Romanulu, ianuarie 1891 (Anul 35)

1891-01-31

Tribuna liberă Am citit și recitit articolele scrise de o­­noratul d­ v colaborator Mp. relative la clerul de mir. Mult De a bucurat faptul că un­­ imr așade bine gustat și apreciat ca Romanul­ s’a grăbit a pune și la disposiția clerului calenele sale spre a desfelina cîm­­pul așa de încîlcit al cestiunii clerului de mir. Seim că fondatorul acestui­­ fiar, ne­muritorul C. A. Rosetti, număra între per­­sonele dorite sufletului său și pe aceia a preotului răposat Gr. Muscelenu. Mai ftim asemenea, că mulțumită protecțiunii sale, disul preot fundă societatea clerului Român «Ajutorul» pe care nu o puteau suferi acel ce vrdeau într’ânsa numai conspirări. Tim­pul a probat, că clerul a bine meritat sprijinul pe care ’i la acordat mamele om de stat­, căci ar fi de rudele acestei insti­tuțiuni se îndulcesc 30 preotese văduve, copii orfani și preoți infirmi, ast­fel în­cât departe de a se realisa cobilile reu­voi­torilor, acesta instituțiune a corespuns idei­lor umanitare visate de inițiatorii săi și a­­preciate de protectorii lor. Dar ce s’a făcut pe un teren material și aprope isolat, tre­­bue continuat pe cel spiritual și­­ general. Spre acesta Insa e necesara nu numai nă­­suința clerului ci și a ori­cărui bun Român. Tonul In Ziaristica nóstra vedem cu recu­­nostințâ, că ’i dă tot Ziarul Românulu­i necesar dar ca preoții luminați să se gru­peze în jurul seu, căutând și citind arti­colele sale, după cum cerbul cată apa cea mai limpede la obârșia isoarelor, neturbu­rată de ziua câmpielor. Ca abonați al Zia­rului Românulu, ne bucurăm și că putem găsi într’nnsul a cea apa limpede și priel­nică, și că acțiunea întreprinsă de cler cu Înființarea Zarului Amvonul, e încurajata și de d-v08tru. Ce bine e când om­enii se cunosc, căci la timpurile necesare nu se mai pate juca d’a «Baba Orba», sau după cum cu multa dreptate Zice d­r. Mp. «Uite popa, nu e popa. Mântuitorul Z­i cea: «Va veni timpul cănd se vor scula (iv­) profeți mincinoși și vă va zice că aci e Cristos, însă să nu mei goți cu ei, căci se vor mv­­oment falși spre a vă înșela». Acesta s’a întâmplat și cu clerul. Câți nu s’au scuturat și au esplotat buna cre­dință așa, până au trecut puntea. Uă dată însă trecută puntea, ’’ a întors spatele. Se va mai întâmpla așa ? Credem că clerul a venit la maturitate și va sei alege pe falșii amici de adevărații și devotații săi susți­nân și la pagubă și la câștig. Și pro­verbul zice că: De­cât cu un neputincios la câștig, mai bine cu un vrednic la pa­gubă. Primiți, d­­e Redactore, de o dată cu a­­cestea și espresiunea profundei mele stime și recunoscinți. Po. au însetat amândoi din viață în câmpul dintre cătunul Ungureni și comuna Lu­­cianca. Ca ui s’a constatat de d. procuror al tribunalului Ilfov, cel ce a autorizat în­mormântare cadavrelor, cari au fost tran­sportate la comuna Cojasca, îndoitul asasinat de la Veresel . Versiunea oficiala. In ziua de 30 Decembre expirat, lângă linia ferată Veresei-Siteni, s’a găsit ucis, intre cantonul No. 11—12, sub­ picheta de la acea linie Ion Mertic și între cantonul No. 10—11, soția acestuia Rosa. După cercetările tăcute s’a constatat că ucigașul este individul Onofrei Rusnacu, din câmuna Hancea, comuna Brehuesci, județul Boto­șani, care a fost trimis parchetului. Mobi­lul crimei a fost furtul —MH—fq·xmaja . CURȚI ȘI TRIBUNALE Marți la 15 curent înalta curte de ca­­sațiune, secțiunea II, a judecat recursul făcut de d. Nicolae