Romanulu, noiembrie 1889 (Anul 33)

1889-11-25

E­COURS A­ Jl Duminica la 12 Noembre, ora 2 p. m. d. Ștefan C. Ion, absolvent al facul­tatei de litere din Iași, va tine în sala Universitate! de acolo o conferință pu­blică despre Pesimism. S’a terminat la Universitatea din capi­tala concursul pentru catedra de estetica etc., de la șcala de Bele-Arte din Iași. Juriul, compus din d-nii Crâciunescu, Stâncescu și Th. D. Speranță, a avut de examinat două candidați, pe d-nii Mureșa­­nu și Gruber. D-nii Crâciunescu și Stâncescu, în con­tra opiniunei d-lui Speranță, au recoman­dat pe D. Mureșanu. Din Iași aflam cu conferința d-lui Alex. Bădurău, despre Origina radicalismului, anunțata pentru Mercuri 8 Noembre, s’a amânat pe asta­­ l Dumineca 12 Noem­bre 8 ore sara. D. Ion Vișan, licențiat în drept de la facultatea din Paris, va vorbi în Iași Du­minică la 19 Noembre, despre Evoluțiu­­nile diferitelor forme de guvernământ. Am înregistrat telegrama despre mortea d-lui Auguste Havas, în vârstă de 75 ani. D. Auguste Havas era fiul fondatorului a­­genției cu acest nume. El a consacrat viața lui întrega cestiunilor de telegrafie și de publicitate. Balonul urcat Miercurea trecut si a co­­borât Jaul la orele 6 sera la Turtucaia fără nici un accident. SOIRI ECONOMICE . Lipsă de tutun.—Debitanți de tutunuri de prin mahalale se plâng de marele greutăți ce întâmpină în aprovisionarea magazinele lor cu tutun. Conflict.—Intre Camera de comerciu din Iași și ministerul respectiv. Lupta duce ca s’a iscat un conflct foarte serios pentru in­stalarea secretului acestei camere. Până ac­um­ Camera de comerciu din Iași a recomandat trei canditați, însă ministerul ține una și bună, voind să instaleze cu ori­ce preț pe un favorit al seu, un oare­care d. Vișineanu. Camera indignată de îndărătnicia minis­terului a hotărât să demisioneze motivat. Compturî.O înalta curte de comturi a cerut prin o adresă direcției drumurilor de fer ca să -i presinte în cel mai scurt timp gestiunea financiara de la anul 1881 și până in present. Raport asupra mersul­ui pieței Bar­celona, privitor la productele agricole­­în timpul trimestrului al treilea al a­­nului curent.—Dupa urcările semnalate în precedentele nóstre raporte, piața no­stra s’a finisest printr’u­ reacțiune natu­rala. Nu putem deci semnala nici ua afa­cere In momentul când facem raportul a­­supra mersului treburilor pe piața nóstra. In tóte articolele a domnit linistea, în privința zaharelor prețurile au fost slabe și în privința bumbacurilor au scadut . Bumbacuri. Cea de anteia încărcare a nouei recolte trebuind a sosi în curând din Charleston, afacerile încep cu un stock forte mic, acesta se pote vedea dupe tab­loul de mai jos, In mâna celor d’ântâia 5.000 bale și 17.000 în mâna fabrican­ților. Zahăr. Resultatele numeraselor transac­­țiuni în marfa acesta, sunt următarele: Cuba pts. 30 pent­ru 4.160 kilograme. Puerto­ Rico 31-34 pentru 4.160 kilogr. » 25-26 „ 4.160 Spirt de industrie. Piața animată. Preț scadut. Suedia 88.91 la 100 litri și 39 lei ma­­gazie. Germania 86.92 la 100 litri și 39 lei magazie. Morun. Acum în urmă au venit canti­tăți mari de la Skiplunds (Islanda). Islanda francesa pts. 33 la 40 kilogr Scoția pts. 33—35 la 40 kilogr. Islanda direct 30 la 40 kilogr. Norvegia cl. I direct 31—32 la 40 kil. Norvegia alte clase 25—30 la 40 k­ilog. Fasole. Piața linișcită. Din țară pts. 14.50—17.50 dupe prove­niență.