Romanulu, septembrie 1889 (Anul 33)

1889-09-15

etul Constanța, pe anul financiar 1889— 890, votat de consiliul general al judetu­­ui in ședința sea de la 9 August 1889, după cum urmeza: Lei 4,060, se ia de la cap. II, § 1, art. 8, și se adaoga la cap. IV, § 1, art. 12, «pentru plata sefilor a 10 cantonieri a câte 50 lei pe luna și a unui șef cantonier a 80 lei pe luna>. Ministerul agriculturei, industriei, co­mercialul și domeniilor Jurnalul consiliului de miniștri prin care s’a numit d. Mihail Săvoiu in funcțiunea de director al târgului de rîmâtori de la Severin, în locul d-lui C. Savoiu, care s’a numit in funcțiunea de director al târgu­lui de vite de la Constanța, se aprobă: Ministerul de finance S-a aprobat jurnalul consiliului de mi­niștri, prin care d. Pompiliu Popescu a fost numit, cu titlul provisoriu, în func­țiunea de ajutor chimist clasa II la labo­­ratoriul de chimie al monetar­iei Statului și fabricei de timbre. Ministerul de justiție D. D. Pr. Georgescu, licențiat al facul­­taței juridice din Bucuresti, fost președinte la secția II corecționala a tribunalului Il­fov, este numit prim-grefier la acea inalta curte, în locul vacant. Sunt numiți: — D. G. M. Moisiu, licențiat al facultă­­ței juridice din Bucuresci, judecător al o­­colului Piatra, județul Neamtu. — D. Marin D. Vasilescu, licențiat al facultăței juridice din Bucuresci, judecător al ocolului Amaradia, județul Dolj. — D. Ion Dragomir Cernatescu, grefier la tribunalul Vâlcea. INSAMPLARILE pILEI j^Incendiu mare.— In naptea de 9 Au­gust a. c., de către necunoscuți făcători de rele, s’a pus foc la aria d-lor asociați Gherasim Danilate și Ilie Columbe, din co­muna Bogdanița, județul Tutova, arilându­­le un șura și un stog secara, un stog și un podina de grâu și uă șură cositură de orz, causându-le la pagiba ca de 10,000 lei. Tata acesta recolta e asigurata la so­cietatea Naționala. S’au luat măsuri pentru descoperirea și prinderea autorilor punerei acelui foc, înecați. — In z­iua de 22 August a. c., copilul Vasile, în vârsta de 9 ani, fiul vă­duvei Elena C. Roman, din comuna Con­­drachesci, județul Tecuciu, voind a trece la punte de peste pariu, pe timp de plec,­­și-a pierdut echilibrul și, ca tjend în pariu, s’a înecat. Cadavrul s’a găsit la ua dis­tanța ca de 400 metri de locul unde a cânjat. Accident.—In d Jumi de 26 August a. c., locuitorul Mihail Dragu, veteran de la 1848, din comuna Ghergheni, județul Dâmbovița, care este surd, a fost lovit de trenul acce­­lerat, ce trecea spre Bucuresci, la cap, la falca stânga și la bază. Pacientul s’a tri­mis în cura spitalului, insa nu este tocmai in pericol. Atac de apoplexie.— In noptea de 80 August a. c., s’a găsit marta, in casa sa, femeia Safta Șerban Vișan, din comuna Țigănescu, județul Tecuciu. Facăndu-se au­topsie cadavrului, s’a constatat ca mortea a provenit In urma unui atac de apo­plexie. SOIRI ECONOMICE Operațiunile cerealelor, efectuate in portul Brăilei la 1 Septembre st. v. Fenii Hector. Libre­te. Observați un Gráü 600 59l/a 11. Magaz. » 1600 59>/4 10.60 » 3000 60 10.55 » » 1000 581/* 1025 * 1300 58 10.26 » 1900 59 »/, 10.60 2250 59 */, 10.60 \* 2000 59 j^.10.40 • 800 58 10.40 Caic » 1300 59»/, 10.80 g- » 5600 58i fa 10.25 '» 2350 59i/t 10.90 » 3400 58 9.90 , 9500 58 s/* 10.60 , 1525 58 