Romanulu, ianuarie 1889 (Anul 33)

1889-01-24

70 Au vorbit deputatul oposițional Orbán, contra proiectului. S’a observat mult că majoritatea fiă că este supărată pe o posiția că o tine pe loc cu atâtea discursuri, fiă că i s’a urît d’a o mai asculta, dar în timpul cât a vorbit d. Orban, se plimba prin coridare. D. Vadnay tuu­ce că situațiunea Eu­ropei și nu austriacii poruncesce ca proiectul de lege să fie votat Dintre independenți s’a distins în acesta ședință d. Iustin, care a ținut un lung discurs contra proiectului. L’a rostit atât de bine și a avut ar­gumente atât de tari în­cât chiar și dintre membrii majorității l’au feli­citat. Domnul Asbóth poleraizeza cu o­­poziția. D. Komjáthy spune că chiar nici de la guvernul d-lui Tisza nu s’a așteptat se Indráznéscu a veni cu un ast­fel de proiect. Este obicinuit a privi pe d. Tisza ca pe un șef de cabinet sub care s’au făcut atâtea acte de înjosire, case ca să vină și se cerá a se vota un ast­fel de proiect, asta­ î egal cu trădarea (sgomot și întreruperi din partea majorității). Arată apoi cum în trecut, când d. Tisza cu ai săi erau în oposiție direct că mai bine să nu aibă Un­garia armată dacă acesta nu este a el, ér astă­­zi face ceva cu totul con­trariu. Respunde apoi tinerului Tisza ,ji­­dându-i că șede rea ca dânsul să dea lecții bătrânilor, cum făcuse în ședința trecută. Președintele îl întrerupe și-l amin­­teșce să fiă mai moderat când se rosteșce despre partidele din Ca­meră. D. Komjáthy ține un discurs vio­lent contra proiectului. Președintele vroiesce se-i ia cu­vântul. Zgomot mare. Din partea oposiției moderate a vorbit d. Gaal, cel din urmă. D-sea respinge proiectul care, duce, numai întru slăbirea țarei și inde­pendenței ungare pate fi: SCIRI D’ALE PILEI Depeșa transmisă din Galați asupra re­sul­tat­ului alegere­ de ieri, a fost greșita în cea ce priveșce voturile obținute de d. D. Butculescu. D. Butculescu a obținut 56 voturi, nu 6, după cum­ ni s’a transmis. * * * Se vorbesce tot cu mai multă insistență despre darea in judecată a câtor­va foști miniștri în cabinetul d-lui I. Brătianu. * * * D. Periteanu-Buzeu, avocat al statului în Capitala a fost silit de ministru dome­niilor de a’și da demisia sea. * * * S’a acordat d-lul general Berendeiu (A.) autonsațiune de a primi și purta însem­nele de comandor al ordinului Legiunea de cnóze (Francia). * * * Proiectul de lege pentru reorganizarea magistraturei va începe de a fi discutat­­ filele acestea de către consiliul de miniștri) și apoi va fi depus de către d. Vernescu pe biuroul Camerei sau al Senatului. ♦ * * La 25 a lunei curente se va judeca de înalta Curte de Casațiune recursul căpita­nului Stănciulescu. * * * ** Pentru poimâne este convocată aduna­rea generala a Revistei Armatei. * * * înalta curte de casație a avut ieri­a statua asupra cererei facută de Epitropia așezămintelor Brâncovenești de a se casa hotărârea Curții de comuni care obliga pe acesta Epitropie de a fi supusă controlu­lui ei. Cererea de casare a fost susținută cu multă tărie de d-nii avocați Kornea și C. Disescu, înalta Curte judecând afacerea în diver­­gența și după un deliberare de două ore a casat hotărârea Curt­i de compturi fără trimitere, declarând că acesta Epitropie nu pate fi supusa controlului Curții de compturi. * fie F.v­s’ s un indii * a făcut iei de la ora s’a­­vi­am Valea Tân­* * * In afacerea devastațiunilor­­ fiarelor în 1886 s’au ascultat până acum 137 de mar­tori. * * * D. general Fotino este delegat să ins­pecteze tote penitenciarele din țară. CĂRȚI, REVISTE, GAZETE. Die Kom­äni­sche Revne, revistă lunară, politică și literară, apărând uă dată pe lună, în