Romanulu, februarie 1888 (Anul 32)
1888-02-01
ANUL AL XXXII-LE Yoiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV........................40 bani Le tio „ „ „ „ HI...............2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — G L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refasă — SE M P L A R U L 15 ß A IM I REDACȚIA STRADA DÓMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUA, 10 Fun dat oro : 0. A. ROSETTT Luminézá-te si vei fi. r ABONAMENTE Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. entru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: îN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, Ind. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0) 15. Geneva. Directore: VINTILĂ C. A. ROSETTI — Articolele nepublicate se ard — BUGURESCI, 31 CALINDAR Scrisorile pe cari ni le trimit amicii noștri Seulescu din Craiova și Dobrescu din Argeș, scrisori pe cari le publicăm mai jos, ne dovedesc că, cu tote făgăduințele Regelui, administrațiunea nu voesce să părăsească vechia sea sistemă de a juca principalul rol în alegerile politice. In Argeș, persecuțiunea pare a fi îndreptată mai cu semn asupra amicilor noștri și în special în contra învățătorului Dobrescu, care a dovedit că este un sincer amic al sătenilor. In Craiova, amicii noștri sunt puși într’un astfel de situațiune încât pare că un moment au cugetat a se abține de astă dată de la luptă. Greșăla ar fa mare și îl sfătuim a nu se retrage, a menține candidaturele lor, făcând să fâlfâie pretutindeni stindardul lor. Scenele ce s’au petrecut în capitala Oltenii la întrunirea de Vineri sunt aduse la cunoscința guvernului. Regele le cunosce. Cei cari le-au denunțat, sunt datoriati, a urma lupta, a face ceea ce cu putință le va fi, spre a le dovedi celor ce vor fi însărcinați cu cercetarea faptelor și a sili pe administrațiune să intre în legalitate.| Protestarea d-lui G. Seulescu, denunțarea ce densul a făcut, scandalurile din Craiova, au fost pregătite și proectate contra oposițiuneî, fapt de care comitetul liberal național a fost încunoșciințat la întrunirea din ajun, fără ca să intervie, și retragerea d-lui Seulescu din acel comitet indignat la culme, sunt fapte care nu mai pot să ne lase umbră de bănuială că guvernamentalii din localitate au provocat turburările. I Guvernul, mai cu sămă în urma atitudinei d-lui procuror general Columbeanu, e dator a face să cercetare seriosa și a pedepsi pe vinovați sau cel puțin a nu lăsa județul în mâna lor dăcă nu voesce să fie privit ca complice al tulburătorilor. Amicii noștrii nu trebue să se retragă acum, să mergă înainte, să demascheze pe instigatorii scenelor de la întrunirea oposițiunei, și să lupte pentru isbânda lor, pentru isbânda credințelor lor.iară el siguri, că pe calea pe care au apucat, Românul va fi totdeauna cu el și că va susține cu tărie pe toți acei, cari vor urma pe calea indicată de amicul nostru M. Seulescu, în scrisorea ce publicăm mai departe. Să părăsăscânsc îndată ideia «asta de uă cam dată la uă parte, și d’a se pune serios pe lucru îndată după alegeri», să se puie de acum la lucru, și chiar de vor fi învinși, vor fi mai tari pentru lupta de mâne. Intrucât privesce pe directorele Românului, el mulțămeșce celor cari s’au gândit a îi pune candidatura și le esprimă recunoscința mea, pentru că cunoscându’l principiile, neîndoindu-se de tăria convincțiunilor săle, n’au voit să menție candidatura mea «prin compromisuri nedemne de densul, nedemne de moravurile electorale, pe care am dori să le introducem în țăra nostră». Mărgă tot pe aceiași cale amicii noștrii din