Romanulu, ianuarie 1890 (Anul 34)

1890-01-02

I M. XXX1/-LÍe semplarulISban JOI, 2 IANUARIU 1890 (21 DEl ÜJCU jATe is. j ziere , tare. n lor. Aci vor Activitatea ia ; și i găsi mulți kră­spân ßi. Ilie iubirie, fii iGțek stră­­ 'atici c. iei de w _­­Parian­ieri IOC« NDAR jup. nițelor par­té vor afla acul alegato­are le-a fost împlinit da­­r că se vor gu­ori, cari se au întrebuin­țrtîfllnn rin om­. . luldî opiniunei bunitară, cum datoria și că’și pirea, rând pe ind la alții din u i-au trimis în putut să intre în țiunea alegătorilor, ir avea tot dreptul semeni trămișî, at at de încrederea ce 1 și v’ați servit de -n dat, pentru a vis ițea să răspundă n­­epresintanți al națiu­­, , și apărarea lor m­a­ltor? de­sigur, multe și de ii, dar nu vor putea voi că dată schimbă- i și voturile și resootu­­l­ i-au dat în Parlament, •trămișî sé se parte cu uu, cu toată omenia și cu a și iubirea pentru vite î’, ș numai pentru acest f,i, cari scii cu toții ci •^r cântări fisele lor pist’ și judeca, pe fiă-c­ia ^1 faptele lui. orit ca se se sfârșaecă ua dată în necii­stea în politică, cu precupeț­ file de p­ tirgu­rile de consclințe Cel ce a primi aumdai de la alegătorii lui tre­b§ , dea sema de el, să bă­­cura­­ fiie, chiămat înaintea unde să i se dea absolv­­ână pentru tot­d’auna om politic. Așa înțelegem ne­­ in­troduce cinstea și mc­toța noistră politică, așa V e.ăă c n-Huidi penu n. ■ ' :■- t c pentru al-'gi a ! . iA â •-Aiîiuririjfî r : • " . purf­iU..­­ cât Și asu, tism* :... de cât ■. . . e­. .f.re ■ -a pr ücnmi'U c-! ' ’ă n­.­ublice V .1 ■ * au î >< ne Faceți vg daîcifia,, f?ăcî­mimai aat: fel vet­iți­ile ce au .re­al, de p. tră­­­ na. f' vr­ ®/ wrogie îs­ I.vf V. RIJ Wi ri Sulițe Gnivw, când pregătiam art­iectul ce f­ii» «esem asupra n­ecesitatei programelor­, dis­­cuțiunea­ la Săuat, relați­a­ la , a dat bc­r­cetarefS aces­el cestiuni din partea mai multor*‘ato Am fost pus la cau sa vrând nevoit a f­ile unii astiuni perso . , se dezvoli acolo subiectul ce ’ți prosaiaesem omanul. Décá átt veji vre un fncaavenienf, re* g, pentru léc {, discursul meü i­istiunea pe cat a 'um pune. J ași pleca ași putea eahimLa­ ■rr ár lectorii n’ar câștiga treba mare ci aceleași idei în Monitor ’mi ar putea imputa că nue î multă complesentă. Priimeșce te rog uă cordială strângere de mână și la revedere. Petru Gardiștoiiu. Discuțiunea care a urmat în Senat im­pune fie­căruia obligațiunea să spună ca­tegoric care ’i a fost rolul în trecut și ce crede că e de făcut. In cea ce me privește, daca am fost în adevăratul adevăr, spu­de că am fost ală­turi cu realitatea lucrului, las fie­cărui dreptul de apreciare, credința mea însă era, în momentul in care m’am retras din par­tidul care a rămas sub conducerea d-lui I. Bratianu,—credința mea profunda era ca d l partid era în contradicție cu adevăratele sale prin­dier când se cere­au esecutarea hotărîri­­lor luate în comun ci obediența pasivă, re­nunțarea complectă ,a ori­ce judecată pro­prie, legamentul unei asemenea întruniri daca nu este interesul, este de­sigur ado­­î rațiunea șefului; acele partide se perd prin 1 ‘­­fttișism. Pentru ca partidele se pot­ esista, ele ti­bite să fie întemeiate pe idei, pe princi­pi, pe programe. S’a constatat de mai mej­oratori, in cursul discuțiunei de aici ? că . început nu au fost la noi, după cum și ,^e rațiunea în regimul constituțional peni, buna lui funcționare, de cât doua­­ . partiy De ce? Și is ce asta­<Ji partidele s’au fărămițat ast­fe,î­i grupuri și grupulețe in cât ne­­ aflăm ur’nă adevărată zapacéla? Da, au dreptatia cei cari susțin ca nu se concepe și nu tVtb b să esiste de­cât două partide I pentru c­­aismul constituțional se 1 ■ j ->y­i .