Romanulu, octombrie 1889 (Anul 33)
1889-10-26
ANUL ALXXXIII-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV................................40 bani Utu °a aa „ DI....................2 lei „ lusertmnî și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianuluî. ÎN PARIS, la Havas, Latfite et O-nte, 8, Plaee de la Bourse LA V1ENA, ia d-aii Haasenste*» et Vogler, (Otto Maagai IN ELVEȚIA, la „ Din feriri cele alte direct la adsaiiiBtrațkmca — Scrisorile Refraneste se refusa — " Pe lângă Tipografia Românului instalându-se cu începere de la Sf. Dumitru un atelier de legătorie și localul actual ne mai fiind încăpător. Redacțiunea și Administrațiunea Românului, precum și atelierele nóstre de tipografie, stereotipie, galvanoplastie și legătorie de cărți, vor fi instalate în casele din strada Brezoianu No. 16 și 18, și strada Sf. Ionică No. 9. (In dosul teatrului Național). Grație îmbunătățirilor Introduse, Tipografia Românului este în posițiune se efectueze, în "condițiunile cele mai avantagiose, lucrările ce i se vor încredința de particulari și autorități, și Românulu apărând în modul cel mai repede, scrrile sale vor fi cele mai moi. Aducend acesta la cunoscința publicului și a corespondenților noștrii, îi rugăm ca cu începere de la 27 Octombre, se ne adreseze comandele și corespondințele lor, strada Brezoianu No. 16 și 18, și strada Sf. Ionică No. 9. BUCURESCI, 255 BRUMAR Ținta nóstra fiind interesul, bine înțeles, al majorității națiune, fără a se jigni interesul minorității, trebue să fim mai cu semn preocupați de îmbunătățirea traiului mulțimei, adică al sătenilor și al lucrătorilor din orașe. Pentru țărani prima condițiune este să aibă pământ, instrumente de muncă, semințe bune și uă locuință confortabilă și igienică. Să i se pue la disposițiune capitalul necesar pentru cultivarea pământului și prin ajutorul ce îl se dă, se potă trimite copii la șcdlă, unde să li se deauă educațiune și la instrucțiune în raport cu trebuințele sale. De aceea am cerut ca în școlile sătesci să se predea noțiuni de agricultură, și X. Vom măi cere se se facă și un curs practic de igienă, și se se înlesnescă, de comună, construirea caselor, în condițiunile cele mai bune. Pentru lucrătorii, de tote ramurile, prima condițiune este se putä avea mașinele și instrumentele necesare, spre a face munca sea producătore. Ținta nóstra trebuie decisă fie ca, cu timpul, lucrătorul să puta deveni părtaș la proprietatea fabricelor, mașinelor, sculelor etc. Până atunci, vom cere ca posițiunea sea să fie asigurată, punându-i la adăpostul esploatărei proprietarilor de mașini, scule etc. In acel scop cred că trebue îndată să cerem : XI a) Ficșarea unui minimum de salarie pentru muncitorii de tote ramurile, și participarea lor la beneficiul net al esploatărilor, în proporțiune cu munca și salariul lor ; b) înființarea de case,pentru asigurarea lucrătorilor în cas de bali sau de accident, la care se contribue și patronii, cu oă parte din beneficiul lor ; c) respunderea patronilor, în cas de accidente, provenite din imprudența lor; d) interzicerea d'a se întrebuința in ateliere, fabrici etc., copii prea tineri', e) regulamentarea muncei femeilor și adolescenților, f) crearea de sindicate profesionale de lucrători; g) preferirea grupurilor de lucrători la antreprisele Statului, h) deschidere de credit asociațiunelor de lucrători, ca și comunelor cu SEBMEgBtfilasi ESEMPLARUL IG BAN REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA DOAMNEI No. 2. Director8 : VINT1LA