Romanulu, iunie 1888 (Anul 32)
1888-06-01
ANUL AL XXXII-LE Yoiesco și vei putea. a nunciuri Linia (te 30 litere, petit pagina IV.......................40 bani Detto „ r n ii .......2 lei „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ % A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea cliavulut. IN PARIS, la Havas, Laffite et Onie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). t a FRAN0F0RT, S. M. la — G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusii — Fundatora: C. A. ROSETTI ESEMPLAR U L 15 BAN! REDACȚIA STRADA DOAMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUĂ, 7 VINERI, 1 IÜNIU 1888 Lei minézate și vei fi: ABONAMENT E Capitală și districte, un au 48 lei; șése luni 24 lei; trei luni 12 Ioi; uă lună 4 fer.entru tote țarile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea tiiarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. II. 11 ALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0) 15, Geneva, Directore: VINTILĂ C. A. ROSETTI — Articolele nepublicate se ard — BUCURESCI, 31 FLORAR Țara e setosă de cinste. Intrega națiune cere celor de la guvern, celor cari vor să intre în guvern, celor din administrațiune, celor cari vor să intre în administrațiune, tuturor în fine cari sunt chrămați, mai mult sau mai puțin, a îngriji de interesele obstei, cinste și nimic decât cinste. Căci, își taice bunul simț al națiune!, cel care este cinstit nu se va rușina a spune în față dace este sau nu capabil să îndeplinesc a uă sarcină , cel care este cinstit nu se pretinde atot soiților! Țara, repetim, este setesä de cinste. Acest adevĕr este atât de puternic încât partidele cu tote deosebitele lor au dispărut înaintea ochilor cetățanului. Era conservator sau era liberal,ar fi, astfel cum s'au petrecut lucrurile și cum situațiunea a fost desăvârșită de cei cari s’au dus,—cetățănul nici nu scie despre el, nici nu vrea să scie despre vecinul său. Ceia ce doresce și voesce a se sei de toți este că el e om cinstit; ceia ce doresce și voesce se scie despre vecin sau despre un candidat este iarăși déca acel vecin sau acel candidat este un om cinstit. Cinstiți și necinstiți,—éca deosebirea, éca cele două partite cari vor sta dușmane în față multă vreme , încă, până când necinstiții vor dispare, se vor perde în noptea mârșăvielor lor. Am constatat acest adevăr încă de când consciința națională tremură de desgust citind cele ce se petreceau în administrația trecută. Educațiunea politică a țerei, — a cetățanului, de la mic și pene la mare, fără umbră de vre deosebire,—educațiunea politică a țerei, una din gloriele vechei partide liberale, s’a oprit în calea cea bună de mult s’a pervertit de cei cari chiămați erau s’o lumineze înainte și s’o desăverșască. Reacțiunea—și ’nțelegem printr’acest cuvânt schimbarea violentă în mersul cel reu imprimat acestei educațiuni politice, — reacțiunea s’a făcut și va continua a se face mereu. Dascălii cari se considerau ca nesupuși greșelei nu mai sunt astăzi crezuți. Cetățanul român este astăzi, prin forța lucrurilor, este adus a tțlice și a striga: nu cred, nu mai cred, nu mai pot și chiar nu mai vrea a crede. Țara a priceput spoiala liberală sub care se ascundea autoritarismul cel mai neînduplecat, și judecă, și va judeca multă vreme acesta spoială, întocmai după cum merită. Națiunea cilice: voiați sĕ mé cresceți și sĕ mé luminați; sĕ’mi arătați drepturile și datoriele mele; sĕ mé faceți a înțelege jocurile libertăților și partitelor constituționale. V’ați început munca cu bine și o sfârșiți derîmând pe grumazii mei ceia ce în ogorul roditor al liberalismului adevărat zidiserăți. Și prin urmare, când țara s’a convins de roua voință a unora, ea s’a hotărît a lucra singură, a cugeta singură. Primul pas ce face este acéstá primă divisiune ce stabilesce în senul ei: cinstiții și necinstiții. Astfel este atji curentul general. Masele profunde ale alegătorilor astfel judecă. E orbit de pasiune și de pofte dușmane adevărului nepărtinitor acela care va nega azi esistența acestui mare curent în țara românescă. Și deci, să nu se aștepte nimeni ca, la alegerile comunale pentru capitală și pentru oriunde, alegătorul să pună candidaților întrebările obicinuite până