­v6«lat.K« «eic^osfn­­­ri Cai s­iu uO vcui viă j?i au­­ multiplicitatea grupuri­lor a mal elementară ne arata una urmelor, trebue să fie pa­entru ca ori­care cestiun iaiă adusa în dis­cuțiunea se reduce la un vot pentr ■ uâ bila albă său negru. Nu­ prin minte la 1 început să­u grupuri. Ele s’a a format u­na parte acea * mare, putem generațiune de la 1848 ca • avea | 'ulsen doue * mari idei: libt iuie De alta ! parte acel cam­­iup, n laton-1 servarea starei d­­ata prin regulament organic ilisarea • acestor doué mart es0 de I basâ societaței mode pata comuna tutulor acelo -,nu • sciü de ’l-ar putea vi iIa destul generațiunile vin­­­r­­­­ a-sia anticâ.. două singur­­stat­i țărâ, partidul bbe partidul conservator de a­­lOMni Miiir lini S 30- V.**- w -ntele nu erau simple etichete seci de înțeles. Lib taraa după ei pe calea cea mare a greșului, a luminei, a civilisațiunei­­( tréga descei­ată la strigătul libert­ăț­iasa de egalitate; conservatorii, d' triva, se spunea la ori­ce po­­că­ințe, erau îndărătnici la ori­ce mișcare pentru ca prevedea ruina vechielor pri­vilegii la cari ținea nu atât boerii că­, acel cari erau pe lângă boer, ciocoii, după cum îl numesce cu dispreț poporul, și, ca să fiu exaci, adaog: boeril ciocoițl. Contra acestora ,și-au dat mâna toți libe­ralii din Muntenia ca și din Moldova, cu un sigur cred politic: libertate, ega­litate. Câ­t a fost cea d’énteiü scisiune ? când a înotat unitatea în partidul liberal? A-j . ». când ua fracțiune din:lf.osran a *&it el!­­ăr8 îo­­tărâ itieea egalitatei cu sa­ ș ,j.­­v» mentan al libertății. 1 fost m­arele revoluționar ’ ,.i­r?ro:i... uarfe vtrătuî armiui egamater nr .1 asii,­­a d> -lor »odaie O­i­ fost a­­jutat în opera sa de la fracțiune a parti­delui celui mare liberal-național. Vodă Cuza a câflat din unirea liberali­lor înfocați pentru principiul libertăței a­­jutați de boerii vechi privilegiați care nu putuse uita și nu puteau să ierte pe Cuza pentru că le răpise vechile lor privi­legii. ..După 11 Februarie era natural să se aducă reunirea acestor două ramure ale pertidului liberal-național: egalitarii cedase zi­­dul liberalilor cari voiau să consacre și marele principiu care îl călăuzise. Opera s’a realisat la 1866 prin promul­­garea Constituțiunei. De aci înainte era natural ca liberalii și egalitarii să țină să ninga iar mâna in mână până să ajungă la aplicarea principiilor înscrise in Consti­tuie in traducerea lor în legi positive, prin jnm­ph ia ne servesc principiile cele a Constitutiune lat­­ cât est UlUlUál.n U WMi WI yuulcu tOCQlu. e de îngrijit pentru aceia care în adevăr țin la libertățile publice. Lupta dar a putut să continue între a­­ceste două partide.