Romanulu, ianuarie 1890 (Anul 34)

1890-01-14

Paris, 12 ianuarie­­ care va respunde la chestiunea a­­ce d. Gerville Benede în­­ prim­a­a i călătorii a d-lui Carnot la Bru­­jședintele consiliului va face cu­­sorgintea acestor svonuri și va de acesta ocasie pentru a reduce érata lor valore știrile respândite­nța unei desmembrări a cabine­i La Viena ui au un caracte și forte miméi de­plasate de atea de a le aliena, jig­ j­iete Rusiei care conform i sricii și învoielilor ulte­­riore are un drept de ipoteca cu priori­tate. Piena, 12 Ianuare. Budapester Correspondent e autorizata a declara ca lipsește de ori­ ce temeiu ști­rile după cari arhiducele Carol-Ludovic ar renunța la drepturile sale d­e succesiune la tron și arhiducele Franz Ferdinand va fi proclamat forte in curând moștenitor. Cercurile politice din Viena se indigneza de aceste știri răspândite ca rea voință și o ușurință culpabilă și reproduse de presa străină, mai cu sema de cea din Francia. Lucerna, 22 Ianuarie. Șeful Statului-maior-general, colonel Pfuf­­fer, a murit. Londra, 12 Ianuarie. Lord Hartington a fost atins de influ­ență. Constantinopol, 12 Ianuarie. S-a suprimat carantina stabilită in con­tra provenințelor din Basaria, golful­­ per­­sic și teritoriul Yemenului. Numai uculătorii vor fi supuși la o observațiune de cinci­­­ile. Petersburg, 12 ianuarie. Journal de St. Petersburg adaogă la ob­­servațiunile sale în privința notei rusești, ca articolul 22 din tratatul de la Berlin asigură Rusiei rambursarea cheltuelilor sale de ocupație a Bulgariei și ca printr -o con­­vențiune specială veniturile drumurilor de fer trebue să garanteze plata cheltuelelor sale din care Bulgaria n’a plătit nimic de la 1886. Guvernul bulgar vatama deci drep­turile Rusiei angajând veniturile drumurilor de fier. Lisabona, 12 Ianuarie. Se anunță că în urma unei ședințe a la 1 dimine­a, s’a cfatSS Csf­­JUTiVMÎ1 tuger să cedeze presiuni Engliterei și să retragă trupele sale din teritorul contestat. Belgrad, 12 Ianuarie. Guvernul sârb și Porta e însuflețite de dorința de a pune capăt violărilor de gra­niță ce comit Albanezii, au numit comisari cari după ce au inspectat localitățile, au încheiat un protocol hotârând măsurile de luat. Guvernul sârb a și aprobat acest proto­col care nu va întârzia crede-se, a fi sanc­ționat și de Porta. jg.Journalul oficial publică bugetul pentru 1890 care dă un deficit de 3.606.000 fr. ce se va acoperi prin sporirea probabilă a veniturilor drumurilor de fier, prin ve­niturile sării și prin economiile ce se vor realiza. D. Liptici a fost numit prim secretar al Afacerilor Streine. Executatorul a fost acordat d-lui Oberg, consul al Germaniei la Niș. New­ York. 12 Ianuarie că depeșă a lui Hera­ld din St. Fran­cisco anunță că vaporul­­ german­­ Duburg mergând de la Singapore la Amoy a pie­rit intr’un uragan; ^400 de chinezi au fost înecați. < Paris, 12 Ianuarie rotul Don Pedro a sosit la Paris amendi. Monaco, 12 Ianuarie ...Teipele și principesa de Monaco au făcut aici intrarea lor solemnă în oraș In mijlocul entusiasmului populațiunei. Madrid, 12 Ianuarie Știrile primite la ministerele de interne și de resbel constată că au liniște perfectă domnește în țară, contraria informațiunilor culese de «Imparcial“ și după cari un mică bandă armată ar fi pus mâna pe linia drumului de fier Madrid-Cordon. Cercurile oficiale n’au primit în nici un chip adeverirea acestui fapt. — De ieri spra îmbunătățirea în starea regelui se măresce. Slăbiciunea și abate­rea doctorii au prescris o­ alimentație mai substanțială dar prudenta, bolnavul are poftă de mâncare, noptea a fost escelentâ, la 6 ore diminuță starea era satisfacătore.