Romanulu, noiembrie 1888 (Anul 32)
1888-11-25
acuzatului vr’uă misiune unde să fi fost vorba de bani. Spune că în ceea ce privesce platirea agenților secreți, nu póte spune detalii: a jurat atunci ca prefect a nu divulga nume nici uo dată, căci în politia secreta erau membrii din tote treptele societate!. Și de altfel a și uitat multe lucruri; de atunci au trecut 5 ani. Recunosce ca și pe vremea d-sele se puneau nume fictive, darnice : numele erau fictive numai pentru ca nu se putea pune numele adevărat, în realitate numarul agenților esista. Cum a fost in urma d-sele, asta nu o scie. D. Freș. arăta uâ contradicție între cele spuse de acuzat și martor. Mai intreba pe martor déca la ieșirea sea din poliția a lasat în fondul de economii vre-un gol. Mart. Se póte sé fi lasat. Acel fond e pus la disposiția prefectului. Nu ’și aduce aminte déca a rămas gol, nici cât póte sé fi fost de mare suma, dér,fice—décá d. Moruzzi dice ce a rămas, atunci așa trebue sé fi fost. Tașcu Pinkelstein, mart. acuz. și care erl nu se presentase Depune în privința foiei de licitație și contradice pe acuzat care spunea ca suma de la licitație nu .se urcase nici la suma de 1000 lei. "Glias Abramovici, mart al acuz. Și acest martor spune ca li s’a trimis nă lista de licitație pentru a o iscali. Este vorba de 1300 lei. Acuz. tâgâduesce. Mart. insistă asupra depunerii salecicând ca nu spune de cât adevărul. Se urmeza apoi cu ascultarea martorilor aparârei. Locotenent C. Parîianu i. Știe ca un evreiu a venit ș’a numărat acuzatului 1300 proveniți din vinderea efectelor. A vădut 13 hârtii. D’altfel punându-i întrebări d-nul Gherghe, martorul se încurca rea și devine perilex. D. Gherghe atrage atenția consiliului asupra acestui martor, despre a cărei depunere drepta pare a se îndoi toți. Acuzatul întreba apoi pe martor despre misiunele ce l-a încredințat cu ocazia crimelor din calea Moșilor, una de la Dolj și cea din strada Dionisie. Martorul arata cum a îndeplinit misia și spune câți bani a cheltuit. Banii ’i primea de la acuzat. Avram Levy (mart. al acuzării). A scontat acuzatului 700 lei. A mai avut de altfel și alte daruri banesci. Era totdeuna forte exact în astfel de ceștii. Sbl. Kirițescu. Depune în favorul acuzatului. A vedut cum ovreiul a depus 13 hârtii de câte un suta. D. Gherghe îl prinde cu un minciună , spusese ca în Febr. ori Martie s’au dat acei bani, pe când cestia cu paralele s’a întâmplat în Ianuarie. Dimitrescu, fost ofițer de poliția. Depune în cestia gratificaților, pice ca banii ’l împârțea casierul. Scie că s’a făcut reparație, dar nu a înaintat raport despre asta I. Aslan. Era șef al agenților secreți. Primea lofa de la acuzat. Nu dâdea acestuia nici un chitanța. D. loc. Sachelarie. A asistat la taierea postavului pentru pantaloni. Primea postavul de la loc. Michaiescu și lui îi dădea socotela. A adus postavul de la Brașov. D. Gherghe arata un act de împrumut al martorului câtre acuzat, împrumutase 500 lei punând în amanet un cupeu. Cazul e grav : în act e nume alb, consiliul și publicul se mirâ de alte relații între acuzat și martor și mai ales face sensație cu martorul la început tâgaduește. D. Gherghe dice cu e rușine un astfel de lucru pentru un locotenent. Sblc. Poliza. A asistat la tăierea postavului. Știe și despre reparațiuni. Ședința se suspendă pentru 10 minute. DUPĂ REDESCHIDERE D. Moruzzi Este ascultat pentru a treia ora. Deși atât apărarea cât și acuzarea a renunțat la martori, consiliul pentru orecari lămuriri a dispus să mai fie ascultat. Depune în cestia gratificațiilor. Dânsul a dat suma de 600 lei (acuzatul tâgaduește) și nu scie dă că s’a și distribuit. Reclamațiuni n’a primit. Va căuta și d-sea, în rechisitoriu, d’a face ca lumina să se faca în acest proces, și ruga pe toți arterele ca nu va cauta frase de efect, ci