linba ger­mană (Viena, Lenangasse, 19, VIII) — Das Litera­rische Rumänien, revistă literară, istorică și folk­­loristă, publicată în limba germană de­­ Oswald Neue Kolz (Bucuresci, 1889, primul număr) Nu vorbesc de Rumänischi Revue pe care d. dr. Cornelia Diaconovici o con­duce cu patriotism și românesc curagiu înainte, de­cât pentru a spune câ de aci’na­­inte ea se va publica la Viena éi nu la Resicza. Cititorii Românului cunosc folositórea publicatiune a d-lui Diaconovici, încă de la apariții­ne, căci adeseori giiarul nostru le-a semnalat sau analisat cu amenuntele ce meritau studiile politice, istorice sau literare ce s’au publicat în deosebitele nu­mere ale celor patru ani al Revistei. Romanische Revue merge la Viena, a­­colo unde ferb asta a fi înflăcăratele discu­­tiuni naționalistice. Ea pleca din Resicza în betrâna capi­tala a Habsburgilor însoțită de ferbintele urări ale Românilor din monarh­ia austro­­ungară și de urările și felicitațiunile fră­­țesci ale Românilor din România. Vivat! crescuți floreati acolo unde de dorit era să se audă, în concertul ceh, a­­ustriac, ungar, croat, italian, și uă voce româna autorisata și pe deplin cunoscutare de cerințile actuale și de drepturile stră­vechi ale Românilor din monarh­ia vecină. De patru ani de­­ zile de când, învingând piedici de tote felurile unele mai nedrepte de­cât altele, ea studiază Românismul, drep­turile și facultățile sale, Romanische Revue a câștigat și printre Români și printre stră­ini uu autoritate meritata. Stim că lucrul, nici în Resicza, nici la Viena, n’a fost și nu va fi pe placul Un­gurilor. D. dr. Cornelia Diaconovici énse caută placul, folosul, interesul vital al fraților săi subjugați. Onore Iul! Procese de la injustiția și do­uă păr­tinire revoltatóre, prigoniri de tot soiul din partea Ungurilor și—de ce n’am spune-o ?! —nep­ăsarea multora, forte multora din Românii de dinc­ll și de dincolo de Gar­­pați n’au oprit întru nimic mersul cura­­giosei Romanische Revue. Cei case cari au urmat-o numér cu im­mer, fia Români fia străini, o stimeza căci ea este unul din organele cari buciuma suferințele și străduințele unui întreg popor năbușit,—o stimeza și din inimă îl urera succes deplin în capitala lui Viribus un Vis. Era sumarul cu care, acum, în ianuarie 1889, die Romanische Revue va apare lângă tronul Habsburgilor cărora și numai cărora, un decurs de două secole fara vr’o câți­va ani. Românii din marele principat al Transilvaniei și din tote posesiunile habsburgice au fost totdeuna pro și forte credincioși: 1) Cu schimbarea anului; 2) Cestiunea naționalităților în Ungaria de d. Ludovic Mocsaly; 3) Sașii în Transilvania; 4) Re­vista politico-liberara ; 5) Ceva asupra mersului și culturei teologice în Bucovina; 6) Colinda, originea și semnificațiunea ei astronomică de d. S. Mangiuca; 7) Dora d’Istria (cu portret) ; 8) «Istoria Români­lor» de d. A. D. Xenopolu, recens.­­de d. P. Broșteanu; 9) Sunt Român!... poesia nemțesce și românesce; 10) Arta și Lite­rature! (Șapte scrisori deschise adresate Regelui Carol al României de d. Maniu Serbul și Literatura româna). Ast­fel de sumare a avut tot­de­una din Romänische Revue. Ea merita, o spunem cu adâncă credință, ea merită ajutorul tu­turor adevăraților Români. * * * Un altă revista, Das Literarische Ro­mänden a aparut mai­­ filele trecute. Directorul ei, d. Oswald Neuschotz se propuna de a aduce treptat la cunoscința publicului luminat al Germaniei și al A­ustro-Ungariei, tot ce a făcut epocă și tot ce este mai frumos din punctul de vedere al artei, în istoria, literatură și folklorul nostru romanesc. Publicațiunea e frumosă; va