la nimic, ăsă totul oriunde va eși. Totuși, înainte de a termina, să mai luăm din scrisorea unui corespondent vre câte va rânduri, căci spun ceva nou, ceva inedit. E vorba de înființarea unei nouă funcțiuni pentru alegerile acestea : funcțiunea bătăușului personal.— glorioșii noștri strămoși de la Tibru, în luptele lor electorale din câmpul lui Marte ,ar fi numit : bătăuș ad personam. Etă ce face corespondentul în privința acestui «stimabil» demnitar electoral : «Membrilor marcanți a oposițiuneî nóstre li s’a făcut deosebita onore de a fi se atașa personal câte un stimabil» care se ține după el ca umbra. Décá membrul e la cafenea, «persona» e la cârciuma din față ; dacă oposiționistul se plimbă pe un trotuar, «atașatul» sau învârtesce un baston sui generis pe cellalt trotuar. Déci oposiționistul este acasă și stimabilul» e cam «turmentat» , scena se schimbă. Cetățanul turmentat vrea să intre în curte și apoi în casă, are die el să facă uă lăcrămadă d-lui Costică, din cele mai importante. Slugile nu’l lasă, începe bătaia și pentru că stimabilul bătăuș personal e bet și e singur, fără escepțiune, mănâncă cea mai sdravănă ciomăgală ș’apoi e dus c’un bilet din partea «d-lui Costică» la comisia din apropiere, unde comisarul îl mai dăruesce că bătaia pate și mai sdravănă, de ce s’a îmbătat, de ce a făcut scandal ca un prost, ér nu după instrucții, și de ce 1 t -------------..-ui... ......................... sfii.. . Ț Sub titlul Netoleranta partidelor ,Ziarul bucurescean La Liberté publică în n-rul seü de ieri, Duminecă |U0 (22) curent următorul articol : sf. ! b Una din căușele desagregatiunei pârlitului liberal a fost spiritul de netolerență de care a dat dovada ua parte din membrii sei. k.- Pare «’același spirit animezat o parte din membrii coalițiunei. I Tata lumea a citit ieri sera cu mirare atacurile ce cele trei organe conservative ■din capitală îndreptezâ în contra domnului I . Dim. Gianni. Onorabilul senator din Dâmbovița și-a pus candidatura cu d. G. Olanescu, membrii comitetului central al oposițiunei unite. " Gel d’anteiü are concursul liberalilor, cel d’al douilea p’acela al conservatorilor din j județ.. Succesul lor e sigur. Acesta nu conține conservate ilor, cari pun contra lor , candidaturile d-lor general Florescu și I. Alecsandrescu. Atunci amicii celor doui candidați din urmă nu găsesc nimic mai bun decât s’acuse pe d. Dim. Gianni. Și de ce-i acusa ? D’a nu-și fi negat idile sele liberale, d’a nu-șî fi negat trecutul séu politic . Și pentru c’a scris în Românulu,uă scriere prin care spune că J. î. C. Brade a luptat aprópe uă jumătate de secol jjjru triumful libertăților nostre. Sub ce furci caudine pretinde comitetul coalițiunei d’a face se íré A p’aceia [UNK] primesc a lupta alături cu ei pentru a modifica starea de lucruri actuală ? Care e acesta pretențiune și a costa netoleranța ? Ah ! aveam dreptate mare d’a întreba pe liberalii cari intrau în coalițiune d’a lua precauțiuni. Bertrand crede deja ca, castanele sunt copte. Când candidaturile vor fi cunoscute, se va vedea că liberalii sunt, dați d’ua parte și câ conservatorii au luat locurile cele mai sigure sau pe cari le-au crezut astfel, lăsând aliaților lor colegiile unde lupta e aprope imposibilă. Nu e acesta cașul pentru Târgoviște unde d- nii general Florescu și I. Alecsandrescu sunt siguri d’a cădea. Dar ei preferă ca mai bine să nu isbutescă decât să vadă triumfând pe d. Dim. Gianni, a cărui purtare în Parlament a fost una din cele mai corecte, dar care în ochii lor are defectul d’a fi sincer liberal. Acesta situațiune trebue să fie lămurită, că mai e timp încă și liberalii din coalițiune trebue să ne spună dacá admita MArii TAMUARI : 888 LLuminétate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresat IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici. 15. Freischmarkt. IN ITALIA, Ind dott. Cav Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. O) 15. Geneva. — Articolele neplabficate se ard aceste precederi de netolerat ale conservatorilor. S’asigură ca coalițiunea trebue se puna candidatura d-lui Vintila Rosetti în Bucuresci. Directorul Românului póte sa primesca d’a fi susținut d’aceia cari resping candidatura d-lui Dim. Gianni la Târgoace și’i pun concurenți înainte? Așteptăm un răspuns.» . Ik Afdbarea confratelui nostru !