Romanulu, mai 1889 (Anul 33)

1889-05-04

I­T ANUL AL XXXIII-LE Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV....................­40 bani Cetto „ „ v­ii III ...... 2 lei „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — .. A se adresa: IN ROMANIA, la admkifetratiuiiea (Jiainhtî. IN PARIS, la Havas, Laffite et O-nie, 8, Pîaee de la Bourse LA VIENA. la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorii© nefraneate se refnsS — De la Sf. Gheorghe Administrațiunea Românului va fi instalată în localul re­­dacțiuneî strada Donniei No. 2. Faadatore: C. A. ROSETTI ¥ BUCURESGI, 3 FLORAR Se íntreba unii, că ce însemneza cuvintele reacțiune și reacționar, și voesc să ne explice ast­fel înțelesul acestor cuvinte, în­cât să ne facă a crede că reacțiunea însemnază mișcarea aceia bine-facötóre care împinge un popor pe calea progre­sului, și că reacționarul nu luptă de­cât numai pentru drepturile și liber­tățile lui. S’ar părea cui­va forte ciudat să presupună că ar putea să intre ase­meni teorii în capul cui­va; și, cu tote acestea, se găsesc ómeni la noi cari fac apologia reacțiunei, în arti­cole publicate în fruntea fiarelor. Nu numim nci nici omenii, nici fiarele, căci nu acesta este ceia ce pute să dea vr’uă însemnătate lu­crului sau se interesese pe cine­va, ci ideia care se emite în public și teoria ce se face în susținerea ei. tie­i fie susținătorii unei asemeni idei și care este teoria lor? Că reacțiunea, care este uă miș­care contrariă acțiunei, pate să fie și bine făcătorre pentru un popor. Și pentru a dovedi acesta, ne pun înainte Revoluțiunea franceză de la 1789. Așa e, Revoluțiunea franceză a fost uă reacțiune vigurosa—între­buințăm cuvintele pe cari le găsim In Larousse—­în contra absolutismu­lui monarh­ic și ’n contra abuzuri­lor lui, după cum Restaurațiunea fu­ră reacțiune violentă în contra prin­cipiilor reclamate la 1789. Acesta însă voind să facem uă teomiă de filosofie politică. In limba giut­ensă a­ politicei cu­rente, cuvântul reacțiune are un în­țeles cu totul altul, pe care susțină­­rii teorii de mai sus voesc să ’l în­lăture din discuțiune, tocmai pentru a lăsa ideia lor nelămurită pentru public. De la Revoluțiune franceză din 1789, cuvântul reacțiune n’a mai însemnat și nu însemneza alt, pen­tru Francia ca și pentru tote națiu­nile cari voesc să mârgă înainte și se lovesc în calea lor de susținătorii unor idei înapoiate, de­cât sforțarea aceia care tinde, în numele cufărul sau cufărul principiu, nu numai să ție societatea pe loc, ci și, dacă îl ar fi cu putință, s’o întorce înapoi. Negreșit că, în țările unde a exis­­tat și există uă reacțiune, ea nu se înfățișază tot în același fel. Reacțiunea din Francia, bunibră, nu pate să fie înfățișată ca reacțiu­nea din România, căci alta a fost și este reacțiunea în Francia, și alta a fost și este reacțiunea în România. Acesta nu va sp zică Insé că reac­­țiunea fiă din Francia, fiă din Româ­nia, fiă de ori­unde, nu înfățișază aceleași pericole pentru drepturile, libertățile și propășirea poporelor. Pretutindeni deci reacțiunea este aceiași, și toți reacționarii se înțe­leg de minune Intre ei, când este vorba sé mai scurteze și să strâm­­teze mantia suveranității naționale ! Un scriitor francez contimporan, era ce­l zice cu privire la reacțiunea din F­rancia: «In contra atâtor inamici coali­­sați — este vorba de diferitele ele­mente care constitue întregul perso­nal al reacțiunei în Francia — pen­tru a ne intorce înapoi, ce póte să facă adevărata democrație, care