Craiova, și viitorul se va dovedi că bine au făcut, și că cuvént aț d’a răspunde, fără șovăire, tuturor celor ce răspândesc zgomote reavoitare privitore la atitudinea și la sinceritatea nostră, că cuvânt aț să le răspundă : «Amicii Românului nu pot intra în Cameră prin compromisuri nedemne de denșii». Națiunea și România ne răspund aici la întrebările ce le-am făcut privitore la atitudinea ziarului L’Indépendance Roumaine. Mulțumind confraților noștrii de graba ce au pus a ne răspunde, constatăm că deși L’Indépendance nu este autorizat a vorbi în numele comitetului oposițiunei unite, totuși cele ce a spus în privința atitudinei oposițiunei unite în privința nostru, au temeia. Oposițiunea unită nu numai că nu sprijină candidaturile amicilor noștril, dar după cum spune Națiunea, nici «nu cere sprijinul lor», tot ce ne cere este să facem totd’auna ceea ce credem că este bine: încredințăm pe confratele nostru că astfel vom face totd’auna, dar că neputând deșerta lupta , vom sprijini candidaturile amicilor noștri politici, unde se vor pune, chiar dacă oposițiunea unită va avea alți candidați. Acestă hotărîre suntem datori a o lua, în urma declarațiunilor organelor oposițiunea unite, fără ca prin acesta să modificăm intru nimic linia nostra de purtare. In privința întrebărilor ce ne face România, răspundem că Românulu se inspiră numai de principiile lui C. A. Rosetti, care sunt mai presus de tote personele, că nu se va abate de la ele, că nu va uita lupta ce fondatorele Românului a întreprins în ultimii ani contra regimului actual și că va urma numai pe cei cari merg pe acea cale. Credem că în urma acestei declarațiuni, confrații noștri nu se vor îndoi de sinceritatea nostră și că atitudinea ce avem și vom avea pe viitor, o va dovedi, că suntem sinceri și convinși luptători. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Paris, 30 Ianuarie. S’a violat consulatul francez din Damasc. Perla a ordonat, o anchetă severă în acestă privință. Journal des Debats cjice că decă Porta n’ar acorda reparațiune Franciei, n’ar fi cu neputință să se trimită uă cuirasatâ pe costele Siriei, fiarele nu se îndoesce de altminterea că reparațiunea va fi dată. Filipopoli, 30 ianuariie Principele a oferit un mare banchet ofițerilor garnisonei din Filipopoli. Principesa-mamă, suita civilă și militară a principelui și miniștrii asistară la acest banchet. Toaste s’a ridicat pentru prosperitatea tronului. Spre serǎ, principele primi în audiență oficiosǎ pe consulii Engliterei și Austro- Ungariei. Filipopoli, 30 Ianuarie. Principele a plecat acoi dimineta pentru Rudine și Starea Zagra, însoțit de suitarea militara și de ministrul președinte. Eri sora principele a asistat la u represintațiune dată la teatru în folosul străinilor sarac. Agenția Havas. SCRISORE DIN CRAIOVA Domnului Vintilă C. A. Rosetti, Craiova 15 lanăriri, 1888. Iubite Vintilă, Printre informațiunile privitore la viitorele alegeri publici, diversele candidaturi la colegiul II din Craiova. Me găsesc printre cei susținuți de opsitiune, după scriea tea. După alții ași fi propus și susținut de liberalii independinti din localitate, cari nu s’au unit, încă cu opositiunea. Te rog desminte categoric aceste soiri. Datoresc amicilor mei, și ție în particular, uă esplicatiune din care se va vedea causa acestor zgomote, în parte numai nefundate. Puținil liberali-radicali formați la scola Si EDIȚIUNEA DE DIMINEAȚA nemuritorului teu ^părinte, cari ne aflăm aci, suntem prea tineri, de curând reîntorși de la studii; n’am avut, prin urmare timpul să propagam și răspândim ji ideile discutate și acceptate de