Romanulu, decembrie 1889 (Anul 33)
1889-12-08
ANUL AL XXXIII-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI de 30 Utere, petit pagina IV . ....................0 bani r „ „ „ HI..............2 tei — „ Inaulțimil și reclame pagina IV și IY Sula . 2 „ — „ A se adresa, JK ROMANIA, la a AĂistați îi B*» saiadat, IN PARIS, la Ravan, Laute et C»fo, 8, PS ®» as felte«*», LA VTENA, la a-ml HannesaficiB et Testet,Storfess*^ ÎN ELVEȚIA, 1* „ „ Din țările sete alte direct ia aânâatetafisnea — Scrisorii« Rsfr**e*l* mx«ffesă — EXEMPLARUL "jg BANI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 18 Fundatore: C. A. ROSETTI Directore: VINTILA C. A. ROSETTI "lÎIiHîțlllUOtSj d_ț’î StîF'tJ) vstsammtmamm DUMINECA, 8 DECEMBRE (26 NOEM. st. v.) ABONAMENTE stt . . . *F' In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trai suni 12 tel; nătenii 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este redatte 30 lei pe an. e, trimeatrat 15 lei. Pesten tóte țările Usanasi A Be adresa: UI ROMANIA, la adadare i rațianeaparatei și oSdiele postale LA PARIS, la Havas, L*fât» et Casa, 8, Place de la Boon*», li GERMANIA, ACSTHIA, ITALIA, și BELGIA, ia bte Luminéza te si vel fi, rociRo postals. — Articolele nepublicate se ard — Romănulu apărând în doua edițiuni, una între 12 și 2 ore p. m., alta pe la 7 ore sera, împărțim abonaților nostrii din capitală ediția a doua care conține desbaterile Corpurilor Legiuitóre din aceiași 41- împărțirea se face intre 7 și 9 ore sera D-nii abonați cari ar preferi a avea jurnalul între 3 și 4 ore p. m. adică edițiunea s-a cu desbaterile Camenilor din ziua precedentă, sunt rugați a face cunoscut dorința d-lor la administrațiunea farului. Cu acesta ocasiune înșciințăm pe abonații noștrii din capitală că numerul de Duminică se trimite tot prin împărțitorii administrațiunei nostre spre a fi predat la destinațiune Duminecă pene la 5 ore sera. D-nii abonați cari ar primi numărul de Duminecă. Luni diminața sau prin împărțitorii nostril sau prin serviciul poștal sunt rugați a reclama la administrațiune. Abonaților în depărtare mare de centrul orașului și afară de barieri, se trimite și Dumineca jurnalul prin serviiul postal, ca și pene acum. BUCURESCI, 7UNDREA Mandatarii națiunei vor începe discuțiunea privitore la respunsul la discursul Coronei. Desbaterile vor fi dintre cele mai interesante, căci multe lucruri se vor duce deuă parte și de alta, cari se lumineze țara și se lamuriseá situațiunea. Discursul Coronei a angajat banca ministerială într’uă luptă parlamentară dintre cele mai aprinse, fiă că a făgăduit oă mulțime de legi de organizare, de reforme și îmbunătățiri, — fie că a înlăturat lnele puncte cu privire la situațiunea actuală, asupra cărora era ar fi dorit să fie pusă în cunoșcință — fiă, în fine, că guvernul a pus în gura Suveranului nișce cuvinte cari lasă să se vadă tendința miniștrilor de a -și apéra propria lor causă. In împrejurările în cari s’a întrunit Parlamentul și ’n condițiunile în cari se găsesce asta-dl față c’un nuou guvern, răspunsul sĕu la discursul Coronei nu pate să fie numai cn parafrasă sau un simplu act de curtenire către persana Suveranului. In răspunsul lor la discursul Coronei, mandatarii națiunei sunt ținuți să spună Suveranului ce încredere au în făgăduelile ce li se face de guvernul actual, cari le sunt desideratele și cum înfățișază ei situațiunea. Și negreșit că, alături cu devotamentul și iubirea ce au către Tron, nu vor uita și devotamentul și iubirea ce au către țară. Căci țara și Tronul, națiunea și Suveranul sunt