­­Intre liberalii­ uniți U u loc cu egalitarii și între conservatori până când a putut să dureze ea? Pâni­n momentul in care s’a pus culmea și­­dificiul nostru politic, până în flina ii ,are acele două mici țeri, abandonate, pa­rsite de restul Europei căreia ’i servisi pe bulevard contra invasiunilor străine pânâ când aceste doue (én mici supuse 1­­itarea și atâtea nenorociri, după ce s’ai imit într’un singur stat, ’și-au proclama independența, s’au înălțat în regat și ai pus pe capul domnitorului Carol I coróm regală. Din acel moment am început sa qi Întrebam cu toții: de astă­zi înainte ci mai facem ? Și reposatul r­osetti ale cărui r și sentimente liberale de sigur ,nu pot. se fie puse în îndoin;: în . I ce mai e de făcut ? Și conservatorii r.. cea* i-altă parte, ne întrebau: dar acum d-lor, el scia forte bine ca riurile nu se întorc la obârșia lor. Dar după ce ați înscris tóte libertățile în carta cea mare a patriei, mai aveți ceva de revendicat? Ne pipăiam și nu mai găsim nimic In buzunarele nóstre de pus înainte ca să arătăm linia de demar­­cațiune, punctele diferențiale între noi și conservator. Aplicațiunea acelorași prin­cipii era cestiune de aptitudini, de desvol­­tare lenta 41 * cu <fi care putea fi revendi­cata și de conservetori. Atunci Rosetti a propus revizuirea Con­acricoie, un iUüd­ și­ îngbji­­ 1­­1 reforma politica și nări­­rma socială, au îndeplinit s:­­vestea, înapoi, dat’am prin legea electorala mijlo­cul ca representațiunea națională să fie *o adevărată oglindă a tuturor straturilor c­ale, sau ne-am îndepărtat de ia­r ideie, asta e alta cestiune, dar ni s’a îndeplinit și acesta opera, f încoa a început uă adevărată In spirite. Mai sunt și mai pot fi a in oposițiune cu conservați.. . ? Nu e grupare politica care s. . susăsca tendința liberala în sensul­­­­ ri­­tulul libertăților dobândite. Chiar numae, eticheta liberala le suride tuturor. Déca întrebi pe d. Lascar Catargiu șe­ful conservatorilor ce ești d-le? Ți răs­punde sunt liberal-conservator; întrebi pe d. Lahovar­y ? sunt conservator dar sunt și liberal, ba și democrat! întrebi pe d. Carp? îți răspunde și d-sa: sunt conservator dar sunt și democrat ; «tip­ f ob­s­­ervator liber^ț­ii^ -5"1 * con­servator,—distincțiuni sunete,­­ar nu fie? toți înțeleg același lucru. D. Ion Bratianu este alt­ceva ? sunta alte idei? Ve aduceți ar States­cu la senat a spus sensiunel Intre d. I. Bran­ ca Rosetti dorea tot nainte când țera a, cu mulți conservatori, Iorgu Cantacuzino’și ji­tianu ne putem Înțelege i și nu odată d. I. Brat’ despărțit de Rose’’ spre a inspira r clare că înțelege­m fie ă"m co> * va‘ tor. In acesta ntuatiune, când j vojut câr cari se­­ «onstituțiu­ne » !. . üiriiate intr’an aens pe care SI a contrariu principiilor adevărate .d. îmi permit a crede ne fiind­ ca ast­fel cel pu­ț in c . . principii liberale pot încă sa te fără amestec de conservato­r rebus îtiail­s*. romAnom tn ,viune? Nu vedeți ce s’a ivit In parti­ul conservator. Tinerii conservatori, aceia cari în mod realisate s’i program est: adevĕr prog mari în cest săvârșire — centrări. .. Dar fie avea de ef­mocratice,­­ partea tutu unii din vor pun­­ine va vitu­te. >’ ar a­z esamin ds­ar , alte pa­cte ale programului wrtrasdjitf iaaâ« mal p . Spre a­răt acestei situațiuni, e­a face sa­­ teze ori­ ce echivoc tot­ d’a­una dău­­, ceia ce ași dori eu, este ca trebue ori­ ce adagiu de conservatorism a fost liberalism să dispară, să facem concen­­tarea liberala pe baza unui program de­mocratic, să luăm im mână