­­ Din țară pts. 15.50—17 la 70 litri. Bob. Din țară 8.75—9 după proveniența. Italia 8.87—9 la 70 litri. Larache 9—9 la 70 litri. Mazagan 9.25—9.37 la 70 litri. Porumb. Din țară 9.37—9.62 la 70 litri. Mazagan 9.25 la 70 litri. Poți 9.50—9.25 la 70 litri. Rio de la Plata 8—8.50 la 70 litri. Cincuantino 10—10.25 la 70 litri. Grâu. Din țară 12.87—14.25 după proveniență. Berdiansko 14.75 cerut. Iska marionople 14.25—4.50 la 55 ki­lograme. Vinuri. Nu putem da nici o serie importantă, din causa mnicei producțiuni a recoltei în anul acesta. Acesta lipsă face case ca pre­țurile vinurilor vechi și noul se pǎstreza. Pentru America esportațiunile făcute s’au vândut cu același preț ca acele semnalate In ultimul nostru raport. 1 Bursa: Piața forte animată. Schimbul lesne. Scumptul băncei din Spania. 4 la sută interior cupon detașat 75.40 la sută. 4 la sută esterior cupon detașat 77.45 la sută. ARTE. — TEATRE *** Domnul Titus Dunca, a tradus și oferit Thatrului Național Prima durere și Copila fără mumă, cari se vor pune în repetiție prin luna Ianuarie. Astăzi se cântă la operă: Emani. Mâine seră se cântă: Rigoleto pentru beneficiul d-rei Brambila. Mercury Mignon. *** La Tetrul Național se jocă acii pentru a doua oră Machbet. In repetiție sunt piesele : Marion Delorme, Manevrele de tomna și Scapin. *** Joia viit­are, 16 Noembre 1889, se va da în sala tetrului Dacia, prin inițiativa societatei „Generația viitare“, o represen­­tație extraordinara, pentru complectarea cheltuelelor bustului lui Eminescu. Se va reprezenta Nobleță și Poporul, comedie în trei acte de Molier­e, iar la urma se va aduce pe scena bustul lui Eminescu *** Azi Duminica, la orele 2, va fi prima repetiție generala a operetei române. D. Iulian, directorul de scena al opere­tei, î și pune tóte silințele pentru reușita operetei. *** D-l Dutertre de la tetrul Odeon din Paris, in serata literară-artistica ce va da azi Duminică dupe cum am anunțat, in sala noului Ateneu, va recita niște versuri făcute de M. S. Regina. M. M. L. L. vor asista la acesta serată. *** Marți 21 Noembre, violoncistul Di­­mitrie Dinicu, va da un mare concert in sala noului Ataneu. D. Dinicu este laureat al conservatorului din Viena, unde a obținut, la concursul de violoncel, medalia de argint, medalia de aur și premiul Beethoven. Acest concert se va da cu grațiosul con­curs al d-nei Clotilda Averescu, al d-rei Ecaterina Ioanin și al d-lui Dimitrie Di­­mitriu. Iată programa concertului: 1. A. Rubinstein, Sonate op. < esecutată de 18 pentru pi­­no 51 vioncei­il-ra E. Sanin a) Moderato assaî j și d. D. Dinicu b) Moderato (.Finale) * ( 5. a) Guercia JE, mon mi­chiami, romanță b) Poltoni, Noi ci amavamo tanto, arie, cân­tată de d-na C. Averescu. 3. b­. Davidoff, Concert A, mo­.esecntat de d-ra E. Ioaniu. 5. a) Rali, Mezanote (melodia) b) Petreila, contesa I) Amalti, romanță cântate de d-na CI. Averescu. 6 a) E. Weber, B arce ase. , . b) 1). Popper, Ungarische [ Rapsodie. . . . 1 esecnt;ate <]e d-niî c) Gabrie Mane, La Ciu- 1 quantaine . ... \D. Dinicu si D. d) I. 8. Bach, Aria. . . j e) D. Popper, Concert-Etu- [ Dimitru (ápinlied).....................\ FELURIMI Dramele saluziei.