Romanulu, ianuarie 1890 (Anul 34)
1890-01-14
Paris, 12 ianuarie care va respunde la chestiunea ace d. Gerville Benede în primaa i călătorii a d-lui Carnot la Brujședintele consiliului va face cusorgintea acestor svonuri și va de acesta ocasie pentru a reduce érata lor valore știrile respânditența unei desmembrări a cabinei La Viena ui au un caracte și forte miméi deplasate de atea de a le aliena, jig jiete Rusiei care conform i sricii și învoielilor ulteriore are un drept de ipoteca cu prioritate. Piena, 12 Ianuare. Budapester Correspondent e autorizata a declara ca lipsește de ori ce temeiu știrile după cari arhiducele Carol-Ludovic ar renunța la drepturile sale de succesiune la tron și arhiducele Franz Ferdinand va fi proclamat forte in curând moștenitor. Cercurile politice din Viena se indigneza de aceste știri răspândite ca rea voință și o ușurință culpabilă și reproduse de presa străină, mai cu sema de cea din Francia. Lucerna, 22 Ianuarie. Șeful Statului-maior-general, colonel Pfuffer, a murit. Londra, 12 Ianuarie. Lord Hartington a fost atins de influență. Constantinopol, 12 Ianuarie. S-a suprimat carantina stabilită in contra provenințelor din Basaria, golful persic și teritoriul Yemenului. Numai uculătorii vor fi supuși la o observațiune de cinciile. Petersburg, 12 ianuarie. Journal de St. Petersburg adaogă la observațiunile sale în privința notei rusești, ca articolul 22 din tratatul de la Berlin asigură Rusiei rambursarea cheltuelilor sale de ocupație a Bulgariei și ca printr -o convențiune specială veniturile drumurilor de fer trebue să garanteze plata cheltuelelor sale din care Bulgaria n’a plătit nimic de la 1886. Guvernul bulgar vatama deci drepturile Rusiei angajând veniturile drumurilor de fier. Lisabona, 12 Ianuarie. Se anunță că în urma unei ședințe a la 1 diminea, s’a cfatSS CsfJUTiVMÎ1 tuger să cedeze presiuni Engliterei și să retragă trupele sale din teritorul contestat. Belgrad, 12 Ianuarie. Guvernul sârb și Porta e însuflețite de dorința de a pune capăt violărilor de graniță ce comit Albanezii, au numit comisari cari după ce au inspectat localitățile, au încheiat un protocol hotârând măsurile de luat. Guvernul sârb a și aprobat acest protocol care nu va întârzia crede-se, a fi sancționat și de Porta. jg.Journalul oficial publică bugetul pentru 1890 care dă un deficit de 3.606.000 fr. ce se va acoperi prin sporirea probabilă a veniturilor drumurilor de fier, prin veniturile sării și prin economiile ce se vor realiza. D. Liptici a fost numit prim secretar al Afacerilor Streine. Executatorul a fost acordat d-lui Oberg, consul al Germaniei la Niș. New York. 12 Ianuarie că depeșă a lui Herald din St. Francisco anunță că vaporul german Duburg mergând de la Singapore la Amoy a pierit intr’un uragan; ^400 de chinezi au fost înecați. < Paris, 12 Ianuarie rotul Don Pedro a sosit la Paris amendi. Monaco, 12 Ianuarie ...Teipele și principesa de Monaco au făcut aici intrarea lor solemnă în oraș In mijlocul entusiasmului populațiunei. Madrid, 12 Ianuarie Știrile primite la ministerele de interne și de resbel constată că au liniște perfectă domnește în țară, contraria informațiunilor culese de «Imparcial“ și după cari un mică bandă armată ar fi pus mâna pe linia drumului de fier Madrid-Cordon. Cercurile oficiale n’au primit în nici un chip adeverirea acestui fapt. — De ieri spra îmbunătățirea în starea regelui se măresce. Slăbiciunea și abaterea doctorii au prescris o alimentație mai substanțială dar prudenta, bolnavul are poftă de mâncare, noptea a fost escelentâ, la 6 ore diminuță starea era satisfacătore. La 4 și 3 sferturi starea de liniștă continuă fără nici un simptomă de abatere. Agenția Română Havas, a putut vede cât de varne