gestiunile so­ciale și economice cari intereseza * , să spunem clar și precis solu'­­înțelegem a le da. D. minist** spunea dem­aji ca scur * care am învățat împr' în principiu liberte' intervenirea Str pot trata cetate .pul, să nu ne libertățile r potir­s faire, laia­..i ■ [UNK]­t­r­ê­tre d’Ar­•er­er.» .loștrii, nu este ca „11 mo a da se* dupi ■­­dicea câiugarul Galiani. Evolu­­ț. 4, dat de fața noul séu învățații și cuge- V;­­i’ . . -ul că, după cum a zis ,scursul de la Belleville în averi trebue să fie înainte de î­ ^iotor al progresului, un organ al .nii publice, un protector al tuturor cplurilor legitime și un inițiator al drep­turilor legitime și un inițiator al tuturor energiilor care constituesc geniul național­. Principiul dreptului și datoriei Statului de a interveni este susținut astă­zi de spiri­tele cele mai luminate, la Viena de Lo­renz von Stein, la Berlin de Wagnerț Scheaffe și alții, în Belgia de Laveleye care scrie : Statul nu este numai un or­gan de conservațiune, uă garanție de or­dine, el este și un instrument necesar a­ppo­paanlui F­l are mi<m­ine a de a face să domnesca justiția și prin acest cuvănt nu trebue să înțelegem numai respectul con­ in sens libera,. »..a ,ta­­ f­ior­de­­rism, din fiă cu calcitrant­ temerari, I va în­­tai puțin n­in­ Ițî tinen ^ricol și eco minele de car și l cheresteaua istrialâ a Ungi fabricile de z ,fibricile de c.. ț.Kieș și Naseuó v.—Legea indus n­ l. ie sunt iarăși gi D. De astă-dat ’I caută de t minele de car sunt cari sări ’.el 'in Germania uente de lucFU p ■ . sitj . ni" ' aș: ma­ ■. ciul '>1)1 ului­­ inga si lem c snirt. t p­ijp. < .ngă trans­u.­ran formă J iitî au făc ■t & . c.si­t­.•’&­­ nele și pe . ute form? a nisce plut tulpini. Ce o se tu­­icut’c • c>: ■ ril de pi de la S 'ea ian isra 1 întinsă de sech­e­a întindere mai nare ro­ in la iberica luate­­r ii atât iste î desa încât este­­­­­mbate omul prin ea. . un efect nu va avea asupra Europei ci acest vast teritor producător de vestea după construirea de cai fîrate navigabilitatea Congului, va fi deschis , 2 părți speculațiunei internaționalej a­colo proprietarii și arendașii n’au nece­­sîate nici se platesca fonciera pâmântului i nici se porte spesele unei noul înpădu­­ri­ 1. .și pot sé urmeze sistema de despo­­iere cea mai rafinata. Bine­înțeles în concurenta ei vor fi —j­­. ..iori producatorilor de ferineatea din Europa. Răspunsul care ’1­­.repara presen“* P •». întrebarea gg pest? Sfl­PO ani, ce și o puneau încă vechii greci ț.­- romani ca, privire la continentii »ntuaepos _ r ?ii es Áifica—este in stare nu satisface pe cei curioși, ci pot chiar fatal și pentru cel labor... îbe suprafața Europei moderne, emoiile sale până acum încă ascunse vea asupra Europei vă influența cu m­are de­cât America și Australia din a ci este cu mult mai aprope decât î­­ș are mai multe puncte de­cât ele. deosebite in privința producțiunei a ițe și producte animalice va fi Africa íriala Americei și Australiei. De un­­­ âat, periclul este mai puțin iminent din causa ca între Europa ș. a. Europenilor în Africa s’a stabi un paravan impenetrabil, în Ar­­pașii Mahdiului, cari mult timp permite ca vaporele de pe lacul Nyanca să debarce și trece la Alt­a, Damietha în Mediterana, și se deb fără piedici productele continentului necos. De uo­camdată marfa principa, cea mai căutată pentru acele regiuni , și va fi încă mult timp marfa omenescă, pe care cu tote blocadele malurilor și tot­ conferințele și congresele antisclaviste nu sunt în stare a o deprecia și lipsi de valorea venală. Vecinii noștri unguri­­ a’și desface porcii în grajdurile de la Sik gasit un nou est­eru­ a înzestr­a orcul în timp > ioftrit, curăț­t. v­e. no. c aria de uagu­ tt de cam ,.ar.