­­ La 4 și 3 sferturi starea de liniștă continuă fără nici­­ un simptomă de a­­batere. Agenți­a Română Havas, a putut vede cât de varne și cât de intere­sante sunt pentru adevărata Înviere a istoriei naționale asemenea documente. Noi nu pu­tem îndestul mulțumi neobositului cercetă­tor pentru darea lor la lumină, și cu cât le găsim de folositare, cu atât dorința nu este mai mare de a vede pe d. Urechia continuând cu publicarea celor­l­alte deja citite în Academiă. Ne aducem aminte a fi asistat la una din lecturile ce d-nia sa are bunul obiceiu de a face în ședințele publice de Vineri ale Academiei. Atunci d. Urechia citea și comenta documente privitore la edilitatea, la lucrările de îm­bunătățire ale Bucureșcilor și Iașilor la finea secolului trecut și la î nceputul al lui nostru. Erau lucruri cu totul noul și de un interes care făcuse pe public și pe co­legii săi se serba cuvintele lectorului. Stu­diază ast­fel istoria, ca se faic așa, se ac­­tualisetd; interesul ei ne inspiră nu­­ mai mic de­cât acela ce ni’i deșteptă faptele istorice ce trec a^l pe dinaintea ochilor noștrii. Gion ROMANULU 15 IÂNAURIU lăsa autorilor deplină libertate se ’și alegá subiectele lucrărilor ce se vor presinta la concurs, tot printre cele naționale, dar fără a fi mărginite numai în legendele nóstre populare». Juriul în unanimitate a rugat pe d. di­rector general al teatrelor si bine­voéscá a publica din n­ou concursul pentru spo­rirea și îmbunătățirea literaturei nóstre dra­matice cu subiectele naționale, fără res­­tricțiunea, de a fi alese, numai din legen­dele nostre populare, acordându-se celor concurenți un termen de cel puțin 8 luni și mărindu-se chiar premiul la 1500 fei.­­ Director general, Gr. Cantacusino. Membrii: C. Stăncescu, V. A. Urechiă, Wachman, Vintila C. A. Rosetti, Ang. De­­metrescu, D. R. Rosetti. Concursul de la Teatrul­ Național Proces- verbal Comitetul Teatrului­ Național, întrunit sub­ preșidenția d-lui director general, și con­stituit în juriu examinator al lucrărilor care s’au fost presintate pentru dobândirea pre­miului de 1.200 lei, propus de direcțiunea generală a teatrelor cu îndoitul scop , de a se mări literatura nóstra dramatica cu subiecte anume alese din legendele nóstre naționale. Juriul. După ce într’un număr de mai multe ședințe consecutive, a ascultat cu cel mai mare interes citirea fie­careia din cele 8 care fusese înscrise pentru T$f&uYs *eer*0> 1. Miron flăcăul, comedie populară în 4 acte. 2. Molăa, tragedie în versuri în 5 acte. 3. Emil și Teona, sau timpul obagiei tragedia în 4 acte. 4. Mihnea și Baba, legendă dramatică în 5 acte. 5. Pentru tron, dramă în versuri in 5 acte. 6. Ton amor fatal, séu fiica Carpaților, dramă în 5 acte. 7. Ziua frumuseților, séü Tândală Făt frumos, feerie în 5 acte. 8. Drumul greșit, tragedie istorică în 5 acte. Și după ce a încheiat pentru fie­care din aceste opere câte un prescript verbal special, constatându-se ast­fel calitățile și defectele după opiniunea juriului a fie­careia. In ședința de artă<b comitetul: Consi­derând ca nici una din acele lucrări dra­matice nu întrunesce îndoita condițiune, de a fi oă operă dramatică complectă, care s’ar putea represinta pe scena teatrului na­țional,­fără schimbări radicale în desvol­­tarea acțiunelor dramatice, în unitatea ca­racterelor, în condițiunele cerute de ilusia scenei, și al cărui subiect să fie ales din legendele nóstre naționale, s’a vân­ut în imposibilitatea de a da premiul vre­uneia din lucrările propuse, astfel cum ele au fost înfățișate direcțiunea teatrelor,­­ Juriul a constatat cnsă cu bucurie, că în genere limba, (care în cele mai multe din lucrările care se aduc direcțiune! spre a fi represintate pe scena teatrului național, nu este de­loc românască) în piesele tri­mise la concurs este cu mult mai îngrijită. Juriul constatând asemenea că dintre tote lucrările, piesele: Mihnea și Baba Dina frumusețelor Drumul