și cât de interesante sunt pentru adevărata Înviere a istoriei naționale asemenea documente. Noi nu putem îndestul mulțumi neobositului cercetător pentru darea lor la lumină, și cu cât le găsim de folositare, cu atât dorința nu este mai mare de a vede pe d. Urechia continuând cu publicarea celorlalte deja citite în Academiă. Ne aducem aminte a fi asistat la una din lecturile ce d-nia sa are bunul obiceiu de a face în ședințele publice de Vineri ale Academiei. Atunci d. Urechia citea și comenta documente privitore la edilitatea, la lucrările de îmbunătățire ale Bucureșcilor și Iașilor la finea secolului trecut și la î nceputul al lui nostru. Erau lucruri cu totul noul și de un interes care făcuse pe public și pe colegii săi se serba cuvintele lectorului. Studiază astfel istoria, ca se faic așa, se actualisetd; interesul ei ne inspiră nu mai mic decât acela ce ni’i deșteptă faptele istorice ce trec a^l pe dinaintea ochilor noștrii. Gion ROMANULU 15 IÂNAURIU lăsa autorilor deplină libertate se ’și alegá subiectele lucrărilor ce se vor presinta la concurs, tot printre cele naționale, dar fără a fi mărginite numai în legendele nóstre populare». Juriul în unanimitate a rugat pe d. director general al teatrelor si binevoéscá a publica din nou concursul pentru sporirea și îmbunătățirea literaturei nóstre dramatice cu subiectele naționale, fără restricțiunea, de a fi alese, numai din legendele nostre populare, acordându-se celor concurenți un termen de cel puțin 8 luni și mărindu-se chiar premiul la 1500 fei. Director general, Gr. Cantacusino. Membrii: C. Stăncescu, V. A. Urechiă, Wachman, Vintila C. A. Rosetti, Ang. Demetrescu, D. R. Rosetti. Concursul de la Teatrul Național Proces- verbal Comitetul Teatrului Național, întrunit sub preșidenția d-lui director general, și constituit în juriu examinator al lucrărilor care s’au fost presintate pentru dobândirea premiului de 1.200 lei, propus de direcțiunea generală a teatrelor cu îndoitul scop , de a se mări literatura nóstra dramatica cu subiecte anume alese din legendele nóstre naționale. Juriul. După ce într’un număr de mai multe ședințe consecutive, a ascultat cu cel mai mare interes citirea fiecareia din cele 8 care fusese înscrise pentru T$f&uYs *eer*0> 1. Miron flăcăul, comedie populară în 4 acte. 2. Molăa, tragedie în versuri în 5 acte. 3. Emil și Teona, sau timpul obagiei tragedia în 4 acte. 4. Mihnea și Baba, legendă dramatică în 5 acte. 5. Pentru tron, dramă în versuri in 5 acte. 6. Ton amor fatal, séu fiica Carpaților, dramă în 5 acte. 7. Ziua frumuseților, séü Tândală Făt frumos, feerie în 5 acte. 8. Drumul greșit, tragedie istorică în 5 acte. Și după ce a încheiat pentru fiecare din aceste opere câte un prescript verbal special, constatându-se astfel calitățile și defectele după opiniunea juriului a fiecareia. In ședința de artă<b comitetul: Considerând ca nici una din acele lucrări dramatice nu întrunesce îndoita condițiune, de a fi oă operă dramatică complectă, care s’ar putea represinta pe scena teatrului național,fără schimbări radicale în desvoltarea acțiunelor dramatice, în unitatea caracterelor, în condițiunele cerute de ilusia scenei, și al cărui subiect să fie ales din legendele nóstre naționale, s’a vânut în imposibilitatea de a da premiul vreuneia din lucrările propuse, astfel cum ele au fost înfățișate direcțiunea teatrelor, Juriul a constatat cnsă cu bucurie, că în genere limba, (care în cele mai multe din lucrările care se aduc direcțiune! spre a fi represintate pe scena teatrului național, nu este deloc românască) în piesele trimise la concurs este cu mult mai îngrijită. Juriul constatând asemenea că dintre tote lucrările, piesele: Mihnea și Baba Dina frumusețelor Drumul greșit