Romanulu, februarie 1891 (Anul 35)
1891-02-01
ANUL ALXXXV-LE Voiesce și vei putea, ANUNCIÜEI Linia de 30 litere, petit pagina IV.........................40 ban Detr0. v „ „ „ III...............2 lei „ Insertiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Harului. IN PARIS, la Havas- Laffire et Cune,’8, Place de la Bours« LA VIlINA, la duis Haacenstein et Vogler, Otto Maass) IN ELVEȚIA, la „ Dmscurile cele alte direct la administrațiunea farului. — Scrisorile nefrancate se refusă . Sâmbătă dimineta 3 BUCURESGI, 31mGALENDAR D. Poni a terminat afară In Senat discursul său asupra legei instrucțiunea. D-sa si’a oprit mult asupra neglijenței profesorilor, și revisorilor mai cu sumă, cari, impunându-li-se a deveni agenți electorali, nu mai corespund misiunei lor și instrucțiunea perde din <ji In -Ji. Venind la licee, arată că ele sufere din partea profesorilor. Citesc uă sumă de licee unde nu sunt decât suplinitori și, ca să dovedeacá cum că acești suplinitori nu produc nimic, din contră fac rea școllelor, citit să uă teză caraghioisă a unul școlar. D. Poni apoi combate sistemul universităților și al instrucțiunei private. Arată că se dă voe la omeni fără să fie cunoscuți ce moralitate au de a deschide școli. Combate comitetul permanent al instrucțiunei și consiliul general. Arătă că comitetul nu are aprope nici oă acțiune asupra ministrului, cum ar trebui conform legei, ci ministrul asupra lui. Citéza pe generalul Tell care, fiind ministru, deschidea ușia de la comitet și striga : V’am consultat , apoi făcea ce voia, călcând P gea. In cea ce privesc consiliul general, d-sea l’ar desființa, seü Tar modifica. Cu sistemul de azil, unde sunt aglomerate tóte ideile și tote naturile, nu se pute ajunge la nici un resultat practic. D-sea propune a se numită comisiune pentru fiecare specia de învățătură, adică una pentru scalele primare, alta pentru cele secondare și alta pentru cele superiore, cari împreună se compue consiliul general. Atunci ne putem aștepta la un resultat bun, căci fiecare va lucra în specialitatea sea. Nefăcuindu-se nici uă modificare în acest sens, în legea propusă, d-sea crede că ar fi bine sau sé o retragă guvernul, sau sé o respingă Senatul. Este greu a reproduce în acest resumat tóte cugetările d-lui Poni, cari sunt atât de vaste și atât de interesante. Numai discursul întreg pare să ne dea uă ideiă exactă de combaterile și propunerile d-sale asupra legei instrucțiunei publice care se discută ab jli in Senat. Agenția Havas ne comunică urmatorele telegrame : Berlin, 30 Ianuarie. Se acreditezi știrea că locotenentul general Conte de Haeseler, comandantul Strasburgului ar înlocui pe Contele Wal dersee ca șef de Stat-Major. Ncto York, 30 íanuariü. Escadra americană a Pacificului este pe drum spre Santiago, Londra, 30 ianuarie. Se anunță din Bombay ca marele Duce George gasindu-se pe corabia «Amiral Rus» In fața Bombayului a cântat greu bolnav. Țareviciul a scurtat excursiunea sa la Calcuta pentru a’l vedea. Contrariul telegramei, care anunța mortea Emirului din Afganistan, limes afla din Calcuta ca Emirul a intrat într’u perioada de convalescența repede; el fusese apucat de un atac de guta violentă și aprope primejdiosa. Belgrad, 30 ianuarie. Liberalii interpeleaza pe guvern la Scucină in privința pretinselor abuzuri comise la fabrica de tutun. După mai multe ziare, municipalitatea din Belgrad negociată cu societatea de comerț din Berlin și Banca Națională din Belgrad pentru un avans de 4,000,000 asupra împrumutului de oraș proectat. IUIW»« V. esemplarul USBAN Îldițiunea de dimineță Parlamentarismul nostru Parlamentarismul, care ajunsese într’un stare de plâns, în urma purtărea puțin demnă a înțelepților din palatul Academiei, s’a părut un moment că se ridică. Luptele personale, acusațiunile fără temeiu erau părăsite, de două zile, spre a se desbate uă chestiune însemnată, uă chestiune de viață. D. senator Poni a ridicat, lucrul e de netăgăduit, tribuna Senatului, prin modul cum a pus cestiunea și prin seriasa sa argumentare. Maturul corp, prin respectuasa ascultare ce i-a dat, era cât pe aci să ne facă să esclamăm cu fericire : în sfîrșit, Românul începe a fi copt pentru regimul parlamentar! Din nefericire acesta bucurie fu scurtă și ne fu din nu au dat sĕ constatăm că ambele corpuri nu pot merge în armonie , când unul pare a se ridica, cel l’alt se cobora jos de tot, spre a distruge ilusiunile nóstre și a face se creda pe cei răn svoitori nouă, că Românul nu este încă ajuns