—Publicul din capi­tală Italia a fost adânc emoționat de ur­­matórea drama ce s’a petrecut acolo. Arnoldo Bertini, colaborator la z­iarul Messagere a auzpt că soția sea are relațiii mai întine și cu prietenul său de redacția, Mario Fantozza. Se puse deci să’l pândéscá, și in curând îl și prinse împreună într’o cameră la un otel. El scose atunci revolverul și cu doua focuri împușcă și pe femeia adulteră și pe amantul ei. Fata din casa, sau mai bine—de la otel ved­ându’l înfuriat și cu arma in mână, a­­fara de asta mai auflind și înpușcături, sări de groza pe ferestra afara în stradă, unde rămase marfa. Bertini dupé ce a comis omorurile, s'a dus singur la poliția ca sé se denunțe. Un mitropolit în flăcări.­Din Olmütz se scrie câ Lunea trecută mitropolitul Für­­stenberg a plecat de la Viena­­ spre Krem­­sier. Pe drum se aprinse vagonul în care șe­dea. A trebuit ca trenul să se opresca, să dea afară covorele cari s’au aprins din fo­cul sobei și numai după acesta el a putut urma cu cálétoria. INFORMAȚIUNI Mercur­ se va representa la operă, pentru prima oră, opera Gioconda. [x— Comisiunea înărcinată cu recep­­țiunea conductelor de apă, instalate în Bucureșci, a terminat lucrările sale de încercare. Comisiunea compusă din d-nii in­gineri : Cantacuzino, Saligny, Otu­­lescu, Focșăneanu și d-nii consilieri comunali Hagi Stoica și V. Rosetti, se va întruni mâine, Luni, spre a verifica socotelile pentru plata ace­lor lucrări. -------X— Mai mulți lucrători din fabrica Mandrea s’au presintat la redacțiu­­nea nostra spre a ne spune că n’au fost îndemnați de d. Mandrea, ca"­sé depuie plângere parchetului, contra societății curelarilor. Luăm act de acea cerere. -------X -Decretul pentru uimirea d-lui A. Drestorian, în postul de secretar ge­neral la ministerul domeniilor, a a­­părut în Monitorul de az jil. Monitorul de azei publică programa pentru deschiderea Corpurilor legiu­­itore. Acestă programă conține cere­monialul obicinuit. La orele 10 se va oficia un Te-Deum la Mitropolie, la 11 și jumătate deputații, senatorii și autoritățile diverse vor intra în sala ședințelor Camerei. Pornirea cortegiului regal de la palat se va anunța prin 101 tunuri. După citirea mesagiului deputații și senatorii vor începe lucrările lor. Principele Ferdinand va însoți pe M. S. Regele la deschiderea corpu­rilor legiuitore. —x— Două n­oi reviste literare au apă­rut în Bucuresci: Dunărea și Dîm­bovița. —x— Lupta va fi mare atât în cameră cât și în senat pentru alegerea biu­­rourilor. Se vor presenta mai multe liste. Se crede că la un moment dat tote nuanțele oposiționiste din ca­meră vor vota pe candidatul propus de liberali. M. S. Regina Elisabeta va reîn­cepe în curând a convoca mai multe persone literare din capitală, spre a asista la ședințele literare, ce vor în­cepe a se face la Palat.­­­X-­Aeronatul Spelterini mai are de gând să facă o­ nouă călătorie șciin­­țifică, la care vor participa mai mulți ofițeri de geniu. Resultatul călătoriei anteriore, va fi publicat în mai multe reviste ști­­ințifice din Francia. D. Menelas Ghermani, ministru de finance, a făcut mai multe nu­miri n­oi. Decretele de numiri și transferări întreg numărul de 100. —x— ROMANULU 24 NOEMBRE D. P. P. Carp, leaderul grupului constituțional a avut a^I două în­trevederi cu d. Al. Lahovary. D. General Manu, a lucrat a<oi­ cu M. S. Regele, supuindu-i mai multe decrete de numiri m­oi spre sem­nare. Decretele vor apare în Monitorul oficial din cursul acestei săptămâni. D. doctor Assaky, a convocat la d-sa acasă pe mai mulți medici, spre a se consfătui cu dânșii pentru for­marea unui club al medicilor din Capitală și județe.