Romanulu, mai 1888 (Anul 32)
1888-05-01
NUL AL XXXII-LE Yoiesce și vei putea. a nunci din Linia de 30 litere, petit pagina IV.........................40 bani Detto „ „ „ ,1 Hi » Inserțiuni și reclame pagina 111 și IV linia . 2 „ — „ î A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea «Ziarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-une, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — __________ ESEMPLARUL 1g BANI Fimdatore : C. A. R08ETTL Director© : VINTILÁ C. A. ROSETTI. BUCURESGI, 30 PRIER Astăzi, când resvrătirea țăranilor s’a potolit, când liniștea a început să domnesca în satele nóstre, este de datoria noistră a tuturor să cercetăm d’aprópe căușele rgului și să fim cu cea mai mare luare aminte pentru viitor , precum de datoria noistră este se cerem ca instrucțiunea, ce se face în acésta privință, sé nu lase nimeniî dreptul se ailică că justiția a fost întru câtva înrîurită și că vinovații s’au putut sustrage de la pedepsa legei. Și acesta o cerem cu atât mai mult cu cât, pe lângă trista și durerosa impresiune ce resvrătirea țăranilor a produs în țară, pe lângă acea pagină de sânge ce va rămâne pentru totdeauna neștărsă în istoria nostră, s’a mai dat încă ocasiune presei străine să înfățișeze regatul României, înaintea sumei civilisate, ca cuibul nemulțumirilor ș’al neînțelegerilor dintre noi, de cari cu lesnire póte profita orice mână vrăjmașe neamului nostru. Da, presa streină, și în deosebi presa austro-ungară, nu înceteza d’a face tot felul de comentarii și de apreciări asupra celor petrecute în tristele zile din urmă, cu privire la resvrătirea țăranilor, mergând până a vedea în brațul fiecărui Român uă armă streină ridicată în contra țărei, și înfățișând starea lucrurilor la noi sub culorile cele mai negre ca cum, pericolul trădărei și al ésndării de țară este în ajunul d’a cădea pe capetele nóstre. Că resvrătirea țăranilor a avut uă causă avea propriă, acesta de nimeni nu se póte tăgădui; dar, iarăși, nu mai puțin adevărat este că n’a purces numai de la sine și că provocațiuni au fost. De unde au luat nascere aceste provocațiuni și cari sunt provocatorii ? E că ceia ce voiesc e să scie țăra; ă ca ceia ce trebuie să dovedescă intrucțiunea ce se face în acestă privință. Cine dintre noi n’a fost cu totul mișcat, cine dintre noi n’a avut inima strînsă de durere, când a audit că țăranii s’au resvrătit și că resvrătirea amenință să se întindă în mai multe districte ? Și cine dintre noi n’a plâns sângele vărsat și n'a simțit în sufletul, înființarea acea sguduitură puternică a durere!, ce nimeni nu și-o póte stăpâni când vede că frate ucide pe frate ? Toți am avut inima strînsă de durere și toți am plâns și trebue să plângem încă sângele versat; dar, in același timp, toți trebue să ne reculegem atil și să cerem cu stăruință ca instrucțiunea să dovedescă tote firele provocațiunei, pedepsindu-se cu cea mai mare asprime cei vinovați. --------------- „im . «*» imami. ------------Astăzi corpul didactic își începe lucrările săle, învățătorii din totâ țăra, prin delegații lor, vor discuta asupra programei scalei rurale, basa învățământului nostru național. Cu alte cuvinte acel corpul didactic se va ocupa de scala săteanului, cel care are au cu atâta nevoie de lumină. Noi, care totdeauna am iubit poporul rural, cari am făcut , cât ne-au lăsat puterile, pentru propășirea lui, n’avem de cât se felicităm membrii corpului didactic și să le dorim spor la muncă, rod îmbucurător în orice hotărîre adusă, și bărbătescă voință întru îndeplinirea tutor celor de la cari așteptă îmbunătățirea sculei sătenului, la al cărei sortă să se gândăscă totdeauna cu căldură. Rămâne ca să urmărim pas cu pas lucrările lor și să înregistrăm resultatul, care nu ne îndoim, va fi satisfăcător pentru orice român care se interesază de scala rurală și de învățământul nostru în general. A se vedea la Informațiuni darea de seamă a congresului corpului didactic. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Berlin, 20 Aprile. Imperatul a fost forte bine în tot timpul zilei. El a avut forte puține friguri. S’a arătat vesel în timpul serei. Berlin, 29 Aprile. Buletinul oficial.Imperatul se află bine. Frigurile au dispărut. De altmintrelea ele scriuseră într’un mod simțitor ieriseră; ele arătau alunei 30 gr. Ar fi dimineță arată 37.4. Somnul și starea generală sunt destul de satisfacătore. Belgrad, 29 Aprile. Seupcina s’a închis de către un comisar special, contraria tradițiunilor, pentru că, după citirea scrisorei d-lui Gruici comunicând demisiunea cabinetului, s’a strigat : »Trăiască națiunea» în loc de : «Trăiască regele .» Uă circulara a d-lui Cristici indemna autoritățile să susțină guvernul care va lua măsuri strașnice împotriva tuturor sprijinitorilor de desordini. bordeaux, 29 Aprile. Un banchet a fost oferit d-lui Carnot care a rostit un discurs în care a emis ca manifestațiunile de simpatie ce-i dovedesce departamentul Girondei sunt u o protestare înpotriva manoperilor vrăjmașilor republicei, și că el va ști se faca să se respecteze legile și a se menține instituțiunile. Președintele a făcut apel la unire, pentru a ridica puterea Franciei la nivelul trebuințelor sale și a asigura mersul progresului. Aden 29 Apaie Sorii private afirmă ca regele Cbpei a refușat să ajute pe Negus și că mulți soldați abisinieni se împrăștie. Resulta de aci că Negusul nu pute întreprinde un acțiune militară orecare. Dervișii, cari, după ce au devastat Gondar și provincia de la nordul lacului Tzane, se retraseră, parcă inainteza acum cu mase însemnate. Plevna, 29 Aprile. După serviciul divin al Duminicei Floriilor, principele Ferdinend a plecat a fi la amerfi la Lovcia. Câ mulțime imensă aclamând pe suveranul, umplea strapide împodobite cu drapele și cu flori. Lovcea, 29 Aprile. Principele a sosit la 4 ore. El a fost primit la intrarea orașului de clerul precedat de mitropolitul și de autoritățile orașului. Ca mulțime numerosă aștepta sosirea principelui. Stradele erau pline de lume și împodobite cu drapele. Constantinopol. 28 Aprile. Cale indirecta.—Raporturile între Turcia și Grecia continuă a fi încordate. Un nouă probă despre acesta este ca Feridun Bey, ministrul la Atena, a fost autorizat, se ia concediu, fie<fie asupra cerere sale, pentru causă de sănătate, dar se crede că în realitate, negațiunea va remâne fără titular până la aplanarea diferendelor. Constantinopol, 28 Aprile. Cale indirectă. Situațiunea în Creta continua a fi nehotărîtă. Paria ar aștepta sosirea lui Fotiades-Pașa pentru a lua nâ hotărîre in privința înlocuirei lui Costaki- Pașa ca guvernator al insulei. Fotiades-l’așa ar fi insinuat într’un mod discret că nu póte să părăsască Roma penă ce nu primesce cheltuielile de drum și de deplasare, tratamentul său fiind el însuși în suferința. Acesta indica sărăcia Tesaurului. Negocierile financiare continuă, dar cu alternative diferite. Sultanul ar face unor dificultăți pentru a da veniturile vămilor ca uă garanție a împrumutului proiectat, căci vămile sunt ultimele resurse lichide ale Turciei. Constantinopole, 28 Aprile E din nou vorbă de un schimbare de mare vizir. Agenția Havas. MARȚI, 1 MAI 188« Luminezate și vei fi: abonamente In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea chiarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas. Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — Depeșe particulare ale oficiului Correspondance de l’Est. Paris, 28 Aprile. Circulă zgomotul că medicii francesi ar fi fost chiemați la Charlottenburg și ca ar fi plecat acolo cu o nouă calculă făcuta la Paris. Paris, 28 Aprile Emisia obligațiunilor cu loturi asupra canalului Panama va fi forte probabil votată in Camera. Lumea financiară nu se îndoeșce de loc despre asta. Paris, 28 Aprile. Erí, în cafeneaua Riche, d. Naquet senator a spus că popularitatea generalului Boulanger însemneză uă putere pentru Francia și pentru republică. Generalul Boulanger a fus ca pregatesce resbelul, dar ca e partizan al păcei. El doresce ca numele său se slujescá de semn de întrunire pentru cei care vor sé eștivi din starea anarhică și crede la întărirea Republicei, care nu trebue despărțită de patrie nici uo dată. Generalul declara că e dușmanul dictaturei și dacă Constituanta va pronunța desfințarea președinției Republicei, ea ar rămâne în piciore cu tote acestea. La eșire din banchet de la cafeneua Riche, mari manifestațiuni au avut loc ; din Deroulède, Susini și Le Hérisse au fost arestați, dar mai în urmă puși în libertate. D. Laguere va interpela în Cameră pe guvern în privința acestor arestări. Berlin, 28 Aprilie. Nici uă schimbare în starea imperatului, îmbunătățirea merge mai nainte. Petersburg, 28 Aprile Schimbarea ministerului în Serbia a produs aici o impresiune rea, fiindcă dovedesce biruința Austriei. Cei de aci predic Regelui Milan sfîrșit rea, căci poporul șerb nu-i este devotat. Berlin, 28 Aprile. Gazeta Crucel nădăjduesce că convorbirile Reginei Victoria cu principele Bismarck vor face pe Engliteza să se alipesca într’un chip oficial ia tripla alianță. Viena, 29 Aprile. Camera deputaților a isprăvi cu discuția asupra legei militare și a votat acea lege. In cursul discuției deputatul Kronawetter a vorbit despre jurisprudența și și despre curțile militareșci cari fuseseră făcute în timpul Mariei Theresia și asta-dl înfățișez un anachronism. Trebue neapărat să se aducă reforme în privința acesta, căci, in cas dle mobilisației, mulțumită serviciului obligator, un mare parte a operațiunei este reținuta. Oratorul a pus în vedere cusururile legislației de față precum și starea anevoiasa a acuzaților din oștire. Cuvântarea d-lui Kronavvetter este comentata de tóta diaristica d’aci și ea va sluji drept punct de pornire spre o lucrare în Camera în sensul cuvântărei. Viena, 29 Aprile, Depeșe din Berlin a diarului Neue Freie Presse. Cei de aici dau uă mare însemnătate lucrului că pe când diarul Post vorbesce înpotriva numirei generalului Bogdanovici ministru de interne al Rusiei și atacă valorile ruseșc cu articolul lui Norddeutsche în privința trecerei Reginei Victoria prin Berlin. Se crede că asta e un semn doveditor despre hotârîrea principelui de Bismarck ca să mențină tare alianța austro-germană. Norddeutsche comenteza iuțala cu care legea militară privitore la rezerviști a fost votată de câtre parlamentul din Pesta și din Viena și spune ca atât cel de dincoce cât și cei de dincolo de Leitha sunt pătrunși de gravitatea stărei de fațâ a lucrurilor. Viena. 