numai sa descopere adevărul, acesta fiindu-i singurul scop și nu aceea ca rechizitorul să fie satisfacut. Revine la acuzat. Face descrierea caracterului acestuia. Spune cum d. Radu Mihaiu și Moruzzi au făcut chiar aici elogiuri acuzatului. El bine! D-sea va ridica masca, va arăta ce fel de om e acuzatul și i va face placere daca în decursul rechisitorului său va putea convinge și pe d-nii Radu Mihaiu și Moruzzi câ d-lor s’au înșelat când au crezut câ Stanciulescu este un om cinstit. Capetele de acuzație, pe care le va susține, vor dovedi cu prisosința ca lucruri murdare fâcea acuzatul. Face pe larg istoricul matrapazlâcurilor acuzatului. Cu un putere de orator puternic, d. comisar regal caută a convinge pe consiliu și publicul numeros, despre tóte turpitudinele acuzatului, și despre călcările de lege de onore militare făcute de acuzat. Insistă mai aes asupra modului cum acuzatul demoraliza pe inferiorii săi, pe cari îi punea să faca acte false pentru ca prin ele dânsul să ridice bani. Arata minciunele și contradicțiile acuzatului ce s’au descoperit în decursul ascultării martorilor. Descrie modul stupid cum acuzatul cheltuia banii din fondul (de economie) a bieților sergenți, și întreba ce fel de suflet putea avea un astfel de om ?! Susține ca decá d. Moruzzi și R. Mihaiu nu veneau aici sa dea certificat de bună purtare a acuzatului, apoi d-sea nici nu mai trebuia sä susțină acum rechisitorul, câci nimeni nu se mai îndoia de culpabilitatea lui Stânciulescu. Spune judecătorilor pentru ce a pus la secret pâna acum pe acuzat și ca la ce a servit asta, nu se putea altfel dovedi atât de clar vinovăția acuzatului, căci acesta voia sa încurce instrucția, insista apoi mult asupra faptului cum acuzatul abuza de încrederea șefului său și trece la capul al nouilea de acuzația , cestia reparării hainelor agenților, arătând cum și aici Stanciulescu a furat și lasat în paguba pe sergenții care și-au reparat hainele, dar căror nu le-a dat banii ce-l comandase să restitue șeful sau. Se revolta contra acuzatului care cu tote că sunt acte doveditore, a avut curagiul de a tăgădui ca a luat banii de la casierie. Arată procedeul acuzatului în privința hainelor (60 costume) vândute prefecture de Galați. Ședința se suspendă pentru 10 minute. DUPĂ REDESCHIDERE, D. major Gherghe continua cu rechizitorul sau : vorbesce in chestia facerii uniformelor noul pentru sergenții de oraș și la a căror confecționare Stanciulescu a facut un însemnat furt, a confecționat cu 100 uniforme mai puțin decât s’a plătit de Stat. Apoi a făcut un sumedenia de conturi false, a mers pânâ acolo ca în loc d’a pune 12 lei cât a dat, a pus 24 lei, ca să-l rămână astfel în pungă 12 lei! Trece la alt cap de acuzațiâ, cestia concentrării sergenților cu ocasia evenimentelor din luna Martie. Aici a falsificat de asemenea conturi pentru a justifica cât a cheltuit cu hrana sergenților concentrați și cu care ocasia a furat 700 lei, plus alte două mii lei luați de la ministerul de interne. Arata cum a furat 200 lei cu ocazia vinderii haiiilor vechi, 40 când ea a luat numai 1300 lei de la evrei, pe când aceștia au dat 1500. D’altfel acesta intrega suma a rămas la acuzat, câci s’a desmințit afirmația lui ca i-ar fi trimis printr’un funcționar, Casieriei. Aci le trage pocara locotenenților cari ca martori au depus în favorul acuzatului dar cari depuneri sunt probe ca nu sunt nici macar de departe ca esace. Ii dore sufletul când este silit s’o spună în public ca a trebuit să creda mai mult pe evrei decât pe acești martori. Aci în trecat d. Gherghe impută acuzatului că ar fi ținut la dânsul și uu «brișcă de pripas.» Trece la cazul cum acuzatul a mâncat banii dați de prefect ca gratificatiă sergenților, cum a mințit îngestia cu mașina de cusut, punând’o în cont mâcar cân’o cumpărase , a pus prin asta 