&' * '-puu ne treaptă, ne greibim a’s răs:recimele Românului nu ! ’Giind' : .t al oposițiunei unite ■ . ..u Bucuresci, că comite.i •' acele oposțiuni a pus candidat,. nservatorî in Dâmbovița în contra u lui D.inami și C. Olănescu candid . noștri, și că în Argeș, unde trebuie să se puie candidatura d-lui Vintilă C. A. Roseti s’a pus de oposițiunea unită candidați, în fața cărora directorele Românului s’a retras. Deci d. V. Rosetti nu este candidat al oposițiunei unite în Bucuresci nici nu i s’a oferit vreun candidatură în alt județ. GRUPUL ROSETIST ȘI «ROMANULU» Vorbind de grupul rosetist și de organul său Románulu, d. G. Panu scrie urmatorele rânduri în Lupta: împărtășind vederile d-lui Panu în acesta privință, punem aprecierile sale sub ochii celor cari nu înțeleg încă de ce combatem guvernul actual. Se scie ca sufletul liberal, mintea generosă și largă a partidului liberal din țară de la noi a fost C. A. Rosetti. Cititorii mei trebue să mai scie că programul partidei liberale, oihottratu,• -gram, nu‘ 8 acela cunoscut sub ímes de programul de la Mazar paș .•••• ■ „"•om este opera une coaliți oposiționiste.Adevăratul program al partidei Ungrale cere la IPAC jos revendicările pure liberale. Acea program a fost în cursul timpului amendat și completat de C. A. Bou,... î .Jicul séu Românulu. Intre alte adăug veri: cre ■te, notez colegiul unic (a nu să o afunda cu sufragiul universal cerut de nfice) și eligibilitatea magistraturei. Prin urmare, trebue luată deosebire astăzi între liberalii cari se mulțumesc cu programul de la Mazar-pașa și între acei cari au de program pe aceia, de la 48 precum și ideile desvoltate de C. A. Rosetti în ziurul său asupra diferitelor cestiuni. Liberalii mazariști sunt grupați în giurul d-lui C. Brătianu și au de organ Națiunea. Liberalii rosetiști sunt grupați în giurul organului Românulu. C. A. Rosetti cu ideile lui reprezenta viitorul partidului, reprezenta progresul, reprezenta reformele din ce în ce mai largi, reprezenta mersul ascendent și copleșitor al curentului ideilor liberale. El mai reprezenta inca ceva: busola partidului. In adevăr, în fața unei legi de votat sau unui act de îndeplinit. Rosetti se ivea și pucea cu autoritatea lui: «Acest lucru nu trebuea să se facă, căci el se află în scris printre «dorințele formulate în programul partid'i «lui.» Cât timp Rosetti a avut influență în partid ș, sau atât timp partidul a fost și v remaA liberal cu tendințele proresiste- sudată énsecel. Brittianu a voit ,e scrobi,' o, racle-ul paridulu’, căpătuială, cu apucături rei a căutat sĕ f combat fundu • calomniinducând C. ■ [UNK] fie', a fost . tianu, când a țină guvernul și s'o din acel moment partidul f*% , "“■ încetat de a mai fi liberal ,invadat chiar din fi un partid. El Gai deformat Insă colectivizat ! Pe de ua parte el a călcat în picare programul de la Mazar pașa, pe de alta a suprimat pe cel fundamental de la 48 , cum ce a rămas ? A rămas cu omenii de principii ca Radu Mihaiu și Stâlescu !.... Ei bine!.... grupul Rosetii, fidel mai mult decât oricând vechiului program și idilor lui Rosetti, acest grup, prin organul său Românulu și prină voce autorizata a unuia din membrii grupului D. Gianni, de la mortea bătrânului C. A. Rosetti și pene acum în momentele actuale combat guvernul, critica măsurile lui arbitrare, condamna legile cu spirit reacționar. Nici un adept al vechiului program liberal nu póte susține nici vota pentru un asemenea guvern. Intre ideile Românului și între acele în onóre printre colectiviști, este un abis. ’Grupul Rosetist este un grup de pro_ gr.