greșit Sunt cu mult mai superiore celor­lalte lucrări presintate la concurs, crede­ ca daca autorii lor ar bine voi să le facă îndrep­tări, ele ar putea fi represintate cu succes pe scena teatrului național. Juriul în sine constatând cu cu tóta neis­­bânda acelor concurenți la premiul de 1200 lei totuși trimiterea la concurs a 8 opere dramatice și calitățile relative ale acestor opere, convingând pe comitetul teatrelor că propunerea acestui premiu a stimulat în destul pe autori noștri­ dramatici, ca repetându-l pentru anul viitor se va pre­sinta la concurs un mai mare număr de autori dramatici. Pentru aceste cuvinte, luânduse în con­­siderațiune și opiniunea exprimata de presă «câ concursul pentru literatura dramatică ar da resultate mai satisfacatóre, déca s’ar Românii din Bucovina Nici românii din Bucovina nu stau mai bine de­cât cel de sub stăpâ­nirea maghiarilor. Nemții austriaci nu se arată nici el mai de trădă ca ungurii. Pentru a ne convinge de acesta, n’avem de­cât să citim plângerile românilor bucovineni. Etă ce scrie Revista Politicii în numărul ei de la 1 Ianuarie: «Se nasce întrebarea, că are mer­gând treburile tot ast­fel, la ce ne putem aștepta , cu biserica stăm mai reü de­cât reii. Cu situațiunea noistră sociala ne aflăm în agoniă , iar cât despre cea economică, de starea ter­­torială a poporului român vean în genere ne cuprinde grija de a mai cugeta. Unde sunteți deci voi elemente destinate de provedințe de a conduce destinele acestui ne­fericit popor. «Ore nu credeți, că un for ve va cere darea de sămă despre îm­plinirea datorințelor nóstre ? Zadar­nică întrebare. Respunsul sunt fap­tele cu atât mai triste, căci cu toții vedem urmările funeste. «Credem înse, că a sosit timpul ca tu­rma schingiuită de conducătorii săl se ceru uă dată sema de la a­­cești conducători pentru faptele lor. „Am ajuns în marginea prăpas­tiei, de unde ne rămâne într’ales sau sé ne întorcem sau sé ne a­­runcăm și se perim în ea. ^aceste două căi, pe cât mai simțim viața m UW1, VvL, prima cale. Și pornind pe acestă cale, ni se impune terenul politic, care a contribuit mai ales spre a ne aduce in situațiunea acesta. «Conducătorii politici la noi în țără au încercat și zădărnicit cu e­­goismul nedibăcia și nechibzuința lor interesele cele mai vitale ale țării și națiunii. După cât vedem, răul și aici are aceleași cause ca în Ardeal și Ungaria, pe d’uă parte guvernul vitrig, pe de altă parte neputința, nechibzuința și inactivitatea acelora dintre ro­mânii cari sunt puși în capul popo­rului. Numai făcând ast­fel de politică, românii bucovineni Carl ad­ ales 7 deputați români din 9 , câți alege Bucovina, n’au ajuns să aibă nici un bine. Deputații ’și fac treburile lor­ de națiune au uitat. Credem înse că în cele din urmă națiunea se va deștepta și va da la fund pe ast­fel de politicieni păcă­toși cari uită d’ași face sfânta da­toria pemtru care au fost aleși în parlament. Conflictul anglo-portugez Conflictul ivit între englezi și por­­tugezi nu s’a aplanat âncâ­­der­e pe cale d’a lua un pac unic sfârșit. Portugezii au propus Englitezei un juriu ales care să se pronunțe asu­pra afacerei, juriu al cărei president să fie papa. Guvernul englez a refuzat acastă propunere, dar a răspuns că e gata a se supune unui juriu mixt, care să se ducă la fața locului și să pre­­cădă la uă anchetă. Lupta diplomatică între ruși și englezi. Din Petersburg se scrie că acolo s-a întreprins o­ luptă diplomatică dintre cele mai înverșunate contra Englitezei în afacerea persană. [Sco­pul luptei este a îngreuna englesilor succesele în Persia și dacă s’ar pu­tea a le zădărnici cu desăvârșire. Cei din Londra au luat deja cu­noștință de acesta luptă și după cum se scrie, cercurile diplomatice engleze nu sunt de loc surprinse. De mult ele scia