Romanulu, ianuarie 1890 (Anul 34)
1890-01-02
I M. XXX1/-LÍe semplarulISban JOI, 2 IANUARIU 1890 (21 DEl ÜJCU jATe is. j ziere , tare. n lor. Aci vor Activitatea ia ; și i găsi mulți krăspân ßi. Ilie iubirie, fii iGțek stră 'atici c. iei de w _Parianieri IOC« NDAR jup. nițelor parté vor afla acul alegatoare le-a fost împlinit dar că se vor guori, cari se au întrebuințrtîfllnn rin om. . luldî opiniunei bunitară, cum datoria și că’și pirea, rând pe ind la alții din u i-au trimis în putut să intre în țiunea alegătorilor, ir avea tot dreptul semeni trămișî, at at de încrederea ce 1 și v’ați servit de -n dat, pentru a vis ițea să răspundă nepresintanți al națiu, , și apărarea lor maltor? desigur, multe și de ii, dar nu vor putea voi că dată schimbă- i și voturile și resootul i-au dat în Parlament, •trămișî sé se parte cu uu, cu toată omenia și cu a și iubirea pentru vite î’, ș numai pentru acest f,i, cari scii cu toții ci •^r cântări fisele lor pist’ și judeca, pe fiă-cia ^1 faptele lui. orit ca se se sfârșaecă ua dată în neciistea în politică, cu precupeț file de p tirgurile de consclințe Cel ce a primi aumdai de la alegătorii lui treb§ , dea sema de el, să băcura fiie, chiămat înaintea unde să i se dea absolvână pentru totd’auna om politic. Așa înțelegem ne introduce cinstea și mctoța noistră politică, așa V e.ăă c n-Huidi penu n. ■ ' :■- t c pentru al-'gi a ! . iA â •-Aiîiuririjfî r : • " . purfiU.. cât Și asu, tism* :... de cât ■. . . e. .f.re ■ -a pr ücnmi'U c-! ' ’ă n.ublice V .1 ■ * au î >< ne Faceți vg daîcifia,, f?ăcîmimai aat: fel vetițiile ce au .real, de p. tră na. f' vr ®/ wrogie îs I.vf V. RIJ Wi ri Sulițe Gnivw, când pregătiam artiectul ce fii» «esem asupra necesitatei programelor, discuțiunea la Săuat, relația la , a dat bcrcetarefS acesel cestiuni din partea mai multor*‘ato Am fost pus la cau sa vrând nevoit a file unii astiuni perso . , se dezvoli acolo subiectul ce ’ți prosaiaesem omanul. Décá átt veji vre un fncaavenienf, re* g, pentru léc {, discursul meü iistiunea pe cat a 'um pune. J ași pleca ași putea eahimLa ■rr ár lectorii n’ar câștiga treba mare ci aceleași idei în Monitor ’mi ar putea imputa că nue î multă complesentă. Priimeșce te rog uă cordială strângere de mână și la revedere. Petru Gardiștoiiu. Discuțiunea care a urmat în Senat impune fiecăruia obligațiunea să spună categoric care ’i a fost rolul în trecut și ce crede că e de făcut. In cea ce me privește, daca am fost în adevăratul adevăr, spude că am fost alături cu realitatea lucrului, las fiecărui dreptul de apreciare, credința mea însă era, în momentul in care m’am retras din partidul care a rămas sub conducerea d-lui I. Bratianu,—credința mea profunda era ca d l partid era în contradicție cu adevăratele sale prindier când se cereau esecutarea hotărîrilor luate în comun ci obediența pasivă, renunțarea complectă ,a orice judecată proprie, legamentul unei asemenea întruniri daca nu este interesul, este desigur adoî rațiunea șefului; acele partide se perd prin 1 ‘fttișism. Pentru ca partidele se pot esista, ele tibite să fie întemeiate pe idei, pe principi, pe programe. S’a constatat de mai mejoratori, in cursul discuțiunei de aici ? că . început nu au fost la noi, după cum și ,^e rațiunea în regimul constituțional peni, buna lui funcționare, de cât doua . partiy De ce? Și is ce asta<Ji partidele s’au fărămițat astfe,îi grupuri și grupulețe in cât ne aflăm ur’nă adevărată zapacéla? Da, au dreptatia cei cari susțin ca nu se concepe și nu tVtb b să esiste decât două partide I pentru caismul constituțional se 1 ■ j ->yi .v6«lat.K« «eic^osfnri Cai siu uO vcui viă j?i au multiplicitatea grupurilor a mal elementară ne arata una urmelor, trebue să fie paentru ca oricare cestiun iaiă adusa în discuțiunea se reduce la un vot pentr ■ uâ bila albă său negru. Nu prin minte la 1 început său grupuri. Ele s’a a format una parte acea * mare, putem generațiune de la 1848 ca • avea | 'ulsen doue * mari idei: libt iuie De alta ! parte acel camiup, n laton-1 servarea starei data prin regulament organic ilisarea • acestor doué mart es0 de I basâ societaței mode pata comuna tutulor acelo -,nu • sciü de ’l-ar putea vi iIa destul generațiunile vinr a-sia anticâ.. două singurstati țărâ, partidul bbe partidul conservator de alOMni Miiir lini S 30- V.