Sunt cu mult mai superiore celorlalte lucrări presintate la concurs, crede ca daca autorii lor ar bine voi să le facă îndreptări, ele ar putea fi represintate cu succes pe scena teatrului național. Juriul în sine constatând cu cu tóta neisbânda acelor concurenți la premiul de 1200 lei totuși trimiterea la concurs a 8 opere dramatice și calitățile relative ale acestor opere, convingând pe comitetul teatrelor că propunerea acestui premiu a stimulat în destul pe autori noștri dramatici, ca repetându-l pentru anul viitor se va presinta la concurs un mai mare număr de autori dramatici. Pentru aceste cuvinte, luânduse în considerațiune și opiniunea exprimata de presă «câ concursul pentru literatura dramatică ar da resultate mai satisfacatóre, déca s’ar Românii din Bucovina Nici românii din Bucovina nu stau mai bine decât cel de sub stăpânirea maghiarilor. Nemții austriaci nu se arată nici el mai de trădă ca ungurii. Pentru a ne convinge de acesta, n’avem decât să citim plângerile românilor bucovineni. Etă ce scrie Revista Politicii în numărul ei de la 1 Ianuarie: «Se nasce întrebarea, că are mergând treburile tot astfel, la ce ne putem aștepta , cu biserica stăm mai reü decât reii. Cu situațiunea noistră sociala ne aflăm în agoniă , iar cât despre cea economică, de starea tertorială a poporului român vean în genere ne cuprinde grija de a mai cugeta. Unde sunteți deci voi elemente destinate de provedințe de a conduce destinele acestui nefericit popor. «Ore nu credeți, că un for ve va cere darea de sămă despre împlinirea datorințelor nóstre ? Zadarnică întrebare. Respunsul sunt faptele cu atât mai triste, căci cu toții vedem urmările funeste. «Credem înse, că a sosit timpul ca turma schingiuită de conducătorii săl se ceru uă dată sema de la acești conducători pentru faptele lor. „Am ajuns în marginea prăpastiei, de unde ne rămâne într’ales sau sé ne întorcem sau sé ne aruncăm și se perim în ea. ^aceste două căi, pe cât mai simțim viața m UW1, VvL, prima cale. Și pornind pe acestă cale, ni se impune terenul politic, care a contribuit mai ales spre a ne aduce in situațiunea acesta. «Conducătorii politici la noi în țără au încercat și zădărnicit cu egoismul nedibăcia și nechibzuința lor interesele cele mai vitale ale țării și națiunii. După cât vedem, răul și aici are aceleași cause ca în Ardeal și Ungaria, pe d’uă parte guvernul vitrig, pe de altă parte neputința, nechibzuința și inactivitatea acelora dintre românii cari sunt puși în capul poporului. Numai făcând astfel de politică, românii bucovineni Carl ad ales 7 deputați români din 9 , câți alege Bucovina, n’au ajuns să aibă nici un bine. Deputații ’și fac treburile lor de națiune au uitat. Credem înse că în cele din urmă națiunea se va deștepta și va da la fund pe astfel de politicieni păcătoși cari uită d’ași face sfânta datoria pemtru care au fost aleși în parlament. Conflictul anglo-portugez Conflictul ivit între englezi și portugezi nu s’a aplanat âncâdere pe cale d’a lua un pac unic sfârșit. Portugezii au propus Englitezei un juriu ales care să se pronunțe asupra afacerei, juriu al cărei president să fie papa. Guvernul englez a refuzat acastă propunere, dar a răspuns că e gata a se supune unui juriu mixt, care să se ducă la fața locului și să precădă la uă anchetă. Lupta diplomatică între ruși și englezi. Din Petersburg se scrie că acolo s-a întreprins o luptă diplomatică dintre cele mai înverșunate contra Englitezei în afacerea persană. [Scopul luptei este a îngreuna englesilor succesele în Persia și dacă s’ar putea a le zădărnici cu desăvârșire. Cei din Londra au luat deja cunoștință de acesta luptă și după cum se scrie, cercurile diplomatice engleze nu sunt de loc surprinse. De mult ele