Romanulu, mai 1889 (Anul 33)
1889-05-04
IT ANUL AL XXXIII-LE Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV....................40 bani Cetto „ „ vii III ...... 2 lei „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — .. A se adresa: IN ROMANIA, la admkifetratiuiiea (Jiainhtî. IN PARIS, la Havas, Laffite et O-nie, 8, Pîaee de la Bourse LA VIENA. la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorii© nefraneate se refnsS — De la Sf. Gheorghe Administrațiunea Românului va fi instalată în localul redacțiuneî strada Donniei No. 2. Faadatore: C. A. ROSETTI ¥ BUCURESGI, 3 FLORAR Se íntreba unii, că ce însemneza cuvintele reacțiune și reacționar, și voesc să ne explice astfel înțelesul acestor cuvinte, încât să ne facă a crede că reacțiunea însemnază mișcarea aceia bine-facötóre care împinge un popor pe calea progresului, și că reacționarul nu luptă decât numai pentru drepturile și libertățile lui. S’ar părea cuiva forte ciudat să presupună că ar putea să intre asemeni teorii în capul cuiva; și, cu tote acestea, se găsesc ómeni la noi cari fac apologia reacțiunei, în articole publicate în fruntea fiarelor. Nu numim nci nici omenii, nici fiarele, căci nu acesta este ceia ce pute să dea vr’uă însemnătate lucrului sau se interesese pe cineva, ci ideia care se emite în public și teoria ce se face în susținerea ei. tiei fie susținătorii unei asemeni idei și care este teoria lor? Că reacțiunea, care este uă mișcare contrariă acțiunei, pate să fie și bine făcătorre pentru un popor. Și pentru a dovedi acesta, ne pun înainte Revoluțiunea franceză de la 1789. Așa e, Revoluțiunea franceză a fost uă reacțiune vigurosa—întrebuințăm cuvintele pe cari le găsim In Larousse—în contra absolutismului monarhic și ’n contra abuzurilor lui, după cum Restaurațiunea fură reacțiune violentă în contra principiilor reclamate la 1789. Acesta însă voind să facem uă teomiă de filosofie politică. In limba giutensă a politicei curente, cuvântul reacțiune are un înțeles cu totul altul, pe care susținării teorii de mai sus voesc să ’l înlăture din discuțiune, tocmai pentru a lăsa ideia lor nelămurită pentru public. De la Revoluțiune franceză din 1789, cuvântul reacțiune n’a mai însemnat și nu însemneza alt, pentru Francia ca și pentru tote națiunile cari voesc să mârgă înainte și se lovesc în calea lor de susținătorii unor idei înapoiate, decât sforțarea aceia care tinde, în numele cufărul sau cufărul principiu, nu numai să ție societatea pe loc, ci și, dacă îl ar fi cu putință, s’o întorce înapoi. Negreșit că, în țările unde a existat și există uă reacțiune, ea nu se înfățișază tot în același fel. Reacțiunea din Francia, bunibră, nu pate să fie înfățișată ca reacțiunea din România, căci alta a fost și este reacțiunea în Francia, și alta a fost și este reacțiunea în România. Acesta nu va sp zică Insé că reacțiunea fiă din Francia, fiă din România, fiă de oriunde, nu înfățișază aceleași pericole pentru drepturile, libertățile și propășirea poporelor. Pretutindeni deci reacțiunea este aceiași, și toți reacționarii se înțeleg de minune Intre ei, când este vorba sé mai scurteze și să strâmteze mantia suveranității naționale ! Un scriitor francez contimporan, era cel zice cu privire la reacțiunea din Francia: «In contra atâtor inamici coalisați — este vorba de diferitele elemente care constitue întregul personal al reacțiunei în Francia — pentru a ne intorce înapoi, ce póte să facă adevărata democrație, care este acțiunea ? Ce póte ea să facă, față cu tote forțele ce enumeraram, în contra reacțiunei ? Póte să facă tot, — căci are pentru ea clasa de mijloc și poporul, care, puțin câte puțin, se ridică la cunoscința drepturilor sale. Reacțiunea póre să mai triumfe, dar triumful ei va fi trecător ; poporul tot își va relua avântul său, conservându’și întotdeauna vă părticică din tărâmul cucerit, pâne în ziua când forța de reacțiune, care de atâtea ori îl a făcut momentan echilibru, nu va mai fi în stare s-o oprască un singur moment.» Ceia ce reproduserăm aci despre reacțiunea și reacționarii din Francia, se pote zice, cu același cuvânt, despre reacțiunea și reacționarii