= partida de la pullye ș»«tegia soir,natură de petrecatori și de omen! fara principi! ; grupul Rosetist voiesce sincera aplicare a legilor ,și oă serie de reforme privitore la éran, magistratura etc. Colectiviștii nici voiesc se audă de cestiunea țăranului, de eligibilitatea magistraturei. Grupul Rosetist este până atâta scrupulos observator al principiilor și tradiției liberale încât nu a voit să intre în coaliție în carierau și conservatorii. Colectiviști să laudă, la ocasiune, ca nu mai sunt liberali, ci conservatori Pentru colectiviști un radical sau un socialist, sunt mai grozavi decât un conservator, decât un reacționar chiar. Fiind așa, evident că la alegerile ce în curănd vor avea loc, Rosetiștii nu pot a se presenta decât ca dușmanii guvernului. Programul de la 48, ideile formulate de Rosetti nu pot câștiga nimic de la șederea acestui guvern la putere. Asfa-cel este constatat că colectiviștii, cu I. Brătianu în runte, nu mai voiesc, nu mai sunt instanjre să facă nici uă reforma. Pentru el, CURIER LITERAR SUMAR; Țese, susținute la Facultatea de litere din Bucuescî. — D. Ilie Nisipianu : Comedia Grecă. Studiu asupra lui Aristofan (81 pag. Bucuresci 1887). — D. G. I. Pitiș: Despre Areopag (82 pag. Bucuresci, 1887) Facultatea de litere din Bucuresci număra de vro câteva săptămâni patru licențiați mai mult ca pe trecut. Am înainte-mi patru fese: 1) a d-lui Ilie Nisipeanu: Comedia Greaca: Studii asupra lui Aristofan; 2) a d-lui Gr. I. Pitiș: Despre Areopag; 3) a d-lui loan Nicolescu : Scota Modernă și Principiul Național (introducțiune la organisarea învățământului național) ; 4) a d-lui Ion Clinciu : Despre Asociațiunea Ideilor. Voi stărui în presentul Curier asupra celor două dântâiri, privitore la civilisațiunea ateniană în două din manifestațiunile ei. Aristofan și Ariopagul sunt două din punctele culminante ale acestei strălucitore civilisațiuni. Nimic nu e dec hs asupra alegerei acestor subiecte. Sunt admirabile ; forțele tinere și entusiasmul ce animă pe efectii literaturei clasice puteau să se măsore la asemenea întreprinderi cu rjilin lmi marilor, și sâ se arate în totă vnUnderea lor. Art'Lisus".in entusiasmul, forțele tinere și celelalte calități ce se cer licențiatului în lucrările d-lor Pitiș și Nisipeanu ? Respund nu — cu riscul șăgalnic de a mai vede încă vr’un Anti Curier de pripas prin vr’unul din fiarele capitalei respunzând printr’un noian de injurii la decente constatări ce pote face orî ce cititor în cărțile de cari vorbesc în aceste recensiuni ale Românului, încep cu Aristofanul d-lui Nisipeanu, și încep prin a-i constata calitățile — căci are calități de și sunt de mâna a doua. D. Nisipeanu scie se scria , fasa i e lămurită; înțelegi ce dice (escepez pag. 17, trei; pag. 27 jos, pag. 62 § 4; pag. 66 § 1, în cari locuri, deși cuvintele sunt românesc, nu reusesci a pricepe ce a voit se fică ténorul licențiat); ba chiar limba sa are un fluiditate plăcută, se citesce fără obosala. In privința planului, desigur ca d. Nisipeanu va aprinde un luminare pe altarul lui Jacques Denis care a scris L . Comedie grecque, ér nu laj Comédie gréque, cum cu un stâruință bizară scrie de vro septe ori d. Nisipeanu. Și va mai aprinde un alta luminare lui Otfried Müller care, prin a sa Istoriă a literaturei grece, a’nlesnit tenorului licențiat în litere român, ca și J. Denis, alcatuirea planului său, Cap. I origina comediei grece, — schițată atât de grăbit încât s’ar crede câ autorul pleca în misiune la Atena de afli, pentru a studia acolo, pe teren, subiectul séu, ér aci pune numai semnele primordiale , cap. Ii comedia atică și caracterul ei, predecesorii lui Aristofane , ceva despre comedia siciliana, încă ceva despre comedia din Megara, dar tot pe iute, degrabă, nuoul licențiat, e fretolosamente concitato, n’a cunoscut nici un data, pare-se, pe înțeleptul piano, pianissimo în studiile și cercetările sale. S’ar crede că, ajuns la cap. III, unde intră în adevăratul său subiect, d. Ilie Nisipeanu va lua-o mat oblu și întorcându-se în Atena lui Pericle ne va descri tote splendorile acestei fulguran epoce, ne va arăta pe viitorii spectatori ai comediilor lui Aristofane, ne va spune cum înțelegeau el viața, fericirea, statul, arta, într’un cuvent, vom avea cadrul sau câmpul cu fiorile în mijlocul cărora ne va arăta d. Nisipeanu florea domnii-séle, pe acel Arist tau despre care Platone ar fis (spune acesta și d. Nisipeanu cu totă graba care’l turmenta) : «Gratiile, căutând