G, A. ROSETTI Fundator«: C. A. ROSETTI rale, pentru instrumente de muncă, întreprinderi industriale, etc. Spre a încheia cu acastă expunere sumară a dorințelor nóstre, trebue se amintesc că ea nu pate fi privită ca un ce complect, ca un ce definitiv ci mai mult ca basele aruncate, pe cari ași dori să se încapă discuțiunea spre a ajunge la oă înțelegere cu democrații cei sinceri, cel desinteresați. Bineînțeles, că multe alte cestiuni vor trebui se mai fie discutate, precum : XII Luarea de măsuri sanitare, secarea apelor stătătore, interdicerea umzărei porumbului stricat, înființare de spitale și farmacii rurale, organisarea serviciului medical pe plăși, măsuri contra băuturilor falsificate etc. XIII înmulțirea instituțiunelor de credit particulare și luarea celor esistente de supt dependința Statului. XIV Ridicarea industriei și comerciului național, înmulțindu-se căile de comunicațiune, făcându-se rîurile navigabile și în special Prutul. XV Reforma legea pensiunelor spre a asigura fiecăruia uă pensiune proporțională cu depunerile sale. XVI Reducerea cheltuelilor statului la suma efectivă a veniturilor, spre a se pune capăt creșcerei necontenite a datoriei publice. Și în fine trebuie să luăm și uă decisiune în privința politicei esteriene ce vom urma, care trebue se aibă drept țintă XVII Unitatea națională și confederațiunea poporelor Balcanice. Supunând aceste credințe amicilor noștri, aștept cu nerăbdare soluțiunea ce le va da, ca sa putem începe lupta, «cu credință, liniște și răbdare, pentru reînvierea sfântului drapel al căror sdrențe a fost încredințate nouei generațiuni». Vintilă Rosetti. Ne silim, conform unui obicei ce avem de când Românulu apare, se vorbim cititorilor noștri și despre cele ce se petrec peste munte, la frații noștri din Transilvania și din celelalte târî ale Coronei austromaghiare. Aprobăm sau desaprobăm faptele luptătorilor români de dincolo, luând drept măsură și criteriu al aprobării și desaprobărei nostre interesele superiore ale Românismului și interesele actuale ale fraților noștri Români de dincolo. Stăruința nostră, ca și altor câțiva confrați din Bucurescu și din țară, are darul de a scote din marginile bunei cuviințe pe un organ care pare a fi român căci este scris într’uă limbă precum românescâ. Acest organ este Luminătoriul din Temișiara. Și pentru a ține ison acestui pseudo Luminătoriu, un alt ziar, tot așa zis românesc. Telegraful din Sibiu, care se imprimă din veniturile anaforei și luminărilor mitropolitului Miron Romanul, găsește de cuviință a arunca asupra Românului un șir de insulte grosolane. A răspunde numai uneia, ar fi să ne ’njosim. Aibă-vâ Ungurii în drepta lor pază, d-lor de la Telegraful Ior d-vóstru, de la Luminătoriul, respundă-vă evreii unguriți la cele ce scrieți. Românul nu va polemisa cu d unele vóstre. £ Românul va continua a se ocupa de frații noștrii de dincolo, oricât de asurijitare și injuriose fră țipetele și răcnetele cu cari vor isbucni țîrcovnicii părintelui Miron și „respectivii“ de la Luminătoriul. SERVICIUL TELEGRAFIC JRL „fiOMALUI.618' Constantinopol, 24 Octombre. Agenția din Constantinopole anunța că aer scirea dintr'un sorginte din cele mai bine informate, cu amănuntele date de fiarele englezesci asupra naturii și valorei cadourilor ce Sultanul își propune a oferi Impăratului Wilhelm și asupra primire, sunt un curată născocire. Petersburg, 24 Octombre: Țarul și Țarina au sosit erl de la Gadina în oraș, după ce au facut rugăciuni la bisericile Kazan Felre și Paul. Majestățile