29 Aprile Neue Freie Presse afla din Brunswick câ moștenirea tronului în acesta țară a fost discutată între Regina Victoria și principele Bismarck. SCRISORI DIN BERLAD Corespondență particulara a ROMANULUI Domnule directore. De mult nu v’am scris așa ceva bun de publicat în romanulü. Am fost împiedicat de multe cause; în acest timp multe s’au întâmplat în târgul nostru. La schimbările generale din țară că priminala a început a se face și in târgul nostru, începându-se de la mânile drepte ale capului județului. Revendicări se preved multe, pene în moment care nu se pot spune care’s, zvonuri nesigure nevoind ale înregistra. Cu moravurile sociale cam nu stăm sus. Are Românul un roü ce este ântajos cu cultura socială. Dar câteva fapte întâmplate mai în urmă au scandalisat târgul întregi și lucrul a fost cu atât mai bătător la ochi cu cât venea de la așa zisă «la haute sociéte». Tâlhării și crime iarăși nu lipsesc. Pe bietele călugărițe de la Adam le-a ușurat nisce bine-făcători de neînsemnata sumă de 8000 lei, budgetul lor. Venise maica casierița la târg ca se ia la casierie leafa călugărițelor. In pădure spre Adam vizitiul se transformă în tâlhar și în un semnal "dat alte 2, 3 mutre necunoscute ies din pădure, și binișor, fără multă bârne de cap iau banii și se duc pe ici Incolo. Maicele și acci suflă în buze, neputându se încă dia de urma tâlharilor. Dilele mai din urmă s’a aflat lângă Boloșești, loc renumit prin crima cu vierul ars de viu, un cadavru așa în drum. Imediat s’a pus în urmărire și nu seim resultatul anchetei. Se vede casé că locuitorii de pe acolo sunt așa de deprinși cu omorul, că e vă nimica fată a pisona pe cineva și a-i arunca așa în drum. * Și pe la noi se ivise revoluționari, așa că se speriase lumea. Dar cine ? se nu va mirați când vé vom spune că un bragagiu. E că cum s’a surprins lucrul. In jurul Creditului erau strînși mai mulți săteni. Bragagiul, care căutase și treacă marfa, se amestecă printre săteni, și ba cinstind, ba povestind, veni cu vorba și la răscoalele de prin Muntenia, de care luase cunoscintă din Lupta, chiar care plăcea și bragagiului se-l citesc. Tocmai când vorbea de răscula, directorul Creditului ese în ușă și ascultă totul. Spion rus, pe el, restrâtitorul, se anunță polițica, sergenți, comisari polițaiO, toți erau în picioare și sperieți. Bietul bragagiu a tuli la fugă, dér e prins, dér la poliție, ciomăgit se crede că seaca și tocmai a doua d» se constată naivitatea lui și i se dădu drumul. Pagubele ce au suferit arendașii în Munteniea vîrîse în groază pe proprietarii de pe aci. Câte nu vorbiau dér s’au liniștit, căci n’aveau de ce se se îngălbinească. Se va mai spun ceva și de popi. Comuna plătea câte 40, 50 și 60 lei lunar leafa unui popă. Actualminte în noul budget s’a găsit cu cale a se reduce leafa la 11 lei lunar, s’au 132 lei anual. Bune parale der sunt prea puține față cu buzunarele mari și largi, ce au arinții. Pe mâne ve vom comunica alte știri. Gugestianu. LIGA PATRIOȚILOR FRANCESI In liga patrioților francesi s’a produs desbinare. D. Deroulède cu aderenții săi nu mai voiesc să scie de actualul comitet dirigent. Gaulois publică urmatorea :o convorbire pe care a avut’o unul din colaboratorii săi cu d. Derouléde : Aceste incidente,zise d. Derouléde, vor micșora desigur numărul membrilor. Dar eu doresc d’o sută de ori mai