de pretutindeni. Reacțiunea în România a trăit și voea ce să trăiască prin ideile ei, cari sunt ideile trecutului, în luptă continuă cu ideile liberale și democratice, ce sunt strâns legate cu simțământele poporului. Numai apologiștii de a<fi al acestei reacțiuni pot să tăgăduască acest adevăr. De la el însă nu ne așteptăm să facă altfel, căci n’au înțeles nici uă dată avântul poporului și nu voesc să fie sema nici de faptele trecutului, nici de ideile mari și generose ale timpului. Cu nișce teorii politice și sociale înapoiate, cu nișce idei de Stat și de guvernământ cu totul contrarii timpului în care trăim, conservatorii grupați împrejurul d-lui Lascar Catargiu țin cu orice preț să încongiere orice cestiune de reformă și de progres de tóte garanțiile reacțiunei, invocând proteste sub cari se ascunde uă tendință hotărâtă și bine determinată, d’a nu voi să ție samă de aspirațiunile și simțimentele poporului. Astfel, când nu voesc să facă nimic pentru popor, și în deosebi pentru săteni, el a jlie că sunt în contra intervențiunei Statului, «care devine din ce în ce mai cotropitor», și că apără drepturile individului; când se opun la întinderea votului alegătorilor—cum am făcut-o cu ocasiunea modificărei legei electorale—Zic că se calcă Constituțiunea și protesteza chiar în numele ei, jurând în același timp, după cum face azi, că ei sunt pentru «suveranitatea națiunei, pentru regimul represintativ, pentru libertățile, drepturile și garanțiile necesare desvoltărei și siguranței individului» ! Suveranitatea națiunei și regim represintativ, cu clase privilegiate, cu ranguri de doieri cetățenescă ! Libertăți, drepturi și garanții necesare desvoltării și siguranței individului, basate pe principiul, cel puțini să stăpânescă și să poruncască, era cel mulți să se supună la tote nedreptățile și la tote restrângerile aduse libertăților lor ! Și acesta se cjice că este «reacțiunea binefăcătore» a vechilor conservatori, după cum se numesc înșiși conservatorii grupați împrejiurul d-lui Lascar Gitargiu are mai cu deosebire însemnătate, pentru că partidul clerical exercită o influență preponderantă în Austria și pentru că Austria e aliată cu Italia. Acesta demonstrațiune clericală adaugă „Jurnalul“ tolerată de guvern, pune pe Austria într’u situațiune destul de falsă față de Italia, unde produce o impresie supărare. Dacă episcopii francezi cari sunt în același timp și deputați, s’ar fi dedat la o atare demonstrație, indignarea ar fi fost violentă în presa italiană care a acuzat de curând diplomația franceză că voește să reînvieze convențiunea din Septembre 1864. Dar Italia nu va putea să se plângă că nu avem destulă considerațiune pentru susceptibilitățile sale, ea ar putea chiar să ne propună ca model amicilor săi. Madrid, 2 Maiü. Congesul catolic a primit aderarea uniunii internaționale a asociațiunilor catolice din Paris, Berlin, 2 Main. Comisiunile Conferinței Samoei iubesc lucrările lor. Viitorea ședință plenara va avea loc mâine. Punerea în libertate a regelui Malita va influența într-un mod favorabil deliberările ce vor urma. Viena, 2 Mai. Presse salută sosirea principelui Ferdinand de Hohenzollern la Bucuresci și’i urâtă se aibă calitățile bunicului și ale unchiului său,Ziarul oficios face în urma istoricul domniei Regelui Carol I,fiend ca nu s’a lăsat a fi intimidat la începutul urcării sale pe tron, de reaua j influența a Franciei și de abuzurile orientale ce domneau înca în România. El făcu din România un Stat de progres luminat pe când la Belgrad și la Atena din punctul de vedere politic s’a vijut la orice moment schimbări de opiniune. Regele Carol, cu ajutorul d-lui Ion Bratianu, menținea era în calea liniștei și o silea astfel sé se pregatesca pentru marea acțiune ce va veni într’un fi. Acestei școli aparțin omenii din tênera generațiune, ca d-nii Rosetti, Carp, Maiorescu, cari sunt represintanții politicei viitorului. Atena, 2 Mai. Se asigura că, cu tote desmințirile, împăratului Wilhelm II va veni în Grecia în timpul căsătoriei sorei sale, principesa Sofia. E chiar probabil că impăratesa îl va însoți. Londra, 2 Mai. Se anunță din