Marinovici contra de­­cisiunei curței de apel din Iași No. T59 (90) prin care era condamnat pentru de­lictul de calomnie la uă lună inchisore și uă mie de lei despăgubiri civile in pre­­tențiunea vărului său Costin Buzescu, fos­tul grefier al curței, înalta curte a casat fără trimitere a­­cestă decisiune, stabilind cu acasta oca­­sie și în urma unei strălucite făcute de d. avocat d-l Rebapcea pledoarii că se pate pentru prima oră invoca în casație autoritatea lucrului judecat. Mușcată de un câine turbat Aspru pe la orele 6 și un sfert p. m. un câine al lui Radu Chiriță din strada Viitorului, a mușcat pe un copilă ca de 8 ani și un râmă­­tor. Câinele fiind turbat s’a omorât. Secția 28 s’a anunțat pentru a se trimete copila la institutul bacteoro­­logic. Nenorocirea din Ilfov In ziua de 5 Ianuarie a. c., locuitorul Miu Anghel și fratele său Dumitru Anghel, ambii din comuna Cojasca, județul Dâm­­bovița, ducându-se la comuna Lucianca- Butimanu, plasa Snagov, județul Ilfov, ca să tocmască facerea unui puț, pe când se înapoiau la domiciliu, nepădindu’l viscolul Numiri în justiție D. N. Nicolescu-Dorobanțu, licențiat al facultății juridice din Paris, actual procu­ror de secțiune pe lângă tribunalul Dolj, procuror la tribunalul Argeș, în locul d-lui Al. N. Gussi, demisionat. D. Iuniu I. Tălpeanu, licențiat al facul­­taței juridice din Bucuresci, actual suple­ant la tribunalul Dolj, procuror de secțiune la același tribunal, în locul d lui N. Nicu­­lescu Dorobanțu, permutat. D. I. T. Isvoranu, licențiat al facultăței juridice din Paris, supleant la tribunalul Dolj, în locul d-lui Iuniu I. Tălpeanu, îna­intat. ACTE OFICIALE 0 . D. Gheorghe Fanțiru, fost ajutor de sub­prefect, s’a numit, de 1 Februarie 1891, în postul de copist la secțiunea proprieta­tei funciare, în locul d-lui Eugeniu I. Da­­vidascu, înaintat. D. locotenent Demetriscu Ștefan, din regimentul 8 călărași, s’a numit, pe ziua de 15 ianuarie 1891, în funcțiunea de ca­sier al aceluiași regiment, în locul locote­nentului Costescu Gheorghe, care trece în serviciul frontului. •FELURIMI« ...... tmaU&a----— Emigrare în America.—Acum, în Zi­lele astea s’a terminat în Ungaria recen­­semântul populației. Foile u­nguresci nu mai pot de bucurie că orașele de pe șesul țării, cele unguresc­, au crescut în popu­lația. Cu atât mai întristate sunt însă când e vorba despre comunele din nordul Un­gariei, locuit de slovaci, dintre cari aprope, jumătate au emigrat, nu de traiű bun, de­sigur. Emigrarea s’a pornit cu atâta putere, în­cât chiar acum „ârna, populația placă Ast­fel se scrie că nu numai slovacii, dar și nemții plăcu. Din comuna Kuli n’a rămas în țară de­cât a patra parte din populația, trei pătrimi au emigrat. Și ungurii tot nu se astâmpâră, tot vor sa cheltuiască milione cu maghiarizarea. Trenuri jefuite.—Jafurile pe liniile fe­rate rusesci sunt la ordinea 7'lei. Numai departe de cât la 15 ale curentei trenul care a venit din Askhabad a fost jefuit. Călă­torilor li s’a luat tot ce au avut la dânșii, după cum s’a jefuit întraga marfă ce a fost în tren. D’asemenea a sos’t în gara Arvati tre­nul de persane și poșta jefuit, cu gâmu­­rile sparte și cu ușile vagonelor zdrobite. Din același tren s’au luat 17 pachete ln cari erau bani. Se crede însă că conductorii trenului sunt și ei vinovați de acest jaf și de acea s’a și pornit contra lor dn anchetă. David Kalakaua, regele insulei Hava, a murit. După cum se scrie din San Fran­cisco, el a murit Miercurea