bine sé merg cu 10,000 de omeni, cari me urmeza, decât cu 100,000 cari refusă d’a merge înainte. — Așa dar veți reforma liga ? — Acesta este espresiunea cea adevărată, noi suntem protestanții religiunei parlamentare. Nu se póte face nimic în afară până când Francia nu va fi vindecată înlăuntru. Țara nostru este bolnavă, slăbită și are nevoie de un tratament general de leacuri întărite, mai nainte de a se gândi la tratamentul local. Mai nainte de a se redobândi Alsacia și Lorena trebuie să se regasesca Francia. De aceia punem pe stindardul ligei sub cuvintele: tatului de Francfort» «revisuirea trași cuvintele „revizuirea regimului parlamentar». — Prin urmare în noua ligă voiți &OITA ROMANULUI 30 APRILIE 39 BERTA SI GEORGETTA de Xavier de Montepin Una din aceste camere era aceia a lui Jean Rosier. A doua odaie era a Perinei și Georgetta. A treia, în sfârșit, alături cu acuinta ce o luase în ajun Trombalcazar și Passe-la-Jambe, servea de bucătărie și de sufragerie. Acestă din urmă odaia oferea un lneș relativ, forte moderat de alt-fel. D’asupra căminului de lemn vopsit se vedea uă ogrinjieră mică. Căte-va litografii așeeiate în cercevele negre împodobeau zidurile acoperite cu un fel de tapet de cinci-cinci bani bucata. Oă masă rotundă învăluită cu un mușama, șăse scaune de paie, un scrin și un biuron din timpul lui Ludovic al XVI, luate din hala vechiturilor, compunea fotă mobila. Perina, bărbatul ei și Georgetta își isprăviseră cumpătata lor mâncare de sără. Se înoptase. Vă lămpușora, așezată pe masă, lumina odaia. Jean Rosier, cu înfățișarea posomorita, cu capul plecat în jos, tragea dintr’un lulea fum gros care se împrâscia cu norul prin odaie. Perina și Georgetta, îmbrăcate amândouă cu rochii de lână negru , forte curate, se ocupau cu carpela ensé, câte ua dată, tenera fată își uita lucrul pentru a contempla pe mama ei cu o mare grije. Acesta pentru ca íDtr’adever Perina părea în prada unei durerose preocupațiuni; mâna ei iutaca și neobosita de obiceiu, se oprea machinalicește și ochii selfioși priveau drept înainte fara a vedea ceva. D’ua data uă lacrimă formata încetișor se ivi timp d’uă secunda pe genele sale lungi; apoi, desfăcându-se, îi alunecă pe obraz. Georgetta nu se mai putu stăpâni. — Mama... glise ea c’un voce blânda de tot. Perina tresări ca cineva care e sculat repede. — Ce voesci copila mea ? — Vreau să sciu ce ai. — N’am nimic. Ce ași putea cresc am ? — Supărări desigur. — Supărări eu? Te înșeli scumpă copila. — Atunci, deci n’ai suferinț , pentru ce plângi? — N’am plâns. Georgetta arată cu degetul urma încă umedă pe obrazul mamei sale și reluă . — Ba ai plâns atât de bine câecă, se vede și acum urma. Perina se sili a surîde. — Atunci, murmura ea, am plâns fara se sciü. — Ceea ce insemneza că ai ceva pe care mi’l ascumfi, urmă Georgetta, și faci reü cu asta. Saltimbanca lua de gât pe fiica-mea ș’o saruta în frunte. — Tu n’ai făcut nimic, scumpă copilă, respinse ea în urmă. De când ești pe lume, n’am avut ocasiunea ca se-ți fac nici uă imputare. Tu ești că inimă de aur și credința mea în tine va fi totd’auna aceiași. — Dovedești-me-o, spuindu-mi de unde-ți vine supărarea. Oh ! nu cauta a mi-o ascunde. Ar fi degeaba, văci tristețea și daci nu-i înțeleg causa, ghicesc cel puțin subiectul. Perina privi pe fiică-sea c’un fel de spaimă. — Ghicești... bolboroși ea, ghicești ? Ce credi őre ? — Cred ca e vorba de sora-mea. Perina își plecă capul. Naivul instinct al Georgettei