cuvintele nedespărțite cari alcătuesc ființa Statului și a căror strânsă legătură formeza acea temelie puternică pe care se rechimă edificiul nostru politic și social. Mandatarii națiunei deci—cel puțin acel cari țin să dea sema alegătorilor de mandatul lor—sunt datori să pună Corona în cunoștință de simțământul acelora pe cari îi reprezintă în Parlament, pentru ca astfel, în înțelepciunea sa, Coroana se judece și se hotărască, conform prerogativelor ce are, între spiritul ce domnesce în țară și situațiunea actuală ? Sunt aprope după ani, de când țara se află într’uă situațiune cu totul anormală, și din tote părțile nu se aude decât același strigăt de nemulțămire și îngrijire : — nu mai merge, trebue să se pună uă dată capăt unei asemenea stări de lucruri, care frămentă țara și împedică mersul regulat și stabil al afacerilor! Și acest strigăt, cari găseșce, din ce în ce, un resunet și mai mare în țară, a ajuns aicl să deștepte să vine mișcare în spiritul public. Cu intrigi de culise, cu compromisuri, cu combinațiuni ministeriale de acil pe mâine se frământă și se oboseșce țara, fără ca, în schimb, să i se dea nici uă speranța pentru viitor, că lucrurile nu să intre în starea lor normală și că afacerile Statului n’au să sufere de pe urma nestabilității și a incertitudine ce domnesce la cârmă. Doi ani aprope sunt de ajuns pentru esperiența ce am făcut; interesele țărei cer ca să s’alega la un fel, pentru ca, cu chipul acesta, să st im unde mergem și la ce ne putem aștepta pe viitor. Ceia ce simte țara și ceia ce cugetă fiecare asupra situațiunei nu va putea să nu găsescă răsunet în Parlament, și de aceia așteptăm, c’un adevărată nerăbdare, să vedem cari au să fiă desbaterile ce se vor face cu privire la proiectul de Adresă către Tron și cum mandatarii națiunei vor înțelege, cu acesta ocasiune, că trebue să’și facă datoria. —...------- *£ [UNK]*•» -«©lasa»TM»»--— --------------------- Tripla alianță și dușmanii ei întreg occidentul și cu deosebire noi, cei din Balcani, am fost alarmați adesea de declarațiunele unor diare germane semioficiase cu privire la tripla alianță, declarațiuni cari erau mai mult în desavantagui decât în avantagiul celor din tripla alianță. Lucrul ni se explică acum tot din centrul politicei germane, de la Berlin. Eră explicarea : La Hamburg apare un dar, Hamburger Nachrichten, care de ordinar publică corespondențe, după cum cicea, din izvor oficios, și în care părea a se face serviciul nu Germaniei, ci Rusiei. S’a dovedit acum că acest diar era plătit de ruși, că a fost întemeiat cu ruble ruseșci, și că redactorii lui deși se dicea că sprijinesc guvernul german, în ceștii esterne mânați apa la mora muscalilor. Intre alte declarațiuni pe care acest diar le făcea într’un ton semioficios a fost și declarația faimosă în care se căcea că Germania se consideră absolut liberă de a lucra după propriele ei inspirațiuni în Bulgaria și nu în coințelegere cu Austria. Se înțelegea că austriacii au cerut lămuriri și diarul muscalo-german a fost demascat. Va sădică rușii nu numai în Orient au chiare nerusesci cari le fac treburile, ci chiar în Germania. Situația în Spania Cabinetul Sagasta. — Oposiția. — Republicanii. Situația în Spania se agraveza pe di ce trece. Cabinetul Sagasta a ajuns pe tote terenele să întâmpine greutăți pe cari cu greu le va putea învinge până în capăt. Oposiția se îndârjesce pe zi ce trece. Ea se ridică contra guvernului cu deosebire pentru că el prin politica sea financiară ar duce țara la ruină. Ceea ce este mai grav, e că, după spirile mai