**- w -ntele nu erau simple etichete seci de înțeles. Lib taraa după ei pe calea cea mare a greșului, a luminei, a civilisațiunei( tréga desceiată la strigătul libertățiasa de egalitate; conservatorii, d' triva, se spunea la orice pocăințe, erau îndărătnici la orice mișcare pentru ca prevedea ruina vechielor privilegii la cari ținea nu atât boerii că, acel cari erau pe lângă boer, ciocoii, după cum îl numesce cu dispreț poporul, și, ca să fiu exaci, adaog: boeril ciocoițl. Contra acestora ,și-au dat mâna toți liberalii din Muntenia ca și din Moldova, cu un sigur cred politic: libertate, egalitate. Cât a fost cea d’énteiü scisiune ? când a înotat unitatea în partidul liberal? A-j . ». când ua fracțiune din:lf.osran a *&it el!ăr8 îotărâ itieea egalitatei cu sa ș ,j.v» mentan al libertății. 1 fost marele revoluționar ’ ,.ir?ro:i... uarfe vtrătuî armiui egamater nr .1 asii,a d> -lor »odaie Oi fost ajutat în opera sa de la fracțiune a partidelui celui mare liberal-național. Vodă Cuza a câflat din unirea liberalilor înfocați pentru principiul libertăței ajutați de boerii vechi privilegiați care nu putuse uita și nu puteau să ierte pe Cuza pentru că le răpise vechile lor privilegii. ..După 11 Februarie era natural să se aducă reunirea acestor două ramure ale pertidului liberal-național: egalitarii cedase zidul liberalilor cari voiau să consacre și marele principiu care îl călăuzise. Opera s’a realisat la 1866 prin promulgarea Constituțiunei. De aci înainte era natural ca liberalii și egalitarii să țină să ninga iar mâna in mână până să ajungă la aplicarea principiilor înscrise in Constituie in traducerea lor în legi positive, prin jnmph ia ne servesc principiile cele a Constitutiune lat cât est UlUlUál.n U WMi WI yuulcu tOCQlu. e de îngrijit pentru aceia care în adevăr țin la libertățile publice. Lupta dar a putut să continue între aceste două partide.Intre liberalii uniți U u loc cu egalitarii și între conservatori până când a putut să dureze ea? Pânin momentul in care s’a pus culmea șidificiul nostru politic, până în flina ii ,are acele două mici țeri, abandonate, parsite de restul Europei căreia ’i servisi pe bulevard contra invasiunilor străine pânâ când aceste doue (én mici supuse 1itarea și atâtea nenorociri, după ce s’ai imit într’un singur stat, ’și-au proclama independența, s’au înălțat în regat și ai pus pe capul domnitorului Carol I coróm regală. Din acel moment am început sa qi Întrebam cu toții: de astăzi înainte ci mai facem ? Și reposatul rosetti ale cărui r și sentimente liberale de sigur ,nu pot. se fie puse în îndoin;: în . I ce mai e de făcut ? Și conservatorii r.. cea* i-altă parte, ne întrebau: dar acum d-lor, el scia forte bine ca riurile nu se întorc la obârșia lor. Dar după ce ați înscris tóte libertățile în carta cea mare a patriei, mai aveți ceva de revendicat? Ne pipăiam și nu mai găsim nimic In buzunarele nóstre de pus înainte ca să arătăm linia de demarcațiune, punctele diferențiale între noi și conservator. Aplicațiunea acelorași principii era cestiune de aptitudini, de desvoltare lenta 41 * cu <fi care putea fi revendicata și de conservetori. Atunci Rosetti a propus revizuirea Conacricoie, un iUüd și îngbji 11 reforma politica și nărirma socială, au îndeplinit s:vestea, înapoi, dat’am prin legea electorala mijlocul ca representațiunea națională să fie *o adevărată oglindă a tuturor straturilor cale, sau ne-am îndepărtat de iar ideie, asta e alta cestiune, dar ni s’a îndeplinit și acesta opera, f încoa a început uă adevărată In spirite. Mai sunt și mai pot fi a in oposițiune cu conservați.. . ? Nu e grupare politica care s. . susăsca tendința liberala în sensul ritulul libertăților dobândite. Chiar numae, eticheta liberala