fi, credem, folositare, căci câte din mărgăritarele lite­­raturei nostre populare sunt înca cu de­săvârșire necunoscute literaților și’n­deo­sebi folkloriștilor străini. De asemenea, nu puține sunt studiile și lucrările mai mari de literatură și istoria modernă cari, apărute în limba română, rem­ân cunoscute numai de Români. Das literarische Rumänien își propune de a le face să trecá granița. Noi îl urăm prietenesce succes deplin în acesta fru­­mósa sarcină. GHOn­­ siunea tuturor informațiunelor necesare, el va face apoi on demarșă oficială pe lângă cancelaria germană. Dem­isiunea d-lui Friedberg Monitorul imperiului anunță câ împăra­tul a primit demisiunea ce i-a fost dată de d. Friedberg, ministru de justiție și amic intim al reposatului împărat Frederic I­. Domnul Friedberg era singurul liberal din cabinet. li­­ starea sănătății lui Bismarck Nordeutsche Allgemeine Zeitung des­­minte într-un mod categoric, inform­ațiu­­nea data de «Gazeta Crucei», ca d. ide­rAJ­­marck ar fi bolnav. Italia se pregătește de resboiu Courier du Soir, află după niște infor­­mațiuni primite din Pesta, ca mai mulți a­­genți ai guvernului italian, parcurg Unga­ria, pentru a face un cumpărătură de 3000 de cai și de 500 de măgari necesari arti­leriei italiene. SOIRI DIN AFARA Afacerea lui sir Morier Lordul Salisbury a ordonat în sfâr­șit uă anchetă în privința incidentului Morier. S’au luat în acest scop informaticul de la diferite personagii și chiar de la Sir Morier. După ce lordul Salisbury va fi sn puse­ ROMANULU 24 IANUARIU Din Zanzibar Times primesce urmâtorele din Zan­zibar: «Arabii au atacat și distrus Dumineca trecuta ua stațiune de misionari germani la Tugu, la un depanare de 15 mile, la apusul lui Dar-es-Salem. Opt misionari au fost masacrați. Soția unui misionar a putut se se refugieze. Toți servitorii și sclavii misionarilor au fost luați cap­ivi, înarmarea­­ Germaniei După Rouvelles politiques din Berlin, proiectul privitor la reorganizația artileriei de campanie, nu va cupiinde mărirea nu­­merului bateriilor. Acest proiect are ținta de a face chiar in timp de pace, ca aceste noue baterii să fie prevenjate cu remonta necesara, nu toc­mai după cum exista și in Francia. Străinii în Francia Le Temps, aflu­ca inscapțiunea streini­lor, ia prefectura poliției, care trebuia se se termine prin luna lui Octomvre trecut și a fost mai apoi prelungita până la 15 ianuarie curent, va fi din nou prorogata, nu din causa seu greșela streinilor, cari se presinta in immer­ione considerabil in fie­care 4b der din causa numerului celui res­trâns de amploiați uestulați a primi decla­­rațiunea­ lor.­ ­Conferințile învățătoresci din­ plasa bi­aguvului- Este evident,șea conferințele generale ale învățătorilor numai atunci își pot ajunge scopul, când acestora le vor premerge nisce pregătiri preliminări. Revisoratul și în special învățătorii de­­votați educațiunei și instrucțiunei poporale bine au venit acesta și pentru înlăturarea realul au instituit conferințele de plasa. Conferințele în cea d’anteia fașă a lor se considerau risce libere și benevole de­butai­ la altarul culturei naționale în spe­ranța, ca cei chemați vor presenta inte­re­sul necesar causei și fara dictatura. S’a esperiat contrarul. Era deci natural ca să intervină cu au­toritate ca să salveze onorea unei insti­­tuțiuni atât de salutară. Actualul revisor școlar al Ilfovului, d. I. M. Mihalcia, a și fâcut pașii necesari în privința acesta, căci elaborând un re­gulament a călătorit din plasă în plasâ și l’a supus cesbaterei învățătorilor adunați in câte ua localitate a plășii. La 8 ianuarie s. v. s’a tinut conferința de plasa a