Wadi-Halfa că uă luptă a avut loc între dânșii și Anglo-Egiptenii. Dervișii au fost bătuți, și au fugit, după ce au pierdut vre-u 40 de omeni, atât morți cât și răniți. Sofia, 2 Mai. Cu ocasiunea serbării «Ordinului Vitejiei» un schimb de telegrame de felicitări s-a făcut între principele Ferdinand de Coburg, principele Nikita al Muntenegrului, și cornitele de Hartenau, purtători ai acestui ordin. Sofia, 2 Mai. Un ucaz al prefectului de poliție ordonă că orice străin se depun în 25 de file pașaportul tau și să se înscrie în registrele poliției, pentru a stabili identitatea sa, sub pedepsa de expulzare. In virtutea aceluiași ukaz emigrații bulgari întorși în țară trebuie sa merga pe la vetrele lor respective într’un termen de trei file. Nuremberg, 2 Mai. Mai multe pesene traduse în fața justiției pentru insulte adresate principelui de Bismarck au fost achitate de tribunal. Budapesta, 2 Mai. D. Petru M. Orbitza, atașat la consulatul sârbesc de la Viena, s’a sinucis ieri la Raab, într’u preumblare publică, lovindu-se de mai multe ori cu un briciu la gât. El atrăsese atențiunea autoritaritâților prin atitudinea sea ciudata, asemenea cu a alienaților. Supraveghiat de câțiva agenți de poliție, el a profitat de un moment de neglijența din partea lor, pentru a da urmare nenorocitului său proiect, mai mulți agenți cari alergaseră să-l împedice de a se omorî, au primit răni. Berlin, 2 Maiü. Gazeta Germaniei de Nord de afi dimineța conține un articol din cele mai violente la adresa Elveției cu ocazia arestării comisarului Wohlgemuth. Fata berlineză anunță că Germania va cere satisfacție pentru acesta procedare care e contrarie dreptului ginților și usurilor stabilite între țările limitrofe și amice. Ea considera ca uă datorie legitimă de preserva SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Paris, 2 Marti. Journal des J Débats de ar fi dimineta vorbind de congresele catolice întrunite în mai multe țen pentru a emite dorințele lor în favorea restabilirii puterii temporale a Papii, constată că congresul de la Viena EXEMPLARUL D§ BANI Directore. VINTILĂ C. A. ROSETTI țiune din partea poliției țărilor vecine cu Elveția de a se sili sé protegieze propria sea țără în contra loviturilor ce provin din uneltirile tolerate de guvernul federal fiind dat că aceste uneltiri țintesc la resturnarea monarhiei și a ordinei sociale. Daca poliția n’ar isbuti să împedice propagarea acestor doctrine revoluționare, vecinii Elveției ar fi obligați să exercite un control sever asupra granițelor și să restrângă relațiunile lor de bună vecinătate. Budapesta, 2 Mai. Ministrul financelor, d. Weckerle, într’un discurs rostit ar fi la Cameră, afis că starea financiară a Ungariei e aprope de a se echilibra. Urcarea impositului asupra zahărului e avantagiosă din punctul de vedere economic, pentru ca înlesnește stabilirea fabricelor de zahăr în țară. Guvernul a vândut, este adevărat, bunuri de ale títatului dar, în schimb, el a dobândit linii de drum de fier, cea ce răspunde mai bine principiilor economiei naționale. Ministrul sfârșește asigurând Camera că guvernul nu va pierde nici uă dată din vedere ținta sea, adică restabilirea absolută a echilibrului. Viena, 2 Maiü. Noua Presa Liberă se ridică în contra uneltirilor catolice din care câțiva membrii fanatici au atacat mojbește guvernul italian aliat al Austriei, revendicând patrimoniul S-tului Petru și reclamând ,reedificarea mănăstirilor. Faia vieneză constată cu părere de reü că un ofiței superior, de origină saxona, saxonă, membru al congresului a exprimat chiar dorința ca armata austriacă se mârgă in contra Italiei. Viena. 2 Maia Mâine deschiderea Reichstagului. Discuțiunea bugetului e prima cestiune la ordinea filei. Viena. 2 Mniü Nu s’a primit âncânci nici uă informațiune din Petersburg care se vie se adeveresc a séa se desmință știrea dată de un chiar englez care fice că s’a descoperit în Rusia ua întinsa conspirațiune în contra Țarului, și că nisce ofițeri de poliție ar fi amestecați în acesta afacere. 