Lor l’au*jdus să visiteze pe marele duce Constantin la Pawiowok. Londra, 24 Octombre: fiarele esprimă satisfacția lor pentru declaratiunile pacinice cuprinse în discursul tronului german. Daily News adauga că discursul pare a a anunța ferma resoluțiune de a continua acțiunea în Africa orientală, dar Germania dă ca putere colonisatare garanții de pace. Zanzibar, 24 Octombre. Căpitanul Wissmann a bătut pe indigeni aprope de Somme și le-a pricinuit un perdere de 40 de omeni, el a năvălit In Usaramo. Căpitanul Wissmann a aflat din sorginte sigura că Stanley și Emin-pașa, însoțiți de italianul Cassati și șase engleji, sunt așteptați pe la sfârșitul lui Noembre la Mipupua, care se afla situat în teritoriul supus acțiunei germane. Zara, 24 Octombre. Vaporul Ferdinand Max, gâsit la Punta Lastovska a fost remorcat de lomo pene la Curzola; caletorii printre care prințul Petre Karaggeorggevici au fost transportați la Cattaro. Insbrucke, 24 Octombre. Deputații Tirolului de Sud au presentat Dietei ua moțiune, cerând a face sa se acorde părții italienești a Tirolului uâ administrațiune autonoma și un dheta speciala. Bristol, 24 Octombre, 1,000 de lucratori ai docurilor s’au pus în greva. Budapesta, 24 Octombre. Cu prilejul discuțiunei bugetului comercialui în comisiunea financiara a Camerei, ministrul de comercia Baross a declarat ca guvernul trebue sa se pregatesca a concura pentru un întreprindere de navigațiune, pe cât se pute in legătură cu drumurile de fier ale Statului. Ministrul nn doresce a facerea vreunei companii particulare, dare de datoria guvernului să asigure, în interesul publicului viitorul navigațiunei pe Dunăre. Laybach, 24 Octombre. Comisiunea judiciară trimese la Padraga, in Carniolia, pentru a face un anchetă în privința trecerei comunei întregi la religiunea ortodocsă, a dat ordin să se aresteze fran Boziei pentru propaganda religiósa nelegala. Beriad, 24 Octomvre. Calatoria Regelui și a principelui moștenitor de la Iași prin Vasluiu la Beriad s’a continuat în aceleași condițiuni de ovațiuni și entusias popular. Tóta lumea își da sema de însemnătatea presenței principelui moștenitor al României pentru destinele țerii. Suthanton, 23 Octombre. Intr’ua întrunire a liberalilor ținuta la Sutanton, d. Gladstone afis,, vorbind de politica străină, ca trebue ca lumea se se teama ca reaua administrațiune turcesca in Creta și în Armenia se nu devie un sorginte de amenințare constanta a pacei europene. Teheran, 24 Octombre., »Banca imperiala» s’a deschis și a început operațiunile sale. Agenția Română Havas. D’ale zapciului din Oltenița (Corespondință particulară a Românului) Oltenița, 10 Octombre 1889. Domnule directore, In plasa Oltenița se petrec lucruri cu adevérat revoltatóre. Ve vor pune în vedere numai un singur Mesagiul lui Wilhelm II La 22 Octombre s’a deschis sesiunea adunărei germane. Mesagiul imperial nu a fost citit de SAMBATA, 26 OCTOMBRE (14 OCTOMB. st. v.) 1889 Luminéta-te și vei fi. | |# ------|v iai ® || ABONAMENTE ín Capitală și districte, un an 48 lei; șase tuni 24 lei; trei 'Ve i ' loat 12 lei ; ui tonă 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei pe an. Pentru tóté térile Uniune; postale, trimestrul lö lel. A se adresa; ÎN ROMANIA, la administrațiunea diaruhtS și ofichete poștale LA PARIS, la Havas, Saiste et Cune, 8, Place de la Bourse, IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la birourile poștale. — Articolele nepublicate ns ard — fapt, pentru a ve convinge și d-vostra pe ce mâini a