grupul nostru din Paris. Pe două parte mai toți membri olteni ai modestului grup întemeiat de regretatul nostru Mircea și de tine,—grup unde fără zgomot și reclama am muncit cu tot entusiasmul tinereței, patriotismului și al democraticelor nóstre convincțiuni,—se aflu răspândit prin diferite orașe; pe de altă parte timpul matinal ne-a lipsit ca să putem crea aici un focar ca acel visat de noi. Alegerile ne au găsit nepregătiți. Încercările nóstre de a crea un comitet, rosetist și dorința ce aveam de a pune candidatura mea pentru a ne numera, erau să ne conducă la compromisuri nedemne de tine, nedemne de moravurile electorale pe cari am dorit 6 le introducem în era nostru. Am decis dar să ne aflăm pe lângă liberali independenți ce vom găsi in localitate, pâstrându-ne calitatea, păstrând propria nostră individualitate, păstrând propria nostră individualitate, păstrând întreg, neatins programul înscris în procesele verbale ale vechiului grup parisian. Fideli memorii ilustrului tou părinte, fideli învățămintelor iubitului nostru Mircea, fideli studiilor nostre comune și linii de conduita ce ne am impus, am refulat orice funcțiuni, orice compromis cu cei de la putere, dar mai ales am refuzat candidaturile guvernamentale pentru camieră, ce ni se propuneai de diferitele personaje politice din orașul nostru. Am căutat prin urmare pe acel cami se apropia mai mult de noi și ideile nostre, fiă chiar numai prin forma esteriora, prin corectitudine și tărie de caracter. Ne am aliat, ceea ce nu va sérica eu am fusionat, cu grupul politic al domnilor Niculaid, Șomănescu, Fapp, Petre Gernatescu, I. G. Flesia, Viișiorian, Const. Sameștean’u?"1^ *" Toți acești cetățeni integri și onești, liberali convinși, ne au primit cu bucurie în sânul lor și cu toții ne-am pus pe lucru. De la început chiar ne-au propus, amicului nostru Guran și mie, colegiul al 11 de cameră. Atât Guran, cât și eu am refuzat. Nu avusesem timpul se desvoltam înaintea cetățenilor programul nostru, pe de alta parte liberali independenți ne ar fi cerut desigur sa lasam la uă parte multe din credinței noastre sau se le tăcem, lucru ce nu ne este posibil, tu o scil bine. Gând s’a vorbit de unire între comitetul liberal independent și comitetul oposiție unire mi s’a oferit candidatura din partea întregei opositii din Craiova. Am refuzat din nou, tot pentru aceleași motive, mai ales vedend câ tu nu ești candidat al opositi! la Bucuresci, după cum era vorba. Mi se pare că cel mai bun lucru ar fi să stăm deja cam dată la ua parte, dar, îndată după alegeri, să ne punem serios pe lucru. Datorim întrega nostra activitate scopului măreț ce ne am propus. Tu la Bucuresci, noi aici, vechii noștrii colegi în alte orașe ne grupam să comunicăm unii cu alții și desigur vom reuși. Banile voinți nu lipsesc. Pe fiecare fir descoperim elemente noi; pe fiecare fise găsesc de cel cari se ne îmbrățișeze și se ne înțeleagă. Nici cause de tristeră nu lipsesc cnse. Sunt uă mulțime de bărbați serioși, cari se proclam pe deasă voseliștii, dar pentru cari radicalismul nostru e un fel de demagogism empiric care se împăunează, și ce e dureros, se mulțumesce pe un fraseologie banala. Faptul acesta demonstra trebuința unei propagande energice în afară de parlament. Resbolul meschin, vis, de multe ori laș ce-și fac diferiți candidați în prezență, nu trebuesce să ne descurajeze. Făcutu-le-am noi prin publicitate, prin presa vă scola superiorä de moravuri publice ? Ete adevărat că cu actualul sistem electoral, cel mai deplorabil și nenorocit din câte exist în Europa, nu prea se póte face mult prin agitație