1 Viena, 2 Mai. Dărâmarea castelului Mayerling a început. Castelul va fi înlocuit cu uâ mănăstire. Cât pentru camera arhiducelui Rudolf, ea va fi păstrată ,și schimbată în capelă. Berna, 2 Mai . Floquet a plecat astă fără la Paris. Generalul Menabrea a plecat dupe amerfi la Turin și Chambery, unde se va opri 2 sau 3 file, apoi va merge la Paris, Rerna. 2 Mai „Derby Regal a fost câștigat de purul sânge Radicano, născut în Italia în 1886. Familia regală a asistat la curse ; ea a fost forte aclamată. Berlin, 2 Mai împăratul s-a dus aici la Potsdam unde a remis un nou drapel primului regiment al gardei. Imperatesa și copiii săi asistau la acestă ceremonie. Berlin, 2 Mai. Consiliul coronei a fost sesizat de afacerea comisarului Wohlgemuth care a fost espulzat din Elveția. Acest funcționar s’a întors la Mulhouse, Manheim, 2 Mai. Perchisițiunile făcute în acest oraș au descoperit publicațiuni socialiste. Poliția a făcut mai multe arestări. Berlin, 2 Mai. Ar fi circulă scriea după ședința conferinței, că Maliatoa, pe care guvernul l’a gradat, ar fi ales ca rege al Samoei. Berlin, 2 Mai. In ultimul moment se află că călătoria ce împăratul își propunea se facă la Breslau a fost revocată. Berlin, 1 Mai. Gazeta de Voss vorbin de amenințările îndreptate de orecari fol oficiose la adresa Elviei, în urma espulsarii comisarului de poliție Wohlgemuth, se esprimă astfel: «Asemenea amenințări s’au mai adresat Elveției, și au făcut zoit Germaniei. A fi, când punem capet pedepsei ce suferia Maliatia, ca esplare a crimei sale, și când, de altă parte, așteptăm în zadar SAMBATA, 4 MAI (22 APRILE st. v.) 1889 Luminézate și vei fi. ABONAMENTE s tăn Capitală și districte, nu au 48 lei; sése luni 24 lei; trei si luni 12 lei; un lună 4 lei. ~'rp'E^vs .jf Pentru tóte țările Europei, trimestrul 15 lei. s'' A. se adresa: 1M ROMANIA, la administrațiunea «fiarului și oiesele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele Republicate se ard — un reparațiune din partea lui Mataafa, ar fi necesar să se evite conflicte cu un Stat liber, căci nefăcând acesta, n’am putea găsi decât noul eșecuri. Agenția Havas. Scrisore din Budapesta Corespondență particulară a Românului 1 Mai, 1889. Domnule Directore. Evenimentul cel mai nou este acum pe aici redeschiderea camerei deputaților. Deși era la ordinea filei era uă cestiune din cele mai importante, proiectul de lege privitor la contingentul recruților ce au a se da pe anul viitor pentru armata comună, cu tóte acestea sala adunării a fost așa tficând aprópe gata, ceia ce l-a făcut pe d. Irányi, care a vorbit cu acesta ocasiune, să’și esprime părerea seade rea că la un asemenea ședință sunt presenți atât de puțini deputați. De altfel cu acesta ocasiune domnul Irányi, președintele partidei independente a ținut un cuvântare dintre cele mai sensaționale. El a răspuns d-lui Andrássy la învinuirile ce acesta a adus, în casa magnaților, partidei Kossuthiste care este contra armatei comune și pentru înființarea unei armate națională maghiară. Discursul său a provocat scene zgomotase, încât a trebuit să intervină președintele casei. D. Irányi a efis între altele că , de când pe tronul Ungariei domnesce dinastia Habsburgă, de atunci toți membrii acestei familii au căutat să distrugă constituția și independența Ungariei. Majoritatea și președintele a protestat contra acestor cuvinte ofensatore pentru tron, dar opoziția ar fis : Nu face decât afirmă un fapt istoric. Cu tote că opoziția a vorbit contra proiectului, după o mică cuvântare a d-lui Fejérváry, ministrul honvezilor, camera a primit proiectul presentat de guvern. * Ca noutăți mai demne de remarcat se pot scrie că în curând Academia maghiară are a alege un președinte în locul decedatului ministru Trefort, și un vice-președinte. Era vorba ca să se alâgă d. Iuliu Andrásy, fost ministru, care deși nu e om de stiință dar are merit pentru că întotdeuna a spriginit artele și sciințele, afară de acesta el ca publicist își făcuse încă de mult un bun nume. Nu se scie însă de ce, dar acum se dă ca sigură scirea că el nu va fi ales, deorece a rugat pe membrii Academiei chiar el singur se alege pe un om mai în rudeniă cu Academia decât el. Mare sensație se face pe aici de câtăva vreme cu noile