cerut administrațiunea acestei plăși. Era de ce e vorba: La 1 (13) August trecut,primarul comunei Ulmenii primesce următorul ordin cu No. 5116 de la sub-prefectul plășii: «Sunt informat că, în comuna Chișiletul, sunt mai mulți locuitori, cari au cal și cari se bârne a fi de furat. Ve deleg pe d-v. a ve transporta de urgență în acea comună, luând cu d-vostră -i pe d. I. G. Cernef, și a procede cu cea mai mare scrupulositate la cercetarea acestui fapt; era actele ce veți dresa se veți înainta de urgența sub prefecture, împreunat cu inculpații, deea va resulta destule probe de culpabilitate în contra lor. «Pentru orice minut de întârziere, va face personal responsabil. «Subprefect : Locotenent AL Simioneseu». Cititorii Românului, citind acest ordin, se vor întreba cu drept cuvânt: cine este acest I. G. Cernef, pe care sub-prefectul îl impune primarului ca, împreuna, se proceda la cercetarea faptului, sa dreseze acte și să le înainteze subprefecturel de urgența, împreună cu inculpații ? Este el vr’un funcționar învestit cu vrea autoritate precare, și póte avea calitatea și îndeplini sarcina ce i s’a dat de subprefect ? Si déca nu este un asemenea funcționar și n’are un asemenea calitate, atunci cum sub-prefectul plasei Oltenița l’a iuvitut delega se facă cercetări, să dreseze acte împreuna cu primarul și, în cas când va găsi de cuviința, să priveze chiar de libertatea lor pe locuitori, trimițându’i în lanțuri la sub-prefectură ? Ei bine, pentru a nu ve spune mai mult, acest domn Cernet nu este alt decât uu face treburi al sub-prefectului, care, în acesta calitate, comite tot felul de abusuri și, prin urmare, vă puteți închipui pentru ce este însărcinat sa faca cercetări și se dreseze acte, alături cu nisce persone cărora numai legea le da un asemenea drept și le impune asemeni atribuțiuni! Dar pentru ca să scrii și mai bine cine este acest domn Cernet, vă voi reproduce aci în copie scrisorea pe care a adresat’o primarul de Uimens sub-prefectului, când acesta îl a facut cunoscut ca se ia cu dânsul la cercetările ce va face și pe d. I. S. Cernof. Era ce fice primarul în acea scrisare : «Tocmai la 9 August corent mi s’a înmânat ordinul d-vóstre No. 5116 de către d. Cernot, cu care^me autorizați a trece în comuna Chiseretul și constata nisce furturi, luând cu mine și pe d. Cernofonse eü iau curajul a ve deseri, câ cu asemeni persone min\mal convine a pleca, căci am veglat câ’l place a avea ghiara lungă, fiindcă am observat acesta pe când mă însoțea la Hotar și Isvere....» Mai la vale primarul adauga că ’l-a ve<jut chiar el când a luat unui consilier comunal parale , și apoi încheia : . «Astfel dar, apreciați și d-vostra aceste fapte, și vedeți daca eu mai pot pleca însoțit de asemeni persone !» Cum se pute vedea din acesta scrisore, Cernet mai fusese însărcinat pe lânga primarii din plasa Oltenița cu asemeni delegațiuni sau misiuni estra-legale, negreșit în interesul bunei rândueri și cârmuiri a plășii! Dar primarul, prin acesta scrisóre, își a găsit—cum se fice—beleua. Cum ? sa cuteze el a scri astfel în contra omului face treburi al sub-prefectului ? Primarul deci trebuea să priimesca uu buna lecțiune de la d. sub-prefect,—și a și priimit’o! El a fost, în urmă revocat, pus în lanțuri ca tâinuitorul unui omor și trimis în graba înaintea parchetului, de unde negreșit ca a scăpat, nefiind probe în contra’ or, oricum tot ’și-a plătit cutezanța, și are pentru mult timp să blesteme momentul când a scris acea scrisore sub-prefectului, in care a spus