trecut. A fost un adevărat model de rege bun de pus ca erou în operete. Nainte de asta cu mai mulți ani el a călătorit prin Europa, și prin escentricita­­tea sa a făcut să se vorbăscă pretutindeni despre dânsul. Decedatul rege s-a născut la 1836 în Honolu și a fost ales domnitor la 1874. Intrega lui domnie este un șir lung de fapte una mai ciudata de­cât alta, așa că s’ar putea scrie un adevărat roman despre dănsul. Tribuna societăților In sala*<Teatrului Dacia* * Socie­tatea cântăreților bisercesci din Ro­mânia «Ion Cucuzel» va da sub pa­­tronagiul d-nului Em. Petropopescu- Pake, primarul capitalei. Vineri 18 ianuarie 1891, pr­imul bal deschis. La ora 12 se va cânta imnurile so­­cietăței dirigiate de d. Pană C. Bră­­neanu. ULTIME INFORMAȚIUNI Sub-Comisia bugetară a ministe­rului instrucției publice și culte a lu­crat aici. —X-­Dumiecit acuma se fac alegeri în următorele județe : Pentru Cameră Ilfov, colegiul II Olt, colegiul I. Falciu, colegiul I. Pentru Senat Vaslui e halotagiu între d. Neron ROMANULf- 81 JANUARIU 1891 Lupașcu (lib. nat.) și d. Săvescu, guvernamental. —x— Aséra la Capșa­uă altercație vie a fost între d-nii N. Filipescu și I. N. Iancovescu. Izvorul acestei certe ar fi de la oă întrunire ținută aspra în strada 11 Iunie. —x— D. M­­aiorescu va propune în co­­misiunea bugetară înființarea unei n­oi catedre la Agilul Elena Domna, «Bucătăria». Cu acesta catedră va fi însărcinat d. S. Petrony, fost director al ospă­­tăriei comunale. — X — Neue Freie Presse în număru­l de agbi mustră aspru unele ziare bu­­curescene, care au împrăștiat svo­­nul că concentrări de trupe se fac în Bulgaria și Serbia în vederea u­­nui conflict apropiat. Organul vienez după ce desminte în modul cel mai formal aceste svo­­nuri ca neîntemeate, conchide ast­fel articolul său: «Mai bine să-ți «vezi bârna din ochiul teu, de­cât «pasul din ochiul altuia.» Discuția asupra legei venalului, care se începuse e­l, s’a amânat pentru câte­va zile. —…— Consiliul comunal al Capitalei va ține ședință­­ publică disprá. —X----33. Dulc^) «*.«A­vocat din Botoșani, a încetat din viață. —x— Dunărea fiind înghețată a dat o­­cazie la multe încercări de contra­bandă. Așa într’una din nopțile tre­cute, un turc anume Meemet An­, un grec, numit Grigore Patamiano, și un alt individ necunoscut, au cer­cat a trece din Bulgaria la Călărași să contrabandă de tutun, pe la pi­chetul Chiciu. Vameșul local, Turduescu fiind în­­cunoștiințat plecă la pândă împreună cu ajutorul său și cu doi gardiști și întâlni pe cei trei contrabandiști pe ghiață, Somându’î si stea. Turcu trase un foc de revolver, atunci gardistul trase și el mai multe focuri și răni pe turc, care căzu pe ghiață, de asemenea căzu și Patamiano și fu prins și el, iar cel d’al treilea s’a fă­cut ne­văzut. Asupra turcului s’a găsit 30 kilo­grame tutun în pachete. Procurorul a fost încunoștiințat și a anchetat faptul, spune Adevărul. Turcul rănit la obraz se află în căutarea spitalului județean ’ ~—x— Constituționalul desminte spirea privitore la înlocuirea d-lui A. Vla­­huță ca secretar al comisiunei indus­triale de la ministrul domeniilor. —x— Mâine seară al doilea bal mascat la Theatrul Național. Amicii d-lui Vernescu fac sforțări pe lângă unii din consilierii comu­nali, spre a-i îndemna să demisio­neze. In numărul nostru de mâine vom da amănunte interesante despre scan­dalul petrecut în Teatrul francez din­­­ Paris cu ocazia represintării piesei ■ «Thermidor», scrisă de Sardou. Telegrame