10.40 $» , 1500 58 10. » Porumb 1300 58 6.52'/s » , 2000 58 '/„ 6.55 » » 2000 593/4 6.55 Magaz. V. P. Sassu. ^FELURIMI Sarcofage galo-romane, au găsit nisce sapatori de canale la Nimes, în Franda. Cosciugurile sunt lungi de 2 metri și 66 centimetri late. Pe unul se pote citi următorea inscripția : D­o­uă broșură politică, sub titlul «Tisza, seine Partei und seine Gegner“, a apărut la Viena. Broșura este scrisă de ziaristul Dr. Rothfeld. Cuprinsul broșurei apéruse mal nainte in Münchener Allgemeine Zeitung. A T T J A E P NAE OP EKé DESPOs Jack spintecătorul, despre care nu se vorbise de vreme mai Îndelungata, iar a început sa bage grota în locuitorii Londrei. Iar s’a găsit, sub viaductul din Witte­­chapel, cadavrul spintecat și mutilat al u­­nei femei, care se presupune a fi un pro­stituată. Capul și mâinile au fost tăiate, și tot abdomeniul spintecat. Sergentul spune ca în noptea când s’a comis asasinatul la fie­care sfert de ora se plimba pe lângă locul unde asasinatul s’a sevârșit și nu a observat nimic, cu tote ca pentru ca Jack să fi putut face tote acele­ i a trebuit uă oră. Un sat acoperit de lavă.­Din Erzerum se scrie ca satul din apropiere, Kantorik a ajuns sorta orașelor Herculanum și Pompei. Acest sat, care numara 215 locuitori este așezat la polele vulcanului Ciarot- Dagli. In luna trecuta locuitorii autjirâ în inte­riorul muntelui un sgomot, din care causa el se speriarâ și voira sâ pârâiascâ locu­ințele lor. Dar înainte de a putea face asta, erupția vulcanului începu. Ca parte a muntelui împreuna cu marea cantitate de lava ca<su asupra satului și ’1 acoperi cu locuitorii și case cu tot. Nimeni n’a scâpat.­­ Lava curgea cu atâta putere, în­cât a luat în cursul el stânei mari de petru. Pânâ la o­ întindere de 8 kilometri lărgime te­ritoriul este acoperit cu un strat de lavă de 10 metri înalt. v INFORM­AȚIUNI D. Deșliu, prefect al județului Co­­vurlui­, după ce a fost primit în au­diență de d. ministru de interne, a plecat îndărăt cu trenul de éri sera la Galați, spre a fi față la deschi­derea consiliului județian. —x— Decanul corpului advocaților din județul Ilfov, ne cere să înseram, că din erore tresându­se­­ ziua de 10 Sep­tembre pentru întrunirea d-lor ad­vocați, spre a lua cunoșcință de o­­perațiunile consiliului, d-nii advocați sunt rugați a se întruni Vineri, 8 Septembre 1889, ora 1 p. m., în sala de audiențe a secției I a curtei de apel din Bucureșci, spre a asista la darea de semn ce o va face d. Petru Grădișteanu, conform regula­mentului. Afacerea Danu-Enacovici, care a făcut atâta zgomot și a impresionat așa de mult publicul botoșanean, s’a înfățișat pentru întâia dată înaintea Tribunalului de acolo, pra 1 Sep­tembre. —X­­­D. Dinescu, sub-șef în direcția vă­milor, din ministerul de finanțe, se află actualmente în Brăila, delegat de ministerul de finance, a se duce acolo, spre a constata abuzurile, ce s’ar fi comis la vama din acel oraș în ce cea ce privesce lacsările măr­furilor și contrabandele. ---------­Corespondentul nostru din Galați ne comunică că Procurorul de curte din acel oraș, și-a trimes erl demi­­siunea, d-lui ministru de justiție. D. Orleanu se retrage din magis­tratură, spre a se ocupa cu avoca­tura. —x— D. P. Ionescu, procuror general pe lângă curtea de apel din Galați, a