cine este Cernef. Ve pusei în vedere numai acest fapt, din multe altele, ca să vedeți cum se administrază plasa Oltenița și sub ce regim de nedreptate și ilegalitate trăim p’aici. Ve voi mai scrie și altele, căci multe fórte multe sunt de scris. Wilhel, deórece densul nu a venit în cameră, ci a trimis numai pe ministrul Bötticher să’l citescu. Eră mesagiul așa cum sa citit ministrul Onorați domni! Maiestatea mea Imperatul m’a însărcinat pe mine ca să vin și se va salut în numele guvernelor provinciilor unite. Scopul spre care se îndrepteza întregul parlament este menținerea păcei esterne și interne a monarhiei. Tot în acesta direcțiune, va trebui să lucrați și d-vóstru în sesiunea viitóre. Când, înainte de acesta cu trei ani s’a întrunit adunarea monarhică, a fost vorba a se face lege pentru înarmarea și întărirea țerei. Parlamentul a ajutat mult pe guvern în îndeplinirea scopului. Și de astă dată patriotismul de atunci sunt membrii parlamentului rugați să-l aibă în vedere ca astfel atât țara cât și monarhul se potă aji se bucura înaintea aliaților săi de autoritatea de care trebue să se bucure să împărății doritore de pace. Vi se prezintă un proiect de lege pentru modificarea legei militare din 2 Mai 1874. Proiectul este menit a regula și resolva unele cestiuni privitore la mobilizarea trupelor și la instrucțiunea militară. In mesagiu se face apoi amintire și despre unele cestiuni economice financiare ce trebuesc a se resolva. Se insistă cu deosebire asupra legei ce s’a creat în favorul muncitorilor infirmi, și mesagiul de a se înțelege că monarhul și guvernul sunt dispuși a lucra în privința acesta pentru deseverșita resolvire a marei cestiuni sociale, a face ca încordările dintre diferitele clase, încordări isporite din cause economice, să înceteze. Se mai juce că guvernul nu va eșua niciodată a lua măsuri contra elementelor turbulente din țară, și mai ales contra indivizilor cari agită pe muncitori, și cari în anul acesta au provocat greve cu urmări atât de nefaste. Esperiența a dovedit énse, se zice în mesagiu, că autoritățile administrative nu dispun de destule puteri pentru a face față tulburărilor eventuale. Se va înainta deci parlamentului un proiect de lege care să dea mai multe drepturi de a avisa la măsuri ce se cred trebuinciuse autorităților adminstrative. Se face apoi mențiune despre politica din Africa și se ïnregistreza cu satisfacțiune că a putut să se pună capăt comerciului cu sclavi. Politica înțeleptă, zice mesagiul, ce guvernul a urmat’o în cestia colonială, a asigurat Germaniei stima înaintea celorlalte state marine, ci în colonii autoritatea ce o merită în alt ordin la hotarele dinspre Galția se concentreza mereu cazaci de Don. Deja până acum sunt atâția soldați ruși aici, încât pe fiecare distanță de 5 verste cad câte 130 soldați. Pregătiri de resbel Este curios cum în același timp când foile germane spun că întrevederea de la Berlin a contribuit mult la menținerea păcii, și când chiar cele rusesc asigură Europa ca țarul nu este condus decât de sentimente pacinice, cum tocmai atunci in Rusia se fac cele mai mari pregătiri de resbel. Și ceea ce este mai interesant e că pregătirile sunt îndreptate contra statelor din apusul Europei: mișcările de trupe, aprovisionările, înmulțirea militarilor, concentrările ’pe pă scară mai întinsă se fac la hotarele dinspre apus. Chiar Rushy Invalid spune că printr’un ucaz al țarului s’a luat disposiția ca artileria de la hotarele dinspre Austria și Germania să se sporescä. La fiecare