învețâtorilor din Snagov în Buf­tea, fiind de fața vre-un 15 membri ai cor­pului didactic, cu cu care oensiune s’a desbatut regulamentul din care extragem urmatorele : Scopul conferințelor de plasă este pur didactic (Propunem: a se adauge la scopul didactic și cel pedagog de și acesta azi­ cum se prevede în înființarea bibliote­­celor pedagogice, pentru evitarea conclu­­siunilor anti-pedagogice). In conferințe se vor discuta aplicarea metodelor de învățământ, explicarea ma­­terielor și a obiectelor mai puțin concrete și de sens ambiguu; cestiunile, cari au în vedere propagarea luminei­­ și vulgari­­sarea cunoștințelor necesare și utile în massa poporului. Pentru a susține a că mișcare pedago­gică se vor înființa biblioteci. Ca posibi­litatea înființării se întîmpine mai puține dificultăți se va face apel la marinimosi­­tatea autorilor noștri­ și să va crea un fond din versarea de pe un 4* a compe­­tinții fie­cărui membru didactic din plasa ua dată pentru tot­dea­una . Se va constitui un comitet, căruia se va încredința esecutarea agendelor conferen­­­țiale, manipularea averii etc. , Pria tinerii conferințelor se va licșa de președinte în înțelegere cu revisorul școlar . Locul ținerii se alege prin sorți— es­­cludând localitățile în cari s’au ținut deja . Fie­care învățător în a cărui comună sc­­rie conferința va îi obligat a deschide conferința cu un disertațiune. In regulament se prevede mai departe amendarea neglijențelor în caz de absența nemotivata. Uă cestiune de actualitate este deter­minarea timpului ținerii conferințelor și a­ceia, că de câte ori are se se țină, căci prin acesta întindem un folos semnificativ ‘­’copului moral al conferințelor; a doua cestiune de actualitate este înființarea bi­­bliotecelor poporale pe lângâ cele­l’alte, căci având în perspectivă propagarea lu­­minei și vulgarisarea cunoscințelor în massa nu se pote tâgâdui eficacitatea bibliotece­­lor poporale ca mijloc cultural. Regulamentul a fost primit fără nici ua modificare. E de dorit ca se trăca cât mai îndată și prin sita ministerială ca se pu­tem procede la lucru, câci sunt triste da­tele statistice, cari ne spun, ca România ânca și în secolul luminei mai înregis­­trăzâ 5 p­e scriitori de carte. Conferința — dupe obiceiul cel vechiu — a fost slab cercetată, căci din 27 învăță­tori și învețâtore s’au presentat numai 15 ; cu deosebire învătatorele au demonstrat și de astă dată un indiferentism detestabil. Un învățător. Tuberculosa și tratamentul fu­siei pulmonare, după metodele cele mai noui. (Urmare și fine) Dar deca nu putem face acesta, putem face case alte cele. Se se raspândesca instrucțiuni pentru a impedica propașirele molipsirei, se se vegheze ca tóte mesurele ce le reclama țara de încetare consiliul de higiena, se fie îndeplinite și ca ele să nu rem de baltă. Aceste măsuri nu sunt nici prea încurcate și nici tocmai așa de grele de padu­, lata la prescurtare a acelor măsuri, după cum a facut’o d. August Dilivier în conclusiunea raportului seu, despre care am pomenit mai sus: «Bolna­­­vii să nu «lepede scuipatul nici pe jos, «nici pe albituri, căci acesta uscându-se «s’ar preface în niște praf molipsitor. Ar «fi bine ca bolnavii, să scuipe în niște «blide umplute cu nisip. Ele vor fi deșer­­­tate cel puțin ua dată pe zi și spălate ca «apa clocotinda. Conținutul lor se­ va a­­­runca în foc și ars. In localurile unde «sunt îmbulzeli mari (ca în scoli, ateliere, «casarme, spitaluri, etc.) s6 se veghieze cu «aceste mesri sa fie aplicate. Odaia lo­­«cuita mult timp de un lu­sir și de se in­­«tâmpla de mare, va fi desinfectata cu «mobile cu tot cu puciasa. Hainele tu­si­­«curat