ros­tit discursul de deschidere, cu oca­­ziunea noului an judecătoresc. ----X---­Patriotul este numele unui m­on­d fiar liberal disident ce a început să apară în Brăila. «In scopul de a asigura țarei un viitor prin realisarea programului bazat pe prin­cipii curat liberale, spune numitul ciliar în profesia s­a de credința, aceiași campanie de lupta vom deschide atât liberalilor cari au deviat de la principiile liberale, ce au servit de prim factor la constituirea Statu­lui nostru, până ce un purificare tăcută în sânul lor va arunca afara, pe toți aceia care au compromis partidul și programul de guvernământ,­cât și reacțiunil aflate la guvern fârâ încrederea națiunii, până ce se va înmormânta iarăși în grupa din care a eșit. Salutăm pe noul confrate brăilian și-l dorim și izbândă, întru reali­zarea scopului, ce și -a propus. —X— D-na Darelée, care se află actual­mente în Odessa, va sosi în Iași, unde va da vr’o câte­va representa­­țiuni. Un consiliu de miniștrii se va ține atlu­ după amază. Se vor discuta mai multe ches­tiuni ce sunt la ordinea­­ filei, de a­­semenea se va discuta numirea mai multor suprefecți. — X— ROMANULU 15 SEPTEMBRE Scrii diplomatice. Sunt permutați, unul în locul al­tuia, d. Ghica Grigorie Gr., actual secretar 1 de Legațiune la Constan­­tinopol, și d. Romalo Raul, actual secretar I, de Legațiune la Roma. ----X---­Marți 5 Septembre, se înfățișază înaintea înaltei Curți de casațiune, recursul intersectat de d. C. H. Op­­pler, în procesul ce-l are cu primă­ria capitalei. ----X---­D. Grigore Hulban, prefect al ju­­dețului Dorohoiu, obținând un con­cedii­ de 6 săptămâni, va pleca în străinătate. —x— D’abia ar fi încep a se judeca pro­cesele la diferitele instanțe judecăto­­resci din capitală. Mai mulți prefecți de județe au sosit în capitală. Dânșii au fost primiți în audiență orl de d. ministru de interne. ----X---­Trupa dramatică italiană sub di­recțiunea d-lui Ugo Gardini, din care se disting d-șirele Irina Gardini, un copilă de 6 ani și Desdemona, un copilă de 8 ani, va da prima repre­­sintațiune. Marți 5 Septembre 1889, cu piesa: Capriciul unui părinte, farsă brilantă. —x— Mâine Duminecă, uă nouă întru­nire publică, vor ține liberalii disi­denți la Bârlad. —x— M. S. Regina urmază băile de mare de la Domburg, cari vor lua sfârșit la 6 Septembre; apoi va face uă scurtă visită A. S. Principesei de Wied, de unde în urmă va fi silită a completa cura, cu tratamen­tul de masagiu cu doctorul Metzger, și a lua câte­va băi la­ Wiesbaden, spre a se restabili cu totul de du­rerile reumatismale ce a suferit. Ministerul agriculturei, aduce la cu­­noscința generală că comitetul vete­rinar central din Petersburg, a hotă­­rît de a subordona de aci înainte la ore­cari condițiuni intrarea vitelor, provenind din România în Basara­bia, spre a garanta acestă provincie de bólele epizolice. Vitele de specia bovină, de prove­­nință română, cari nu vor fi espe­­diate cu drumul de fier, nu vor pu­tea intra în Basarabia de­cât numai de vor fi destinate trebuințelor aces­tei provincii. In același timp, acele vite nu vor putea trece granița de­cât prin pantele urmatore: Lipcani, Ungheni și Oust-Pruid. Espectarea vitelor, de provenință română, în cele­alte provincii ale im­periului nu va fi autorizată de­cât dacă se va face cu