190 lei în buzunar ; arata cum în două rânduri a pus în buzunar sume de bani provenite din vinderea efectelor vechi. D. Gherghe arată, la sfârșit, un scrisore adresata acuzatului din care reiese ca dânsul chiar la secret, a umblat să-și producă martori, și asta e causa pentru care l’au ținut atât de sever la secret. Termină cerând pedepsirea acuzatului pentru faptele penale de art. 124, 332, 333 și 124 c. penal combinate cu art. 256, 258 și 129 c. p. militar. Apărarea va vorbi azi, înainte de amiaal. RECHISITORUL D. Gherghe, comisar regal își începe rechisitorul la ora 3 și jumătate. D-sea mulțumește mai înainte de tate președintelui pentru rîvna ce a depus întru descoperirea adevărului, și pentru imparțialitatea cu care a condus până acum desbaterile. ROMANUUL 25 NOEMBRE Arată importanța procesului dicând că este de caracter politic. Acusâ apoi pe comisarul regal pentru asprimea cu care dice ea a condus instrucțiunea. Este un barbaria, dice, cum acusatul 95 dice a fost ținut la secret. D. Președinte. Ruga pe apărător se fie mai calm. D .Lascăr promite a fi calm, dar dice ca este justa indignarea, este legitima revolta ce o simte în suflet când se gândește la faptele pentru cari acuzatul este adus aici, pice ca d. comisar regal a pus în rechisitorul sau tóte faptele ce pedepsește codicele penale. Ceea ce n’a făcut insa d l comisar, s’a făcut în public , ca Stanciulescu a fost acusat in jurnale ca a omorît și a trebuit sa intervină autoritățile publice în afacere. D. Freș. trage atenția apărătorului ca asta nu se ține de ce stie. D. Lascăr dice ca apararea crede a’și face datoria risipind cu asta ocasia totul ce s’a spus pe socotela acusatului.Respunde apoi la acusarile aduse de d. comisar regal. Nega ca Stanciulescu ar fi falsificat acte. Spune ca nu e drept ca sa se măsore cu doue mesuri dreptatea : pe Stanciulescu se’l dea în judecata, iar de Moruzzi sa nu se atinga nimeni, macar câ dânsul a dat ordinul d’a se face acele falsificări. Și insista mult asupra acestui punct, ducând ca nu exista elmentele cari să constituiasca ceea ce se numesce fals : Stanciulescu nu iscălea pe nimeni, actele le faceau subalternii sai, porunca venea de sus, banii cum se cheltmau nu era a se da nimănui socotela. Referitor la condica mult discutata, dice ca asta a esistat, ca ar fi putut sa-l spele pe acuzat, dar dânsul pentru a’si ține parola n’a dat’o, câci mari consecințe ar fi provenit din scoterea ei la lumina. Și în astă privința lauda i se cuvine acuzatului. Termina rugând consiliul a’l achita pe acuzat, caci la cas contraria se va împiedica d’a se face buna poliția pe viitor și apoi nu se scie deca acuzatul in desperarea lui nu va face apoi «destăinuitcari nu se scie până unde vor merge». conflict și s’ar imagina un complot în contra siguranței Statului, spre a putea să se aresteze șefii partidului conservator și al partidului boulangist. Agenția Havas. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 11 (23) Noembre Ședința se deschide la ora 1 și jum., sub președinția d-lui președinte Lascar Catargiu. Presenți 130 d m.deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. La ordinea zilei alegerea a 8 secretari. Se voteaza prin apel nominal, rata resultatul . Votanți 145. Au întrunit d-nil : George Tocilescu, 125 voturi; Ion Lecca, 128; Alisse Boldescu, 98; I. Grădișteanu, 102 ; I. Epureanu, 99; A. Hina, 116 ; A. Simu, 104 ; G. Dem. Theodorescu, 74. Bile albe 12. Deci acești opt s’au proclamat ca secretari. Se procede apoi la alegerea a 4 chestori tot prin apel nominal. Votanți 144. Au fost aleși d-nil . I. Nicorescu 135 M. Marghiloman 131 Maior Teleman 116 C. Bobeicu 71 D. Economu 71. Se procedeza la votarea balotagiului dintre d-nil C. Bobeică și Economu. I Se despaie scrutinul. Votanți 120 Au obținut d-nil. Const. Bobeica, 73 voturi ; Dimitrie Economu, 44 Buletine albe 3. Deci d. C. Bobeică este proclamat ca al patrulea chestor. D. C. Bobeică, nu are îndestule cuvinte pentru ca să mulțămască Adunarea pentru încrederea ce i s’a dat. Chiar și dușmanii da ce au votat pentru mine; de aici înainte vom cânta ca să’mi îl apropii și pe dânșii. (Ilaritate mare). Se face apoi alegerea secțiunelor Camerei. 