Romanulu, iunie 1890 (Anul 34)
1890-06-01
ANtTM AL XXXIV-LE . Voiesce și ve! putea. ANUNCIURI . Linia de 30 litere, petit pagina IV.........................40 basil Setto „ „ „ » HI ...... IV - f huîerțimil și reclame pagina III și IV linia . 2 „ » A se adresa: In ROMANIA, la administrațiune* ^anthd. IN PARIS, la Havas, Laffite et Care, 8, Place d» Bosons». LA VIENA, 1» d-u £ i Haasenstein et Vogler,Otto MmmeL IN ELVEȚIA, 1* „ » Di» țariie nek> »he dirert la ad salaurtru MI WHS» ,partid aS,Ü — Scrisorii« Refraneate sa refusă — ESEMPLAPUl 15 SAN! REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA RREZOIANU, No. 18 Fnndatore.• C A. ROSETTI Dtrectore: VINTILA C. A. ROSETTI S'^dîți nnmef» d» diminață BUCURESTI, 31 FLORAR Când ne gândim la norocul ce a avut magistratura română, alalteri, la Cameră, cu primirea amendamentului d-lui deputat Nucșoreanu, privitor la jocul de cărți,—uă mare bucurie ne coprinde. De ce? Căci ne ’ntrebăm cu spaimă ce s’ar fi întâmplat cu magistratura în noua lege, deci nepotul d-lui Nucșoreanu, nepotul care este causa eficienta a amendamentului cu jocul de cărți, ar fi avut și mai multe cusururi decât acesta de a juca la cărți, de a se scula fórte tânjliu și de a pleca tărbăcit la tribunal, pentru a da dreptate celor nedreptățiți. Gândiți-vă la urmările acestor cursuri ce ar fi avut nepotul, și măsurați pe lângă ce primejdia s’a strecurat magistratura română, presiune și viitóre. Căci Intr’adevăr — pentru a lua-o ș: noi pe tonul de dubios, zeflemea care a domnit în Cameră când s‘a introdus Intr’uă lege, de nu ne’nșelăm seriosă, amendamentul nepotului, — căci Intr’adevĕr, déca nepotul d-lui Nucșoreanu nu ar fi avut numai aceste două cusururi, jocul de cărți și sculatul forte tanjiu ; atunci e mai mult decât sigur că, cu iubirea’n avunculică, înțeleptă și preveditóre, unchiul ar fi cerut, voiajând cu duh din flore în flore ca , lu simpatică libelulă, se se voteze și alte amendamente coercitive, și alte amendamente cari să înfiene și celelalte cusururi ale nepotului. Aceste amendamente ar fi trebuit admise fără dor și pote, nu numai pentru că escelentul unchiu mehedințăn, nu d'amérique, pays du Panama, le cerea, ci pentru că și chiar în jocul d’a zefleméua parlamentară trebue șir, uă orecare logică, ceva rost. In glume, mai mult decât în lucrurile seriose nu poți bate câmpii. Astfel fiind, Camera ar fi fost datore să voteze cu același entusiasm tote amendamentele unchiului, inspirate de cursurile nepotului. Deca 10, 20, 30 ar fi fost cusururile, adică les écarts, «tumorile psihice» după cum le numesce Mantegazza, ale nepotului,—10, 20, 30 de amendamente ar fi trebuit introduse în legea magistraturei, de către Cameră în colaborațiune cu unchiul. Și astfel legea acesta ar fi avut fericirea să posede un capitol, pe care comentatorii și profesorii de drept, in lămuririle lor, l’ar fi num t cu deosebită îngâmfare capitolul nuc* șomaneU și l’ar fi explicat și studiat pe tema «unchiul și nepotul» cu aceiași ardere și aceiași pătrundere cu care Poitier și Dumoulin studieza pe Gaius, Ulpian și Papinian. Păcat! E regretabil că capitolul Nuc*șomaneU se reduce la un articol în legea magistraturei, și daci ne bucurăm pentru magistrați că nepotul unchiului n’a avut decât 2 cusururi înfrânate acum bine de amendamentul jocului de cârți.