acum : Esc! liberal? Esc! junimist ? Esc! conservator? Esc! colectivist ? Nu, deuă mii de ori nu! Alegătorul ne va întreba pe toți : Esc! cinstit ? Esc! necinstit? Și, după răspunsul nostru, alegătorul își va da votul. Pe acest tărâm al cinstei și al necinstei se vor face alegerile. ------- im— 1*1 ——-------Intr’una din foile colectivitățe bucurescene, un tânăr,—un forte tânăr Român care ’și dateza scrisórea din Paris, vorbesce despre fundatorele Românului și despre d. I. C. Brătianu. Din lungul și difusul său articol, extragem cu mâhnire urmatórea proposițiune afirmativă : «Ingratitudinea este tot una cu libertatea de conștiință», in alte viermiri, alte credințe și alte principie culegeau Românii în scalele Parisului și ale generosei Francie. E de sperat însă că «tânărul» cu apoftegma de jmai sus eră escepțiune, și că nu știința francesă și nici uă inimă românescă i-au putut spune că asemenea jalnică proposițiune. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ [ Berlin, 30 Mai. Vossische Zeitung află că d. Virchow, inspectând cu îngrijire gâtul împăratului, a putut constata că glandele sunt pe deplin sanatose, fapt forte însemnat din puntul de vedere al stării generale a bélei. D. Virchow s’ar fi arătatat forte satisfăcut de resultatele inspecțiunii sale. Viena, 30 Mai. Camera deputaților. Guvernul a presintat un proiect de lege privitor la aplicarea provizorie a supra-taciei care lovește drepturile pentru alcoolurile. Bugetul a fost votat într-un mod definitiv, în conformitate cu decisiunile luate de Camera seniorilor. Charlottenburg, 30 Maia. împăratul a petrecut uă napte bună. Charlottenburg, 30 Mai, împăratul și împărătesa s’au dus astă fără în trăsura deschisă la palatul de la Berlin, de unde după uă scurta ședere, s’au întors la Charlottenburg. Ziua de o zi a fost forte satisfăcătore pentru împăratul. Asupra dorinței augustului său client, doctorul Mackenzie a renunțat la proiectul său de a lua un scurt concediu. Paris, 30 Main. Compania drumurilor de fer de Est a organiat trenuri repedi, via Delle, pentru a scuti pe călătorii cari merg în Elveția, Austria și Italia de dificultatea pașaportului impus de Germania personelor care voiesc să trecă prin Alsacia-Lorena. Viena, 30 Main. Camera deputaților a hotărît cu 184 voturi contra 113 să intre in discuțiunea pe articole a proiectului de imposit asupra spirtuaselor. Viena, 20 Main. Camera Seniorilor a adoptat fără discuțiune proiectul de imposit asupra zahărului. Ea a ales în urmă pe membrii care vor face parte din delegațiune. Roma, 30 Maiü. Camera a aprobat moțiunea d-lui Nicotera, astfel modificată de acord cu ministrul de resbel. Camera, convinsă de trebuința de a completa apărarea castelor, invită pe guvern să presinte, dăcă va fi posibil, la redeschiderea parlamentului, în luna lui Noembre, măsurile trebuinciuse. Viena, 30 Maiü. Se anunță din Belgrad Corespondenței Politice că reorganizarea personalului administrativ e aprope sfârșită. Cabinetul, care se ține în afară de partide, n’a luat în considerațiune decât meritul în alegerea amploiaților săi. Sofia, 30 Maiü. Adi diminăță, mare revistă cu prilejul bilei onomastice a principelui Ferdinand. Poporațiunea a făcut oă ovațiune principelui și principesei. După revista, ceremonie religiosă, și recepțiune la palat pentru mininiștrii, șefii diferitelor administrațiuni și clerul; apoi dejun la cazarma regimentului I de artilerie, care portă numele principelui Ferdinand. Orașul e pavoasat. Astă fără prânz de gală la palat și iluminațiuni. Constantinopole, 30 Maiü. Discursul d-lui Tisza a impresionat forte mult pe Sultanul, cu tote ca Porta se preface că nu vede în acesta decât va manopera parlamentară. Se crede că guvernul otoman va fi mai îngăduitor pentru încheierea împrumutului de 2 milione și jumătate de lire, atât de mult e grăbit Sultanul de a completa nouă înarmare prin mijlocul puștilor cu repetiție comandate în Germania și a căror predare suferă din causa întârzierei platei. * ->■«** 1 Ir ‘ • - •» - q* _- -- . n f , ^ ^ . . Tote celelalte cestiuni sunt staționare. Constantinopole, 30 Maiü. Muhieddin-Bey, fiul lui Abd-ed-Kader, care era deja consilier de Stat, a fost numit general și atașat la