că Rusia luptă pe tate liniile din Orient contra Englite­­zei d’a cărei influență se teme. Lupta în adevăr dureza de mai mulți ani. Acum ea s’a înăsprit nu­mai. Căușele înăsprite­ sunt succe­sele economice ale Engliterei în Persia. Se pate cn să predice că ori și câtă putere va desvolta guvernul rus pentru a paraliza pe englezi, nu-i va succede, de­ore­ce industria și comerciul rus este încă cu mult mai nedesvoltat ca să pöiä ține piept Angliei. SCIRI D’ĂLE PILEI Consiliul comunal se va întruni agil la 2 ore spre a începe revizuirea listelor electorale. * * * Ministerul de finance a trimis primării un cestionar relativ la înlocuirea tacșelor de licență printr’un taclă asupra băuture­lor ce se pun în consumațiune. * * * Cestiunea luminarei cu electricitate va fi adusă din nou aici, înaintea consiliului comunal. * * * Balul societatei Curelarilor, care s’a dat în ajunul anului nou la Stavri, a fost, și anul acesta, din cele mai frumose. * * * Ua femeie Zoița Țiganca, a fost călcată de un tren, lângă gara Beriad. * * * Mercur­ fiind patronul capelei spitalului Beriad și Elena Beldiman s’a oficiat cu sobor Sf. Leturghie și un parastas în a­mintirea răposatului Ștefan Gâlca. * * * Numérul cotarilor călări din serviciul acciselor se vor reduce și se va Înființa doi supt inspectori. * * * Epitropia bisericei Caimata, a cerut voie se desființeze acea biserică fiind forte ruinata. * * * Repetițiile piesei d-lui Ion Luca Cara­geali Năpustea vor începe în cursul săp­­tamânei acesteia și cel mult în primele zile ale lui Februarie piesa se și va re­­presenta. * * * Eri séra pe la orele 8 o ceață Ursu s’a lăsat de-asupra Bucurescilor. A­ fi temperatura nu e rece. Termometrul arată—Réaumur. * ” * In numărul de acji de mâne al Mot­rului apar mai multe decrete pentru intare, reformare, grad­ări, decorațiuni etc. Numărul acestor decrete e destul de însemnat. * * * Iată conferințele ce se vor ține la universitatea din Iași în iarna acesta: 1. Duminecă 14 Ianuarie, d. A. D. Xe­­nopol despre: «Ideia Româna în desvolta­­rea poporul român.» 2. Duminecă 21 Ianuarie, d. Gh. Ghi­­banescu despre : «Tradițiunea Literară.» 3. Duminecă 28 Ianuarie, d. Vasile Bu­­țureanu despre: «Efecttivitați» cu experiențe practice. 4. Dumineca 4 Februarie, d. I. Gâvă­­nescu despre «Scepticismul practic.» 5. Dumineca 11 Februarie, d. Grigore Buțureanu despre: «Evoluțiunea mentală.» 6. Duminecă 18 Februarie, d. Ed. Gruber despre: «Psihologia esperimentala.» 7. Duminecă 25 Februarie, d. H. Tiktin despre: «Viața cuvîntului.» 8. Duminecă 4 Martie, d. M. Vladescu despre: «Evoluția omului în societate.» 9. Duminecă 11 Martie, d. I. Tanovi­­ceanu despre: «Pitorescul în vechile le­gislații românești.» 10. Duminecă 18 Martie, d. A. Xenopol despre: «Gradul nostru de civilisație.» 11. Duminecă 25 Martie, d. A. Bădărău despre: «Mediul social.» * • * * Opiniunea dire­că la alegerile compli­mentare pentru comună guvernul va pune în capul listei colegiului I, pe d. colonel Logadi și la colegiul II pe d. A. C. Brâi­­loiu. * * * Nici uă dată ca de sărbatorile acestea ale Crăciunului, orașul Ploesoi n’a fost în­tr’un stare așa de mare de necurățenie. * * * Revista Zefirul, din Craiova din causa serbătorilor, apare Vineri 5 Ianuare 1890. * * * Pene în present nu se scie nimic în pri­vința demisiunei d. Petre Grăiniceanu pri­marul orașului T.­ Măgurele, déci este sau nu primită. ♦ ❖ * Demisiunile d-lor Gr. Cernătescu și Cri­­stea Pișacov, consilieri comunali din Cra­­iova au fost primite. INFLUENZA Influensa a devenit epidemică și la Foc­șani. Un dhiar din localitate spune că a­­prope în tote casele se găsesc persone bolnave.