scia că Rusia luptă pe tate liniile din Orient contra Englitezei d’a cărei influență se teme. Lupta în adevăr dureza de mai mulți ani. Acum ea s’a înăsprit numai. Căușele înăsprite sunt succesele economice ale Engliterei în Persia. Se pate cn să predice că ori și câtă putere va desvolta guvernul rus pentru a paraliza pe englezi, nu-i va succede, deorece industria și comerciul rus este încă cu mult mai nedesvoltat ca să pöiä ține piept Angliei. SCIRI D’ĂLE PILEI Consiliul comunal se va întruni agil la 2 ore spre a începe revizuirea listelor electorale. * * * Ministerul de finance a trimis primării un cestionar relativ la înlocuirea tacșelor de licență printr’un taclă asupra băuturelor ce se pun în consumațiune. * * * Cestiunea luminarei cu electricitate va fi adusă din nou aici, înaintea consiliului comunal. * * * Balul societatei Curelarilor, care s’a dat în ajunul anului nou la Stavri, a fost, și anul acesta, din cele mai frumose. * * * Ua femeie Zoița Țiganca, a fost călcată de un tren, lângă gara Beriad. * * * Mercur fiind patronul capelei spitalului Beriad și Elena Beldiman s’a oficiat cu sobor Sf. Leturghie și un parastas în amintirea răposatului Ștefan Gâlca. * * * Numérul cotarilor călări din serviciul acciselor se vor reduce și se va Înființa doi supt inspectori. * * * Epitropia bisericei Caimata, a cerut voie se desființeze acea biserică fiind forte ruinata. * * * Repetițiile piesei d-lui Ion Luca Carageali Năpustea vor începe în cursul săptamânei acesteia și cel mult în primele zile ale lui Februarie piesa se și va representa. * * * Eri séra pe la orele 8 o ceață Ursu s’a lăsat de-asupra Bucurescilor. A fi temperatura nu e rece. Termometrul arată—Réaumur. * ” * In numărul de acji de mâne al Motrului apar mai multe decrete pentru intare, reformare, gradări, decorațiuni etc. Numărul acestor decrete e destul de însemnat. * * * Iată conferințele ce se vor ține la universitatea din Iași în iarna acesta: 1. Duminecă 14 Ianuarie, d. A. D. Xenopol despre: «Ideia Româna în desvoltarea poporul român.» 2. Duminecă 21 Ianuarie, d. Gh. Ghibanescu despre : «Tradițiunea Literară.» 3. Duminecă 28 Ianuarie, d. Vasile Buțureanu despre: «Efecttivitați» cu experiențe practice. 4. Dumineca 4 Februarie, d. I. Gâvănescu despre «Scepticismul practic.» 5. Dumineca 11 Februarie, d. Grigore Buțureanu despre: «Evoluțiunea mentală.» 6. Duminecă 18 Februarie, d. Ed. Gruber despre: «Psihologia esperimentala.» 7. Duminecă 25 Februarie, d. H. Tiktin despre: «Viața cuvîntului.» 8. Duminecă 4 Martie, d. M. Vladescu despre: «Evoluția omului în societate.» 9. Duminecă 11 Martie, d. I. Tanoviceanu despre: «Pitorescul în vechile legislații românești.» 10. Duminecă 18 Martie, d. A. Xenopol despre: «Gradul nostru de civilisație.» 11. Duminecă 25 Martie, d. A. Bădărău despre: «Mediul social.» * • * * Opiniunea direcă la alegerile complimentare pentru comună guvernul va pune în capul listei colegiului I, pe d. colonel Logadi și la colegiul II pe d. A. C. Brâiloiu. * * * Nici uă dată ca de sărbatorile acestea ale Crăciunului, orașul Ploesoi n’a fost într’un stare așa de mare de necurățenie. * * * Revista Zefirul, din Craiova din causa serbătorilor, apare Vineri 5 Ianuare 1890. * * * Pene în present nu se scie nimic în privința demisiunei d. Petre Grăiniceanu primarul orașului T. Măgurele, déci este sau nu primită. ♦ ❖ * Demisiunile d-lor Gr. Cernătescu și Cristea Pișacov, consilieri comunali din Craiova au fost primite. INFLUENZA Influensa a devenit epidemică și la Focșani. Un dhiar din localitate spune că aprope în tote casele se găsesc persone bolnave. La Brăila s’a ivit mai multe cazuri grave de Influenza. Bomba spune ca numărul morților s’a împătrit, în comparație cu lunele