nu vor fi purtate de alte persone, «până ce ele nu vor fii desinfectate prin «aburi de apa clocotinda sau spalate în «leșie». IV. Ne-am oprit cam mult asupra chestiu­­nei că tu­sia e molipsitóre. Acesta am fa­­cut’o din doua puncte de vedere: 1. ca se arâtam­ cât de primejdios e, când bac­­cliul pătrunde în organismul nostru și al 2, că n’avem încă până acu­m nici un mijloc sigur, care se oprescu desvoltarea părăsitului indata ce el a încolțit în plămâni. D. Germain Se-, prescurteza astfel tra­tamentul fu­siei: 1. A se Împotrivi intrarea (pătrunderea) părăsitului. N­. A împiedica desvoltarea și înmulțirea daca a început sé íncopesca sau chiar— déca s’ar putea—a’l nimici în total.­ In ce privesce întâiul punct, higiena tre­buie se íngrijesca de el. Iar în cea ce privesce cel-l-alt, nu ne lipsesc metode de tratament, dar n’avem cu cine, ne lipsesc omenii. Nu vom vorbi de inhalațiunele antisep­tice. Cel mai firesc drum de a ajunge la părăsit, e prin calea bronehitica, dar prin ea nu putem, caci e imposibil. S’au facut inspecțiuni sucutanee (sub piele) cu acid fenic, iodoform, eucaliptos, in speranța de a impregna organismul cu aceste substanțe și de a face din țesătura nostra interiora un mediu antiseptic, în care n’ar mai fi cu putința viața micro­bului. Aceste infecțiuni nu le putem face de­cât cu un doză anumită din acizii de mai sus, de tema ca bolnavul se nu morâ, déca o vom muri; dar acesta doza, care nu e vétamatare întru nimic bolnavului, nu e încă destul de puternica de a ucide părăsitul. Americanii au făcut infecțiuni chiar direct în plămâni, prin puietele toracic, cu un soluțiune microbucida. Dânșii s’au servit cu iodoform disolvat în et­er. In Francia, doctorii Truc și Gouguen­­heim și Profesorul Lépine au întrebuințat sublimatul. Dar efectul acestor injecțini nu este sa­tisfăcător, căci nu putem găuri plămânii ca un sita, pe lângă ca ar fi primejdios, dar nici nu putem ajunge în tote locurile unde se afla baccilul și nici nu știm unde a ajuns el. Chirurgii efic : «Fiind ca nici nu se im­perie unde a pătruns răul, singurul mijloc e să deschidem pieptul și să tratam ca­vernele pulmonare întocmai cum tratam !) A se vedea «Românul» de la 20, 21 și 21 Ia­­nuarie, un abces, adică se tâem­ și se scotem pâr­tie atacate». Ast­fel de operațiuni s’au făcut la vr’ua 15 omeni. Parte din cei operați, se părea ca s’a îndreptat, dar la urma urmei, ei n’au trait de­cât câte­va luni, cu toții au murit. Acuma e întrebarea : Daca plămânii sunt atacați in întregimea lor, după teoria chi­rurgilor, ar fi să-i scutem cu totul ? Nu de mult doctorul Bergeron din Lyon, luându-se după un esperiență a lui Claude Bernard, i-a venit în gând se întrebuințeze calea rectală, pentru a face să ajungâ până la plămâni un amestec de acid carbonic în stare gazosă și de hidrogen sulfurat. Acest amestec etalat direct prin bronh­ii, pate fi mortal, dar injectat prin rectum, el se împrăștie în plămâni, fara pnse a fi primejdios bolnavului. D. Bergeron a căpătat nisce resultate de minune. Ast­fel de injecțiuni gazase, fac ca tusea se înceteze, asemenea și espectorațiunea, frigurile íncetoza, corpul se îngrașă și ca­vernele pulmonare se tamaduesc. Efecte mai puțin însemnate, dar satisfacétóre au fost obținute și de doctorul Ghautem­esse, tot prin ajutorul acestui tratament. Dar fapt vrednic de însemnat și pe care doc­torul Bergeron, nu l’a tagaduit, este acela ca baccilu, nu pier prin aceste infecțiuni gazose. Le regăsim din nou în scuipatul bolna­vilor, ce par a fi vindecați. Gazul infectat nu lucreza asupra baccilului tuberculos, ci numai asupra puroiului care însoțesee des­voltarea m­a. In