­­ La Brăila s’a ivit mai multe cazuri grave de Influenza. Bomba spune ca numărul morților s’a împătrit, în comparație cu lunele cores­­pundatore din anul trecut. Intr’uă singura septamena s’a condus la spitalul comunal, peste 15 morți, găsiți pe stradele orașului. * Epidemia influenzei a luat proporțiuni amenințatore în Berind. Multe sute de per­sone sunt bolnave. S’a întâmplat câte­va cazuri de mórte. La ofițerul statei civile, spune Tutova, s’a înregistrat deja peste 8 cazuri de mórte. * Influenza bântue rea și în Craiova. In reg. I de dorobanți s’au constatat cazurile cele mai multe. * Trei din patru părți ale orașului T.­Mă­­gurele este bolnavă de influenza. Nici un caz mortal nu s’a ivit. * t­i D. Diman Gând­ulescu adjutor de pri­mar din T.-Măgurele se afla bolnav de influenza. * Seratele dansante au început a se face în orașul T.-Magurele tot așa abundente ca și în anul trecut, dar din causa influ­­enzei ele sunt forte puțin visitate. Totuși este speranțe pentru viitor căci abia a în­ceput carnavalul. înmormântarea împărătesei Augusta Sâmbătă s’a înmormântat împără­­tesa Augusta. Rămășițele mortuare au fost așezate in cavourul imperial alăturea de coșciugul lui Wilhelm I. înmormântarea s’a făcut cu pompa cuvenită. In fruntea comvoiului a mers un escadron din garda imperială sub conducerea principelui Henrich XIV de­ Reus. După coșciug au mers diferitele autorități. Pe tot drumul dintre Berlin și Charlottenburg au fost înșiruiți sol­ii ' C­­ ' > i, princi­­la cere­monia funebră. Monarh­ul Austriei a fost repre­­sintat printr-un nepot al său, prin­cipele Franz Ferdinand de Est, moș­tenitorul presumptiv. CONVORBIRI JURIDICE Montesquieu cicea despre dreptul penal, că prin el se pute judeca, gradul de civi­­lisațiune al unui popor. Ceea ce «ficea Montesquieu despre drep­tul penal, credem că încă cu mai multă dreptate s’ar putea dice, despre adminis­­trațiunea justiției, leta de­ce cată să fim atenți, când este vorba de a se modifica sau schimba le­gile organice ale acestei administrațiuni. D. Al. Marghiloman, ca ministru al jus­­tiț, începu uâ pornire spre reformă în ma­gistratură; ea Insa, se resuma, în amelio­rarea sortei materiale a magistraților. Actualul ministru de justiție, vine cu uă reformă mai complecta. Principiul inamovibilității este de astă dată pus înainte, alături cu ameliorarea materiala, și reforma în genere, merge cu mult mai departe ca a predecesorului său (V. analiza proiectului făcută de d. D. C. Popescu, Dreptul No. 82 . Sunt acum câți­va ani, asupra acestui principiu al inamovibilității, s’a scris tot ce știu mai desevârșit în românește, de Mircea C. A. Rosetti (Stăpânii noștri­), și acum când se reîncepe desbaterea, bine ar fi se redeschidem și se recitim, nemurito­­rele lui pagini. In practică, principiul inamovibilității n’a servit, de­cât spre a masca amovibili­­tatea. In tote proiectele de inamovibilitate, e un termen, până când, principiul va fi pus în aplicațiune. In acest interval de doi, trei sau șase ani, guvernele la putere, liberale sau con­servatori, au timpul de a elimina din ma­gistratură, pe cei cari sunt cunoscuți sau presupuși de alte păreri, și după efectua­rea acestei preschimbări, inamovibilitatea intră în aplicațiune. Atunci însă vine alt guvern,—tote sunt trecătore în acesta lume,—și amovibilita­­tea revine iarăși, ca uă necesitate po­litică. Ast­fel acest principiu nu servește în definitiv, de­cât a ațîța în magistratură, focul luptelor politice, adică, a o împinge tocmai în luptele, de cari legiuitorul a voit s’o feresca. Un lege de organisare a magistraturei, trebue să aibă în vedere două lucruri: 1, a îmbunătăți sorta magistraților, amelio­rând ast­fel indirect justiția ; 2, a îmbu­nătăți sorta justițiabililor, ameliorând di­rect justiția. Spre a d­ezășui sorta justițiabililor, le­giuitorul va trebui sé pre riguróse condi­­țiuni, la admiterea în magistratură, și sft accentueze cu