electorală. Legea electorala este buna constituții nóstre, ea o Snvenineza, ea o paraliseza, ea face posibile tote mizeriile la cari asistam, influinta administrații, a familielor numerose, a particularilor cu relațiuni personale întinse, a poliții mai ales , dar mai presus de tote ea are defectul ireparabil de a nu representa clasele nóstre sociale. Agricultura —fia cea mare, fia cea mică— nu se pote duce în parlament, mecanismul nostru constituțional nu o permite. Acestea tote și multe altele se le esplicam cetățenilor și când ne vom duce în parlament le avem din parte-le mandat imperativ de a remedia tote aceste rele. lata rațiunea nostră, a liberalilor radicali de a fi în parlament. Părintele teu, tu și frații tei v’aț făcut apostoli acestor doctrine generose, doctrine împărtășite de mai întrega nostră generație. Rosettismul trebue sé’l propagam și vulgarisam, apoi sé comunicam în parlamente în numele lui. Să paradăm zadarnic la tribuna, izolați unii de alții, pentru ce ? Când va veni momentul se simtă legiune. Acolo unde plantam insigniile nóstre se se sclă ce e onorea munca, dreptatea și devotamentul. Desigur vom învinge. Nu este asta făra menita de fortă să fie prada politicianilor de strada și cafenea, ignați, cu orizonturi mărginite și lipsiți de ideal. Nu, se speram că tinera nostră generație nu va repeta colosalul faliment moral și intelectual al generații precedente, care, e „dureros a o spune, n’a putut răspunde la nici una din chemările ei. Se muncim, să privim tot d’auna înainte și se nu uităm perceptele bătrânului nostru. Vechiul tău prieten. 31. N. Seulescu RĂSPUNSUL D-LUI TISZA La interpelațiunile care s’au adresat domnului Tisza de către deputații unguri, d nil Helffy și Perczel, d. Tisza a răspuns în sedința de Sâmbătă. D. prim-ministru al Ungariei a pus în vedere deputaților sé se térésée d’a da «•echâraâîrt,telogKfimelor și soiiilor Ziaristice, care adesea sunt în contrazicere unele cu altele, și apoi a continuat în modul următor . Urmarea unor asemenea sciii înșelatore este că cineva, ca și d. deputat Helffy în discursul său, trage cele mai grave consecințe din pretinse amestecuri și conflicte, pe care le întâmpină ministrul de externe la luarea decțiunilor politice.. Cum că tote acestea cnse nu sunt adevărate, s’a spus și prin jfiare din locurile cele mai competente. Tot astfel ar fi când ar întreba cineva, după cum s’a afirmat și prin tfiare, dacă este adevărat că ministrul de resbel, cu ocasiunea ultimei mele aflări în Viena, a cerut un credit pentru pregătiri militare, care creditoase a fost refuzat în urma opunerei mele, căci și în aceste scrii nu este nimic adevărat, și tot astfel stă lucrul și cu cestiunea dubitativă ce mi s’a adresat, dăcă putem avea încredere că aliații noștrii vor face tot ce suntem în drept a ascepta de la dânșii. Când vedem că aci într’uă formă, aci într’alta, ni se atrage atențiunea ca să fim cu băgare de sămă căci credința nostru în aliați pate fi înșelată, și când pe d’altă parte să chiamă atențiunea acelora să fiă cu băgare de seamă căci se pot înșela în noi, când uă dată se împrăștie zgomotul că voim să pactăm în mod unilateral, altă dată se observă că aceasta o are în vedere unul sau altul dintre aliații noștri, este peste putință să nu înțeleagă cineva că trebuie să fie în interesul cuiva ca să tulbure pacea sau cel puțin să sgudure încrederea reciprocă a membrilor ei și să provoace și în popoarele respective să neliniște împedicătoare în ce privesce desfășurarea activităței. In fața acestor împrăștieri de zgomote, stă faptul că nu există nici cel mai mic motiv ca cineva