­­­X-­D. Al. Marghiloman, ministru al lucrărilor publice, va face uă călă­torie în interese de serviciu la Cra­iova. Z­iua călătoriei nu e ficiată încă, dar totuși, d-sa nu va pleca de­cât după deschiderea Corpurilor legiui­tore. Societatea studenților români din Zürich, procedând la alegerea noului comitet, s’a ales: Președinte, d. G. Dunca, Vice-președinte d. Alex. Du­­mitrescu, Secretar d. Aur. Lupescu, Casier d. I. Trîntzu, Actuar d. L. Teodorescu, Bibliotecar d. I. Lui­­sescu. SCANDALUL DIN GIURGIU TELEGRAMA {de la colaboratorele nostru). Giurgiu 23 Noem 9 ore séra. Procurorul Burada a părăsit Giur­giu, se va întorce însă mâne. Instruc­țiunea urmără. S’a ascultat până a­­cum 70 de martori. Giurgiu 23 Noetr. 10 ore sera. Acuzații sunt încă depuși, se crede însă că mâne la 10 ore dânșii vor fi liberații. Delegațiunea, care plecase la Bu­curești, spre a­ se plânge guvernului, s'a întors aci. Astă­zî s'a ținut uă întrunire la clubul liberal. Giurgiu 24 Noembre, 8 ’ore diminuița. Delegaț­iunea giurgiuvenilor încă în gara Filaret, m’am întâlnit, cu cei 60 de cetățeni, trimeși din Giurgiu, spre a se plânge ministerului de cele petrecute acolo. Mai toți mi-au spus că primul mi­nistru le-a dat cea mai formală asigurare că va căuta sa -l satisfacă, că dreptatea se va face, că vinovați!—or! și cine ar fi el—își vor primi pedepsele cuvenite. Dân­șii erau mulțumiți de acest râspuns al d-lui general Manu și așteptă cu încredere pe cuvântul său. Acesta e opiniunea tuturor.­­ Opiniunea publică. Majoritatea orașului e indignată de ares­tarea și deținerea ilegală a celor depuși. După declarațiunile mai multor persone in­fluente din oposiție, mulțimea e hotărâtă a face tulburări și vărsări chiar de sânge, până ce nu va vedea pe arestații liberi și în special pe d. Epurescu, pentru care vor lua cu asalt arestul. O întrunire la clubul liberal După ce au ajuns la Giurgiu, cei 60 de cetățeni s’au îndreptat, la clubul lor, unde în fața unei asistențe destul de numerase de 250—300 de persone; mai mulți din cei cari au fost la Bucuresci, au dat sema de demersurile făcute pe lângă guvern. Causa scandalurilor Din sorginte autorizata și veridica libe­­ral-junimista, vom schița în scurt—cu pro­misiunea de a reveni mâine mai pe larg •—scandalele armate și căușele . O lupta lenta se declarase între parti­­sanii d-lor Efrem Ghermani și V. Epurescu, pe d’o parte și între acei câți­va al pre­fectului de județ Pariano. Lupta clocea și fericea. Din când în când ea se manifesta și la un timp încóce ea începu sa devie mai acuta și se ia proporțiuni din ce în ce mai intense. Partisanii d-lui Pariano, ca guvernamentali, cautau să șicaneze pe cei al d-lor Ghermani și Epurescu, ai acestora de­sigur ca nu rabdau la provocările ve­nite din tabara prefectului. Unii pe alții se calomniau prin gazete, se insultau pe strada* pene ce în cele din urmă ajunse și la escese violente. D. George Lahovary. Directorul farului din strada Clemenței, trecând cu trenul cu vr’o trei sen înainte de 9 Noembre, pe la orele 6 și jum. prin gara Giurgiu, fu primit de un număr în­semnat de cetățeni din oposiție cu hui­­dueli ; motivul ar fi ca nu se intereseza de interesele județului, al cărui deputat e. Riposta. Prefectul Pariano și cu ai săi, cautau de Joi ocasiunea se­ și resbune, pentru fiasca făcut de d. Lahovary. Omenii sei, cautau a provoca pe acel­a d-lui Ghermani, și iata că în sera de 9 a. c. Florianu se certa cu Cârpescu, cumnat cu deputatul Dimitriu, unul atăca pe d. Ghermani, ce­lalalt riposteza și atacă pe