1.Ședința se ridică la orele 4 și jumătate, anunțându-se cea viitare pe mine. Senatul n’a ținut era ședință. A rămas să lucreze în secțiuni. Ședința de la 12 (24) Noembre Pledariile apărării Ședința se deschide la orele 9 jum. D. Lascăr. Aduce mulțumiri consiliului pentru imparțialitatea cu care a condus afacerea din cestre. Telegrame de erí séra Paris, 22 Noembre. Cea mai parte din diarele conservatóre și boulangiste acusa pe guvern ce pregătește u lovitură de Stat. Ele spun că ministerul ar profita de ocasia manifestărilor ce s’au proiectat să se facă pe mormîntul lui Baudin. S’ar provoca atunci un Telegrame de dimineață Londra, 23 Noembre. (Ziarele englezești aplauda discursul pacinic al lui Wilhelm II. După Morning-Post, Germania cata sa împuțineze încordarea raporturilor ce esistă intre Francia și Italia. Sofia, 23 Noembre. Adl dimineta, cu ocazia idilei onomastice a principesei Clementina s’a celebrat un serviciu religios la catedrala ortodocsa. Principele asista însoțit de suitarea și înconjurat de miniștrii și de înalții funcționari civili și militari. Asista asemenea un numeros public. Berlin, 23 Noembre. Reichstagul a ales pe d. Levetzov, conservator, ca președinte, și pe d. D. Buhl, liberal-național și Unruhbonist din partidul imperiului ca vice-președinți. Paris, 24 Noembre.Ziarele republicane desmint zgomotul dupe care guvernul ar plănui să facă un lovitura de stat. Agenția Havas. ULTIME INFORMATIUNI M. S. Regina a rugat, ieri fără, pe d-na Sarah Bernhardt, sa vie în logia regală spre a-ie spune admirațiunea Sea. —x— Consiliul de administrație al casei de depuneri și consemnațiuni se întrunește a fi, pentru a da curs mai multor cereri de împrumut. —X---Poimâine încep probele orale pentru concursul de filosofie de la universitatea din Iași. Numai trei candidați sunt: d-nii Eduard Guber, Simionov și Găvănescu. —x— Pe Marți diminața e convocat consiliul permanent al instrucției, discutându-se reorganizarea facultăței de medicină din Iași. —x— tiiarele austriace și germane, comenteza forte mult, alegerea d-lor Lascar Catargi și general Florescu ca președinți al corpurilor legiuitore. —X — Se zice că Imperatesa Rusiei, va interveni în afacerea divorțului Reginei Natalia. —X — Circulă zgomotul că sătenii resculați vor fi amnestiați în curând. Se va numi uă comisiune, care să elaboreze un proiect pentru reorganizarea radicală a serviciului de pompieri. D. Cesianu, prefectul județului Romanați se află în capitală. D-sa a fost primit de ministrul de interne. —x— Încă în cursul acestei luni, va compare înaintea tribunalului militar, procesul acuzaților de la herghelia de la Nucet. —x— D-nii Theodor Rosetti și Carp au fost ieri sorii la Palat, întreținându-se cu M. S. Regele asupra situației. Eri sori la orele 10, miniștrii s’au întrunit la palat pentru a se hotărâ definitiv, reconstituirea cabinetului astfel după cum am anunțat în primul Bucuresci. — X— D. Theodor Rosetti, președintele consiliului de miniștrii, va lipsi mai multele din capitală pentru interese de familie. D-sa va pleca cât mai curând, pate chiar mâine. —x— All se face la Cameră alegerea tuturor comisiunilor. De Luni se vor începe lucrările. —X — Monsegniorul Palma, arhiepiscop al bisericei catolice, va face uă noua călătorie prin Moldova. — x— Luni Monitorul Oficial, va publica o nouă listă de moșii de ale Statului, ce au a se vinde în corp întreg și de veci. --------Comitetul de apărare a