moi, nu se mai pute ține disciplina în armată, ofițerii superiori s’au pus să facă politică, și astfel au cerut ministrului de resbel greutăți pe care acesta neputânduse , învinge, și-a dat demisiunea. Nu se scie încă dece s’a primit demisiunea lui, ceia ce se scie însă positiv e că în capul nemulțumiților din armată s’au pus generalii Cassola și Lopez Dominguez, foști miniștrii cari având simpatii în rândurile armatei, se crede că vor isbuti în cele din urmă să dea jos întregul guvern. Pe de altă parte republicanii s’au pus și ei pe lucru, încă din săptămâna trecută s’au împărțit afișe republicane prin diferite orașe ale țărei în care poporul e îndemnat să ridice arma și să imiteze pe bravii brasilieni. Afară de asta s’a pornit o vină agitație cu deosebire în diarele republicane, cari nici uă dată nu au fost atât de violente ca în present. Regina speriată de agitația ce s’a pornit, a invitat pe ministrul de interne ca să ia măsurile trebuinciose pentru a împiedica orice mișcare; căci după cum ea ar fi fost informată, în Barcelona și Madrid se pregătește oă mișcare militară care nu se scie ce proporții ar putea să ia dacá nu va fi oprită chiar la începutul ei. Atât ministrul de interne cât și cel de resbel au luat tóte precauțiunile d’a feri éra de mari sgaduiri și cu deosebire de a pune la adăpostul oricărui pericol tronul regal. Cu tote astea frica e mare și cresce pe fiecare di. Presa româna despre generalul Doda Listarea procesului contra generalului Doda, bravul luptător național de dincolo, a făcut bună impresie în presa română transcarpatină. E de observat în același timp că diarele unguresci se țin puțin și scurt de tot despre acest eveniment care, luând în considerație șovinismul ce i-a copleșit pe unguri, se înțelege că nu le vine la socotală. Etă acum ce scrie Tribuna cu data de 5 Decembre : Maiestatea Sea împăratul și Regele nostru s’a îndurat a dispune, ca procesul de presa pornit sunt acuma vre-un dom ani contra domnului general Traian Doda se fie sistat. Cunoscând înaltul simțimânt de dreptate și solicitudinea Maiestății Sele pentru puelnica convețuire a poporelor Séle, mulți dintre fórte numeroșii Români, care consideră pe d. general Traian Doda drept unul dintre cei mai iluștrii și mai reali concetățeni ai lor, chiar în curând dupa pornirea procesului au început a se mângâia cu gândul unui asemenea act de grație. Intr’un stat constituțional ânsă Monarchal nu savirșesce nici asemenea acte decât în virtutea propunerii făcute de ministrul, care primeste răspunderea pentru ele. Nu se cuvine sa cercetăm, de ce guvernul a credut timp de aprópe doi ani, ca nu póte sa primasca răspunderea acesta, cr acum tot s’a simțit îndemnat a o primi , nie destul, ca actul s’a severșit, pentru ca sa mărturisim, că mulțumirea, pe care el a deșteptat-o în fórte multe inimi românesc, se resfrânge în cele din urmă și asupra guvernului, care, deși cam târiliu, a făcut propunerea de grațiare. Ori și care ar fi resenele de stat, pe cari guvernul le-a avut în vedere, noi Românii ne bucurăm, ca s’a curmat un lung șir de agitațiuni ,atât de durerose pentru noi, și ne simțim împinși spre gândul, ca de aici înainte ni se va da mai mult ca în trecut putința de a dovedi, cât de mult ținem a nu intra în conflict nici cu guvernul terei nostre, nici cu concetățenii noștri de altă naționalitate. Faptele petrecute în timpul celor din urmă câțiva ani au dovedit, așa credem, pe din destul, câ conflictele, care s’au produs prin mfisuri ca cele luate contra d-lui general Traian Doda, nu pot să fie