^aapoi, din punctul de vedere al pitorescului și zeflemelei în studiul dreptului, ne pare rău că, prin cumpătarea nepotului, unchiul a lipsit colecțiunea legile nóstre de capitolul «nucșorianeic». Ceea ce va consola puțin pe viitori Curas și Loyseau al Facultăților nóstre de drept cu privire la studiul unicului amendament al «unchiului» va fi faptul că, pentru a pricepe pe deplin intențiunea legiuitorului în redactarea articolului cu jocul de cărți,—comentatorii mai sus numiți se vor referi la discursul rostit de propunător, adică de legiuitorul unchiü, când a propus Camerei amendamentul său. Acest discurs, pus în adevărata lumină, servit feliă cu feiță și degustat en gourmet in tote suculentele și părți, — acest discurs va fi totdăuna prefața necesară și mult dorită pe care, înainte de explicarea articolului «nușcorianeu», profesorii se vor crede mai mult decât daori a o aduce la cunoșcința studenților în drept. Pasagiul cu nepotul care se înarce dimineța de la cărți, și-apoi «se spală pe ochi», și-apoi «se trânteșce pe un canapea», și-apoi «se scula» «mănâncă», și apoi «se duce la trebunal»—va rămâne ca un model de descripțiune rodală și simțită, ridică, cum fic Francesi l atil vécue. Décá și «spălatul pe ochi dimineța când se intorce de la club» nu va putea corige pe magistrații pe cari ii mustruiesce amendamentul nicșorianeii, apoi să nu mai avem speranță că sunt corigibili acești magistrați. In Camerile legiuitore ale lui Napoleon III era un deputat, în oposițiune, Gambon, care avea să vacă și pentru acesta vacă nu voia să plutescă oă contribuțiune nouă ce guvernul imperial pusese pe vitele cornute. Deputatul Gambon deveniegendar și pe tema Lavache â Gambon se făcură minunate discursuri asupre drepturilor velățeneșci și asupra altor mari și înalte cestiuni UC uiipi. -COilb11* u I.;‘ îi iu..Tiuooiî etc. Amendamentul nucșoaianeîi este la rache a Gambon a sesiunei acesteia. Magistratura s’a simțit măgulită până în rărunchi de cuvintele d-lui Nucșoreanu care, cu uă putere de abnegaiune a la Cato Major, a scius să se desbrace de dignitatea de deputat și ’n vederea cinstei de care trebue se bucure magistrații, a rămas numai unchiul care ’și corege nepotul, până și cu amendamente juridico-parlamentare. Zeflemena a devenit endemică. Parlamentul dă tonul. Se 4'ce că Curtea de Casație și Curțile de Apel vor invita pe procurorii și pe președinții lor se fiă zeflemist! în discursurile și ’n respunsurile de deschidere. Universitățile vor urma și după ele, în ordine ierarhică toți. «Nucșorianismul» bate ’n pinteni, căci e ’n flare. Nucșoranu for ever l nunțat pedepsa cu mórte el zîmbi exprimând un aer de indiferentă. Serbarea Principelui s’a oficiat aici prin un Te-Deum la câmp. Principele, Principesa Clementina și toți Miniștrii asistau. In urma s’a făcut revista trupelor. Principesa Clementina părăsește astăzi Sofia pentru Viena. Berna, 30 Mai. Consiliul federal a adoptat procesul de lege pentru extrădare. Agenția Română Havas SERVICIUL TELEGRAFIC ■ ^ al „ROMANULUI“ 14 Belgrad, S0 Mai. Tribunalul de Întâia instanță a ridicat confiscarea care lovea un ziar din Belgrad pentru ca ar fi înserat un articol injurios pentru Regele Milan.