d. Pariano. Din vorbă în vorbă, batae se încinge între a­­mândoi, lumea se aduna, se amesteca în lupta și dintr’o parte și din cealaltă. Flo­rian e bătut mor, dus împreuna cu câți­va tovarăși ai săi la Poliție, în ghionturile ser­genților de oraș, unde fura arestați. Fostul deputat Epurescu, se duce la Procurorul Constantinescu, care era de fața la bătae și-l íntreba de ce nu intervine; acesta-l respunde ca nu se pute amesteca într’o batae simpla între doi cetățeni, de­ore­ce pentru ast­fel de fapte poliția e pusa se ancheteze. D. Epurescu, neputând suferi nepăsarea ministerului public, începe a-i spune: — D-le procuror, daci nu interveniți și nu ne faceți dreptate, atunci avem sa ne-o facem noi singuri. In acest timp, victimele furâ duse la Po­liție, se presinta din nou d. Epurescu și’n­­treba pe procuror că pe ce motiv ii deține la Poliție. — Și d-tea esc­ arestat d-le Epurescu fiind ca ai împins lumea la revolta și re­­beliune. Nu te poți duce acasa. Și ex-deputatul fu depus în arestul par­chetului unde se află și azit. Ținut la secret D. Epurescu, cât și cei­l­alți arestați sunt ținuți la secret. Nici un prietin, n’are voe a comunica cu nici unul din intemnițiați ; mâncarea nu le e permisă, a’și aduce din oraș și sunt siliți sâ mănânce mâncare din arest. Un gardă dubla, st­a de pază împre­jurul arestului. Instrucția D. Burada, procuror general, imediat dupa ce a sosit la fața locului, s’a apucat de anchetarea faptelor. Peste 70 de mar­tori au fost ascultați. Toți—afara de func­ționarii administrativi—sunt de unanim a­­cord în mărturiile lor—sub prestare de ju­rământ—că arestații nu sunt de vina și că d. Epurescu, n’a impins lumea la rebeliune. Instrucția va urma și acel. Mai­an­a se as­culta âncâ vr’ua 60 de martori, acei cari au fost aduși la Bucuresci, sa se tângue ministrului. Atitudinea d-lui Burada E cât se pote de corecta atitudinea d lui procuror general Burada fața cu acuzații și martori, dupa însuși declarațiunele mai multor persone din oposițiune. D. Burada—după cum am telegrafiat — a plecat dri sera la Bucuresci, spre a da sema primului ministru de resultatul do­bândit. Cine f­ace la închisore ? Sunt depuși următorii 5 din oposiție: D. Epurescu advocat și fost deputat, Ma­rin Florian absolvent al seminarului, Bă­­lănescu fost funcționar la prefectură și frate cu d. advocat Bâlanescu, Cristu Ma­­rinescu, fost comisar și Puse Anastase, comerciant. Aci e locul de remarcat, ca din bătăușii, administrații, nici unul nu e arestat. Vor fi eliberați.­­ Se crede ca după terminarea instrucției arestații vor fi eliberați cu toții. Conclusiune. Act stați lucrurile. Azi am dat forte pe scurt istoricul acestor evenimente, așa cum mi le-a spus un liberal din localitate. In numărul nostru de mâne, vom da și mai multe alte convorbiri ce colaboratorul no­stru le-a avut cu mai mulți guvernamen­tali, ca d. deputat Dimitriu, d. primar al Giurgiului Ulubeanu etc. etc. Detaliile fiind forte importante, atragem asupra lor atențiunea cititorilor noștril. Tel­egrame Paris, 23 Noembre. S’a răspândit scirea cu generalul Bou­langer și d. Dillon ar fi plecat în Spania unde vor sta câte­va săptámâni. Bombay, 23 Noembre. Rom­i, locuitori autohtoni, în număr de aprope un milion și împrăștiați în munții din provinciile centrale, s-au revoltat și au comis escese în provincia Nagpur. Ei au dat foc proprietarilor Zaminzarilor, au je­fuit biurourile publice și au asasinat nu­merose persone. Ei cer reducerea ateneli­­lor și abolirea clucei. Constantinopol, 23 Noembre. Sultanul a acordat amnestia tuturor Cre­­tenilor compromiși în ultimele turburǎri a­­farâ de aceia cari s’au făcut vinovați de crime, de drept comun. Agenția Română Havas. 