este acțiunea ? Ce póte ea să facă, față cu tote forțele ce enumeraram, în contra reacțiunei ? Póte să facă tot, — căci are pentru ea clasa de mij­loc și poporul, care, puțin câte pu­țin, se ridică la cunoscința dreptu­rilor sale. Reacțiunea póre să mai triumfe, dar triumful ei va fi trecă­tor ; poporul tot își va relua avântul său, conservându’și în­tot­deauna vă părticică din tărâmul cucerit, pâne în­­ ziua când forța de reacțiune, care de atâtea ori îl a făcut momentan echilibru, nu va mai fi în stare s-o oprască un singur moment.» Ceia ce reproduserăm aci despre reacțiunea și reacționarii din Fran­cia, se pote zice, cu același cuvânt, despre reacțiunea și reacționarii de pretutindeni. Reacțiunea în România a trăit și voea ce să trăiască prin ideile ei, cari sunt ideile trecutului, în luptă continuă cu ideile liberale și demo­cratice, ce sunt strâns legate cu sim­­țământele poporului. Nu­mai apologiștii de a<fi al a­­cestei reacțiuni pot să tăgăduască a­­cest adevăr. De la el însă nu ne așteptăm să facă alt­fel, căci n’au înțeles nici uă dată avântul poporului și nu voesc să fie sema nici de faptele trecutu­lui, nici de ideile mari și generose ale timpului. Cu nișce teorii politice și sociale înapoiate, cu nișce idei de Stat și de guvernământ cu totul contrarii timpului în care trăim, conservato­rii grupați împrejurul d-lui Lascar Catargiu țin cu ori­ce preț să încon­­giere ori­ce cestiune de reformă și de progres de tóte garanțiile reac­­țiunei, invocând proteste sub cari se ascunde uă tendință hotărâtă și bine determinată, d’a nu voi să ție samă de aspirațiunile și simțimentele po­porului. Ast­fel, când nu voesc să facă ni­mic pentru popor, și în deosebi pentru săteni, el a jlie că sunt în contra inter­­vențiunei Statului, «care devine din ce în ce mai cotropitor», și că a­­pără drepturile individului; când se opun la întinderea votului alegăto­rilor—cum am făcut-o cu ocasiunea modificărei legei electorale—Zic că se calcă Constituțiunea și protesteza chiar în numele ei, jurând în ace­lași timp, după cum face azi, că ei sunt pentru «suveranitatea națiunei, pentru regimul represintativ, pentru libertățile, drepturile și garanțiile ne­cesare desvoltărei și siguranței indi­vidului» ! Suveranitatea națiunei și regim re­presintativ, cu clase privilegiate, cu ranguri de doieri cetățenescă ! Libertăți, drepturi și garanții ne­cesare desvoltării și siguranței indi­vidului, basate pe principiul, cel pu­țini să stăpânescă și să poruncască, era cel mulți să se supună la tote nedreptățile și la tote restrângerile aduse libertăților lor ! Și acesta se cjice că este «reacți­unea binefăcătore» a vechilor con­servatori, după cum se numesc în­­șiși conservatorii grupați­ împrejiurul d-lui Lascar G­itargiu­­ are mai cu deosebire însemnătate, pentru că partidul clerical exercită o influență pre­­ponderantă în Austria și pentru că Aus­tria e aliată cu Italia. Acesta demonstrațiune clericală adaugă „Jurnalul“ tolerată de guvern, pune pe Austria într’u­ situațiune destul de falsă față de­ Italia, unde produce o impresie supăra­re. Dacă episcopii francezi cari sunt în același timp și deputați, s’ar fi de­­­dat la o atare demonstrație, indignarea ar fi fost violentă în presa italiană care a acuzat de curând diplomația franceză că voește să reînvieze convențiunea din Sep­­tembre 1864. Dar Italia nu va putea să se plângă că nu avem destulă considerațiune pentru susceptibilitățile sale, ea ar putea chiar să ne propună ca model amicilor săi. Madrid, 2 