să se puta îndoi de buna credință reciprocă a puterilor unite între ele pentru menținerea păcei și a siguranței lor. Cum că Rusia procedăză Iară dislocațiune radicală a trupelor săle, este destul de cunoscut, precum și că esecutarea acestui plan, conceput mai de mult, s’a făcut în timpul din urmă ‘ pe oă scară mai întinsa în direcțiunea granițelor acestei monarhii. Tocmai pentru aceia, fără d’a trage la îndoială declarațiunile pacinice ale M. S. împăratului Rusiei precum și intențiunile săle binevoitore și primind chiar și interpretațiunile date din isvor rusesc care contestă, în ce privesce acele mișcări de trupe, orice tendință agresivă, avem datoria d’a ne îngriji ca, evitând tot ce ar putea avea aparența unei provocațiuni, să facem tot ce reclamă siguranța granițelor nóstre și destoinicia armatei nóstre. Scopurile și principiile politicei nóstre esterne sunt cunoscute de către tote puterile monarhiei și de către lumea întreagă. In acestă privință m’am mai pronunțat și s’a pronunțat și ministrul de externe. Oricine scie că noi pentru noi nu poftim nimic, nici uă întindere contrară tratatelor a influintei nóstre, nici întinderea teritoriului nostru, după cum ni se atribue acesta în mod mincinos. Remânând pe baza tratatelor internaționale, dorim înainte de tote menținerea păcei, și în interesul acesteia vom fi totdeauna gata d’a conlucra în sens cât se pote de conciliant , alăturea cu celelalte puteri europene, pentru menținerea stărei corespunz tutare tratatelor. Nu pot decât să repet, ceea ce s’a spus adeseori de către guverne , că alianța puterilor din centrul Europei n’a fost nici uă dată altceva decât un alianță pentru pace, afociată pe un basă curat defensivă, și de aceia ea n’are nimic d’a face cu esecutarea violentă a unor anumite cestiuni politice și este departe de orice procedare agresivă. Fiindcă și din locurile cele mai competente ale Rusiei se manifestă tendințele, cele mai pacinice,, putem —ocrotind în același timp interesele vitale ale monarhiei—cu tote că unele elemente împing la cărtă și la resbel, putem spera că monarhul și guvernele iubitore de pace vor isbuti să mențină pacea și să scape Europa de sentimentul nesiguranței care apasă atât pe greu asupra ei. SOIRI D’ALEDILEI Monitorul Oficial de astăzi publica decretul prin care se înființeza pe ziua de 1 Februarie 1888, patru companii pentru complectarea regimentelor de geniu, adâogânduse câteva companie fiecaruia din batalianele mieste de sapatori-mineri și telegrafie * * * S’a deschis pe sema ministerului de finance un credit suplimentar de 10,000 lei pentru restituiri de sume roț încasate, prime de contravențiuni la legea licențelor și restituiri de facte de transmitere. * * * Direcțiunea generală a poștelor și telegrafelor face cunoscut ca stațiunile drumului de fer Elena, Mărculescu și Fetesci, vor face și ele ca și celelalte gări servicii de poște restante pentru corespondențele simple francate. * * * D. Marin Petrescu, șeful divisiei agriculturel este numit în funcțiunea de profesor, cu titlul suplinitor, la catedra de agricultură generala și comparată de la scala de agricultură de la Herestraü. * * * Citim în Democratul din Ploesca . Sâmbata trecuta, publicul a fost indignat vedend ca un arestant ce se ducea pe jos la penitenciarul Telega, când pâne acolo este cale ferată, era pus în fiare de ambele piciore și alte fiare (catene) de mâni, mergând în acesta stare la cale de doué poștii și pe un timp de iarna atât de grea. Acesta este ca și că voința d’al omorî. Ce barbarie ! * * * Ni se comunică trista scrie că Victor Fraiwald, artist dramatic, a