fine e întrebarea, deca atenuațiunile cu virusul descoperit de Pasteur și aplicat de densul în contra bacteriei charbonului (dalacului), contra holerei scaiiilor și con­tra virusului rabic, n’ar fi de asemenea bine de aplicat și baccilului tuberculos. Un doctor italian, d. Gavagius, a făcut câte­va încercări cu acesta metoda, dar după cum el singur martunsesce, esperiențele sale nu sunt destul de numerose din care s’ar pu­tea trage ore care conclusiune, î?i pe lângă aceste, d. Gavagius, nici n’a urmat întoc­mai după metoda lui Pasteur, căci s’a servit de nisce scuipat, a carui virulența a fost slăbită prin soluțiuni de acid feme­­am ce in ce mai puțin tari. Pentru ce n’a facut încercare chiar cu baccilul însuși, căci asta­ ni stim se­­ isolam și sa-i cuili­vam, slobod de tóte necurățeniile ? Intr’un cuvent numai tratamentul d­lui Bergeron merita atențiunea nostra. Chiar deca nu tamaduesce în totul tuberculosa, cel puțin caoe schimbă într’un mod favo­­rabil, evoluțiunnea ei. Dar suntem obicinuiți deja la decepțiuni in terapeutica, tie fac acuma încercări a­­supra acestei metode în clinicele din Paris. Le așteptăm deci resultatele. Ch.­­L’ataman. ---- ———--------­înaintări în armată S’au făcut urmâtorele înaintări de ofițeri inferiori din arma geniului, pe ziua de 1 Ianuarie 1889: La gradul de căpitan. Complectarea se­riei II din decretul cu No. 823, din 8 Aprilie 1888. Al douilea rând la alegere. Georgescu Ion, locotenent de la 1885, Aprilie 24, din regimentul 1 geniu, la va­­anța lăsata în regimentul 2 geniu, prin demisionarea căpitanului Teodoru Petre. La gradul de locotenent. Complectarea seriei VI din decretul No. 160 din 4 Fe­bruarie 1888. Al douilea rând la alegere. Alexandrescu Pavel, sub-locotenent de la 1886, Iulie 1, din regimentul 1 geniu la vacanța ce este în același regiment. Al treilea rând la vechime Solomon Dimitrie, sub locotenent de la 1885, Iulie 1, din regimentul 1 geniu, la vacanța ce este în același regiment. Seria I. Întâiul rând la vechime Cardaș Dimitrie, sub­locotenent de la 1885, Iulie 1, din regimentul 2 geniu, la vacanța ce este în același regiment. Al douilea rând la alegere Vasilescu Ion, sub­locotenent de la 1886, Iulie 1, din regimentul 1 geniu, la vacanța ce este in același regiment. Al treilea rând la vechime Hihailichi Ion, sub-locotenent de la 1885, Iulie 1, de la serviciul de geniu al cor­pului 11 de armată, la vacanța ce este în regimentul 1 geniu. Seria II. Întâiul rând la vechime Teodorescu George, sub-locotenent de la 1885, Iulie 1, din regi­mentul 2 geniu, la vaca­ța ce este în același regiment. Sch­iță amusantă și re­­cete. Mij­locul contra mușcaturei cânilor tur­bați. Un forestier de 81 ani scrie, în «Leip­ziger Zeitung» : «Nu voiü se duc cu mine în­gropa medicamentul meu mult probat, contra mușcaturei cânilor turbați. 11 voiu da publicitatei, câci acesta este ultimul ser­viciu ce’l mai pot face omenirei. Se se ia otet de vin și apă caldă, cu care se se spele bine rana. După aceia se se pice ua picătură de a­­cid clorhidric, câci acidele minerale para­nseza otrava scuipatului». * Otravile cronice ale tutunului. D. dr. Favarger, medicul băilor de la Aussee, constată că fumatul fără cum pot provoca tot felul de bóle a sistemului nervilor și a organelor respiratore. El accentuiază mai cu sema, că fumă­torii mari, adică aceia cari fumeza peste măsura sunt espuși pericolului de a pă­timi de palpitatiune de inimă, pentru că nicotinul are un influență deosebit strică­­ciósa asupra mușchiului inimei. La fumători adesea se ivesc suferințe de stomac. Tot de asemenea fumatul pe stomacul gol, strică pofta de mâncare și împedica