Maiü. Congesul catolic a primit aderarea uniu­nii internaționale a asociațiunilor catolice din Paris, Berlin, 2 Main. Comisiunile Conferinței Samoei iubesc lucrările lor. Viitorea ședință plenara va avea loc mâine. Punerea în libertate a regelui Malita va influența într-un mod favorabil deliberările ce vor urma. Viena, 2 Mai. Presse salută sosirea principelui Ferdi­nand de Hohenzollern la Bucuresci și’i u­­râtă se aibă calitățile bunicului și ale un­chiului său,­­Ziarul oficios face în urma is­toricul domniei Regelui Carol I,­­fie­nd ca nu s’a lăsat a fi intimidat la începutul ur­cării sale pe tron, de reaua j influența a Franciei și de abuzurile orientale ce dom­­neau înca în­­ România. El făcu din Ro­mânia un Stat de progres luminat pe când la Belgrad și la Atena din punctul de ve­dere politic s’a v­ijut la ori­ce moment schimbări de opiniune. Regele Carol, cu ajutorul d-lui Ion Bratianu, menținea­­ era în calea liniștei și o silea ast­fel sé se pregatesca pentru marea acțiune ce va veni într’un­­ fi. Acestei școli aparțin ome­nii din tênera generațiune, ca d-nii Ro­­setti, Carp, Maiorescu, cari sunt represin­­tanții politicei viitorului. Atena, 2 Mai. Se asigura că, cu tote desmințirile, îm­păratului Wilhelm II va veni în Grecia în timpul căsătoriei sorei sale, principesa So­fia. E chiar probabil că impăratesa îl va însoți. Londra, 2 Mai. Se anunță din Wadi-Halfa că uă luptă a avut loc între dânșii și Anglo-Egiptenii. Dervișii au fost bătuți, și au fugit, după ce au pierdut vre-u­ 40 de omeni, atât morți cât și răniți. Sofia, 2 Mai. Cu ocasiunea serbării «Ordinului Vite­jiei» un schimb de telegrame de felicitări s-a făcut între principele Ferdinand de Coburg, principele Nikita al Muntenegrului, și cornitele de Hartenau, purtători ai a­­cestui ordin. Sofia, 2 Mai. Un ucaz al prefectului de poliție ordonă că ori­ce străin se depun în 25 de­­ file pașaportul tau și să se înscrie în regis­trele poliției, pentru a stabili identitatea s­a, sub pedepsa de expulzare. In virtutea aceluiași ukaz emigrații bulgari întorși în țară trebuie sa merga pe la vetrele lor respective într’un termen de trei­­ file. Nuremberg, 2 Mai. Mai multe pesene traduse în fața justi­ției pentru insulte adresate principelui de Bismarck au fost achitate de tribunal. Budapesta, 2 Mai. D. Petru M. Orbitza, atașat la consula­tul sârbesc de la Viena, s’a sinucis ieri la Raab, într’u­ preumblare publică, lovin­­du-se de mai multe ori cu un briciu la gât. El atrăsese atențiunea­­ autoritaritâților prin atitudinea sea ciudata, asemenea cu a alienaților. Supraveghiat de câți­va agenți de poliție, el a profitat de un mo­ment de neglijența din partea lor, pentru a da urmare nenorocitului său proiect, mai mulți agenți cari alergaseră să-l îm­­pedice de a se omorî, au primit răni. Berlin, 2 Maiü. Gazeta Germaniei de Nord de a­fi di­­mineța conține un articol din cele mai violente la adresa Elveției cu ocazia ares­tării comisarului Wohlgemuth. Fata berli­­neză anunță că Germania va cere satis­facție pentru acesta procedare care e con­trarie dreptului ginților și usurilor stabi­lite între țările limitrofe și amice. Ea con­sidera ca uă datorie legitimă de preserva­ SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“­­ Paris, 2 Marti. Journal des J Débats de ar fi dimineta vor­bind de congresele catolice întrunite în mai multe țen pentru a emite dorințele lor în favorea restabilirii puterii temporale a Papii, constată că congresul de la Viena EXEMPLARUL D§­ B­A­NI Directore. VINTILĂ C. A. ROSETTI țiune din partea poliției țărilor vecine cu Elveția de a se sili sé protegieze propria sea țără în contra loviturilor ce provin din uneltirile tolerate de guvernul federa­l fiind dat că aceste uneltiri țintesc la resturna­­rea monarh­iei și a ordinei sociale. Daca poliția n’ar isbuti să împedice propagarea acestor doctrine revoluționare, vecinii El­veției ar fi obligați să exercite un control sever asupra granițelor și să restrângă re­­lațiunile lor de bună vecinătate. Budapesta, 2 Mai. Ministrul financelor, d. Weckerle, într’un discurs rostit ar fi la Cameră, a­­fis că sta­rea financiară a Ungariei e aprope de a se echilibra. Urcarea impositului asupra zahărului e avantagiosă din punctul de ve­dere economic, pentru ca înlesnește sta­bilirea fabricelor de zahăr în țară. Guver­nul a vândut, este adevărat, bunuri de ale títatului dar, în schimb, el a dobândit li­nii de drum de fier, cea ce răspunde mai bine principiilor economiei naționale. Ministrul sfârșește asigurând Camera că guvernul nu va pierde nici uă dată din vedere ținta sea, adică restabilirea abso­lută a echilibrului. Viena, 2 Maiü. Noua Presa Liberă se ridică în contra uneltirilor catolice din care câți­va mem­brii fanatici au atacat mojb­ește guvernul italian aliat al Austriei, revendicând pa­trimoniul S-tului Petru și reclamând ,ree­­dificarea mănăstirilor. Faia vieneză constată cu părere de reü că un ofiței superior, de origină saxona, saxonă, membru al congresului a expri­mat chiar dorința ca armata austriacă se mârgă in contra Italiei. Viena. 2 Maia Mâine deschiderea Reichstagului. Discu­­țiunea bugetului e prima cestiune la or­dinea­­ filei. Viena. 2 Mniü Nu s’a primit âncâ­nci nici uă informa­­țiune din Petersburg care se vie se ade­­veresc a séa se desmință știrea dată de un chiar englez care­­ fice că s’a descoperit în Rusia ua întinsa conspirațiune în contra Țarului, și că nisce ofițeri de poliție ar fi amestecați în acesta afacere. 1 Viena, 2 Mai. Dărâmarea castelului Mayerling a înce­put. Castelul va fi înlocuit cu uâ mănăs­tire. Cât pentru camera arh­iducelui Ru­dolf, ea va fi păstrată ,și schimbată în capelă. Berna, 2 Mai . Floquet a plecat astă fără la Paris. Generalul Menabrea a plecat dupe a­­merfi la Turin și Chambery, unde se va opri 2 sau 3­­ file, apoi va merge la Paris, Rerna. 2 Mai „Derby Regal a­ fost câștigat de purul sânge Radicano, născut în Italia în 1886. Familia regală a asistat la curse ; ea a fost forte aclamată. Berlin, 2 Mai împăratul s-a dus aici la Potsdam und­e a remis un nou drapel primului regiment al gardei. Imperatesa și copiii săi asistau la a­­cestă ceremonie. Berlin, 2 Mai. Consiliul coronei a fost sesizat de afa­cerea comisarului Wohlgemuth care a fost espulzat din Elveția. Acest funcționar s’a întors la Mulhouse, Manheim, 2 Mai. Perchisițiunile făcute în acest oraș au descoperit publicațiuni socialiste. Poliția a făcut mai multe arestări. Berlin, 2 Mai. A­r fi circulă scriea după ședința confe­rinței, că Maliatoa, pe care guvernul l’a grad­at, ar fi ales ca rege al Samoei. Berlin, 2 Mai. In ultimul moment se află că călătoria ce împăratul își propunea se facă la Bres­­lau a fost revocată. Berlin, 1 Mai. Gazeta de Voss vorbin de amenințările îndreptate de ore­cari fol oficiose la a­­dresa Elv­­iei, în urma espulsarii comisa­rului de poliție Wohlgemuth, se esprimă ast­fel: «Asemenea amenințări s’au mai a­­dresat Elveției, și au făcut zoit Germa­niei. A­ fi, când punem capet pedepsei ce suferia Maliatia, ca esplare a crimei sale, și când, de altă parte, așteptăm în zadar SAMBATA, 4 MAI (22 APRILE st. v.) 1889 Luminéza­te și vei fi. ABONAMENTE s tă­n Capitală­ și districte, nu au 48 lei; sése luni 24 lei; trei si luni 12 lei; un lună 4 lei. ~'r­­p'E^vs .jf Pentru tóte țările Europei, trimestrul 15 lei. s'­' A. se adresa: 1M­ ROMANIA, la administrațiunea «fiarului și oiesele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­­cesco de Paola (N. D.) 15, Geneva.