corespundatore din anul trecut. Intr’uă singura septamena s’a condus la spitalul comunal, peste 15 morți, găsiți pe stradele orașului. * Epidemia influenzei a luat proporțiuni amenințatore în Berind. Multe sute de persone sunt bolnave. S’a întâmplat câteva cazuri de mórte. La ofițerul statei civile, spune Tutova, s’a înregistrat deja peste 8 cazuri de mórte. * Influenza bântue rea și în Craiova. In reg. I de dorobanți s’au constatat cazurile cele mai multe. * Trei din patru părți ale orașului T.Măgurele este bolnavă de influenza. Nici un caz mortal nu s’a ivit. * ti D. Diman Gândulescu adjutor de primar din T.-Măgurele se afla bolnav de influenza. * Seratele dansante au început a se face în orașul T.-Magurele tot așa abundente ca și în anul trecut, dar din causa influenzei ele sunt forte puțin visitate. Totuși este speranțe pentru viitor căci abia a început carnavalul. înmormântarea împărătesei Augusta Sâmbătă s’a înmormântat împărătesa Augusta. Rămășițele mortuare au fost așezate in cavourul imperial alăturea de coșciugul lui Wilhelm I. înmormântarea s’a făcut cu pompa cuvenită. In fruntea comvoiului a mers un escadron din garda imperială sub conducerea principelui Henrich XIV de Reus. După coșciug au mers diferitele autorități. Pe tot drumul dintre Berlin și Charlottenburg au fost înșiruiți solii ' C ' > i, princila ceremonia funebră. Monarhul Austriei a fost represintat printr-un nepot al său, principele Franz Ferdinand de Est, moștenitorul presumptiv. CONVORBIRI JURIDICE Montesquieu cicea despre dreptul penal, că prin el se pute judeca, gradul de civilisațiune al unui popor. Ceea ce «ficea Montesquieu despre dreptul penal, credem că încă cu mai multă dreptate s’ar putea dice, despre administrațiunea justiției, leta dece cată să fim atenți, când este vorba de a se modifica sau schimba legile organice ale acestei administrațiuni. D. Al. Marghiloman, ca ministru al justiț, începu uâ pornire spre reformă în magistratură; ea Insa, se resuma, în ameliorarea sortei materiale a magistraților. Actualul ministru de justiție, vine cu uă reformă mai complecta. Principiul inamovibilității este de astă dată pus înainte, alături cu ameliorarea materiala, și reforma în genere, merge cu mult mai departe ca a predecesorului său (V. analiza proiectului făcută de d. D. C. Popescu, Dreptul No. 82 . Sunt acum câțiva ani, asupra acestui principiu al inamovibilității, s’a scris tot ce știu mai desevârșit în românește, de Mircea C. A. Rosetti (Stăpânii noștri), și acum când se reîncepe desbaterea, bine ar fi se redeschidem și se recitim, nemuritorele lui pagini. In practică, principiul inamovibilității n’a servit, decât spre a masca amovibilitatea. In tote proiectele de inamovibilitate, e un termen, până când, principiul va fi pus în aplicațiune. In acest interval de doi, trei sau șase ani, guvernele la putere, liberale sau conservatori, au timpul de a elimina din magistratură, pe cei cari sunt cunoscuți sau presupuși de alte păreri, și după efectuarea acestei preschimbări, inamovibilitatea intră în aplicațiune. Atunci însă vine alt guvern,—tote sunt trecătore în acesta lume,—și amovibilitatea revine iarăși, ca uă necesitate politică. Astfel acest principiu nu servește în definitiv, decât a ațîța în magistratură, focul luptelor politice, adică, a o împinge tocmai în luptele, de cari legiuitorul a voit s’o feresca. Un lege de organisare a magistraturei, trebue să aibă în vedere două lucruri: 1, a îmbunătăți sorta magistraților, ameliorând astfel indirect justiția ; 2, a îmbunătăți sorta justițiabililor, ameliorând direct justiția. Spre a dezășui sorta justițiabililor, legiuitorul va trebui sé pre riguróse condițiuni, la admiterea în magistratură, și sft accentueze