Romanulu, iunie 1889 (Anul 33)
1889-06-01
ANUL AL XXXHI-LE Y'Disece, si ve.puie A N U N C I U II I IO baut Linia de 80 litere, petit pagina IV................ beito „ „ „ „ UI............2 let — ii hiaerțiuin și reclame pagina 111 ți IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la adralnistrațiunea (Jirutrlut. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-uie, 8, Place de la Bourse LA V1KNA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maaes). LA FRANCPOET, S. M. la — Cl, L. Danbe et C-nie, pentru Germania, Belgia. Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refusfi — ESEMPLARUL Igj BAN REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA DOAMNEI No. 2. Fundatore: C. A. ROSETTI Directore ; VJJSÎTILA 0. A. ROSETTI 8UGURES01,31 FLORAR Camera continuă cu votarea bugetelor. In discuțiune este tot bugetul ministerului de interne. Ședința de ieri a ținut peng la orele 10 din nupte, și guvernamentalii au fost cu totul stăpâni pe situațiune, căci oposițiunea nu era represintată decât numai prin vr’uă câțiva membrii. La un moment dat, Camera—deși lucra — era chiar necompletă, și oposițiunea nu numera decât vr’uă mai curece membrii! Și acesta pe când sunt in discuțiune bugetele, în privința cărora s’a ridicat un adevărată furtună și s’a dat naștere la atâtea incidente în sinul comisiunei bugetare ! Dar, unde erau ceialțî membrii din oposițiune și pentru ce lăsaseră deliberările Camerei la discrețiunea guvernamentalilor, cari, și de astă dată, erau cu toții la postul lor? Unde? vor întreba cu noi toți acei cari se intereseza de lucrările Parlamentului, și mai cu sema acei cari asistară ieri la ședința Camerei o întocmâ rn totul deschistati de celebi — ——--------------------------petrecute în sinul ei. Unde?... Seim că numai la Cameră, nu ! Nu ne putem explica acesta lipsă de la datoria lor a represintanților națiune!, și mărturisim că am remăs cu totul mâhniți de ceia ce am ve«jlut petrecându-se in ședința de ieri a Camerei, nu atât pentru atitudinea guvernamentalilor, cât pentru nepăsarea acelora cari n’au venit să iea parte la deliberările ei. Alegătorii,era sunt în drept să întrebe: Ce fel? Așa sciü represintanții națiunei să ’și facă datoria? Așa sciți diferitele grupări din oposițiune să se intereseze de punga i greî ? Și așa înțeleg ele că trebue să ’șî Indeplinesc rolul și să ’și exercite dreptul ce au In Represintațiunea națională? întrebările acestea sunt îndestul de grele și nu destul de acustare, pentru ca însemnătatea lor să nu potă scăpa nimenul din vedere. Cugete deci bine asupra lor acei ce’și au luat sarcina d’a represinta adevératele interese ale alegătorilor lor, și cred că au un rol de îndeplinit față cu situațiunea actuală. Au trecut deja <^ece cjile de când s’au întrunit Corpurile legiuitore, și până la sfârșitul sesiunei extraordinare, pentru care ele au fost convocate, nu mai sunt decât cinci zile. Va fi sau nu prelungită acesta sesiune ? Nu se im. Guvernul caută să rupă într’un fel și se sfârșască cât mai curând, atât cu votarea bugetelor, cât și cu votarea legilor financiare. De va putea să oprescá orice discuțiune și să înlăture ori ce piedică din partea oposițiunei—cum s’a întâmplat banicra în ședința de ieri a Camerei — lucrurile vor merge după placul său, adică el își va asigura, în cel mai scurt timp, atât votarea bugetelor, cât și votarea legilor financiare. Și nu ne-am mira câtuși de puțin ca să fie astfel, având în vedere diferitele procedări ale grupărilor din oposițiune și atitudinea neînțelesă ce păstrază unele din ele, atitudine care face ca orice acțiune comună să fie cu neputință. Totă cestiunea, după noi, stă aci: Oposițiunea, compusă