­­ — Articolele Republicate se ard — un reparațiune din partea lui Mataafa, ar fi necesar să se evite conflicte cu un Stat liber, căci nefăcând acesta, n’am putea găsi de­cât noul eșecuri. Agenția Havas. Scrisore din Budapesta Corespondență particulară a Românului 1 Mai, 1889. Domnule Directore. Evenimentul cel mai nou este a­­cum pe aici redeschiderea camerei deputaților. De­și era la ordinea­­ filei era uă cestiune din cele mai importante, proiectul de lege privitor la contin­gentul recruților ce au a se da pe anul viitor pentru armata comună, cu tóte acestea sala adunării a fost așa tficând aprópe gata, ceia ce l-a făcut pe d. Irányi, care a vorbit cu acesta ocasiune, să’și esprime pă­rerea sea­de rea că la un asemenea ședință sunt presenți atât de puțini deputați. De alt­fel cu acesta ocasiune dom­nul Irányi, președintele partidei in­dependente a ținut un cuvântare din­tre cele mai sensaționale. El a răs­­puns d-lui Andrássy la învinuirile­ ce acesta a adus, în casa magnaților, partidei Kossuthiste care este contra armatei comune și pentru înființarea unei armate națională­ maghiară. Discursul său a provocat scene zgomotase, în­cât a trebuit să inter­vină președintele casei. D. Irányi a efis între altele că , de când pe tronul Ungariei dom­­nesce dinastia Habsburgă, de atunci toți membrii acestei familii au cău­tat să distrugă constituția și inde­pendența Ungariei. Majoritatea și președintele a pro­testat contra acestor cuvinte ofensa­­tore pentru tron, dar opoziția a­r fis : Nu face de­cât afirmă un fapt is­toric. Cu tote că opoziția a vorbit con­tra proiectului, după o­ mică cu­vântare a d-lui Fejérváry, ministrul honvezilor, camera a primit proiec­tul presentat de guvern. * Ca noutăți mai demne de remar­cat se pot scrie că în curând Aca­demia maghiară are a alege un pre­ședinte în locul decedatului minis­tru Trefort, și un vice-președinte. Era vorba ca să se alâgă d. Iuliu Andrásy, fost ministru, care de­și nu e om de stiință dar are merit pentru că întotdeuna a spriginit ar­tele și sciințele, afară de acesta el ca publicist își făcuse încă de mult un bun nume. Nu se scie însă de ce, dar acum se dă ca sigură scirea că el nu va fi ales, de­ore­ce a rugat pe mem­brii Academiei chiar el singur se a­­lege pe un om mai în rudeniă cu Academia de­cât el.­­ Mare sensație se face pe aici de câtă­va vreme cu noile descoperiri ce se fac prin comitate asupra­ di­feritelor delapidări de bani publici. Intr’un singur district, Nograd, s’a descoperit că 16 notari cercuați au băgat mâna în lada averei județului. Destituirile curge cheie. In adevĕr administrația maghiară are nevoie de multă îndreptare pen­tru ca să nu compromită cu totul țara. Din parlamentul prusian Luni s’a închis sesiunea ordinară a parlamentului prusian. In ședința din urmă a camerei de sus, deputatul polonez Koscielsky a rostit un discurs care a făcut sen­sația. El a zis, criticând guvernul: «Nu veți putea să ne stârpiți, e­­conomices ce puteți să ne ruinați, dar ca națiune nici vădată. Reți fa­ceți că înstrăinați pe poloni