—Tribunalul și-a motivat decisiunea pe considerentul că Regele Milan nu se mai bucura de imunitațile regale. Budapesta, 30 Mai. Camera a respins prin 219 voturi contra 80 procetul pentru revizuirea legei indigenatelor, propusa de d 1 Irányi. Petersburg, 30 Mai. Principele de Neapole a sosit. El a fost primit la gara de către Imperatul și de marii Duci. El s-a dus la palatul de iarna pentru a saluta pe Împărăteasa și pe marele Duce de. Praga, 30 Mai. Dieta a respins tote propunerile tinerilor cehi cari aveau de scop amânarea proectelor de compromis. Sofia, 30 Mai. In tot timpul cifirei sentințil, care a durat o jumătate de ora, Panitza a pâstrat un sânge rece extraordinar , când s’a pro- Corespondență din Beriad Scris sta în bugetul comunei nóstre, la art. 19 de la Serviciul tecnic. Salarul unui inginer a 350 țol lunar și la art. 20 tot de la acesta.a unui desemnator, ajutor de architect, a 140 lei pe luna. In total 5880 lei anual. Nimic mai bun. In stareți de cultură în care ne gasim și în un oraș ca al nostru cu cel puțin 20,000 locuitori nici ca se póte sa nu se prevadă la cheltueli uă sumă pentru astfel de serviciu. Acesta cheltuiala se impune de la sine orașelor, căci se presupune că ele merg cu timpul progresând. Construcțiunile făcute înainte au nevoe să fie reînoite și cele ce se fac azura trebuesc să fie construite atât solid și așezate așa, ca ele se dea un aspect CU se pote mai plăcut locului unde se construesc. Pentru acesta se cere un om special, un architect-inginer. Acesta cred că a fost mobilul, ce a făcut pe tote comunele urbane din éle, să prevadă în bugetele lor câte uâ sumă anumită pentru personalul serviciului tecnic. Acest serviciu funcționeza în genere în orașele nóstre de mai bine de 20 ani. Berindul îl are de aprope 30 ani. Ce a făcut la noi, în acest timp, acești omjeni speciari, pe cari eu numa, iau angajat ca arhitecți-ingineri?—Au trăit pe spinarea comunei atâta amar de ani, fără să facă nimic sau aprope nimic. Comuna cu nepăsare a asvîrlit în gârlă, în acest timp, suma de 150,000—180,000 lei. Se mé explic : Știut este cum că orașul nostru este un oraș destul de vechia și cu tóte acestea a rămas în urma multor altor tergri și acesta datorită numai și numai nepăsare) consiliilor comunale, care s’au strecurat pe la primărie, fără ca nici unul din ele să arate vr’un interes pentru înfrumusețarea lui. Comuna a cheluit atâțea bani cu acest serviciu și n’a fost vrednica să aibă în acest timp, relativ destul de lung, măcar un plan al orașului cât de schilod. Nu a fost vrednicase capete de la acești omeni speciali, pe cari îl plătește de atâta vreme, măcar să aliniere de stradă. Vinovați vor fi ei pate, pentru ca a arătat puțin zel în esercitarea funcțiunelor , dar mai vinovate sunt acele consilii, care răspundeau arhitecților, când veneau cu vr’uo propunere de înfrumusețare, să nu mai vină cu asemenea bazaconii. Bazaconii au fost, sunt și póte va fi pentru mult timp încă asemeni propuneri, pentru mulți din membrii consiliilor nóstre , dar cine e vinovat de tote aceste dacă nu noi cetățenii, care am trimes în consiliile comunale astfel de bazaconii ! Nu apuci se mergi l o sută de pași pe stradele orașului nostru, și imediat trebue să te abați la stînga sau la drepta, căci ln capătul ei este un casă, un hambar sau o baratca. Se cladesce uă casă din nou, proprietarul ei o face acolo unde voesce și cum voesce, fără să i se impună de cei în drept loc trebue să fie supus alinierei. Se permite construiri de hambare și în stradele cele mai din centru și mai populate. Nu voesce să țină socoteală, nici