persana Sultanului. Agenția Havas. ------ —»szsmh-w - —-------- Discursul d-lui Tisza și cercurile politice franceze Discursul ce d. Tisza, primul ministru al Ungariei, a rostit în camera ungară cu privire la esposițiunea din 1889, a produs cea mai rea impresiune în tote cercurile politice din Francia. Corespondentul din Paris al Ziarului Neue Freie Presse a avut ocasiune să vorbesca cu membrii cabinetului francez asupra acestui incident și iată ce i s’a spus : Declarațiunile d-lui Tisza au produs în cercurile oficiale d’aicî, pe puțin jos, cea mai mare uimire. In zadar ne am întrebat care a putut să fie causa că refusul d’a participa la esposițiune s’a îmbrăcat în cuvinte care în cercurile oficiale trebuiau să apară ca nedrepte, iar în opiniunea publică, mai ușor iritabilă, chiar ca uă provocare. Ce i-a făcut Francia Austro-Ungariei pentru ca să fie astfel tratată în parlament deschis ? Sperăm că acesta o vom putea afla din conversațiunea ambasadorului francez cu cornițele Kalnoky. Oricare ar fi părerile pe care le ar avea cineva în privința esposițiunei nóstre și în privința epocei în care se ține, ele nu justifică limbagiul brusc față cu Francia. Bine! Testul oficial conține multe atenuări și întorsături de curtenire, de cari se va lua notă. Dar iarăși se impune întrebarea: Pentru ce s’a vorbit astfel ? Décá a fost un discurs improvisat, a greșit ținta, deorece nu este permis să țină cineva astfel de discursuri improvisate când este vorba de oă putere streină cu care trăeșce în bună pace și cel puțin, vorbind diplomaticesce, în relațiuni de prietenie. Vorbind astfel este peste putință să nu se vateme cel puțin amorul propriu al acelei puteri. Nu’s barbă, noi nu putem împedica ca un bărbat de stat să n’aibă despre Un discurs al d-lui Floquet Din Laon se telegrafiază cu d. Floquet, primul-ministru al Franciei, cu ocasiunea banchetului ce s’a dat în onorea sa, a rostit un discurs în care s’a ocupat cu măsurile luate de guvernul republicei pentru propășirea agriculturei. D. Floquet a continuat apoi astfel : Cabinetul, prin faptul că a trimis două represintanțî ai săi în departamentul Aisne, a voit să afirme realitatea politicei sale față cu toți republicanii, cari ar dori să aducă la îndeplinire opera concilierei și a uniror. Vorbind apoi despre noutatea mijlocelor, cu care se caută a se ațîța țărani contra cărora simțul de onestitate al națiunei se revoltă, d. Floquet a declarat că guvernul le va opune acea liniște, care este semnul tăriei, acel bun simț, care este conducătorul reformatorilor și acea înțelepciune, care constitue locul de adăpost față cu întreprinderile aventurase. Primul-ministru a terminat discursul său cu următorele cuvinte : Luați exemplu de la armată, care este demnă d’a apăra libertatea întocmai pe cât este de demnă d’a apăra prin muncă staruitare teritoriul național, daci acesta va fi v’uă dată atacat, noi păreri, care din punctul nostru de vedere să le găsim neîntemeiate, dar când chiar uă personă oficială are asemenea idei, ea trebue, pentru ca să le potă spune țărei și sume întregi, să aibă motive speciale, și noi pe acestea le căutăm. Am cercetat tote actele nóstre diplomatice și nimic nu justifică neîncrederea, și cu atât mai puțin atacul contra Franciei. Austro-Ungaria și Francia trăiesc în relațiuni de prietenie una cu alta; nu s’a petrecut nici un incident diplomatic care se fi tulburat aceste relațiuni. Că în opiniunea publică a Franciei se manifestă simpatii pentru Rusia, este lucru cunoscut. Guvernul frances întreține relațiuni de prietenie cu cabinetul rusesc. Se pute ensé conchide d’aci o animositate contra altor state ? Nu a arătat guvernul frances De fața intențiune,« sea d’a trăi cu tóte statele în cea mai bună înțelegere, și mai vertos cu acele state, care și ele arată intențiunea de a păstra o atitudine binevoitore față cu Francia ? Nu a manifestat Francia, chiar acum, acesta intențiune față cu Spania ? Deci atitudinea Franciei față cu Rusia ar trebui să dea prilej altor puteri la astfel de espresiune atunci când relațiunile de la cabinet între Francia și Rusia nu se prea deosibesc de relațiunile cu celelalte cancelarii de stat, care voiesc să trăiască în bună înțelegere cu