n’o înșelase. Era adevărat ca saltimbanca gândindu-se la Berta , se simți cuprinsă d’ua preocupațiune tristă. De cinci-spre-cece ani, de când își reluase vechea meserie, Perina ducea la esistență plina de lucrări grosolane, și de oboseli sdrobitore, dar , în sfîrșit , fără grije. Pentru motive pe cari le-am esplicat deja, și din cari principalul era d’a evita Bertei de Kéroual amarele regete ce putea să-i inspire posițiunea sea pierdută, nu’i spusese nici uă dată cine e și astfel sfîrșise prin a o considera ca pe propria ei fică. Gaorgetta o credea sora sea. Și écacă d’ua dată, pe neașteptatele, cererea în căsătorie făcută de Lionel Morton încurca acesta situatiune, punea pe Perina întrebuința d’a iniția pe Berta și Georgetta de drama teribila de la castelul de Rochetaille, ș’o sdrobea sub greutatea acestei mari responsabilități d’a primi sau d’a refuza pe un bărbat pentru copila asta, astpra căreia n’avea alte drepturi decât acelea ale iubirei și devotamentului său. Da, Perina se gândea c’un spaimă fără margini ce va trebui să spună Bertei : «Nu sunt mama mea», iar Georgetei: «Ea nu e deloc sora mea». Ea se cutremura fără voie la acesta gândire. — Déci nu m’ar mai iubi când voiü sdrobi c’un vorbă numai, legăturile cari păreai ca ne unesc. Déca n’ar mai vedea în mine de cât supusa de ată dată și saltimbanca de astadi. In momentul când își punea acastă fatală ipoteză îi curseră lacrimă pe obrazul său. Și ucă cu fiica sea băgă de soma durerea și, prin uă stranie ghicire, atinse cu degetul rana sângerândă în adâncul inimei sale. Sărmana femeia, astfel solicitată de Georgetta d’a face destăinuiri complete, n’avu decât un moment de eșuațiune și se hotărî. — El bine da, scumpă copilă, dise ea, atrăgând pe fiică-sea la pieptu’l, ai dreptate, sunt tristă, sufer. Iți voi spune totul : pate că tu mă vei mângâia, iar dacá cu vei putea vom plânge împreună. — Oh! da, scumpă mamă, murmură Georgeta Întorcând Perinei mângâierile, vorbesce, vorbesce. — Ascultă-mă dor și prepară’ sufletul la evenimente mari, căci, dacâ’d ar spune un altul ceia ce’ți voiü spune eu, n’ai putea, n’ai voi se credi. Georgetta nu pronunța nici un cuvânt și nu făcu nici ua mișcare; dar ea luă atitudinea unei curiosități atât de pline de emoțiune febrilă care părea mai mult a suferința. Perina era se incepu. Vă bătaie ușorâ la ușe făcu se se oprască cuvântul pe buze. — îmi pare că bate cineva la ușe, ifise saltimbanca; tu n’ai audit ? — Ba da, mamă. — Nu pate să fie decât aci, căci locuința d’alături 8 5elo. — Numai e gală acum, căci d’aséro s’au mutat nișce vecini. — Atunci acolo pate ca bate cineva, s’așteptam. — Un a doua bataie, tot discretă, dar puțin mai pronunțată, numai lăsa nici uă umbra de îndoială Perinei și Georgettei. La ușa lor se batea. Fata se sculă repede și deschise ușa. Intră în casă un comisionar, care într’uă mână își ținea șapca și’n ceal-altauă scrisóre. — Mé iertați, aci șade d-na Perina Rosier? — Eu sunt. — De minune. E că uă scrisore pentru d-tea. — Cine’ți a dat scricerea asta ? — Nu scri numele persanei. Tot ce scrie că un domn bine îmbrăcat scoborându-se dintr’uă trăsură de casă pe câmpiele Elisei, mi-a dat scrisorea asta și’mi a spus s’o aduc aci. Am pornit’o în gonă și écamé. — E ceva de plată ? — Nimic, domnul acela a plătit comisionul, acă scrisórea. Bună séra acum. Comisionarul eși și închise ușa după dânsul. Georgetta veni de se așeză pe scaun și detei mamei sale scrisórea. (Va urma).