drumul de fier și cu condițiunea ca vitele să nu fie puse în vagone înainte de stațiunile Ungheni sau Reni. —X---­D. general Tamara, care se află actualmente în Iași, caută a încheia contractele cu diferiții furnizori de hrană și furajit, necesare manevrelor. ---------­Libertatea din Botoșani, vorbind în ul­timul numar despre organisarea liberalilor conchide astfel: «In concluziune dar, singurele ei «lemente liberale cari se pot fuziona «pentru a forma un partid compact «și cu un program serios și unic, nu «sunt de­cât liberalii naționali, disi­­­denții și independenții. Nici liberalii­­«conservatori, nici radicalii, nu pot «intra în acestă fuziune». Telegrame Hanovra, 13 Septembre. Marele duce moștenitor al Rusiei a sosit și a fost primit la gara de împăratul care l’a sărutat de mai multe ori. Amândouă s’au urcat în trăsura deschisă pentru a merge la castel, unde împârâtesa a făcut marelui duce o primire plină de cordia­litate. Rorna, 14 Septembre. Pe când d. Crispi tăcea era la 6 ore și jumatate sâra o preumblare în trăsura în strada Caracciolo, un individ a asvârlit asupra lui doua pietre, din cari una l’a rănit la bărbie. Individul ares­at a declarat că se nu­mește Caparoli. E un elev architect. D. Crispi s’a întors acasă forte liniștit. Rana sea e de altminterea ușora. indignarea mulțimei era forte mare în contra acestui atentat. Bombay, 14 Septembre. Cu ocazia sârbâtorei Muharem, un con­flict la Rohtafi între Musulmani și Indieni, poliția a trebuit sa facă uz de armele sale. Prin urmare sunt mai mulți morți și ră­niți. E­femere de desordine din parteal musulmanilor din Delhi cari doresc sa rés­­bune insultele suferite de coreligionarii lor din Rohtak. Cea mai mare parte din prăviliile din Delhi sunt închise. Baris, 14 Septembrie. Dupa ua statistica oficiala, recolta grâ­ului dă pentru anul acesta 1.114 milione ectolitril. In 1888, ea a dat 987 milione.­­ Afișele bulangiste lipite în timpul nopții la Montmartre și rupte din ordinul d-lui Constans, cuprindea ultimul manifest al generalului Boulanger ca râspuns la re­chizitorul făcut în contra lui și apreciări injuriase în contra decisiunei înaltei curți. Afișatorii au fost arestați. Sofia. 14 Septembre. D. Bodi Vagent, diplomat al Serbiei, a presintat, în numele suveranului sau gu­vernului și Curții din Sofia mulțumiri pen­tru felicitările, ce s-au adresat cu ocazia cjilei regelui. Hanovra, 14 Septembrie. Parada ce a avut loc a fost forte stră­lucită. Împăratul era în mare ținuta de gene­ral. Imparatesa, calare, purta însemnele și culorile regimentului sau. Principele Albert a comandat în timpul defilării regimentelor din Brunswik, marele­­duce de Oldenburg, cornițele de Flandra, principele George de Lacsa, și cornițele Waldersee au comandat de asemenea pe ale lor. Ca mulțime enormă asista la parada, care a ținut trei ceasuri. Marele duce moștenitor al Rusiei, îm­brăcat in uniforma regimentului său de hu­sari cu ordinul de husari cu cordonul Vul­turului Negru, a stat în timpul paradei la stânga împăratului, împăratul­­ și-a conferit titlul de șef al ân­teiulu regiment de ulani hanovneni și a conferit regimentului No. 13 de împușcâ­­tori hanovneni numele de principele Al­bert de Prusia. Budapesta, 14 Septembre. ț­azele din tóte părțile se ocupa forte mult de