energie și dreptate, respon­sabilitatea lor : trebue în fine, se eftinesc, și sĕ simplifice procedura juridică, se pre­­vie erorile posibile ale justiției, și să ga­ranteze reparațiunea lor. Parte din aceste măsuri, sunt preve­­dute în proiectul d-lui ministru, tema­ne énsé, că preocupat mai mult de primul punct, d-sea a cam lăsat de­uă parte, mă­­surile directe. Avem ca principiu ca magistratura nós­­tră, nu trebue să fie nici bănuită. Décá semnalăm aci, acesta lacună a proectului, nu este spre a lovi. In cea ca e mai sacru pentru un popor, justiția. Intențiunea nóstra este din contră, a ridica și mai sus décâ se pare, majesta­­tea eî, și garanțiile de felul acesta, sunt menite, a-i inspira încredere și a-i da noui puteri. Călăuziți de asemenea sentimente, vom examina așa­dar, una din cestiunile rela­tive la responsabilitate, și anume la drep­tul celui fără vină urmărit sau condamnat, a îi se da un reparațiune socială 1). In adevăr, societatea cu dreptul de a pedepsi, adică de a se garanta în contra acelora cari se răzvrătesc contra ei; ânsă cu uă condițiune, acela de a fi justa.­­­Ei bine, unde mai pate fi justiție acolo, unde erorea fiind demonstrată societatea nu vine a repara, nedreptatea comisur de dânsa ? După cum dice un magistrat. Justiția nu va apare nici un dată mai mare, mai nobilă, de­cât când, după ce a făcut to­tul spre a evita erorea , face iarăși totul, spre a repara (Proc. gen. Dupin în af. Reussi, 30 Ian. 1863). Dreptul de a pedepsi, fiind bazat pe jus­tiție, implică dreptul de reparațiune, când justiția nu mai exista. » Paguba, oice Duport, pe care o ca­­useza omenii reuniți nu e mai puțin re­ală și nici mai puțin demnă de repara­țiune, ca paguba causata de om singur.» Nevinovatul, iubit pe nedrept, are ast­fel un drept necontestabil, de a cere celui ce l’a lovit, societate sau particular, a-1 des­păgubi (art. 998 C. civ). Era ce ne spune Bentham, in acesta pri­vința : «Erarea, e uă nenorocire publică». «Ca dată cunoscută și nereparatâ prin despăgubiri proporționale, ar fi uă răstur­nare a ordinei sociale». De aceia legiuitorii moderni, au căutat atât în legea penală,­cât și în legile de or­ganizare a magistraturii, nu numai a pre­veni erorile judiciare, ci și a garanta re­­parațiunea­ celor pe nedrept certați. O­ parte din veniturile amendelor jude­­cătoresci, se dau după codicele penal por­­tugezi ,condamnaților fără vină, și sentința prin care se constată nevinovăția lor, se publică 3 dile consecutive, în d*arul ofi­cial. După codicele cantonului de Bale, pre­venitul are drept la îndemnisare, chiar pentru timpul cât a stat în prevențiune, când se va proba nevinovăția lui. Și în adevăr, ce póte fi mai înfrico­șat în consecințe, ca uă erare judiată? Omul, smuls din sânul familiei sale de­­sonorate, hulit de tóta lumea cinstita, am cusat pe nedrept și espiând apoi corporal și moralicește, fapta pe care n’a comis’o. Veritatea se descoperi; se constată că acest om a suferit pe nedrept. Care este situațiunea societății, fața de el? Neapărat că ea îl datoreza uă repara­țiune , neapărat, că trebuie să ’i-o dea. Peregrinus. 3 din județ © Iași Concertul dat în folosul societății pen­tru Invețătura poporului român a avut un mare succes. Corul metropolian a esecutat cu multa artă mai multe bucăți străine și naționale. Conferința d-lui G. Macri a fost din cele mai interesante. * Pentru i­iua de anul nou, teatrul din Iași jucat în Cimpoiul fermecat, s’a cântat un imn ocasional de corul vocal al scalei comunale de arte și meserii. Focșani Se vorbesce de candidatura la colegiul 3 a d-lui Ilie Niculescu, proprietarul mo­șiei Adjud, a d-lui N. Cerchez și a d-lui Al. Vladicescu. 1) V. BonneYille de Manangy de l’amdlioration de la loi criminelle V 1. 1 cap. XX ji XXI ji yoI. II pg. 585 ur.

Next