*se; .cesare; a junghiat, .cat și curățit slamburg a servit drept î, la întreprinderea de social al nouei întreprinderi ducem bine aminte este ficsat la te milione florini. • . em vedea ca tóte statele caută ip, au îmbrâcișat cu căldură leșului, times is money f.m­.i. i ne gândim la nimic și aș­­a străini. έn diferite rânduri vorba o f­­abrici de conserve de ’e nun > la vorbe au prima importanța, și ca întreprindere și ca teh­nica. Ei au preferat cu deosebire unde condițiunile d’a procura pe acele materia prima în apropiere și în cantitate mare, căci în tote, producțiunea mare este lo­zinca filei, și aceia are singură viitorul, și ca stat eminamente agricol, au preferit cu deosebire pe acele cari se împreună cu agricultura și o alimenteza pe acesta. Despre aceste ca­re unele mai vechi este destul să amintesc Morăria înaltă, care în Ungaria a ajuns la cel mai mare grad de perfecțiune, atât ca teh­nicâ cât și ca în­treprindere. Apoi industria spirtului, care de­ja im­posibil pe contingent impus în anul din urmă cu ocazia rescumparării regaliilor pare a da înapoi și decâdea. La insistență și cu concursul guvernu­lui ungar a deschis un consorțiu de bancă compus din Bleichröder din Berlin, un ban­her mare din Viena și firma Zel și fii din v a deschis 2 mari fabrici de zah­ăr Tatvan in Ungaria, și alta la Bodu O a treia va deschide con­­*:*«i* într’un loc indicat a­­* de zah­ăr de la ■*gaz pe an de la Bodu c­ ea Încă­­apte 10 teh­ni că un nou procedeu vor putea estrage 5 la sută zah­ăr mai mult din sfecle de cât au pu­tut extrage cele­l­alte fabrici. Guvernul fa­vorul esențial ce le-a acordat a fost taxe reduse pentru transportul de sfecle pe căile ferate ale statului, in­cât ele își pot atrage și aduce sfeclele necesare din ori­și­care parte a țării. Construirea celei de la Bodu este interesanta și prin aceia că nu țara Bârsii nu este proprietate mare ,­ ci ju­rnal proprietate mică și tote sfeclele nece­sare se vor cultiva de către țărani. Fa­brica le dă sămînța a tocmit 2 agronom, cari sa invețe pe țărani și să suprave­gheze cultivarea sfeclelor, apoi a dus și pus in aplicație tóte aparatele necesarii la cultura sfeclii, pe cari și le cumpăra apoi țăranii. Fabrica le plătesce cântarul metric (100 kg.) de sfecle cu 80 cr. v. a. 1 leu 80 bani, și le dă tarâțe înapoi pentru nu­trețul vitelor. Țăranii s’au angajat a cultiva întinderea anumită însă în timp de 6 ani, și fabrica sa fie datóre a le primi în prețul și con­­dițiunile de sus ori și se cantitate ar pu­tea produce cu timpul. Tot la frontiera țarei nóstre în Cernescl un alt consorțiu strein a înființat oă mare fabrică de celuloză, și acum doue firmă vienesc vor sa înființeze alte doue fabrici la Naseud în pădurile fondurilor foștilor grăniceri români. Cu privire la cea de pe Arieș,­­[contele­ Andrași se închiriază materialul necesar pt’ Pct­r?,cu e> P' 8'

Next