un altar neperitor, gâsiră «sufletul lui Aristofan.» Asta e credința cititorului. D. Nisipeanu i-o șterge și în cap. iii, unde e vorba de viata și operile marelui comic atenian, și în cap IV unde cu al d-sele iubit J. Denis ne dă tot grăbite considerațiuni generale asupra comedielor lui Aristofan, considerațiuni cari sună a goi, cari nu se potrivesc și cari nu-și ating scopul, de vreme ce lipsesce capitolul în care autorul dator era să zugrăvăscu mediul unde a scris și jucat Aristofan comediile sale. Capitolul V cu subdivisiunile lui cuprinde subiectuli tuturor comediilor politice, filosofice, sociale, literare ale marelui comic atenian. Și atât ! Me veți întreba : unde este, in tote aceste capitole, partea aceia în ca e d. Nisipeanu să-și fi spus vederile sale personale, se ne fi arătat ceia ce și d-nîasea a câștigat nou și imediat din studiul entusiast (e tener și deci studiele sale speciale trebue sa fiu entusiaste) al incomparabilu- Comic atenian? Este într’adevĕrită asemenea parte personală, originala, propria a d-lui Nisipeanu, și pentru ființa careia n’au contribuit nici d. J. Denis, nici nemuritorul înțelegător al geniului elin, Otfried Müller, nici schlegel. In 81 de pagine, acesta parte se confine în vr’uâ 10 rînduri si se gasesce la pag 34 unde d. Nisipeanu compară indecența poetului comic cu indecenta celor can jocă la noi vicleimul fără perdea. Atât e de la d. Nisipeanu în Aristofanul seu. Mărturisiți ca e puțini și ca subiectul merita sé zadarescá mai mult măcar facultatea inventivă decâ in entusiasmul d-lui Nisipeanu. Unde este eul d-lui Nisipeanu, unde este personalitatea mea, d-nia sea ânsuși, în acésta lucrare ? Nicâeri , și este regretabil, și este desciant ca un tenor licențiat, al cărui stil este curgător și limpede, care înțelege testele grece cu destulă dibăcia și le traduce în limbă bună românésca, se voiescă a se perde în fața a doui trei magistri, și a se supune la sarcina de modest înregistrator care, cu humilis pavor, scrie pe catastiful său părerile lor neschimbate, nediscutate, sfinte ca axiome din Evangelia. Nu cie se nu-i respecți pe acești magiștri, din contră profită de tote învățâturile lor cu nesățiosă lăcomia, ma tous doddles, theors! dragă domnule Nisipene, se te fi arétat și d-nia-rea cu ale d-nii-teie. Tesa d-lui Nisipeanu este, nu tesa de licența, ci un escelenta disertațiune de Student de anul I, care a resumat, după unul sau doui autori și căruia profesorul i-a spus de la început, și mai cu sema feresce-te de a pune ceva personal; nu’ți cer avisul dumitale; îmi pare réa pentru d. Nanu. Și’mi pare și mai réa pentru d. G. Pitiș pentru că, în Areopagul d-nil-sele, lipsesce condițiunea esențială ce oricare scritor ténor sau bétrán trebuie sé îndeplinescá : priceperea celor scrise de tóta lumea care te citesce cu atențiune. Din primele rânduri ale primei pagine de introducere, cititorul se simte intrigat de prima frasa. Judecați?: «Pe când poparele orientale «ca China, India, Egiptul, la pragul istoriei «ni se presinta ca state formate, cu un «organisațiune care în cursul timpului urmâtor remâne același soți aprópe aceiași, «la Greci, ca și la Romani, istoria începe «cu primele rudimente ale vieței de stat «și alcătuesce întrega desvoltare și decădere». De prima frasă ați fost intrigați ; vor fi altele pe cari nu Ie veți pricepe nici chiar de v’ar condamna Areopagul, acest tribunal pe care delta Athene ’1 numesce (pag. 63) la d. Pitiș de vă data și venerabil și irascibil (cum s’o fi potrivind împreuna irascibilitatea cu venerabilitatea ?) Exemple : «Déca după primul discurs «acuzatul vedea perduta orice speranță «de scâpare, se putea sustrage de la ori«ce pedepsa din partea Areopagului, acum satului sau oricui altul prin exil de bună «voia». Mai la vale (pag. 47) : «El (Areo«pagul) putea casa decisiunile ilegale, ce «dau judecătorii, magistrați! și chiar acest «suveran, care se părea a domni pe Pnyx «fără a avea de dat socoteli decât dei«nemuritori». Care să fiu acest suveran? Perrot spune póte, dor d. Pitiș nu. Mai pe larg, și alegend-o de acolo de acolo de unde licențiatul român vorbesce,