înlăturate, ci mai vârtos se înăspresc. Décá cercurile hotârâtore din Budapesta n’ar fi înțeles-o acesta nici pe ne astafli, un întreg șir de fapte ar fi pentru noi nisce anachronisme, iar daci au înțeles-o, sistarea procesului pornit contra d-lui general Traian Doda este și ea un semn, că fruntașii politici ai patriei nostre, inspirați mai bine ca în trecut, admit ideea unei resolvari seriose a conflictelor. Nu ne facem ilusiuni, dar interesele nóstre, interesele poporului maghiar, interesele patriei nostre comune cer, ca așa să fie. «Noi», — ni se spune în colonele ficarului Nemzet, — «care avem reputațiunea de cel mai cavaleresc popor, am ajuns de trebue sĕ ne rușinam, când umblam prin era streina, și sângele ne navalesce în obraji, când citim fiarele streine». Admițând ca așa este, întrebăm: de ce este așa? Pentru ca prea au fost încuragiați aceia, care afli fac să ne rușinam. Ademenit de un gând deșert, guvernul a crescut, câ ’i face érei un mare serviciu, deci se folosesce de puterea lui, ca se alunge din viața publica pe aceia, care nu putea se admită ideile lui în ceea ce privesce consolidarea patriei comune. Astfel, voind să scape de nisce adversari hotârîți, dar sinceri și serioși, a deschis porțile parlamentului pentru nisce omeni, care ori îl compromit pe el susținându-l cu voturile lor, ori compromit parlamentul, combâtându i fără de cumpăt, omeni réi nărăviți și răți puși acolo, unde sunt. Din situațiunea acesta una singura e scâparea , deschiderea parlamentului și pentru aceia, care ar fi n’au în el locul ce ți se cuvine. Acesta e ceea ce ne face să credem, că de aici înainte încercările se vor face, nu ca până acum, pentru înlăturarea, ci pentru resolvarea seriosa a conflictelor ivite în vieța comuna a patriei nóstre. Er déca deșerta ar fi credința acasta, rămânem cu mângâierea, ca arli pretutindenea se scie, care sunt adeveratele simți minte ale românilor din țerile corónei ungare. Fiesce care om în adevăr distins ridica nivelul societaței, in mijlocul careia traesce și lucreză, chiar și daca cei mai mulți dintre contimporanii sei nu ar fi în stare se -i înțelega faptele. Astfel și domnul general Traian Doda le a dat generațiunilor mai tinere ale poporului nostru un strălucit exemplu, cum are se fie susținuta na causa buna și drepta, și prin acesta a întărit ia contimporanii sei consciența națională și simțimântul de bărbăție. Și daca se vor fi găsind între frații noștri omeni, care nu înțeleg încă faptele, masele mari ale poporului simt instinctiv importanța lor, și simtimentul acesta va lumina încetul cu încet și mințile întunecate. Lucrarea isvoritâ din sinceră pornire spre bine, silințele impersonale, jertfa de sine nu pot nici nadatâ se remena zadarnice. D-nul general Traian Doda trebuie sé fie convins, câ Românii nu vor uita nici aădatâ, cum din iubire către dânșii a jertfit tigna bătrânețelor séle, și neadormiți vor stârni spre scopul, pe care ’l a urmărit el. Dumnezicul resplctării se dea, ca ilustrul nostru concetățean să se bucure dimpreună cu frații săi în flina împlinirii dorințelor sale. D. Hulban a întrunit 10 voturi contra d-lui Fotu, candidatul oposițiunei care a avut 7 voturi. Secțiunea VI. Președinte: L. Catargiu. Secretari : E. lonescu, I. Miclescu. D. Catargiu a fost ales cu unanimitate de voturi. In secțiunea VII alegerea biuroului s’a amânat pentru mâne, deorece a fost paritate de voturi între d-nii Vernescu și I. Marghiloman, candidați la președinție. Constituirea secțiilor Camerei Secțiunile Camerei ’și-au constituit biurourile după cum