Francia, când guvernul evită cu îngrijire tot ce ar putea produce tema și neliniște la alte puteri, ba chiar și aceia ce ar putea produce uă oglindire înșelătorre a faptelor, ce limbagiu ar trebui să țină ministrul de externe al Franciei în fața coalițiunilor, a publicărei de tratate, care par a fi îndreptate direct contra graniței sau care cel puțin așa sunt înțelese de lume? Nu trebuie să se ia cineva după espresiunile unor citate și după unele întâmplări în orecare cercuri sociale, care se cred încă a fi conducătore. Guvernul are u atitudine corectă față cu tote statele, și în special față cu Austro- Ungaria, de aceia încă vă dată întrebarea : Pentru ce atacul ? Fără îndoială că nu se va fi luat în serios cum că Francia n’ar fi în stare să apere averea espositorilor unguri și onerea stindardului austroungar? Acestá presupunere ar fi atât de arbitrară, încât ea, déci trebui să fie luată în serios, ar fi un nedreptate comisă cu intențiune față cu Francia. De când există republica, nu s’au mai întâmplat turburări mari pe strade. Incăerari din partea unor grupuri cu poliția se întâmplă și aci ca pretutindeni. Ore în Ungaria turburările antisemite n’au mobilizat poliția și armata ? N’a trebuit, după cum a fost și just, să se proceadă cu cea mai mare asprime ? Nu s’au petrecut tulburări și în Viena acum de curând ? Și pentru acăsta francesii să zică : siguranța averea cetățenilor francesi și onerea stindardului frances nu sunt garantate cu atât mai mult că Austro-Ungaria este aliată cu Germania?... In ce privesce alusiunile domnului Tisza cu privire la posibilitatea unor evenimente resboinice, acele asasiuni nu se pot referi la Francia. Francia—acesta o scie tóte puterile prin ambasadorii lor — nu provocă la resbel; ea doresce numai se trăiască în pace cu tóte puterile, în pace cu demnitate și onore. Cum ar putea ea să fie atât de neghioba și să lucreze cu atâta zel pentru opera oposițiunei, care nu pote fi decât oă operă de pace ? Care putere ar chieltui atâția bani și atâta muncă, care ar împinge industria la atâta încordare, decâ s’ar gândi la un resbel apropiat ? Dar oricum ar fi, oricare ar fi prieteniile și simpatiile ce am cultiva, și oricare ar fi direcțiunea acestor simpatii, Francia vasei, în orî-ce împregiurări să apere cu tărie averea și onerea oaspeților săi tot atât de bine ca și cel mai puternic dintre tote statele cele mari, și nu există nici cel mai mic fapt care ar putea lăsa vre-uă îndoială în acesta privință. Alegerea de la Caransebeș «Egyetértés», organul principal al clubului stângei estreme, a carui președinte a fost odiniora Ludovic Mocsary, scrie despre alegerea lui următorele: «In Caransebeș s’a făcut astăzi noua alegere, și resultatul ei este de natura ca cu drept cuvânt să-l putem saluta ce na cucerire a cercului lăsat până acum din causa demonstrațiunei naționaliste fără representant, ca cucerire înaintea sfințeniei constituției maghiar și ca uă împăcare a lui cu ideia patriotismului maghiar. Alesul dilel de adi este Ludovic Mocsary, odinioră președinte al partidei idependente și de la 48, ale cărui vederi individuale în cestiunea naționalităților s’au putut condamna, dar al carua patriotism curat maghiar nimeni nu ’1 póte trage la îndoială și a căruia absență din cameră fără deosebire de partită au putut’o numai regreta toți aceia, cari sciü să aprecieze în desbaterile nóstre parlamentare convingerile lui seriose, cunoscințele lui temeinice puterea lui de gândire și ponderisitatea trecutului lui mare politic. Daca totuși s’ar afla unii, cari asupra intențiunilor esprimate în acésta alegere ar avea estreme scrupule din causă, câ alegătorii cercului sunt Români și că alegerea a pus’o la cale Traian Doda, nici aceștia n’ar trebui se tréca cu vederea, că Ludovic Mocsary n’a făcut înainte de alegere înaintea cercului electoral nici uă promisiune și nu și-a desvoltat nici un program și despre densul nimeni nu póte presupune, câ trecând peste vederile sale cunoscute va lăsa să fie înfluințat de oportunitatea posițiunei individuale. Noi privim alegerea lui, ca uă cucerire a cercului de alegere nationalist înaintea ideei de stat maghiar și a patriotismului maghiar. Nu ne îndoim că și parlamentul maghiar, când