le suride tuturor. Déca întrebi pe d. Lascar Catargiu șeful conservatorilor ce ești d-le? Ți răspunde sunt liberal-conservator; întrebi pe d. Lahovary ? sunt conservator dar sunt și liberal, ba și democrat! întrebi pe d. Carp? îți răspunde și d-sa: sunt conservator dar sunt și democrat ; «tip f observator liber^ții^ -5"1 * conservator,—distincțiuni sunete,ar nu fie? toți înțeleg același lucru. D. Ion Bratianu este altceva ? sunta alte idei? Ve aduceți ar Statescu la senat a spus sensiunel Intre d. I. Bran ca Rosetti dorea tot nainte când țera a, cu mulți conservatori, Iorgu Cantacuzino’și jitianu ne putem Înțelege i și nu odată d. I. Brat’ despărțit de Rose’’ spre a inspira r clare că înțelegem fie ă"m co> * va‘ tor. In acesta ntuatiune, când j vojut câr cari se «onstituțiune » !. . üiriiate intr’an aens pe care SI a contrariu principiilor adevărate .d. îmi permit a crede ne fiind ca astfel cel puț in c . . principii liberale pot încă sa te fără amestec de conservator rebus îtiails*. romAnom tn ,viune? Nu vedeți ce s’a ivit In partiul conservator. Tinerii conservatori, aceia cari în mod realisate s’i program est: adevĕr prog mari în cest săvârșire — centrări. .. Dar fie avea de efmocratice, partea tutu unii din vor punine va vitute. >’ ar az esamin dsar , alte pacte ale programului wrtrasdjitf iaaâ« mal p . Spre arăt acestei situațiuni, ea face sa teze ori ce echivoc tot d’auna dău, ceia ce ași dori eu, este ca trebue ori ce adagiu de conservatorism a fost liberalism să dispară, să facem concentarea liberala pe baza unui program democratic, să luăm im mână gestiunile sociale și economice cari intereseza * , să spunem clar și precis solu'înțelegem a le da. D. minist** spunea demaji ca scur * care am învățat împr' în principiu liberte' intervenirea Str pot trata cetate .pul, să nu ne libertățile r potirs faire, laia..i ■ [UNK]trêtre d’Ar•erer.» .loștrii, nu este ca „11 mo a da se* dupi ■dicea câiugarul Galiani. Evoluț. 4, dat de fața noul séu învățații și cuge- V;i’ . . -ul că, după cum a zis ,scursul de la Belleville în averi trebue să fie înainte de î ^iotor al progresului, un organ al .nii publice, un protector al tuturor cplurilor legitime și un inițiator al drepturilor legitime și un inițiator al tuturor energiilor care constituesc geniul național. Principiul dreptului și datoriei Statului de a interveni este susținut astăzi de spiritele cele mai luminate, la Viena de Lorenz von Stein, la Berlin de Wagnerț Scheaffe și alții, în Belgia de Laveleye care scrie : Statul nu este numai un organ de conservațiune, uă garanție de ordine, el este și un instrument necesar appopaanlui Fl are mi<mine a de a face să domnesca justiția și prin acest cuvănt nu trebue să înțelegem numai respectul con in sens libera,. »..a ,ta fiorderism, din fiă cu calcitrant temerari, I va întai puțin nin Ițî tinen ^ricol și eco minele de car și l cheresteaua istrialâ a Ungi fabricile de z ,fibricile de c.. ț.Kieș și Naseuó v.—Legea indus n l. ie sunt iarăși gi D. De astă-dat ’I caută de t minele de car sunt cari sări ’.el 'in Germania uente de lucFU p ■ . sitj . ni" ' aș: ma ■. ciul '>1)1 ului inga si lem c snirt. t pijp. < .ngă transu.ran formă J iitî au făc ■t & . c.sit.•’& nele și pe . ute form? a nisce plut tulpini. Ce o se tuicut’c • c>: ■ ril de pi de la S 'ea ian isra 1 întinsă de sechea întindere mai nare ro in la iberica luater ii atât iste î desa încât estembate omul prin ea. . un efect nu va avea asupra Europei ci acest vast teritor producător de vestea după construirea de cai fîrate navigabilitatea Congului, va fi deschis , 2 părți speculațiunei internaționalej acolo proprietarii și arendașii n’au necesîate nici se platesca fonciera pâmântului i nici se porte spesele unei noul înpăduri 1. .și pot sé urmeze sistema de despoiere cea mai rafinata. Bineînțeles în concurenta ei vor fi —j. ..iori producatorilor de ferineatea din Europa. Răspunsul care ’1.repara presen“* P •». întrebarea gg pest? SflPO ani, ce și o puneau încă vechii greci ț.