actualul consiliu comunal, ca dacă tote consiliile comunale au dormit pene acum, póte se va găsi, măcar mai târziu vr’unul care să fie mai deștept sau să se deștepte și să aviseze la aliniarea și înfrumusețarea orașului, dar atunci va fi târdiv. Atunci, construcțiunile fiind mai multe și mai mari, comuna va plăti mult și forte mult ca să facă acele rescumparari, pe care astă fi le-ar putea face cu nimic. Ba consiliul nostru comunal s’a bucurat când a veglut cum câ architectul, care era angajat la comună până anul trecut, s’a dus în altă parte și nu a mai angajat pe nimeni. El are deplină încredere în Dumitrul bulgarul câ va face aliniarea stradelor și în Șaim ovreiul că póte conduce la bun sfârșit orice construcțiune. Ei i â lor consilieri cu nepăsarea dv., cu Dumitru bulgarul și cu Șaim ovreiul nu transformați orașul din oriental în unul occidental. * * * Este aprópe o lună de cadle de când țara întregii citesce aprope tsiduc scandalurile, ce se petrec la școla normală din Bârlad și învinuirile, ce ce aduc corpului profesorali acestei școli. Astfee când vedem că paamele a rupt orice zăgaz, când întreg corpul didactic a acestei școli este batjocorit, dator suntem să întrebăm pe d. Ministru al Instr. Publ. care trebue să țină fără părtinire cumpăna dreptăței în mână, ce se petrece la aiésta scala ? Noi care suntem în localitate seim, până la un timp orecari, cum stau lucrurile, însă restul țerei cere o lămurire. S’a trimis în ancheta, la acesta scala, în urma denunțărilor ce s’au făcut direct ministerului și duzelor, pe prefectul județului, pe Directorul liceului din localitate și în cele din urmă pe d. Vițu, membru în consiliul permanent. A trecut de la cea dintâi anchetă aprópe o lună și jumătate și de la cea d’a doua mai bine de 2 săptămâni și nu vedem nimic oficial în acesta privință. Asemene acusațiuni nu pot să planeze și asupra celor nevinovați. Profitord perd față de elevi și de societate din prestigiul lor, când ei nilnic sunt calomniați, când lumina nu se face când dreptatea nu se dă mai curând. Stan din deal. S’un vis frumos... ! Ș'un vis frumos tot vis române, Visam că sunt un paradis, Dar scurt îmi fu fin raiu norocul, Așa se vede ’mi este scris : XPiW jrΓT’ Vu raiu 'cu mine Și p’alten sîn mă tot strângeai Și lung gurița ta de rose Pe-a mele buze o lipeai, Când, iată I că nici știu de unde, De după o tufă vedeeind Un ’nalt spătos și lung arhanghel, Din gură așa boscorodind , nici în raiu nu se sărută „Rai marș ’napoi d'unde-ați venit!“ Iar eu încremenind de groză Pe loc din somn mari și trezit. Și drept să-ți spun nu’mî place raiul Ș’arhanghelii cu așa cuvent, Și dacă în raiu nu se sărută" Apoi mai bine i pe pământ Iar pari ce ’n sfânt me voiu preface Ca ’n raiu se stau ca și un mut Și de-or ce ’n raiu nu mai mé aflu Tu vin în cace să te sărut. M Gregoriady de BouaCciii. DUMINECA—MARȚI, 1—3 IUNIU (20—22 MAT st. v.) 1890 ii. rv vis ‘20<~ Luminâză-te și vei fi ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; fr«1 luni 12 lei; uă lună 4 lei. ~ Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei pe an. Pentru toste firile Damnaei poștale, trimestrul 16 lei. A se adresa: ÎN ROMANIA, la administrațiunea Ziarul ttî și oâeiesc pontai» A PARIS, la Haras. LafRt« et Cafe, 8, Place dea Bourse. Si GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA ți BELGIA, ia bi* rottrite