din tote grupările din Cameră, voes ce ea sau nu se dea guvernului bugetele și legile financiare ? Déca voesce, atunci cestiunea este resolvată de sine; déca nu voesce, atunci nasce întrebarea : putea-va sé nu i le dea ? Pentru a răspunde la acesta întrebare, trebue mai ânteia să stim cari sunt puterile de cari dispune oposițiunea; și, în acesta privință, mărturisim că, ținând sema de modul cum diferitele grupări înțeleg a face oposițiune, de lipsa de orice acțiune comună între ele și de nepăsarea multora dintre membrii lor d’a veni să ’și facă datoria și a sta la postul lor,—mărturisim, <zicem, că guvernul câștiga din ce în ce mai mult terem și ’și asigură astfel mai mulți sorți de isbândă. Nu înțelegem pentru ce diferitele grupări din oposițiune nu văd acesta, și pentru ce așteptă până în momentul din urmă să se hotărască la u acțiune comună, daci cu adevărat sunt de acord că nu trebue să dea încrederea lor guvernului Lascar Catargiu. Almintielea, tote sforțările unora și altora nu se vor reduce decât la nisce simple hărțueli parlamentare, cari nu vor avea pentru oposițiune un alt resultat, decât acela de a slăbi puterile și de a o expune fară înfrângere sigură. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANUIUji Că broșură Roma, 29 Mai. Se nega că broșura «Italia, 1859—1889» ar fi opera ex-ministrului al afacerilor străine, d. Visconti-Venosta. Se considera de altmintrelea ca puțin seriosa și se crede că a fost tradusă din franțuzește. Manifestațiuni * Milan, 29 Mal Asta-sera, asociațiunile din oraș și oă mulțime imensa au făcut oă demonstrație strălucită In onorea regelui și a principelui de Neapoli cari au venit de la Monza. De la Senat Paris, 29 Mai Senatul a adoptat proiectul de lege asupra recrutării, menținând modificările pe cari Camera le respinsese. Nihiliști, Londra, 28 Mai. Se anunță din Petersburg Ziarului «Times» că poliția a descoperit mai multe societăți secrete care au ramificări în străinătate, și ale căror scop e de a organisa atentate în contra Țarului și a familiei imperiale. Grevele Berlin, 29 Mai Grevele din Westfalia au luat sfârșit-La Forbach, că soluțiune e improbabilă, căci greviștii cer să sporire de 30 la sută asupra salariilor, și administrațiunile nu oferă decât 15 la sută. Purtarea greviștilor e forte liniștita. Pretutindeni industria suferă de lipsa de cărbuni. Agitări Schlesivig, 29 Aprile. Redactorii fiarelor daneze au fost arestați pentru casa de propagandă separatistă. Esplorator Copenhaga, 29 Mai. Esploratorul norvegian Nansen se întorce în orașul său natal Bergen. Sosirea sa va fi serbată în oraș printr-u demonstrație navală. Acest călător are 26 de ani. El a fost decorat cu ordinul Danebrog. La recepțiunea ce i s’a făcut aci, principele regal i-a ridicat un toast. Cârciuma Românască Paris, 29 Maiü D. George Bibescu a oferit în timpul isterei un mare prânz în cârciuma rora. Edițiunea de dimineță néseu. Printre invitați figurau miniștrii, președinții Camerei și Senatului și alte notabilități. Paris, 30 Mai. La prânzul oferit, de ministrul de comerț comisarilor români al Esposiției, d Tirard, președintele consiliului a mulțumit acestora din urma. El e convins,fise el, ca din acesta manifestație pacinică va naște era împăciuirii și chiar unirea națiunelor străine cu Francia. D. Tisza și Szilágyi Budapesta, 30 Mai. țiarele arată că discursul-programă al ministrului justiției, d. Szilagyi a fost obiectul aplauzelor demonstrative din partea opoziției pe când partidul guvernamental a tăcut. Partizanii ministeriali n’au manifestat ministrului consimțimântul lor, decât numai atunci când acesta vorbea de înțelegerea între densul și d. Tisza. Se