Bruxelles, 28 Ianuarie. D-nii Th. Rosetti, fost președinte al con­siliului în România și colonelul Lahovary, representanții Regelui Carol I la înmor­mântarea principelui Balduin, au sosit la Bruxel. Viena, 28 Ianuarie. Politische Correspondenz asigură că află din sorginte bine informata că proiectul tarifului autonom român, care va fi pre­­sentat Camerelor în cursul lui Februarie, nu implica să renunciare la tractatele de comerciu de intervenit pentru regularea relațiunilor cu cele­l­alte state. Îndată după 1 iulie, data punerea în vi­­gore a noului tarif autonom, guvernul ro­mân ar intra în negocieri cu Statele care interesazâ mai mult România din punt de vedere comercial. Petersburg, 28 Ianuarie. Buletinul Legilor publică un ukaz care decretaza emiterea a 10 serii noi de bo­nuri de ale Tesaurului, de câte 3 milione ruble fie­care, menite la rambursarea bo­nurilor de tesaur care scad în 1891. Paris, 28 Ianuarie. Teatrul francez voind să represinte «Tar­tuffe» în locul piesei «Thermidor» spec­tatorii au protestat cu energie contra su­primării nnoii piese a d lui Sardon. ] D. Claretie, administratorul Teatrului francez, a făcut să anunțe alunei că nu se va juca nici uă piesă. Publicul a prrnit acesta știre într’un mod favorabil și banii s’au restituit; nici uă desordine nu s’a ivit. Belgrad, 28 ianuarie. D. Djaia, ministrul de interne, și a dat demisia, d. Georgevici, ministru de justiție va face interimul. D. Djaia a intrat în con­siliul de Stat. El a fost numit mare ofițer al ordinului Takovo. Viena, 28 ianuarie: împăratul a ținut cerc diplomatic înainte de balul curței, dar la bal Împăratul și Impărătesa au fost representați de către arh­iducele și arh­iducesa Carol Ludovic, Roma 28 Ianuarie. D. Grimaldi, ministrul de finance a făcut azi la Cameră expunerea financiară anun­țată; el a zis că guvernul este ferm hotarit de a menține echilibrul bugetar , s’a intro­dus în buget economii noi și disposițiuni care asigură aprope 34 milione de venituri, între altele un supralacsa asupra fabrică­­rii alcoolurilor, aplicarea provisorie a spo­rire! tacselor de vamă asupra unt­de­sem­­nelor grele, asupra produselor chimice, a­­supra semințelor oleoginase. Ministrul Zice ca echilibrul va fi asigurat fără imposite noi și ca va fi cu putință să imbunata­­tăsca situațiunea Tesaurului și să se re­formeze sistemul impositelor. Cu ocasiunea chestiunei vamale,­ d-nul Grimaldi a Z's ca pe cât timp Germania pare ca vrea să împe regimul cel aspru al d­oui OlStuarn, CU pe CUI1U cu u mtuvm, convențiunea cu Elveția și tratăză cu Aus­­tro-Ungaria în disposițiuni favorabile. Fran­cia vrea din contră să inaugureze un regim forte aspru. Dacă—ceea ce nu este de dorit,—ideile unor personalități ar prevala, s’ar produce în politica economică a Fran­ciei oă schimbare însemnată în raport cu regimul care a guvernat-o într’un mod e­­conomic în timpul celor 30 ani din urmă. RCfd­ despre America, ministrul declară că atitudinea Statelor Unite n’are un in­teres direct așa mare pentru Italia. Expunerea ministrului a fost viu aplau­data. Propunerea sea de a trimite unei co­­misiuni proiectul privitor la aplicarea pr­o­visoriel a sporirei unor tacse de vamă, a fost adoptata cu un mare majoritate. Lisabona, 28 Noembre. Nu este exact ca ministrul Portugaliei la Viena ar fi fost însărcinat să negocieze regularea neînțelegerilor anglo portugeze. Madrid, 28 Ianuarie. Regina Regentă este mai bine; ea a primit a fi pe președintele consiliului d. Canovas del Castillo. Gran, 28 Ianuarie. Imorméntarea Cardinalului Sinor s-a fă­cut in presența arc­iducilor Frederic și Joseph, miniștrilor, a întregului personal o­­ficial și­ a numeroselor deputațiuni. Prin­cipele Ferdinand al Bulgariei era represen­­tat de maiorul Dobner. Episcopul Csaszka (din Zeps) a oficiat ; corpul a fost depus în cavoul basilicei. Dieta s’a închis. Fraga, 28 ianuarie. ’ Londra, 28 ianuarie. După raporturile representantului din Mexic la Valpareso, situațianea în Chile nu ar fi așa de nefavorabila după cum indicau știrile anteriore ; este probabil că un învo­ială va interveni între cele două părți. Nnv YorJc, 28 lanuariü. In ciocnirea anunțata ieri între un tren militar și un alt tren, sunt doi soldaț morți și 12 răniți într-un mod grav. Berlin, 28 ianuarie. Comisiunea bugetară a camierei a res­pins cu 19 voturi contra 9 cererea relativă la recompense de servicii de acordat sub­­ofițerilor; a respins de asemenea tote cele l’alte propuneri cari i s’au supus. Berlin, 28 Ianuarie. împăratul și Arh­iducele Eugenia au vi­­sitat cazarma grenadirilor ai gardei împă­ratului Franț-Iosef, au asistat la exerciții și au detunat în urma cu ofițerii. Viena, 28 Ianuarie. Produsul net al tuturor impositelor pe anul 1890 se urcă la 336 611 833 fiorini contra 327 014.478 din 1889 deci un pri­sos de 9.597.355 fi. Veniturile vămilor au dat anul acesta 45.583 353 florini adică 548.017 fi mai mult de­cât în 1889. Agenția Română Hitles. SENATUL [Ședința dela 17 (29) ianuarie 1891) Ședința se deschide la orele 3 sub preșidenția d-lui gen. Florescu. Presenți 80 senatori. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Comunicările se trimit la comisiunile res­pective. La ordinea 7­lei fiind proectul de lege relativ la modificarea legei instrucțiunei publice, se continuă cu cetirea legei. La 3 și jumătate ore terminându-se ci­tirea, d. Poni are cuvântul. D. Foni spune ca legea de la 1861, nu era complectă, câci peste șase luni s’a gă­sit necesitate a se modifica unele din ar­ticolele sale. Pe urma Constituanta ca sa pună capât situaționei în care se afla instrucția după legea veche, a prevăzut în articolul 23 al Constituțiunei modificarea legei. Șapte miniștri au venit cu acestă modi­ficare, dar nici unul n’a isbutit, caci fie­care venea cu modificări parțiale. Și legea actuala este de asemenea. D sa o combate și voesce să aibă u­ modificare totala și complectă. La 4 ore d-sa vorbesce în acest sens. ADUNAREA DEPUTAȚILOR (Ședința de la 17 (29) Ianuarie 1891) Ședința,se deschide la orele 1 și jumătate, sub președinția d lui Gh. Cantacuzino. Sunt presenți 116 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferite comunicări se trimet la comisiu­­nile respective. Se acordă mai multe concedii. D. C. Ressu arată că ora când ministrul de justiție a cerut să se respingă amen­damentul pentru reînființarea unei secțiuni a tribunalul de Covurlui, acel tribunal a amânat tóte procesele sorocite pentru e­l. Fața cu un ast­fel de stare de lucruri ce are de gând să facă ministrul respectiv. D. Ressu mai adresăză ministrului de rit Deufe ârae 184ei^%reies­­ile i«inl­­strucție linia ferată Galați-Bârlad la primă­vara viitóre. Și cari sunt motivele, cari au făcut pe d. ministru de a o amâna în­­r’una ? D. I. N. Zancowsci interpeleza guvernul cu privire la faptul căua bandă de 150 de bătăuși și în cap cu mai mulți agenți co­munali și cu un consilier al comunei Bu­­curesc­, terorisau lumea prin