poétaié. — Articolele nepublicate se ard — și au luptat alături cu italienii pentru independență și libertate, și că aceste suveniri le păstrază cu sfințenia toți italienii. Din parlamentul maghiar După sărbătorile Rusaliilor, parlamentul maghiar la 28 Mai a ținut prima ședință, care a fost una dintre cele mai interesante. A vorbit cel mai mare orator al Ungariei, faimosul advocat de la Tiszat Esztâr, Carol Eötvös. Discuțiunea s’a încins tot asupra proiectului de lege referitor la Kossuth. Ca unul dintre cei mai hotărîți partizan al lui Kossuth, Carol Eötvös a apărat cu multă vervă proiectul, polemisând cu mai mulți dintre oratorii guvernamentali cari au combătut proiectul. A vorbit afara de acesta a epuiau Karolyi Gabor, Pongrácz Karoly, Gulacsy și apoi Polonyi, un alt distins membru al partidei Kossuthiste. Toți acești oratori au susținut proiectul și au condamnat pe guvernamentalii cari vor să rămână espatriat cel mai mare maghiar. La urmă a vorbit ministrul Szilágyi, polemisând cu oratorii oposiției. împăcarea franceso-italiană Se scie că de mult timp francezii nu prea trăiesc în bune relațiuni cu italienii. Nu le pot ierta acestora că au intrat în tripla alianță, alături cu germanii, dușmanii seculari ai Franciei. Nu este însă mai puțin adevărat că în timpul din urmă s’a manifestat orecare prietenie între cele două națiuni. Mai bine s’a vătiut acesta acum că trăgătorii francezi au petrecut în Italia mai multe zile. Pe unde numai ei au trecut, pretutindeni ei s'a sătul cele mai caldurose ovațiuni. Aranjatorii acestor manifestațiuni și mare parte au fost membrii al oposiției italiane. Nu s’au dat însă în lături a manifesta nici guvernamentalii. Astfel generalul Pellena, preșidentul Reuniunei trăgătorilor a dat un mare banchet la Doney în onorul francezilor, cu care ocasiune se înțelege că nu a lipsit cele mai câldurose teste de înfrățire. A făcut apoi mare sensație faptul câ regele Umberto și-a exprimat dorința de a i se presinta mai mulți trăgători francezi, căror le-a <zis că Italia niciodată nu va uita că france- 330 DL.ANER De când cu faimosa scrisore a lui Boulanger în care declară comitetul boulangist disolvat, nu s’a mai vorbit de Boulanger. Acum de curând s’a vorbit asupra boulangismului și tovarășul de exil al generalului, d. Rochefort având întrevedere cu un corespondent al cfiarului XPX Liebe Rochefort a (fis că și dânsul declară campania ca sfârșită, sau cel puțin întreruptă pentru nu se scie tot timp. Boulangiștii, au zis numitul <jirist au comis prudența de a se amesteca in alegerile comunale din Paris, unde s’au blamat grozav. A mai spus apoi că atât el, cât și generalul nu ar primi amnestiarea, că în timp de resbel s’ar întorce și ar lupta în frunte. Și momentul acesta, a fs Rochefort, se póte întâmpla in orice moment. Are informații exacte despre un resboiu apropiat. £> JL W XJIÜm TE Nenorocirea din Galați Cu ocasiunea ploei torențiale de Luni, 14 Mai, 40,000 chiligrame var nestins ce erau in piața Negri pentru serviciul noilor gherete, surpându-se pământul, au cadut într’o pivniță a unui cârciumar Ștefanescu. In căzătura acelei cantități în pivnița, din pricina tăriei cu care s’a surpat pământul și a apei care a făcut surpatura, cât și a varului cu jut, ușele pivniței care erau închise și două persane care din întâmplare se aflau pe ele au fost aruncate în podul cârciumei. Persanele