cu energie și dreptate, responsabilitatea lor : trebue în fine, se eftinesc, și sĕ simplifice procedura juridică, se previe erorile posibile ale justiției, și să garanteze reparațiunea lor. Parte din aceste măsuri, sunt prevedute în proiectul d-lui ministru, temane énsé, că preocupat mai mult de primul punct, d-sea a cam lăsat deuă parte, măsurile directe. Avem ca principiu ca magistratura nóstră, nu trebue să fie nici bănuită. Décá semnalăm aci, acesta lacună a proectului, nu este spre a lovi. In cea ca e mai sacru pentru un popor, justiția. Intențiunea nóstra este din contră, a ridica și mai sus décâ se pare, majestatea eî, și garanțiile de felul acesta, sunt menite, a-i inspira încredere și a-i da noui puteri. Călăuziți de asemenea sentimente, vom examina așadar, una din cestiunile relative la responsabilitate, și anume la dreptul celui fără vină urmărit sau condamnat, a îi se da un reparațiune socială 1). In adevăr, societatea cu dreptul de a pedepsi, adică de a se garanta în contra acelora cari se răzvrătesc contra ei; ânsă cu uă condițiune, acela de a fi justa.Ei bine, unde mai pate fi justiție acolo, unde erorea fiind demonstrată societatea nu vine a repara, nedreptatea comisur de dânsa ? După cum dice un magistrat. Justiția nu va apare nici un dată mai mare, mai nobilă, decât când, după ce a făcut totul spre a evita erorea , face iarăși totul, spre a repara (Proc. gen. Dupin în af. Reussi, 30 Ian. 1863). Dreptul de a pedepsi, fiind bazat pe justiție, implică dreptul de reparațiune, când justiția nu mai exista. » Paguba, oice Duport, pe care o causeza omenii reuniți nu e mai puțin reală și nici mai puțin demnă de reparațiune, ca paguba causata de om singur.» Nevinovatul, iubit pe nedrept, are astfel un drept necontestabil, de a cere celui ce l’a lovit, societate sau particular, a-1 despăgubi (art. 998 C. civ). Era ce ne spune Bentham, in acesta privința : «Erarea, e uă nenorocire publică». «Ca dată cunoscută și nereparatâ prin despăgubiri proporționale, ar fi uă răsturnare a ordinei sociale». De aceia legiuitorii moderni, au căutat atât în legea penală,cât și în legile de organizare a magistraturii, nu numai a preveni erorile judiciare, ci și a garanta reparațiunea celor pe nedrept certați. O parte din veniturile amendelor judecătoresci, se dau după codicele penal portugezi ,condamnaților fără vină, și sentința prin care se constată nevinovăția lor, se publică 3 dile consecutive, în d*arul oficial. După codicele cantonului de Bale, prevenitul are drept la îndemnisare, chiar pentru timpul cât a stat în prevențiune, când se va proba nevinovăția lui. Și în adevăr, ce póte fi mai înfricoșat în consecințe, ca uă erare judiată? Omul, smuls din sânul familiei sale desonorate, hulit de tóta lumea cinstita, am cusat pe nedrept și espiând apoi corporal și moralicește, fapta pe care n’a comis’o. Veritatea se descoperi; se constată că acest om a suferit pe nedrept. Care este situațiunea societății, fața de el? Neapărat că ea îl datoreza uă reparațiune , neapărat, că trebuie să ’i-o dea. Peregrinus. 3 din județ © Iași Concertul dat în folosul societății pentru Invețătura poporului român a avut un mare succes. Corul metropolian a esecutat cu multa artă mai multe bucăți străine și naționale. Conferința d-lui G. Macri a fost din cele mai interesante. * Pentru iiua de anul nou, teatrul din Iași jucat în Cimpoiul fermecat, s’a cântat un imn ocasional de corul vocal al scalei comunale de arte și meserii. Focșani Se vorbesce de candidatura la colegiul 3 a d-lui Ilie Niculescu, proprietarul moșiei Adjud, a d-lui N. Cerchez și a d-lui Al. Vladicescu. 1) V. BonneYille de Manangy de l’amdlioration de la loi criminelle V 1. 1 cap. XX ji XXI ji yoI. II pg. 585 ur.