forte mult mistuirea. Din nenorocire case bele servese numai atunci se nasc, când cine­va fumeza din somn afară prea mult. De asemenea unul din obiceiurile cele mai rele este acela de a da fumul pe nas. In contra fumatului cumpărat din punc­tul de vedere sanitar, nu­­ se pote obiecta nimic. Un țigară bună după masă înveselesce pe fumător, și înlesnesce forte mult diges­­tiunea. Că fumatul sa nu aibe nici ua influență stricaciasa asupra sânătăței, fumătorul sé se pazésca de a fuma cu stomacul gol, ci mai bine numai după prânz și se nu în­ghită nici ua data fumul. ÎNTÂMPLĂRILE pILEI Mușcat de lup.— In dimineta cailei de 15 Decembre trecut, Alecse Bogdan, din comuna Hai­anehioi, județul Constanta, a fost mușcat de un lupoică la mâna stângă și la pântece. Acest locuitor se afla cu herghelia de cai la pășune pe câmp, când s’a pomenit de uă dată cu un lupoică că sare asupra lui, și apoi, retragându-se la doui pași, s’a repeflit din nou asupră’l, a­­pucândui mâna stânga. Atunci el, luând un topor, ce avea la îndemână, a lovit pe lupoică cu tăișul în cap și a culcat-o la pament, și, crefcând ca a omorît-o, a ple­cat. Lupóica éasé, sculându-se puțin după aceea, o lua iu fuga prin pădure. Alecse Bogdan venind la sat și dând de veste pri­marului despre cele intemplate, primarul a scos mai mulți locuitori in gona lupeicei, pe care au prins o în pădurea Schende­­rului și au omorit’o. Pacientul a fost tri­mis în examinarea și cura institutului bac­teriologic din Bucuresci, mai cu semn că se bannesce ca acea lupeica a fost tur­bata. Viscol.— In ziua de 22 Decembre tre­cut, soldatul dorobanț Mihalache Ițrn, din comuna Movileni, județul Iași, intorcân­­du­se din târgușorul Radu-Ucel, unde se dusese ca sa-și cumpere cele necesare de serbatori, a fost înăbușit de viscol și s’a găsit mort d’asupra satului Românesci din numita comună. Mort de viscol.— Pavel Zaharia, din comuna Râhnesci, județul Falciu, în nop­­tea de 23 Decembre trecut, plecând din Huși cu sania cu doui ca’, în care avea nisce marfă a cârciumarului Dumitrache Bordea din Râhnesci, pe drum a perdut oiștea de la sanie, și neputând merge îna­inte din causa viscolului, a stat pe loc. Acolo ajungendu’i mai mulți din locuitorii din Râhnesci, ’l au luat marfa din sanie și au voit să lege și sania lui de una din saniele acelor locuitori, dar Pavel Zaharia a refuzat a pleca cu el sub protest că este în stare a se duce singur la domiciliul său. A­menend énse singur, a fost găsi a doua zi mort din causa viscolului. Accidente.— In diminața 4­lei de 27 Decembre trecut, pe când se facea împăr­țirea furagiului la caii regimentului 2 ro­șiori în Slobozia, județul Ialomița, s’au clam­mat paiele peste soldatul Ivan Ion din acel regiment și a încetat îndată din viața. —In ziua de 1 Ianuare curent, un fiu mi­nor al comerciantului Decian Garabet, din comuna Nicolițel, județul Tulcea, jucân­­du­se cu un pistol încărcat, și luân­d foc, a rănit pe doui copii al lui Vasle Dascalu și Vanghelie Odagiu. Răniții s’au transpor­tat în­ cura spitalului din orașul Tulcea. — individul I. Popovici, care servea ca fochist la gara cuei ferate Târgu Adjud a fost strivit, în ziua de 8 curent, de la lo­comotiva, care mergea în acea gară în timpul când numitul lucra la uă locomo­tiva, și a încetat indata din viața Înecat. — in ziua de 21 Decembre tre­cut servitorul d-lui David Herman, din ca­­tuna Anadalchioi județul Constanta, anume Iosif Goman, tăind ghiața din lacul Suid Ghiol, a alunecat și a câzut într’un copca deschisa, ast­fel ca nefiind nimeni prin prejur ca sa ’i dea ajutor, s’a înecat. Ii s’a scos cadavrul mai terciLiu de către duoi

Next