încetat din viață în naptea de 17—18 Ianuarie. înmormântarea se va face Miercuri 20 Ianuarie, s. v. orele 2 p. m., la cimitirul Catolic, Șerban-Voda (Delu). * * * D. N. Vrabiescu, delegatul comitetului de redacțiune al Ziarului Rațiunea, s’are MERCURI, 1 FEBRUARIU 1888, tras de la Ziar și în locul densului s’a numit d. Valerian Ursianu. * * * D. ministru Sturdza trebuie sé sosească săptamêna acesta din străinătate. * * « Consiliul sanitar superior este convocat pentru Joi. * * * D, procuror general Populeanu, care a fost în anchetă la Călărași, s’a reîntors constatând cu alegerea de la 8 (20) Ianuarie la colegiul I de Ialomița nu s’a putut efectua din causa câ d. membru de curte Cuculi nu s’a putut duce la Călărași, fiind comunicațiunea întreruptă. * * * D. procuror de curte C. Cociaș s’a reîntors din ancheta ce a facut la Bârla în privința pretinsului omor comis asupra dnei Bârleanu, propietara moșiei. Justiția pene acum n’a putut să se rostească în acesta privința. * * * Sâmbăta, 23 Ianuarie va apare boariera, chiar umoristic. * * 4* Citim în Îndreptarea de Sâmbăta trecută : Trenul de persone No. 22 plecând spre Bucuresci la ora 1 și 20 minute p. m. în apropiere de gară Monteoru a sdrobit un om necunoscut. Cadavrul se afla pe linie în locul unde s’a întâmplat nenorocirea, padit de un cantonier. D. Substitut de procuror a plecat Dumineca la ora 9 dimineața în localitate ca sé procedeze la ancheta. 4c *4c Consiliul comunal al capitalei este convocat pentru a stadi în ședința. * * * D. dr. Spiroiu este numit medic-șef al spitalului militar provisoriu din Guesc. Spitalul acesta este înființat pentru căutarea militarilor cari suferâ de ochi. * * * , Mișcarea , poporațiunei capitalei ,pentru timpul de la 10 pene la 16 Ianuarie st. v. Nasceri : 134, dintre cari 69 baeți, 65 fete . Decese: 129, dintre cari 76 bărbați, 53 la femei. Opt dintre cei cari au murit, trecuseră la vârsta de 80 de ani. Cei mai mulți au murit de fusie pulm. suberc. pulm. neum, pleuropn. bronch. D. Chintescu, polițaiul Craiovei, ne trimite un telegrama pe care imparțialitatea ne obligă a o publica. Corespondința la care face alusiune fiind forte cuviinciosa, d. Chintescu va înțelege de ce suntem nevoiți a înlocui prin punte un cuvânt din telegrama mea, cuvânt care conține un espresiune ce nu pote figura în colonele nostre. Altfel ne unim cu d. Chintescu și așteptam ca justiția să se pronunțe. Ecu acea telegrama . Relatările corespondentului d-vestru intitulate «Terore la Craiova», sunt invențiuni nedemne la adresa poliției ca să acopere manoperile infame ale organisatorilor bătăușilor ; justiția va proba cine sunt acel . . . . Am fost insultat ca șef al poliției și agenții poliției maltratați și râniți. Ca cetățean fac apel la imparțialitatea d-vóstra și ve rog ca se publicau aceste rânduri. Dimitrie Quintescu. MIȘCAREA ELECTORALA Craiova Liberalul independent publica urmatorele rânduri adresate cetățenilor Craioveni : Cetățeni Craioveni. Ați vedut asâra singurl, v’ați putut încredința prin d-vóstra ânșivă, péne unde póte merge infamia unui guvern care vedându-se părăsit de țara cauta să se ție la putere prin teróre bătând și schingiuind lumea, citiserăți și au diserați mârșăviile și ororile ce s’au săvârșit în diferite ocasiuni la Râmnic, la Galați, la Botoșani și chiar în capitala țerei, în mijlocul Bucureștilor. Péne acumannse din fericire pentru Craiova nimic de felul acesta nu se petrecuse aici. Dar acești miserabili cari pătaseră tota téra cu sânge, nu puteau se uite mai mult timp orașul nostru, acest vechia și bătrân focar al adevăratelor libertăți.