8­1 B­L­IJD­G­R­A­F­I AMINTIRI ISTORICE §1 Programele liberale A apărut și se află de vânzare la Ti­­­­pografia Românulu. Acest volum conține : I. De la Paris la Stambul, calatoria fă­cuta de G. A. Rosetti, Golescu­ și D. Bra­­tianu in 1853. II. Reintrarea exilaților în Romănia (2 scrisori ale d-nei Maria Rosetti din anul 1857). Scrisorea I câtre C. A. Rosetti. Scrierea 11 către d-na X.­III. Uă scrisore a lui G. A. Rosetti că­tre d. Ion Ghica (1854). IV. Adresa școlarilor din Bucuresci că­tre G. A. Rosetti, când reintra din exiliü (lun­a 1857). V. Ua pagină din istoria independenței nóstre. Scrisorea lui G. A. Rosetti către re­gele Umberto al Italiei (1879) spre a cere recunoscerea independenței nóstre. Facsluiul după iscălitură lui G. A. Ro­setti. VI. Va adresa oficialâ. Scrisorea mem­brilor guvernului provisoriu din România (1848) către puterea executivâ din Francia. VII. Scrisorea lui Lamartine (1848) că­tre guvernul provisoriu din România. VIII. Winterhalder. Locuința sea. » Împământenirea sea. » 2 decrete ale guvernu­lui provisoriu din 1848. « Scrierile lui Winterhald. « Batalia de la Galagareni. » Un episod din 1848. IX. Programele care au fost semnate de șefii partidei liberale de la 1848 pé ne ss­­tă­ fii. Constitutiunea din 1848. Programa din 1850. » din 1875. Soluțiunile grupului democrat - radical » din Republica Română. » din 1857. Dorințele Adunărei din Iași (1857). Programa din 1860. » din 1861. » din 1863. « din 1866. » din 1867. (1888). Programa socialiștilor. X. Conclusiune. — Programa de conci­­liațiune din 1889. Prețul volumului 2 lei. Pentru a combate limfatismul, guturaiul, erupțiunile pielei la copiii palitji, bolnăvi­cioși și delicați, pentru a preîntâmpina for­marea gâscelor, pentru a le depărta și pen­tru a readuce pofta de mâncare. Siropul de Raifort rodat de Grimault . Cie este arescris de toți doctorii în locul siropului antiscorbutic. E un curatitor de sânge fara seamăn, al cărei baia principală e sucul de cardama. D. Ionnescu-Gion 3TJÄ sei­că s’a mutat în strada Lucaciu No. 21 bis, în fața bisericei Lucaci. UN PROFESOR cu esperiență și metod, dispunând de timp liber, pre­pară pentru obiectele cursului infe­rior și pentru partea literară a cur­sului superior, și pentru bacalaureat Informațiuni la Redacție. 1951 Trupa lui Ionică Dinicu care a cântat la esposiția de la Paris la restaurantul Ro­mân, începe a cânta în res­taurantul Iordache Ionescu, în Covaci, de Duminică sora 5 Noembre. Trupa va păstra costumul național pe care l-a avut și la Esposiție. D-rul Petrescu Hagi Stoica (OCULIST) Reîntorcându-se în capitală anunță pe clienții săi că dă consultațiuni de la 1—3 după amiacul, Strada Colței No. 10. N. VRABIESCU ADVOCAT Și-a strămutat domiciliul și biu­­roul în strada Nouă, No. 9, în fața grădinei Rașca. Orele de consultațiune : De la 8 până la 11 dim. și de la 6 până la 8 sări. Tulburările de digestiune Catarul stomacuuî, dispepsia, inapetență, arsura de stomac etc., precum și Catarul căilor respiratore, bronh­ita cronică, tusa, răgușeala sunt acele bule în care APA MINERALA va fi întrebuințată cu succes perfect du­pă recomandațiunile autorităților me­dicale. Heinrich Mattor­, Carlsbad și Viena SECȚIUNI DE LIMBA ELENA, de un vechi­ profesor public. Preparațiuni pentru examenul de promoțiune, pre­cum și de admisiune în liceele fran­cese. A se adresa la Administrația «Ro­mânului » sub inițialele P. G. CURISUL, ipXLIE* BURSA BUCURESCI 23 Noembre—4 ore p. m. Ultim Renta rom. per. 1875 5 ° 10 . 