terei se întruneșce a ji la palat sub preșidenția M. S. Regelui. In curând societatea pentru învățătura poporului român, se va întruni pentru a resolva mai multe chestiuni la ordinea lilei. —x— In biarul șerb Zastava, a apărut un nou articol, asupra vieței literare a augustei scriitóre Carmen Sylva. —x— Ni se spune că numerul curierilor la poștă se va mări. Aceasta se va face mai ales acuma cu apropierea sărbătorilor. —X — Una din măsurile cele noul ce se va introduce pentru îmbunătățirea darului nostru mirean, va fi și acea că li se va da voe, a se întruni in congrese. Galații spune că la Reni se construesce cu mare grăbire pontane pentru poduri. Curierul Român din Botoșani spune că învățătorii sătesci n’au fost plătit încă pe juunele Septembre și Octombre. BULETIN METEOROLOGIC 1888 Noembre 24 Bucuresci senin Slatina senin 5 + Alexandria » 2 » Galați „ O » aca, nor 9 » Giurgiu » 6 » Bârlad senin O » Eu§« senin 2 » Botoșani » 8 » Iași » x Brăila senin O » Măgurele » 4 » Buzău » 4 » Mangalia » — » Călărași « 2 » Pătru senin 3 « Caracal »11 » Pitesci senin 1 » C.Lung senin 8 » Ploiesci » 3 » Constanța » 3 » R.Sărat » 1 » Craiova » 1 » R.Vâlcii « 6 » Dorohoiu » 4 « Roman » 1 » Drăgășani senin 2 » Severin » 5 » Focșani » 3 » Sinaia > O » 1159 ■M» Prețul ambelor broșuri 3 lei. Ediția de lux 6 lei. Re adresa la librăria L. Steinberg Bucussci, Strada Carol I și la societatea’ Iuliu Barasch. D-nu HORIA C. A. ROSETTI Doctor în drept, Doctor în științele politice și administrative, ești din magistratură, îmbrățișăză cariera de AVOCAT și lucreza cu d. Mihail D. Cornea. D-masa se pune la disposițiunea publicului în tôte lilele de la 9 și jum.pâne la 11 ore. 16.—Strada Italiană,—16. BIBLIOGRAFII A apĕrut tesa pentru obținerea titlului de medic veterinar a d-lui Scarlat M. Gheorghiu. Subiectul este despre Vaccinarea Variului vine numita anca Clorelisațiune cu tehnologia sea. * Dicționarul geografic al județului Iași de P. C. Chirița, revisor școlar. Lucrarea premiată de societatea Geografică române Prețul 2 lei 50 bani. * A Apărut și se află de vânzare la librăria Socec Descrierea amănunțită a Turelelor de 37 mm. (Md 1887)—regulament provisoriu lucrat de locot. Gorsky, locotenent Vivescu din batalionul de asediu și de Maior Vasiliu-Năsturel, din arsenalul armatei. Lucrare specială pentru corpul nostru de artileria. A apărut de sub tipar: Analele societății istorice Iuliu Barasch, anul al II, 2 broșuri 244 pag. Acesta importanta publicațiune cuprinde între alte în broșura I, ca Raport un interesant studiu de d-na M. Schwarsfeld sub titlu de „Escursiuni critice asupra istoriei Evreilor în România“ împărțit în 8 capitole cari cuprind și data nouă directă pentru istoria Românilor. Broșura a II-a cuprinde între alte materii ce se vor citi cu mult interes. Descrierea serbării Barasch și discursurile D-lor C. C. Arion, Dr. M. Beck, Dr. J. Erdreich, Moscu Ascher și M. Schwarsfeld. Amintiri din trecut de D-nis M. Assel, Aba Abrahm, H. Blumen, D. H. Pavel și Wilhelm Schwarsfeld. DOCTORUL STEPHANESCU MEDIC ȘEF AL SPITALULUI IIOCRAT Reîntorcăndu-se în Capitală și-a reluat orele sale de consultație 12—1 și 6—7 p. m. Strada Popa Horea, 11, In apropiere de strada Scaunele. fr. VI . Un agricultor cu practică și experiență întinsă, care a practicat agricultura în timp de 26 de ani în județele Ialomița, Ilfov și Teleorman, doresce a intra ca administrator la un moșie mare sau ca tovarăș depuind și un capital de lei 4000. A adresa ofertele la administrația acestui ziar (strada Nouă, 7) sub inițialele I. R. I se reiuflare uă mică și complectă tipografie. A se adresa la administrațiunea acestui ziar. Sumarul Revistelor Les Matinees Espagnoles, nouvele Re vue internationale Europeene în numărul de la 15 Noembre conține: Journal d’un Officier de l’Ai mée du Rhin, X.