descoperiri ce se fac prin comitate asupra diferitelor delapidări de bani publici. Intr’un singur district, Nograd, s’a descoperit că 16 notari cercuați au băgat mâna în lada averei județului. Destituirile curge cheie. In adevĕr administrația maghiară are nevoie de multă îndreptare pentru ca să nu compromită cu totul țara. Din parlamentul prusian Luni s’a închis sesiunea ordinară a parlamentului prusian. In ședința din urmă a camerei de sus, deputatul polonez Koscielsky a rostit un discurs care a făcut sensația. El a zis, criticând guvernul: «Nu veți putea să ne stârpiți, economices ce puteți să ne ruinați, dar ca națiune nici vădată. Reți faceți că înstrăinați pe poloni de germani. Dar trebue să va spunem un lucru: Când veți extirpa pe poloni, nu ne veți nimici încă , acolo unde polonii vor înceta, încep Slavii. Nu cred ca Prusia să aibă interes a lovi în simțul de naționalitate al polonilor, căci tocmai acesta este simțul cel mai puternic ce -l face să resistență ademenirilor. Cred că atât pentru Prusia cât și pentru întrega monarhiă germană, nu este bine ca în fața furtunei ce se apropie polonezii să fie înstrăinați de germani prin procedeele ce guvernul le întrebuințază față cu el. «Guvernul prusian nu va putea să răspundă mai bine nedreptăților și apăsărilor ce se fac în provinciile polone de la Marea Baltică, decât recunoscând legitimitatea ideei de națiune polonă. Acesta mai mult i-ar ține strânși legați pe poloni de germani decât orice lanț greu și aspru sub care d’altfel gem aZi toți polonii.» Discursul acesta a produs cu atât mai mare sensație cu cât deputatul polon este amicul cel mai intim al comitelui Bismarck. La acest discurs a răspuns d-nul Kleist-Retzov, rece din sâmă afară, și care între altele a zis că polonii să rămână în pace și resignați acolo unde i-a pus sorta și să nu crădă că prin agitările lor vor putea împiedica pe germani în progresul lor. Iae peste munți Reprodusesem în luna trecută, după Gazeta Transilvaniei, ordinul prin care faimosul șovinist cornitele Banffy, prefect la Bistrița nu ordona nici mai mult nici mai puțin învățătorilor Români, decât ca aceștia să nu mai propună studiul istoriei în școlă și să-și dea totă silința ca elevii școlelor primare graniceresci să învețe limba unguresca. Acest ordin a fost înaintat d’a dreptul comitetului, administrativ al fondurilor. Confrații noștri de la Brașov se plâng acum, și cu drept cuvânt, că comitetul, și’n general Năsăudenii n’au făcut nici un pas serios spre a se apăra contra ilegalei și despoticei precederi a pașel maghiar. Ne mirăm de acesta. Fivor Năsăudenii atât de răi români încât să nu-și facă nici cea mai sacră datoriă? * Pe când ceangăii mor pe drumuri de mizerie, pe când pe fiecare an zeci de mii de maghiari iau lumea în cap pentru că nu pot trăi în țara lor, pe când cel mai mare și răspândit Ziar maghiar, Egyetértés Zice că Ungaria este un fel de Eldorado pentru hoți și pungași, atâtea hoții și delapidări de bani publici se fac în Ungaria, pe când foile de la Cluj, metropola Kulturegyletului, strig pe tote tonurile că tinerețea din Cluj se demoraliseză și cade din Zi în Zi, pe atunci,districtul unguresc Ciongrad votâtă din bugetul séu 2000 florini pentru fondul Kultur egyletului. Bine o mai învârtesc și ungurii. * Poimâne societatea română din Cluj va două serbare, petrecere de varo împreunată cu representațiuni teatrale, în favorul reuniunei femeilor române ce este pe cale de a se înființa. Noi felicităm pe românii Clujeni pentru întreprinderea ce o fac în interesul causei naționale. Numai așa vor putea ține pepticultul eguletului. * Luminătorul din Temișidia scrie urmatorele cu privire la a patra aniversare a morții fondatorului Romanului: «In 20 Aprile cu a patra aniversare a morței marelui democrat, decan al Ziaristicei române, C. A. Rosetti. „Zliarul fundat de dânsul, Bornănulă, celebră acastă aniversare printr’un număr escepțional, în care sunt reproduse mai multe articole ale lui C. A. Rosetti. «In capul foiei se afla reprodusă u litografie alegorică, din 1848, represintând spânzurarea regimului muscalo-boeresc. — ■ .—MM«,»«—A-------------I