Gestiunea încoronării împăratului Franț Josef ca rege al Bohemiei. Nemzet crede ca salvarea continua în ță­rile austriace ar putea fi de natură a sdrun­cina dualismul. Paris, 14 Septembre. In proclamațiunea sea adresată alegă­torilor din Montmartre, generalul Boulan­ger repeta ca voiesce revizuirea. El zice că oportuniștii conduc Francia în abis, dar că densul și partizanii sâi o vor împiedica de a cădea în abis. Proclamația se termină prin cuvintele «Trăiască Republica !» La Belleville, afișarea proclamației elec­torale a d-lui Rochefort s-a făcut farâ pie­dică. Atena, 14 Septembre. Foile oficiase blameza severitatea desfă­șurată de Șakir-Pașa în contra șefilor cre­­teni. Ele cred ca Porta a recurs la niște mijloce detestabile pentru a ajunge la o pacificare durabilă. Condamnările pronunțate de curtea mar­țiala au produs la Atena un efect dureros, o amnistie generală ar fi fost mai eficace. Berlin, 14 Septembre. Știrile răspândite în­­ fiarele străine asu­pra relei stau a sanataței principelui de Bismarck, sunt neîntemeiate. Cancelarul suferă, este adevărat, de o inflamație a bâșicei, ceia ce-l împiedică de a umbla, dar în­colo e forte bine. Belgrad, 14 Septembre. Dupa raporturile oficiale, tesaurul a per­ces asupra rămășiței impositelor pentru anii 1885—1888 o sumă de două milione de franci. Agenția Română Havas. BULETIN METEOROLOGIC 1889 12 Septembre Bucuresci senin 17 » Slatina nor «12» Alexmdria senin 10 » Galați senin 11 » Bacău nor 14 « Giucgiu senin 14 » Bârlad » 15 » Higî variat. 15 «­ Botoșani » 14 » Iajl » 14 * Brăila variat 14 » Măgur­­l senin 12 « B.z­it­nor 19 » Mangalia senin 18 » Cilăragî senin 15 » Petra nor 14 5 . Ca aeal „ i6 » Pitesci nor 16^» O.­Lung c 20 » Pluescî senin 18 » Constanța „ 14 » R.­Sărat » 20 _» Craiova « 12 » lt.­Vâlcii nor 114 » Dorohoii nor 15 » Roman » „16 » Drăgășani sinii 17 » Severin ^ „ 16 » Focșaní nor 14 „ sinaia „ 14 » BIBLIOGRAFI A eșit de sub presă edițiunea a doua din Sintaxa Română, pentru cursul se­cundar elaborată de d. I. Manliu. Acesta ediție cuprinde mai multe îmbunătățiri și adaose, ca teoria punctuațiunei, forte pe larg expuse și însoțită de o­ mulțime de exemple din autorii români, tabele de pro­­posițiuni, frasa, etc., teoria și exemple de frase amplificate, modele de analiza gra­maticale și sintactice, etc. * A apărut în editura tipo­ litografiei Dor. p. Cucu, bulevardul Elisabeta. 8. Noul co­dice de comerciu­ al Romăniei, comentat sub fie­care articol și adnotat cu articolele corespunzătore din cele­l­alte codice ro­mâne și din codicele de comerciu italian, francez, german și belgian, urmat de re­gulamentul pentru aplicațiunea sa, de un supliment de legi și regulam, comerț etc., pentru usul magistraților, advocaților și comercianților de Ion G. Poienaru-Bordea, deputat, unul din raportorii noului codice de comercia, advocat și Vasile A. Vineș, doctor in drept de la facultatea din Pa­ris, advocat. Un volum portativ de 620 pag., prețul 5 lei broșat și 6 lei cartonat. De venerare la tote librăriile din țara. Manual de poetică română de IONNESCU GION Carte aprobată de onor, ministerial cultelor și instrucțiunei publice pen­tru licee și alte institute de cultură. Depositul general la librăria So­­cec, Bucuresci, calea Victoriei, unde se pot adresa și d-nii librari din provincie. Ministerul agriculturei, industriei, co­­merciului și domeniilor SERVICIUL APELOR MINERALE Publicațiune Se aduce la cunoșcință generală că serviciul îmbunătățirea apel de Cuciulata, pentru înlesnirea publicu­lui, cumpéra sticlele gole cu preț de 20 bani bucata pentru cele predate in gara R.