crede câ raporturile ce există actualmente între președintele Consiliului și d. Sszlagyi, n’ar putea fi de lungă durată. Serbare Sofia, 30 Mai. Ar fi e <fiua onomastică a principelui Ferdinand. In reversatul zorilor s’a tras o salva de artilerie. In timpul dimineței principele a trecut în revistă 6000 de ómeni, din diferitele arme. Artileria a eșit forte bine. Un Te-Deum s’a cântat în urmă în mijlocul taberei, apoi s’a procedat la promoțiunea cadeților carei din școla militară. La 11 ore, miniștrii, președintele Camerei, șefii diferitelor partide credințe și înalții funcționari au fost primiți la palat, la unu banchet oferit principel di de către regimentul de artilerie! Séra prânz, și recepțiune la palat. Orașul e pavoasat. Séra iluminații. Agenția Havas. AMINTIRI ISTORICE WINTERHALDER LOCUINȚA LEA Tovarășul a murit ! Cel pe care din copilărie ne deprinsesemja’l numi tovarâș, s’a stins la Krintzendorf lângă Viena, la 14 (26) Maiu 1889 în al 82-lea an al etății sale. Tovarăș al lui C. A. Rosetti a fost el în tinerețea sa, tovarășul a fost ca librar, tovarăș ca tipograf, tovarăș ca redactor al Pruncului Român, tovarăș la Românila, tovarăși In conspirațiuni și în esiliu, tovarăș de durere și de fericire. Tovarăș a fost pentru soția lui Rosetti, tovarăș a rămas penă la morte pentru noi toți. Când resimțeam uă durere séu uă fericire, gândul îndată ni se îndrepta către Tovarăș, și el la rândul său, când uă nenorocire ne iubea, prima gândire ce avea era acea de a ne trimite să mângâere spre a alina durerea nostră. Tovarăș pentru noi, Enric Winterhalder pentru ceilalți, Contimporanul pentru cititorii Românului, el a remas un amic devotat, un bun român, un colaborator credincios. „Lacrimile méneca, ne scria el aflând mortea lui C. A. Rosetti, nu mai pot continua. Credem c énse, iubite Vintila, că câte file voiu mai avea nu voiu înceta d’afte iubit și s’a ținut de vorbă, ne a iubit pe toți, a iubit Românulit. Rolul care l’a jucat Winterhalder în literatura și în afacerile nóstre naționale, ne face a consacra ua pagina din amintirile nosre, acestui amic, acestui român. L’am revenit pentru ultima oră în 1887 când mă dusei la Viena. El locuia atunci la Kritzendorf, de unde supt pseudonimul Contimporanul trimetea Românului corespondințe, traduceri, cronice, din care unele aparură supt, pseudonimul W... holder, și alte multe scrieri fără nici uă semnatură. Vom reaminti ar fi următórele rânduri, ce scrisei atunci, privitóre la vizita ce îl făcui : „îndată ce sosii la Viena înșciințai pe vechiul prieten al Românului despre sosirea mea și exprimai dorința de a’le vedea. «Mă pregăteam sa plec la gară spre a mă îndrepta către Kritzendorf, când primii urmâtorea telegramă. Kritzendorf 25 August. Mâine Vineri după 9 ore, voi veni să te vi la hotel aducând tabloul Winterhalder. In numele poporului român DREPTATE ȘI FRĂȚIE Guvernul provisoriat D-ni( Enric Winterhalder și C. Rosenthal 1) au cerut de la subt iscăliții a fi primiți între cetățeni și a li se acorda indigenatul, a cărora cerere supuindu-se acelui guvern, este 1) Rosenthal din causa iubirei ce avea pentru C. A. Rosetti, cerând a deveni român, numele amui* cuiul siu, Constantin, lepălându-se de al soS Daniel Mi*« •** SAMBATA, 1 IUNIU (20 MAI st. v.) 1889 SiUmineză-te și vei fi. <^W Capitală și ABONAMENTE districte, un an 48 lei; sése luni 24 lei; droi luni 12 lei; u.î lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ÎN ROMANIA, la admministrațiunea Ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place da la Bourse, LA VIENA, la d. 15. G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0 ) 16, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — «Vineri la 9 ore dimineța ni se deschise ușa și Contimporanul având un tablou supt braț intra în odaia mea. Tabloul era lucrat de Rosenthal, acel martir al revoluțiunei române, care a fost ucis în chinuri pentru ea, de către Austriacii. «El a fost lucrat pe la 1850. Rosenthal îmbrăcat într’un blusă verde sta în fund fumând uă lulea; la drepta stă pe un scaun roșul C. A. Rosetti, având în brațe pe fetița sea în vârstă de 2 ani, iar la stânga domna Rosetti ținând în brațe pe fiul ei Mircea, care abea avea câteva luni; d’asupra lor este tabloul libertății cel legat prin testament de Rosetti, Museului Național. Rosetti deși forte tânăr semana mult cu fotografiile din timpul din urmă, și oricine -l pate recunosce. «După ce vorbirăm mult de trecut și de present o pornirăm împreună spre Kritzendorf. «Drumul este dintre cele mai frumose și posițiunile forte pitoresci. Luând calea ferată la Frantz-Joseph-Bahn ne oprirăm după 10 minute la Nussdorf și de acolo ne urcarăm pe calea ferată ,sistem Righi, pe muntele Kalemberg, unde prânzicăm: «Călătoria este dintre cele mai plăcute și interesante. Drumul de fier urcă pe un drum șerpuit, străbate uă frumosă pădure, în mare parte de stejar și după înălțime zăresc Viena și Dunărea care se depărteză din ce în ce mai mult. „La 3 ore scoborând din înălțime, drăși cu trenul sistem Righi, în vale reluarâm trenul ordinar care ne lăsă la 4 ore la Kritzendorf. In față de gară se află uă portiță roșie, la polele unui deal; d’asupra este uă căsuță care pare a fi atârnată d’asupra capului nostru. Acolo șade Contimporanul: «Ne îndrumarăm pe uă potecuță care șerpuind te duce sus. La drepta și la stânga un zid de verdefa o încingea. *Dirijifă’ Keibe»", UGpu î« gasunosee pe Winterhalder ne eși înainte și ni se făcură primire, care ar putea lesne face se’și piardă renumele vechia ospitalitate românesca. «Se durăm câtva pe uă terasă de unde mi se înfățișază cea mai frumosă priveliște, in fața grădiniței, d’asupra câtor-va frumoși brad! vedeai Dunărea in splendórea ei și un ostrov care o despărțea în două brațe. Ne urcarăm într’un chioșc de verde(a sădit pe uă costă din cele mai repede, unde privelișea era și mai frumos). «Nerebdător cerul a visita interiorul casei: «Douo odăițe și uă intrare. «La drepta sta d. și d-na Kerber, la stânga e odăița lui Winterhalder: «Un mic pat da fier, doua mese de lemn, câte-va scaune și uă canapea. «Pe mescióra pusă Intre doua ferestre sunt câteva cărți, Ziare și hârtie forte subțire, două culiare, unul de sticlă și altul de porțolană albastră. «Aci și pe acea hârtie subțire scrie Contimporanul corespondențele sale». In acea căsuță s’a stins amicul pe care îl plângem, prețiosul colaborator al Românului, tovarășul lui C. A. Rosetti, rugat a dhipzui și a da subt iscălitului poruncă de urmare. Salutare și frăție Ministrul din nountru, N. Golescu. Șeful secției, Steriadi. No. 22. 1848 Iunie 18. IMSPAMENTENIREA LEA Winterhalder, deși strein prin nascere, servi în armata română pe când C. A. Rosetti era iuncăr și mai în urmă luără parte activă la mișcarea de regenerară a României din 1848. El rănase nedeslipit de amicii săi Rosetti, Golescu și Bratianu espunendu-se la tote primejdiile. Iubind România, prima sea grijă fa, când isbucai revoluțiunea, se cere a fi recunoscut ca cetaten român. In acesta privință găsim urmatorele două decrete ale guvernului din acea epocă : DREPTATE, FRĂȚIE In numele poporului Român GUVERNUL PROVISORIU Domnule Ministru. Fiindcă d. Enric Winterhalder locuesca de nouă sprezzece ani pământul Românesc. Fiindcă prin conduita sa în acest lung termen a știut să câștige stima și iubirea tuturor Românilor, fiind-că prin cunoscințele