mahalale, în vederea alegerei de Dumineca. D. Gh. Dem. Theodorescu cere a fi în­scris și d sa la acasta interpelare. La ordinea Ziei continuarea legei asu­pra vânatului. D Ghr. Tocilescu combate proectul de ege, Zicând ca e și anti-constițional și i­­moral. Cere camerei ca să-1 respingă. D. General Mânu­­ise, că proectul în discuție n’are nici un ținta politica. Ce e dreptul sunt în proect unele disposițiuni la care nu se pute asocia sub nici un chip. Comitetul delegaților ar face bine să ia în considerație observările d-lui Tocilescu. Să se amâne discuția pentru câte­va zie și comitetul delegaților sa reia din nou lucrarea. De alt­mintrelea, acest proect a fost discutat într-un mod superficial și vo­tat de Senatul liberal-național. 2Voci, cer închiderea discuției. D. M. Kogălniceanu vorbesce în con­tra­închiderea discuțiunei. Pusă la vot, închiderea se acceptă. Camera adoptă propunerea guvernului de a se amâna discuțiunea acestui proiect, până ce va mai trece încă ua dată prin comitetul­ delegaților. Ședința se suspenda apoi. * * * La redeschidere, se da cuvântul d-lui Nădejde, spre a și desvolta interpelarea sa cu privire la scandalurile petrecute în asta-vară în calea Griviței și cu privire la devastarea redacției Z­arului Munca de că­tre mai mulți agenți ai poliției. BULETIN METEOROLOGIC 1890 29 lanuaris nourescl — Slatina Tari at — ,, Alexandria nor S „ Calați » 10 „ Bacău zăpadă 4 „ Giurgiu » 4 a Sariad „ 8 „ Haji « 10 % Botoljinî » 4 „ Hajî se­ni­n 12 * Brăila „ 8 * Măgurele „ 12 « Barsă „ 8 * Mangalia calcim — „ Dälänj! senin 8 * Pétra senin 15 „ Câmpu­lung ciață 10 » Ploestî nor 6 » Constanța caicim — » R.­Sărat senin 6 » Caracal ci stă 8 * Pitesc­­tor 6 » Craiova nor 3 » R.­Vâlciî nor 2 * Darohoifl „ 12 » Roman „ 5 j Drăgălanî senin 3 » Severin 5 „ Pocjinî — » Sinaia *~» „ BIBLIOGRAFI gin editura librariei Nebuneli din Galați, a eșit de sub tipar Corul tinerimei. Cea mai complecta și mai noua colecțiune de cântece cuprinzând și cântecele ce ese­­cuta corul mitropolitan din Iași. 1 volum forte elegant conținând 300 cântece din cele ce se cânt­aZl. Prețul 1 leii 50 bani. Ca vânzare la iute librăriele din țară. Editorii trimet cartea franco după cerere. * pilele acestea va apare de sub presă uă broșură asupra gestiunea populației în Ro­mânia de d I. I. Nacian. A apărut volumul I din «Memorialul» Arhiepiscopului și Mitropolitului Andrei baron de Șaguna sau luptele naționale po­­ l­ t­ice ale românilor 1845—1873 de Nico­­ae Popea. Sibiu. Institut tipografic, societate pe ac­țiuni, Prețul 1 fl. 30 kr. * c L A apărut tomul I din analele parlamen­tare ale Românii. r. Acest tom conține obșteasca estraordi­­nara adunare de revizuire a reguramen­­tului organic al țarei românesc din 1831. Domnule Ministru Avem onore­a va aduce la cu­noștință că șase cupone cu sca­dența de 1/13 ianuarie 1891, in va­­lore de lei 100 fie­care, de la titlu­rile de rentă amortisabile 4 la sută intern No. 23230, 23651, 23652 23653,23654; 23,655 cupene pe care le posedăm de la d. Feridoun-bey, Ministru plenipotențiar al Turciei la Belgrad, au fost perdute la Bancă. Conform art. 2 din legea pentru titlurile distruse, perdute sau furate, facem o posițiune la plata lor, ru­­gându-ne a nu o efectua de­cât nu­mai In mâinele Băncei, singura pro­prietară a acestor cupone. Bine-voiți a primi asigurarea înal­tei nostre considerări. Banca Naționalt a României Secretar general Guvernator. A. N. Ștefănescu Th. G. Rosetti București, 2 (14) Ianuarie, 1891. No. 19. CORPUL PORTĂREILOR TR­ B. ILFOV Presența s’a primit astă­zi 3 In­­conferi ° art. 4?"di­n “regulament. Șeful Portăreilor, I. Popescu. MINISTERUL FIN­ANCELOR Direcțiunea Comptabilității generale Serviciul Datoriei publice. Se certifică priimirea la Minister a unul exemplar întocmai după pre­­senta notificare. 