­Vâlcea, și 15 bani pen­tru cele predate în Bucuresci la ser­viciul central. Aceste sticle nu se primesc, de­cât în să a fi de 25—50 bine împa­chetate. DE ÎNCHIRIAT De la Sf. Dumitru, casele în care se afla redacția și tipografia Româ­nului, 2 strada Domnei și Calea Vic­toriei 16 . Compuse din 5 camere mari, un salon, un sală, dependințe compuse din 6 camere și un mare atelier, uă pimniță mare și două mici, gradină mare și curte, gaz, instalațiune pen­tru apă etc. Licitațiunea pentru închirierea a­­cestor case se va ține la ministerul Domentilor, Calea Victoriei No. 3 la 12 Septembre, la 12 ore din a fi. Garanția provisorie ce concurenții au a depune, spre a fi admiși la li­citație, va fi de 1250 lei în nume­rar sau efecte publice garantate de Stat. Apartamentul se pute visita in tote­­ filele de la orele 1—5, Institutul C. Troteanu Strada Sf. Ioan Nou. 35 și Mumulari 28 (Jignița). Concursurile din acest institut vor reîncepe la 4 Septembre viitor. Pentru ori­ce informațiuni a se adresa la direcțiunea institutull de la 8—11 a.m. și de la 2—5 p.m. Direcțiunea asilului Elena Domna are onore a informa părinții, care au copilele în acest institut, cu cursu­rile începând la 7 Septembre, copi­lele trebuesc tote internate pene la data indicată; or elevele supuse la esamenul de corigență, care nu s’ar fi presentat pene la 7 Septembre vor fi considerate ca retrase. Institutul elvețian de fete Bucuresci, strada Pitar Moșu , No. 1) Interne Lei 1200 pe an Semi-interne » 600 » Esterne » 400 » Nu se mai póte primi de­cât încă două interne, cele­l­alte locuri de in­ternat fiind deja ocupate. &IT>w.»mCT&Rr»«iaan­a OTjiTafCIT.KR­ a«aiaa»^ Un bun comptabil cunoscând și co­­respondința în limbele română, fran­cesă și germană, caută un loc în provincie sau în capitală, unde să fie ocupat în permanență, sau câte­va ore numai. Pentru informațiuni a se adresa la redacțiunea acestui efiar, sub ini­țialele L. B. 631 INSTITUTUL DE FETE „EDUCAȚIUNEA ROMANA“ sub direcțiuunea d-nel E. Manliű 120, Calea Moșilor, 120 Direcțiunea acestui institut are onore a aduce la cunoscință părinților de familie ca pe lângă edificiul, de care dispunea în trecut, a mai construit încă trei alte de­pendințe pentru dormitore, clase, infir­mări, sale de recreație etc. și a reparat ra­dical pe cele vechi. A introdus apa în tot localul, instalând bal pentru eleve, a pre­făcut curtea în gradina, așa că pe viitor acest institut nu va mai lasa nimic de do­rit nici din punctul de vedere al igienei. Cur­surile primare, liceale și cele de ex­ternat vor începe în mod irevocabil între 10 și 15 Septembre, înscrierile se pot face în fie­care d­ in cancelaria institutului, de unde se pot lua tote informațiunile nece­sare. Directare : Elisa Manii­u. Director de studii: I. Manliu. Esența de Santal Nici unda a vr’un medicament nu avuse un succes ca acela al Santalului Midy, o­­meni tineri, ei înșiși sunt propagatorii lui neobosiți , caci cum pot fi ei îmboldiți să ia mereu