au scăpat în svârlitura lor în sus numai cu câteva scheluri și cu sperietura. Decorat D. maior Hübsch, șeful musicelor militare, a fost numit mare ofițer al ordinului Medjidie. M. S. Regina va pleca în curând la Sinaia unde se va stabili pentru vară. M. S. Regele va mai sta in capitală câtva timp. Inspecție M. S. Regele a trecut ea în regimentul de geniu, comandat de colonelul Argintoianu. Esposiția din Craiova Esposiția din Craiova se va deschide poimânecuni în asistența ministrului de de industrie și comerciu. Bolnav D. Al. B. Stirbeiu, fost ministru, care se afla bolnav la Viena, va sosi în capitala cu trenul de disera. Cugetăm In copilăria mea Adormiam cu o poveste, Am Jn copilăria mea Mi se pare o poveste. * Deși sărmanul asia de minte e lipsit, Când îl încarcă cu sarcini, el e neprețuit; Măgari fără de sarcini, cam mulți se întîlnesc De cu piciorul ’nimeni ca într’ai lor lovesc. * De câte ori faci bine, Așteptă-te la roti, De câte ori poți visă, Fă binele mereu. SCIRI D’ALE PILEJ Se semnaleza o importantă mișcare in magistratură: * * *■ * D. Carp pleacă mâne dimineață la Craiova. * «** * D. Eufrosina Homoriceanu va ține mâne la orele 8 jun. seară în sala de sus a liceului din Ploesci, o conferință publică asupra «originea limbei.» * * * Camera a votat ori legea magistrature cu 80 voturi pentru, contra 36 din 122 votanți. * * * Soldații atinși de conjuctivita granulosa, vor fi trimiși In curând la Băile de la Govora, Lacul Sarat și Slatina sub conducerea unui personal medical. • * * Cu privire la mișcarea ce se pregătesce in magistratură, citim urmataiele in Ga* Iații . Ca mișcare intre magistrații curței nóstre, este eminenta. D. Frodan, actualul prim-președinte al curței trece la casație. D. t. Docan, advocat, se va numi primpreședinte în locul d-lui Prodan. D. Victor Macri, advocat, se va numi președinte de secție în locul regretatului Ștefanescu. SOIRI DIN AFARA III :>■ ■ / Din adunarea provincială boemă Asupra celor petrecute la 28 curent în adunarea provincială din Haga, se scrie ca punându-se în discuție proiectul de lege privitor la consiliul cultural de provincia, tinerii cehi a făcut obstrucționism și au împedicat adunarea si proceda la discuția pe articole. Raportor al proiectului a fost ales d. Mattus. Din Petersburg în cercurile oficiale de la Petersburg și mai ales la ministerul de culte se ocupă cu proiectul de reformă a legii instrucțiunei publice. Comitetul însărcinat cu redactarea proiectului a propus reducerea orelor limbelor clasice la 69 ore ln loc de 85 cât era înainte. In program se mai propune înmulțirea orelor de stiințe naturale și desen. Deorece consiliul de stat a primit tote modificările introduse de comitet, e probabil că încă cu începutul anului școlar viitor legea se va pune în aplicare. Dă scrisóre Principele Albrecht de Austria a scris feldmareșalului Moltke un scrisore care este scrisă pe un ton cât se pate de amiral și gazetele din Berlin o comenteza viu de tot dä căsătorie regală Fiul mai mare al principelui de Walles se va logodi cu principesa Clementina, fiica regelui Belgiei și oră mai mică a principesei Stefania, văduva arhiducelui Rudolf. Planuri furate După trădarea a planurilor Kronstadtului din Rusia s’a mai întâmplat acum un nou incident cu nișce planuri ale fortărețelor italiene, date consulul german din Genua. Acesta ensp le-a înapoiat guma