urmeza: Secțiunea I. Președinte : M. Kogolniceanu. Secretari: Dobrescu. Biuroul se compune din deputați cari fac parte din opoziție. Lupta n’a fost aci. Secțiunea II. Președinte : N. Ionescu. Secretari: Buzdugan, Tocilescu. Oposiția a triumfat și aci. Secțiunea III. Președinte : Grigorescu. Secretari: Hina. C. C. Dobrescu. Ași oposiția a triumfat în persona d-lui Grigorescu, câruia guvernamentalii i-a opus pe d. Negruzzi. Unul din secretari și anume d. Hina e guvernamental, iar celalt d. C. C. Dobrescu aparține opoziției. Secțiunea IV. Președinte: P. P. Carp. Secretari: Seulescu. Stroic). In acesta secțiune stăpânesc guvernamentalii. Secțiunea V. Președinte : A. D. Hulban. Secretari : Măreșan, Chrisenghi. Principiile conservatorilor D. Ressu, deputatul Galaților, explică Iauă scrisore adresata d-lui Ion N. Iancovescu, voita ce a făcut-o către guvern. Credem de interes a reproduce următarele rânduri din acea scrisare : Unde și când am declarat eu că m’am supus guvernului, ca m’am plecat Ius și alte glume proste și nesărate ca aceste? De sigur ca n’am sâ ma însor, cum se dice, nici cu patimele, nici cu ambițiele, nici cu resentimentele nimănui spre a ’mi face datoria către țârâ. Desigur că n’am sâ ’mi îndoi spinarea spre a se urca pe dânsa oricine la minister. Dar de aici pâné la ami fi renegat ideile și credințele mele politice, e uu deosebire ca de la cer la pământ. Sunt și râmân ceia ce am fost totdeauna, un om cu principii moderate, însa care nu recunoște alt stăpân decât conștiința mea, alta cârma decât corectitudinea constituționala cea mai deplină. Vitele nóstre în Italia Ministerul afacerilor străine, cu referire la publicațiunea făcută în Monitorul Oficial No. 9 din 13 (25) Aprilie 1889, aduce la cunoscința celor interesați disposițiunile urmâtore luate de guvernul Italiei în urma stăruințelor legațiunei române din Roma, disposițiuni cuprinse în Gazzeta Ufficiale del Regno d'Italia cu No. 282 din 28 Noembre 1889 : Ministerul de interne al Italiei Ordonanță sanitară maritimă No. 2 Dupa cum este încredințat oficial, guvernul român a înființat de curând un târg de vite bovine și ovine la Constanța pe marginea marei, în scop de a înlesni comerciul, oferind astfel cumpărătorilor din țara și din străinatate cele mai sigure garanții, mai cu seama sub raportul sanitar . Luând cunostința de regulamentul care prescris normele pentru funcționarea (fișaiul târg. Vâflând legea din 22 Decembre 1888, No. 5.849 (seria 3-a) pentru paza igienei și a sânătăței publice. Decreteed. Cu începere de la 1 Decembre va fi permisa introducerea în regat a vitelor bovine și ovine cari provin direct din târgul din Constanța pe marea Negra, cu observarea condițiunilor urmatore : 1. Animalele bovine vor avea pe partea din afara a cornului drept sau, în lipsa, a celui stâng litera C, tipărită cu fierul roșiu; aceeași mara, pentru vitele bovine cărora le-ar lipsi amândoua cornele și pentru el, va trebui, sa se gâsască pe partea din afara a piciorului drept de dinapoi. 2. Vitele sus flise vor fi însoțite de certificatul sanitar ce se va libera de către unul din veterinarii sus flisului târg din Constanța certificate ce se va viza de către consulul sau agentul consular italian din acea circumscripție. Pentru rest vor continua să fie în vigore disposițiunile cuprinse în ordonanța sanitară maritima din 8 Aprilie anul curent No. 1. Domnii prefecți ai provinciilor maritime și oficiile de port ale regatului sunt însărcinați cu esecutarea presentei ordonanțe. Roma, 1889, Noembre 27. p. ministru, A. Fortis. SCIRI