balsam de copaia sau să-și faca infecțiuni, fara a avea nădejde la un vin­decare repede, pe câta vreme cu­vântului Midu, isbânda e sigura in timp de 48 ore. Numele inventatorului pus pe fie­care cap­sula, garanteza curățenia santalului, cea mai buna băutură dietetica și reco­­litare în cas de bâle de stomac și catar al intestinelor, bóle de rinichi și bășica udului e recomandată de medici cel mai escelenți ca un mijloc esențial de sprijin în timpul curei de Karlsbad In alte bâi precum și un cură posteriora după în­trebuințarea acestor băi. Heinrich Mattonni, Karlsbad și Viena C­URSUL pILEI BURSA BUCURESCI 12 Septembre—4 ore p. m. Casa Dltim Renta rom. per. 1875 5°|0 . 98 —------­ Renta română amort. 5 “|0 . 98 — — » (Schuldverschreib) . — — — Oblig, de Stat 0. F. R. 6°|0 .-------------------­Renta rom. (Rur, conv.) 6°[0 . 101 8/* -«■ — imprumutul Municipal 5 ° 1 6 . 87 — — Scrisuri func. rurale 7 ° 1 0.­­ 102 V*-----­Scrisuri func. rurale 5•/„ , 96 */• — Idem urbane 7­­0 • • • ■ 102 V« — — » 6"/, .... 101 --------------­» 5 °/, .... 92 —------­Banca Naț­ (­5001. vărs într.)----------------— Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs)--------------- — Soc­ d’Asig. Naț. (200 1. vărs.)------_ Prima Soc. rom. de reasig. -------_ _ Soc. r. de con. (250 1. vărs) 250 — __— Obl. Casei Pensiunilor. . . 252 — _ — Agio........................................................ — Schimb Londra 3 luni . . . . --------------_ a cek........................ — — _ _ Paris 3 luni _ a cek..... — — _ — Berlin 3 lunî................... — — _ a cek. . ..... TM ■ ■ — M­a cek........................ — — _ _ Agio........................ • -------— — BURSE STREINE Viesa 12 Septembre Napoleon de aur........................ . 9 50 Galbenul................................................ — — Imperial............................................ 10 76 Lira turcăscă............................. 10 80 Argintul contra hârtiei................... 100 — Ruble hârtie comptat ................... 123 85 Acțiuni credit anstalt........................ 305 35 Renta metalică 5 la șutam. . . . . — Renta Hărtie.............................. 83 50 .0 Renta aur ...................................... 99 60 SCHIMB. Londra la vedere.............................19 80 „ Paris la vedere.......................... 47 37 > Berlin la vedere......................... 58 47 » Amsterdam la vedere . . 99 — PARIS R­uta francesă 1 '/a­p “­.. . . . 104 60 Renta română 5 sută ...... 86 90 Renta romănă 6 la sută C. P. R. . . — 1-Credit mobiliar romăn........................ — — Împrumutul elen 1879 ........................ — —■ » 1831 cu cupon .... 470 r-Banca otomană....................... 433­12 Datoria turcescă ~ Loje turce................................. ......­SCHIMB. Londra la vedere. .... ~ — » Amsterdam 3 luni . . . . 206 31 » Berlin 3 luni........................... 122 — BERLIN Napoleon........................................... 16­2? Renta amort. 5 suta C. F. R. . . • 97 — Obligațiuni noul 6 suta........................ 105 80 împrumutul Oppenheim 8 °­» . . . . 10. 70 ! Rubla hârtie comptant ..... 212 65 I SCH MB. Londra 3 luni........................ 20 31 . » Paris 2 luni......................... 80­85 Am »serdaru 2 luni......................... 168 40

Next