câ are de limba românésca, prin poesiile sale, pline de duliâță și de un adevărat amor pentru România, prin puternicele ajutore și jertfe chiar, ce a făcut pentru România, și pentru isbutirea revoluției nóstre, a dovedit că este unul din cei mai călduroși și adevărați fii ai României. Declarăm : Domnul Enric Winterhalder, a bine meritat de la patrie. Privind iarăși interesele României, și cererea ce ne-a făcut-o, primim naturalizarea sea, dându-I tóte drepturile de Român. Domnul ministru din mâuntru este rugat a îngriji de esecutarea acestui decret. Salutare și frăție. Membrii guvernului: Neofit Mitropolit al Ungro-Vlahiei, C. A. Rosetti, St. Golescu, A. G. Golescu, I. C. Brătianu. 1Q.L _____ ro . iunie .«1 *" In numărul viitor vom vorbi despre scrierile lui Winterhalder. BULETIN PARLAMENTAR CAMERA Ședința din ziua de 18 (30) Mai 1882. Ședința se deschide la orele 1 și un sfert sub președinția d-lui Ilariu Isvoranu, fiind prezenți 100 d-nil deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunele respective. D. Menelas Gehrmann, respunde unor acusațiuni ce i s’a adresat de d. Catargiu, pentru suma ce s’a regulat a se plăti după convenție, comitetului de administrație Lemberg-Gernăuți-Iași, cu ocasiunea votărei creditului pentru acea sumă, când a <fis ca descoperă la fiece moment nici datorii și dă peste credite ce nu’au să se mai sfârșască. D-sa afirmă câ creditul necesar a fost deja la timp cerut de d-masa, de pe când era încă ministru, și actualul guvern n'avea decât a susține acel proect, d-nul Lahovary a presentat un alt proect, deși nu e vinovat d-sa. I. Gh. Vernescu, recunosce că d. Al. Lahovary, actualul ministru de externe s’a grăbit a cere din nou acel credit. D. Christu Negoescu, arată cu acesta scasiune că în fața proectului conservator pur, pentru modificarea tarifului autonom s’a ridicat că protestare unanimă în tótatora și speră că tot așa va fi în corpurile legiuitore. Tot uădată, d. Negoescu, presintă uă petițiune a mai multor comercianți din Proesci, cari protestă în contra acestui proect. D.Gh. Vernescu ,face ca nu trebue să se discrediteze acel proect mai înainte de a veni în discuția camerei. D. Chr. Negoescu, interpeleza pe[d-nn ministru de finance, deci a consultat camerele de comerciu din țară,—conform legei —când a presentat acel proect de lege (Aplause). Se intră în ordinea filei. La ordinea filei urmarea discuției asupra bugetului ministerului dejinterne. Se voteza fără nici uă discuție art. 35, in care e cuprins tratamentul personalului telegrafo-postal. Se voteza apoi fără discuție art. 36—42 de la material. La art. 43, relativ la reparații de linii telegrafice, d. Theodorescu propune a se reduce cifra preventuri de 75.000 lei la 10.000 lei. D. Catargiu, rega camera a menține suma de 75 mii lei. Comitetul delegaților consultat, respinge amendamentul dlui Ch. Dem. Theodorescu. Pus la vot, amendamentul se respinge. Se pune la vot articolul 43 și se primește. Se voteza fără discuție art. 44. Se ia în discuție art. 45, relativ la poșta rurală. D. Dobrescu-Argeș cere a se spori suma, căci ea e minima față cu cea din trecut. Propune un amendament în acest sens. D. L. Catargiu, fâgâduește că în sesiunea viitare va aduce un proect de lege în cameră pentru îmbunătățirea poștei rurale. D. Dobrescu își retrage amendamentul. Se voteza art. 45-46. La art. 47, d. Gh. Dem. Theodoresu, propune a reduce la 2000 lei, suma pre Yeijuta pentru cheltueli «neprevăzute». Se respinge acest amendament. Se voteza apoi fără discuție art. 47-57. Se citește cap. V, § 1, despre personal. D. Mihail Cara-Costea, propune a se restabili leafa directorului și a sub-directorului, după vechiul