de ger­mani. Dar trebue să va spunem un lucru: Când veți extirpa pe poloni, nu ne veți nimici încă , acolo unde polonii vor înceta, încep Slavii. Nu cred ca Prusia să aibă interes a lovi în simțul de naționalitate al poloni­lor, căci tocmai acesta este simțul cel mai puternic ce -l face să re­­siste­­nță ademenirilor. Cred că a­­tât pentru Prusia cât și pentru în­­trega monarh­iă germană, nu este bine ca în fața furtunei ce se apro­­pie polonezii să fie înstrăinați de germani prin procedeele ce guvernul le întrebuințază față cu el. «Guvernul prusian nu va putea să răspundă mai bine nedreptăților și apăsărilor ce se fac în provinciile polone de la Marea Baltică, de­cât recunoscând legitimitatea ideei de na­țiune polonă. Acesta mai mult i-ar ține strânși legați pe poloni de ger­mani decât ori­ce lanț greu și aspru sub care d’alt­fel gem aZi toți polonii.» Discursul acesta a produs cu atât mai mare sensație cu cât deputatul polon este amicul cel mai intim al comitelui Bismarck. La acest discurs a răspuns d-nul Kleist-Retzov, rece din sâmă afară, și care între altele a zis că polonii să rămână în pace și resignați acolo unde i-a pus sorta și să nu crădă că prin agitările lor vor putea îm­piedica pe germani în progresul lor. I­ae peste munți Reprodusesem în luna trecută, după Gazeta Transilvaniei, ordinul prin care faimosul șovinist cornitele Banffy, prefect la Bistrița nu ordona nici mai mult nici mai puțin învă­țătorilor Români, de­cât ca aceștia să nu mai propună studiul istoriei în școlă și să-și dea totă silința ca elevii școlelor primare graniceresci să învețe limba unguresca. Acest ordin a fost înaintat d’a dreptul comitetului, administrativ al fondurilor. Confrații noștri de la Brașov se plâng acum, și cu drept cuvânt, că comitetul, și’n general Năsăudenii n’au făcut nici un pas serios spre a se apăra contra ilegalei și despo­ticei precederi a pașel maghiar. Ne mirăm de acesta. Fi­vor Năsăudenii atât de răi ro­mâni în­cât să nu-și facă nici cea mai sacră datoriă? * Pe când ceangăii mor pe drumuri de mizerie, pe când pe fie­care an zeci de mii de maghiari iau lumea în cap pentru că nu pot trăi în țara lor, pe când cel mai mare și răspândit Ziar maghiar, Egyetértés Zice că Un­garia este un fel de Eldorado pentru hoți și pungași, atâtea hoții și dela­pidări de bani publici se fac în Un­garia, pe când foile de la Cluj, me­tropola Kulturegyletului, strig pe tote tonurile că tinerețea din Cluj se de­­moraliseză și cade din Zi în Zi, pe a­­tunci,districtul unguresc Ciongrad vo­­tâtă din bugetul séu 2000 florini pentru fondul Kultur egyletului. Bine o mai învârtesc și ungurii. * Poimâne societatea română din Cluj va do­uă serbare, petrecere de varo împreunată cu representațiuni teatrale, în favorul reuniunei femei­lor române ce este pe cale de a se înființa. Noi felicităm pe românii Clujeni pentru întreprinderea ce o fac în in­teresul causei naționale. Numai așa vor putea ține pept­icultul eguletului. * Luminătorul din Temișidia scrie urmatorele cu privire la a patra a­­niversare a morții fondatorului Ro­m­­anului: «In 20 Aprile cu a patra aniver­sare a morței marelui democrat, de­can al Ziaristicei române, C. A. Ro­­setti. „Zliarul fundat de dânsul, Bornă­­nulă, celebră acastă aniversare prin­­tr’un­ număr escepțional, în care sunt reproduse mai multe articole ale lui C. A. Rosetti. «In capul foiei se afla reprodusă u­ litografie alegorică, din 1848, represintând spânzurarea regimului muscalo-boeresc. —­­ ■ .—MM«,»«—A-------------I

Next