1891 Ianuarie 5 (17). p. Director compt. gener. Macarescu Cap. Biur. Dator, publice. Îl isihii. GULSUL PILEI BURSA BUCURESCI — 28 Ianuari­e—i prep. m ^s8a­n­t’m Renta rom. per. 1875 5aL . 103­­ — Renta română amort. 5 ° 1, . 101 T/» — — Renta amort. 4°|, . . . . 86 V»------. » (Schuldverschreib.) , 86 — — Oblig, de Stat C. P. R, 6°!, , 86 — — = Renta rom. (Rurt conv.) 6°|, . 101 ’/, — - împrumutul Municipal 5 °|* .-------_ _ Imprumutul Oppenheim 8a/0.--------------------­Obl. Casei Pensiunilor. . . 277 — — — Oblig­­ale com­ Bucur. 1883. 95 ’/« —­­ „ » » » 1884 -------— — » » » » 1888 ---------------------­ O com Buc. cn los. a 20 1. 75 —------­Scrisuri func. rnrale 7°|0. . 102 — - — Scrisuri func. rnrale 5°/, . 99 V* - — Idem urbane 7°/a . . . . l 2 */« _ — » 6•/, . . . . 101 >|« ------­* 5*/, .... 96 V.------­ Scrisuri funciare urb. lag­ . 84 — _ _ Banca Nață (5001. vîrs într)------1458 9oc. D&oia­ Rcm. (259 le­ văr») — _ 360 — Sos. d’Asig. Maț. (200­1. vărs.­ — — 412 — Prima Soc. rom de reasig. -------_ _ Soc. r, de cei. (250 1.vir«)-------118 -800. de b&galt artificial , . _ _ „ „ pentru f„scrie. hârtie! . — — — Agio. Schisab Londra 8 luni . . . . ------------------------- _ » pek. .......................................................... _ Paris 3 luni — — » .„ » pek.......................... .-------_ A Berlin 3 luni .... — ~ _ » cek........................ — —­­ _ Viena.......................................................................... » cek............................. — — — _ Ag o..........................• > — - » BURSE STRĂINE Napoleon de aur..................................... 9 05 Galbenul........................................................................ imperial............................................... — — Lira turcescă............................... IO 28 Argintul contra hârtie­......................... 10­­ — Ruble hârtie comptat .... 132 25 Acțiuni credit anstalt.............................. 308 50 Renta metalică 5 la suta . . . . 91 60 Renta Hârtie . . .... K8 90 Renta aur...................................... 104 20 SCHIMB. Londra la vedere. .... 114 50 ■1 Paris la vedere .... 45 25­0 Feriin la vedere............. 56 2) * Amsterdam la Tefere . . 96 — PARIS Renta francesă 4 ’/« p. *­.­ . . 105 55 Renta română 3 sută ...... 95 47 Renta română 5 la sută C. P. K. . . 101 75 Credit mobiliar romăn.................. 92 55 împrumutul elen 1889 .............................................. a 1881 cu cupon .... 464 — Banca otomană......................... 622­50 Datoria turcescă..................................... . — Lose turce .............................................. 7750 SCHIMB. Londra la vedere......................... 25 225 » Amsterdam 3 Iun! . . . . 207 37 s Berlin 3 Iun! .... 522 81 BERLIN Napoleon............................... 125 Renta amort. 5 suta C. P. R. . . 100 20 Obligațiuni nou! 6 suta ------­mprumutul Oppenheim 8­/. . . . ■ 102 î0 Rubla hârtie comptant........................... 86 40 SCHIMB. Londra 8 lan!, , , , , .------­* Paris 2 luni . . . , .------­ Amsterdam 2 luni. ..... — —> Viena 28 Ianuarie

Next