—Les Failhtes du Progres,—Maria Deraisme ; La Poupée de Zizi,—Madame de Rute ; Cipré Goldfinger,—Sacher «vtasoch ; Une Visité â la Salpétriére,—Marie-Létizia de Rute ; Portrait-charge de Emile Zola,— Le Poéte dans Emile Zola,—Eugéne Asse; A propos du Réve,—Ch. Maurras ; Mouvement littéraire dans i’Amérique de Sud, —Santiago Estrada; Poésie, Deux Chansons inédites, — Eugéne Pottier; Poésie, Théroigne â la Salpétriére,—Madame Rattazzi; La Politique, — Ignota ; Le Partement Espagnol,—Luis de Rute; Courrier de Lisbonne,—Guiomar Torrezao ; Ghronique de Vienne,—Kohn-Abrest; Lettre de Solia,—Jacques Pasteur; Letre d’Egipte,— Vicomte Agetor; Cronique internationale, —M. R.; Le Théátre,—Armand Silvestre ; Courrier de Paris,—Vicomte d’Albens ; La Via artistique á Paris, — F. Bournand ; Chronique de l’Elégance,—Vicomtesse de Renneville; Bibliographie,—Maurice Montégut; Bulletin financier,—Colbert. Manual de Poetică Română DE IONNESCU- GIOE Carte aprobată de onor, minister al scalelor, pentru usul claselor superiore și liceu și alte institute de cultură. Depositul central la d. Socec Bucuresci, calea Victoriei, unde se pot adresa și d-niî librari de prin provincia. CURSUI. PILEI BURSA BUCURESCI BURSE STREINE 24 Noembre—4 or* p. m. ^a8a Dltiis Renta rom. per, 1875 5°,0 . 94 */» — — Renta română amorf. 5 °/0 • 94 — — — » (Schuldverschreib,) • — — — — Oblig, de Stat C. F. R. 6°/0 . — ---------------Renta rom. (Rur. conv.) 6°|o ■ 9(1 '/| — — Împrumutul Municipal 5 °/0 . 84 — — — Scrisuri func. rurale 7 °,. . . 107 */« — — Scrisuri func. rurale 5 °/o . . 97 — — —Idem urbane 7 °/6 .... 106 */a — — » 60 ... . lei —------» 500 ... . 94 - -Banca Naț. (500 1. vărs. intr.)---------------------Soc. Dacia Rom. (250 lei vărs.) — — — — Soc. d’Asig. Naț. (2001. vărs.)--------------------prima Soc. rom. de Reasig. — — — — Soc. r. de con. (250 1. vărs.) — — — — Oblig. Casei Pensiunilor . .--------------------Agio. . • ........................... 255 ------Schimb Londra 3 luni ..... — —-------3 cek . ..... Paris 3 luni . . . . .--------------------» cek . . • 1 • . — — — Berlin 3 luni..................... — — — — * cek . . ... — — — — Viena . • ..... — — — — » . .-•»!* -- — — Agio....................................................... Cars Viona 24 Noimbre i» aji Napoleon de aur..................................... 9 64 Galbenul.............................................. £ 77 Imperial.............................................. ^ Lira turcească .................................... . Argintul contra hârtie..................... Ruble hârtie comptau 1..................... 124 — Acțiuni credit anstalt.......................... .06 40 Renta metalică 5 suta.......................... 82 75^ Renta Hârtie...................... . . S 81 85 Renta aur........................................ . 110 ~ Schimb Londra la vedere .... 121 85 » Paris la vedere..................... 48 15 » Berlin la vedere . ... 59 77 » Amsterdam la vedere . . . 100 90 Pari* Renta francesă 4 jum. suta ... 104 27 Renta română 5 suta.......................... — Renta română 6 suta C. F. R. . . — — Credit mobiliar român........................................... împrumutul elen 1879 — — 3 1831 cu cupon . . . — — Banca otomană 524 06 Datoria turcească..................................................... Lose turce turce............................... — — Schimb Londra la vedere .... — — Amsterdam 3 luni .... — _ > Berlin 3 Inni.......................... — — Berlin • ț Napoleon............................................... Renta amort. 5 suta C. F. R. . . . ■ — Obligațiuni noni 6 suta . - . . • — — împrumutul Oppenheim ..... — Rubla hârtie comptant.......................... 20860 Schimb Londra 3 luni ..... — — — Paris 2 luni.......................... — — Amsterdam 2 luni.......................... — —