98 */* — — Renta români amort. 5 ° 1 0 . 95 */, —­­ Renta amort. 4°|„ . . . , 82 V* — “ » (Schuldrerschreib ) , _ — — — Oblig, de Stat 0. F. R. 6°|0 , — — —■ —• Renta rom. (Rnr, conv.) 6°|0 . 102 — — Împrumutul Municipal 5 °|6 . _ — — — împrumutul Oppenheim 8”/0.____— —■ Obi. Casei Pensiunilor. . . 252 — — — Oblig. a­e com Bucur.­, 1883. 88 ’l­-------­„ * » » 1884. — —-------­» » » » 3­868 _ — — „ com. Due. cu los. a 20 1. 43 — — — Scrisuri func. rurale 7 °­a. . 103 */«­­ — Scrisuri func. rurale 5 °/„ , 96 ’/«­­ — Idem nrbane 7°/0 . . . . 103 •/« — — » 6"/...................jiioi —----------­» 5”/................... 91 •/« — Scrisuri fondare urb. In§î . 74 _ Banca Naj1<5 301. vira intr­e 10 f 7 — — Sue. Dacia-Hom. (250 lei girs) 285 —------­Soc. d’Asig. Nat. (200­1. girs.) 276 — — — Prima Soc. rom. de reasig. — — — — Soc. r. ae ccn. (250 1. yirg) 106 — — — Soc. de basalt artificial . ---------------— — „ pentru fabrica hârtiei . — — — — Schimb — — Londra 3 luni . . . . . 24­95 — — — cek............................... 25­21 — ■»* Paris 3 luni .*.... 99­10 — — » cek............................... 99­80 — — Berlin 3 luni..................... 122 —------­­ cek............................... 123 —-----­ Viena...................................... 209 — — — » cek............................... 212 V* — “* Agio...............................* — — — — BURSE STRĂINE Vleua 23 Noembre Napoleon de aur............................... . 9 45 5 Galbenul................................................... — ~' Imperial.............................................. ® 73 Lira turcdscă............................... 10 80 Argintul contra hârtiei..................... 1 ® ° — Ruble hârtie comptat ..................... 125 £ 50 Acțiuni credit anstalt.......................... 1*09 85 Renta metalică 5 la suta 1. . . . 85 30 Renta Hârtie................................ 85 40 Renta aur ......................................... 1 ° 9 3 ® SCHIMB. Londra la vedere..................... 119 20 „ Paris la vedere...................... 47 12 » Berlin la vedere...................... 58 45 * Amsterdam la vedere . . 98 15 PARIS Renta francesă 4 ’/» p •/.................. 105 37 Renta română 5 sută ...... — — Renta română 6 la sută C. F. R. . .------­Credit mobiliar român ...... 94 — împrumutul elen 1889 .......................... — — » 1881 cu cupon .... 470 — Banca otomană.................................... 548 12 Datoria turcescă..................................... 472­93 Loje turce.................................................................. SCHIMB. Londra la vedere..................... 25 25 5 > Amsterdam 3 luni , . . , 206 50 > Berlin 3 luni..................... 122 68 BERLIN Napoleon.............................................. 16 16 Renta amort. 5 suta C. F. R. . . • 96 — Obligațiuni noui 6 suta.......................... 106 15 împrumutul Oppenheim 8 °­. . . . • 101 40 Rubla hârtie comptant........................... 214­95 SCHIMB. Londra S Inni.......................... 20 Iff > Paris 2 Inni........................... 80 20’ Amsterdam 2 Inni . . . . <• . • 167 71’

Next