DALE PILEI In flina de 22 Noembre consiliul comunal din Iași a votat proiectul de Împrumut presentat lui, pe baza convertirei datoriilor comunale și cu tendința de a avea din acesta afacere un împrumut de un milion, d. Ion Ghica consilier și ajutor de primar a plecat la Bucuresci pentru a susține înaintea guvernului votul consiliului. * ♦ * D. Splzescu, inginer la serviciul curfturei stradelor, a fost numit inginer ajutor al serviciului pasagiului. * ♦ Retragerea d-lor Frumușanu și Chirițescu, prefecții județelor Gorj și Romanați, pare a nu fi decât o cestiune, de un scurt timp spune Lupta. * * * Nici naționalii-liberali nici liberalii disidenți din Ploești n’au stabilit pene acum listele lor pentru alegerile comunale cari se vor face peste vr’o 2 flile. * * * Pentru Marți séra vor fi convocați Intr’un întrunire exclusiv partisanii d-lui L. Catargiu. Partisanii d-lui G. Vernescu nu vor lua astfel parte la acesta întrunire. ♦ * * Cilim in Naționalul că cu ocazia discuțiunei respunsului la Mesagiu amicii noștrii vor cauta sa limpezesca situațiunea la Senat. Discuțiunea va fi interesantă. 4» 4»4c Peste două sau trei flile va apare in Monitorul oficial, convocarea colegiilor electorale, pentru a se complecta locurile vacante din Cameră și Senat. * * * Concursul de istorie și de limba româna de la școla normala de institutori din capitală, din lipsa de concurenți a fost amânat pentru o altă dată care se va publica prin Monitorul oficial. * * * Eri 24 Noembre, înaintea consiliului de resbel al corpului de armată din Galați se va judeca procesul sub locotenentului Mironescu pentru delictul de bătaie a interiorului. Apărarea s-a făcut de tenerul locotenent de flotilă d. Negrescu. * * ♦ Etă telegrama espediată aflia-lul ministru de interne de cetățenii din Ploesci: Comisiunea interimară a guvernului, de la primăria nostru Ploesci, nu distribuie cărțile la alegători pentru alegerile comunale de la 26 și 28 curent, violeza art. 19 ca sa speculeze asupra libertăței electorale. Protestând, cerem urgente măsuri: C. T. Gregorescu, M. T. Stanescu, N. Stoicescu, Temelie Dinescu, M. P. Oprescu, Ioniță Gheorghiu, Stelian Th. Stoian, Tudorică lonescu, C. Petrescu, G. lonescu. 41 Creditul urban din Iași S’a Împărțit deputaților proiectul de lege prin care guvernul e autorizat a avansa creditului funciar urban din Iași, suma de 1,369,000, lata proiectul în întregul seu: Art. 1. Guvernul este autorizat a avansa societaței creditului funciar din Iași, suma de 1,369,000 lei. Acesta sumă se va acoperi printr’o emisiune de rentă amortibila, iar până la facerea acestei emisiuni, ea se va preleva din cele deja efectuate pentru diferite lucrări extra-ordinare. Art. 2. Suma de 1,369,000 lei se va restitui de societatea creditului funciar urban din Iași, cu dobânda de 5 la suta. In timp de 20 ani, prin anuități, semestriale de câte lei 54,535, bani 80. Acesta anuitate se va trece, pe de u o parte In budgetul de cheltueli al societatei, iar pe de altă parte în budgetul de venituri al Statului. Art. 3. Toți societarii Creditului funciar urban din Iași vor avea sé suporte, proporțional cu capitalurile împrumutate, sarcinele acestei anuități; în acest scop, ei vor avea sé platesca uă parte aliquota, pe lângă ratele convenționale pentru stingerea împrumuturilor. Art. 4. Societarii, ale căror împrumuturi se vor stinge înainte de termenul de 20 ani, ficsat pentru rambursarea câtre Stat a avansului de 1.369.000 lei precum și aceia cari vor vor să achite prin anticipațiune împrumuturile lor, sunt obligați,-,