va saluta din nou pe Ludovic Mocsary între membrii săi, tot uădată va documenta, că față cu naționalitățile nu’l conduce suspiciunea și ideea exclusivității și că bucuros va lua în somn opiniunile sincere patriotice de case și depărtată de modul de gândire comună. Pester Lloyd scrie urmatorele: «Ludovic Mocsary a fost ales de partida naționalităților cu aclamațiune ca deputat al Caransebeșului. Mocsary își va exercita mandatul după înțelegerea ce a avut-o și va intra în dietă; înainte de alegere el a declarat, că primeșce mandatul pe baza programului de la Sibiu, afară de acel punct, care nu recunosce uniunea Ardelului cu Ungaria. La actul de alegere nu s’a vâdut nici un singur stindard. Alegerea lui Mocsary era încă de mai multe săptămâni proiectată ca ultima ratio, cum că ea s’a făcut deja astă-eji acesta o motivăză cei informați oficând, că de astă dată alegătorii români au venit în număr mult mai mic și că și alte semne arată, că masa alegătorilor nu prea vrea să înțelega politica de abstinență practicată de Doda și de omenii săi. In asemeni împregiurări naționaliștii n’au cutezat să mai repeteze încă uă dată acesta comedia cam costisitare și așa s’au decis în ultimul moment pentru alegerea lui Mocsary, cu care pare a fi terminată Odysea alegerea din Caransebeș pentru acesta sesiune». DE LA BOLOGNA La invitarea adresată încă din Decembre, și apoi repetita în Marte trecut de rectorul universităței din Bologna, un semm ce va fi răspuns universitatea nostră. E că răspunsul trimis de universitatea din Roma la intrare. El este dictat de proieitatul Ovv«UMk^ in WM*|AWI>WX V U face pe un pergament artistic împodobit . Elector Universitatis litterarum et artium Romanae amplissimo Senatus Universitatis Bonomenis S_ X5_ ut Bene ac sapienter a vobis statútum est, universitatis vestrae octingentesimus natalis annus magna cum dignitate celebraretur. Nam quod universe Doctorum omnium est, ut Athenaei sui pro se quisque aetates et gradus memoria prosequatur et excolat, id proprie vestrum, viri amplissimi et doctissimi, officium ac munus jure esse videtur. Nulla enim est studiorum Universitas cujus origo et progressio cum vestra conferri possit, quum temporis antiquitate, tum Doctorum excellentia et praestantia. Maximi autem animo occurrunt Doctores illi vetustissimi, qui ad Romanorum leges inferpretandas intenti, ingenii magnitudine ac doctrina effecerunt, ut romanum țjus, novis legibus deminutum, commune omnium nationum et gentium jus revivisceret. Praeclarum laudis monumentum, Urbs vestra abhinc saeculis VIII tanquam sapientiae domicilium extit.it, unde pervagatum illud inerebuit: Bononia docet. Quamobrem gratulamur vobis, Collegae praestantissimi, quod saeculares ferias indixeritis, quibus romana universitas per legatos suos grato animo intererit, laetitiae particeps. Quae bona sint, viri amplissimi et doctissimi, vobis precamur, idque maxime in tanto solemnium splendore vobis nobisque exoptamus, ut adolescentes noștri vestigiis ingrediente! majorum, laudibus quibusdam suis illorum glóriám concelebrenf. D. IV IS. Jun. MDCCGLXXXVIII, Roma. MIȘCAREA ELECTORALA In întrunirea ce s’a ținut a-l-altăsera în strada Clemenței, toți asistenții au fost de acord a declara că vor vota lista comunală a oposițiunei unite. Grupul d-lui Fleva ține disprit, orele 8, uă întrunire parțială în localul școlii comunale de la maidanul dulapului (Albastru). Comitetul colectivist se întruneșce mâne la Naționala pentru a stabili lista candidaților la consiliul comunal. —o— Pentru discrá este convocată oă întrunire publică în Buzău. —o— Colectiviștii vor ține diserută întrunire în sala Franzelaru. —o— SCIRI D’ALE PILEI S’a disolvat consiliul comunei rurale Liesci, din județul Tecuciu. * * Epitropia bisericei sfinții Apostoli din orașul Brăila este autorisată si primesea donațiunea făcută bisericei de defuncta Maria Dumitru Vasiliu. * * * Comuna urbană Ploiescu este autorisata sé primesea donațiunea de 25.000 lei făcută comunei de d. Ion Asteriadi, pentru construirea unui local de scală pe locul, proprietatea comunei, situat în suburbia sfinții împărați, cu condițiune ca scala să porte numele donatorului. * * * Comitetul Reuniunea femeilor romăne