buget. D. Dr. Atanasescu propune o altă modificare în sens ca se se restabilesca șeful de statistică: să se suprime în același timp și posturile a 4 gardieni. D. M. Cogălniceanu, cere a se reînființa tóte posturile, suprimate de comisia bugetară. Regretă ca se fac economii acolo unde nu trebue. D. Lazăr Nicolescu-Voistineanu, ruga camera a nu se discuta pe articole bugetul, căci în asemenea cas ar trebui peste 700 de zile și tot nu va lua un sfârșit discuțiunea. (Ilaritate). Cere deci a se închide discuțiunea. Pusă la vot, discuțiunea se închide. Se pune la vot paragraful cheltuelilor de la direcția generală a penitenciarelor. Se dă citire paragrafului relativ la personalul penitenciarelor din seru. luii D. Gh. Paladßj ia cuvântul și vorbește de misiunea directorilor de penitenciare. Arată care e rolul actualilor directori și acela care în adevăr trebue să fie pice că în loc să lasă corigiați osendifii, ese cu defecte și mai mari, căci directorii nu’și bat capul mult cu denșii, ci îl lasă în voia lor. Propune deci a se reorganisa într’un mod radical penitenciarele, și deci ministrul de interne nu pate s’o facă, atunci să le treacă la departamentul de justiție. (Aplause prelungite). D. Lascar Catarg, zice că am progres forte mult, căci in loc de moș, cum pă iala miîncos, și fără aer, avem acuma slavă domnului penitenciare cu totul schimbate și sistematice aranjate. Ce-i dreptul ele lasă încă mult de dorit. De asemenea și regulamentele nu se păzesc, dar am dat ordin, in urma inspecției mele, ca ele se fie aplicate. Primul ministru, urmând cu discuția Zice ca la tomna va presinta un proect de lege pentru reorganisarea penitenciarelor și până atunci rugă a se vota cum este în buget. Discuția se închide § «personalului», pus la vot, se adopta de Cameră. Se voteza apoi sumele prevezute pentru ambulanțele penitenciarelor, pentru personalul atelierilor și pentru gardieni. Art. 59—61 de la «material» se voteza fără discuți. La art. 62 (relativ la reparație) comisia bugetară din 150.000 a redus, la 40.000 franci. D. Gh. Duca cere a se reînscrie suma de redusă de 40.000, căci suprimarea a fost făcută fără competință de comisia bugetară. Presinta și un amendament In acest sens. D. Ion Lahovary cere a se menține lucrarea comisiunei. Comitetul delegaților respinge acest amendament. D. Ion Nădejde, prezintă un amendament, dar președintele zice că nu e depus la timp, deci nu i se dă cuvântul. D. Ion Nădejde protesteza. Se pune la vot cu bile amendamentul d-lui Duca. Resultatul votului. Votanți..................... . 100 Bile negre contra . . 69 Bile albe pentru. . . 31 Deci amendamentul a fost respins. Art. 63-65 se voteza, cum au fost l’eviluite de comisia bugetară. La arc. 66, d. Al. Marghiloman, propune și susține un amendament, prin care cere a se mai adăuga suma de 20.000 lei, pe lângă suma alocată de comisiune, spre a se putea duce arestantul la locul de unde este, căci când ese, n’are nici un ban. Comitetul delegaților respinge acest amendament. Amendamentul se pune apoi la vot cu bile. Resultatul votului Votanți . .... 91 Bile albe pentru . . 37 Bile negre contra . 60 Deci amendamentul s’a respins. Se discuta apoi bugetul serviciului sanitar. D. Dr. Athanasescu luând cuvântul Z« că starea sanitară a salonului e forte prost Țeranul e bântuit de uă mulțime de ,bo bietul sătean e decimat de sifilis, de pilagru, de paludism, etc. D-rul Sergiu, printr’un raport al séu, a arătat ca sunt aprape 10 mii de pelagroși în tota țara, un mor relativ considerabil. Tot d-sea a constatat câ numai mizeria e causa pelagri căci țăranii neavând ce mânca, se hrâne cu porumb stricat, bine înțeles decâ fie și pe acesta.