baterie s’a mai dat câte două guri de foc. Și tunurile date nu sunt pur și simplu de acelea cari sunt menite d’a apăra, ci de a ataca: sunt așa numitele guri de foc Engelhardt, cari se folosesc cu succes la asediuri. In același timp, tot în urma unui CONSILIUL COMUNAL Ședința de la 12 Octombre. Consiliul în acesta ședința, a aprobat mai multe licitațiuni, printre cari: a) închirierea caselor comunei (fosta Petrovici) din strada Radu-Voda, b) cumpărarea a 2008 arbori de diferite specie pentru plantațiuni în curțile mai multor școli și pe diferite strade, cu prețul de 4000 lei. Arborii vor avea înălțimea de 2 metri și jumătate. Recepțiunea se va face în presintă delegatului primării și a grădinarului ei; c) închirierea pieței Dudesei; d) venfiarea locului comunei de pe strada Gradina cu cai e) cumpărarea a 29 chingi cu pernițe a 4 lei una și 14 traiste a câte un leu, pentru caii comunei. * Gestiunea iluminarei cu electricitate fiind la ordinea filei, s’a cerut ședința secreta. In care s’a luat hotârîrea a se trimite un somatiu de companii cu gaz fluid, spre a o soma să introducă luminarea prin electricitate, pe tetestradele nóstre, In locul gazului. * &• Serviciul tehnic cerând să se acorde un fond de 218,807 lei, pentru lucrări necesare serviciului de poduri și șosele, precum pavagie, cheltueli de gradina, plantațiuni, bani, nisip, bolovani, transporturi, bordure pentru tratóre de basalt etc., se nasce să vie discusiune la care iau parte d-nnl Primar, general Florescu, G. Palladi și V. Urșianu. Majoritatea consiliului decide a se acorda acel credit. Se acordă asemenea un credit de 688 lei pentru reparațiuni necesare la magasia de orez, de la Abatoriu și 1028 lei pentru facerea unei grădinița pe piața din calea Grivița. 8CIRI D’ALE PILEI Ministerul de resbel a cerut direcțiunei monopolului Statului să ia asupra și și monopolul pulberel de pușcă. In acest scop direcțiunea regiei va înființa doua deposite de pulbere, unul la Lâculeț unde va fi depositul exclusiv pentru pulberea de vânat și altul la piroteenia armatei în care se va găsi tot felul de pulbere. * * * A aparut: «Memoriul asupra unora din căușele care împiedica propășirea musicei în România», presentat onor, minister al instrucțiunei publice, de d. Ion Costescu, profesor de musica. * ♦ * Autoritățile rusești au predat autorităților nostre din Sulina pe un orecare individ ca fiind supus român. Comisarul nostru din Sulina a retușat primirea acelui individ, în urma declarațiunilor ce a facut, față fiind autoritățile rusești, ca este supus rus. Cazul comunicându-se ministerului de externe spune Naționalul s’a cerut a se dovedi pe calea diplomatică, cu acte ca în adevăr acel individ este supus român. * * * Colonelul Torcy, atașatul militar francez pe lângâ legațiunea din capitală, acompaniat de generalul Berendei și de colonelul Horbatski a visitat spitalul militar din strada Fracmazona și bateriile batalionului de asediu, asediate pe poligonul de la Cotroceni. # * * Cu trenul de Predeal de la 10 și 45 a sosit din străinatate de general Florescu, președintele Senatului. * * S’a terminat concursul pentru obținerea de burse in scala de medicină veterinara. Pentru 12 locuri vacante s’au presentat 35 de aspiranți, dintre cari vor fi admiși cel d’anteiü 12 cari vor fi ești la clasificațiune. ft ** Din Adevărul: Se vorbesce ca s’ar fi început iarăși negocieri pentru cumpărarea palatului Roznovanu, spre a servi de loc al primăriei,iar casa acestuia sé se darame pentru zidirea unul teatru.