- romani ca, privire la continentii »ntuaepos _ r ?ii es Áifica—este in stare nu satisface pe cei curioși, ci pot chiar fatal și pentru cel labor... îbe suprafața Europei moderne, emoiile sale până acum încă ascunse vea asupra Europei vă influența cu mare decât America și Australia din a ci este cu mult mai aprope decât îș are mai multe puncte decât ele. deosebite in privința producțiunei a ițe și producte animalice va fi Africa íriala Americei și Australiei. De un âat, periclul este mai puțin iminent din causa ca între Europa ș. a. Europenilor în Africa s’a stabi un paravan impenetrabil, în Arpașii Mahdiului, cari mult timp permite ca vaporele de pe lacul Nyanca să debarce și trece la Alta, Damietha în Mediterana, și se deb fără piedici productele continentului necos. De uocamdată marfa principa, cea mai căutată pentru acele regiuni , și va fi încă mult timp marfa omenescă, pe care cu tote blocadele malurilor și tot conferințele și congresele antisclaviste nu sunt în stare a o deprecia și lipsi de valorea venală. Vecinii noștri unguri a’și desface porcii în grajdurile de la Sik gasit un nou esteru a înzestra orcul în timp > ioftrit, curățt. ve. no. c aria de uagu tt de cam ,.ar.*se; .cesare; a junghiat, .cat și curățit slamburg a servit drept î, la întreprinderea de social al nouei întreprinderi ducem bine aminte este ficsat la te milione florini. • . em vedea ca tóte statele caută ip, au îmbrâcișat cu căldură leșului, times is money f.m.i. i ne gândim la nimic și așa străini. În diferite rânduri vorba o fabrici de conserve de ’e nun > la vorbe au prima importanța, și ca întreprindere și ca tehnica. Ei au preferat cu deosebire unde condițiunile d’a procura pe acele materia prima în apropiere și în cantitate mare, căci în tote, producțiunea mare este lozinca filei, și aceia are singură viitorul, și ca stat eminamente agricol, au preferit cu deosebire pe acele cari se împreună cu agricultura și o alimenteza pe acesta. Despre aceste care unele mai vechi este destul să amintesc Morăria înaltă, care în Ungaria a ajuns la cel mai mare grad de perfecțiune, atât ca tehnicâ cât și ca întreprindere. Apoi industria spirtului, care deja imposibil pe contingent impus în anul din urmă cu ocazia rescumparării regaliilor pare a da înapoi și decâdea. La insistență și cu concursul guvernului ungar a deschis un consorțiu de bancă compus din Bleichröder din Berlin, un banher mare din Viena și firma Zel și fii din v a deschis 2 mari fabrici de zahăr Tatvan in Ungaria, și alta la Bodu O a treia va deschide con*:*«i* într’un loc indicat a* de zahăr de la ■*gaz pe an de la Bodu c ea Încăapte 10 tehni că un nou procedeu vor putea estrage 5 la sută zahăr mai mult din sfecle de cât au putut extrage celelalte fabrici. Guvernul favorul esențial ce le-a acordat a fost taxe reduse pentru transportul de sfecle pe căile ferate ale statului, incât ele își pot atrage și aduce sfeclele necesare din orișicare parte a țării. Construirea celei de la Bodu este interesanta și prin aceia că nu țara Bârsii nu este proprietate mare , ci jurnal proprietate mică și tote sfeclele necesare se vor cultiva de către țărani. Fabrica le dă sămînța a tocmit 2 agronom, cari sa invețe pe țărani și să supravegheze cultivarea sfeclelor, apoi a dus și pus in aplicație tóte aparatele necesarii la cultura sfeclii, pe cari și le cumpăra apoi țăranii. Fabrica le plătesce cântarul metric (100 kg.) de sfecle cu 80 cr. v. a. 1 leu 80 bani, și le dă tarâțe înapoi pentru nutrețul vitelor. Țăranii s’au angajat a cultiva întinderea anumită însă în timp de 6 ani, și fabrica sa fie datóre a le primi în prețul și condițiunile de sus ori și se cantitate ar putea produce cu timpul. Tot la frontiera țarei nóstre în Cernescl un alt consorțiu strein a înființat oă mare fabrică de celuloză, și acum doue firmă vienesc vor sa înființeze alte doue fabrici la Naseud în pădurile fondurilor foștilor grăniceri români. Cu privire la cea de pe Arieș,[contele Andrași se închiriază materialul necesar pt’ Pctr?,cu e> P' 8'