la acel grad de civilisațiune necesar regimului parlamentar. Scandalul care s’a petrecut, eri, în sînul adunării de la Mitropolie, în urma cuvintelor d-lui G. Paladi, este unul din semnele cele mai durerose ale moravurilor nóstre politice. De datoria tuturor, acelor cari țin la demnitatea representațiunei Naționale, este, d’a se ridica contra unor asemenea procederi, spre a face pe aceia cari primesc un mandat de represintant al unui județ, se înțelegă ce va sérică uă repre- Isintațiune Naționala. Dnul Paladi este, lucrul nu se pate tăgădui, un orator cu mult talent. Discursurile sale vehemente au înflăcărat pe mulți în contra guvernului liberal național, au contribuit forte la agitațiunile de stradă din Martie 1888. Ah! ’mi spunea un amic, eșind de la una din acele întruniri, de ce n’am vocea lui Paladi, m’aș pune lară răspântie și ași ridica mulțimea. Al cuvent, dér n’ai dreptate, îl răspunsei. Cu acel talent, cu direcțiunea ce îl se dă, ai ridica mulțimea dér n’ai ridica parlamentarismul. Lingușind pasiunile momentului,vei înflăcăra pe mulți, dar nu vei convinge pe nimeni ; vei răsturna pe 5e un guvern, dar nu vei consolida unul. Succesul vorbelor sforäitore te îmbată mai reu ca vinul, și urmările acelei beții sunt ru mult mai primejdiose; cu cât te urci mai sus, prin asemenea mijloce, cu atât poci se aluneci într’uă prăpastie mai adâncă. > Când te trezesc, ori cât de bune ți-ar fi fost intențiunile, vegu că în loc d’a fi servit causa pentru care luptai, ai deservit’o prin violența limbagiului. In loc d’a face sé se respecte Constituțianea, ii slăbesci temeliile. Mai bine, amice, mai puțin talent și mai multe idei, mai puțină înlesnire de vorbă și mai mult studiu. Cele Ce s’au petrecut ori în Cameră și In Senat mi-au adus aminte acea conversațiune. Pe când talentul domnului Poni era pus în serviciul instrucțiune, pe când di sea prin liniște și solință câștiga stima și admirațiunea Senatului, ridicând prestigiul tribunei pe care se urcase, talentul d-lui Paladi, pus în serviciul patimelor unui partid, prin violență și înjurături— căci nu pot altfel califica cuvintele de bandit și miserabil, ce s’au rostit, —perdea din admirațiunea ce câștigase și vijosea tribuna Camerei. Se bage bine de sema deputatul Bârladului, cât mai este timp, să nu ajungă la uă tristă celebritate și viitorele dicționare ale contimporanilor iluștrii, în loc d’al aduce laudele pe care le merită, să se mărginască a înscrie în fața numelui său: «G. Palade, celebru orator de respântie». Țintiții C. A. Rosetti. Drumurile de fer din Moldova „Voința Națională“ Voința Națională urmărind cestiunea plângerilor Moldovei din care voește să-și facă un pod de trecere la putere, să ocupă și de nedrepta distribuire a drumurilor de fer între cele două părți ale României. Vom cerceta într’uă <ji proporția drumurilor de fer respective din Muntenia, Oltenia și Moldova, relativ cu întinderea, cu populațiunea și cu partea contributivă la resursele statului . D’uă cam dată însă să vedem dragostea de adevăr a Voinței. Monitorul liberalilor naționali ne spune că sub guvernul lor s’a făcut în Moldova drumuri de fer ca și în Muntenia, și că numai de la căderea lor de la putere Moldova a fost părăsită. «In trei ani de zile, linia Dobrina-Huși. Dar știți ce întindere are acesta linie? Cinci kilometrii» așa se esprimă Voința Națională. Să vedem așa este? Guvernul dlui Ioan Brătianu a cădut la Martie 1888 De atunci până acum s’a dat în circulație liniile următore : In Muntenia 1 Iulie 1888, linia Carbunești T. Jiu , 23 15 Iulie 1888, linia Rîureni-O.-Marl . 6,5 1 Ianuarie 1890, linia Ter.-Lăculețe . 13,5 Total . . 43 In Moldova 25 Iulie 1888, linia Casna Dobrina . 27 15 Dec. 1888, linia Leorda-Dorohol . 2L,5 In urmă linia Dobrina-Huși.........................5 Total . . . 53,5 Adică în total 10 kilometrii mai mult în Moldova decât Muntenia. Acum se vedem ce s’a petrecut și în cei doi ani din urmă al guvernului d-lui loan Brătianu. In Muntenia In Moldova Kilo. 656 13 Noem. 1886, linia Bârlad-Vaslui 62 10 Octom. 1887 , Dolhasca-Făticeni 24 Total 76 Deci 580 kilometre In Muntenia mai mult decât în Moldova. Insemnază ânse acesta că d. Ion Brătianu a părăsit Moldova ? De sigur că nu, căci în altă periodă Moldova a avut mai multe kilometre de căi ferate. Acesta însemnază un singur lucru : că nici drumurile de fer nu se pot face după simpla considerație că în Kilem. 17 Noem. 1886, linia Bucur.-Ciulnița 109 17 » » » Ciulnița Călărași 30 21 « „ » Faurel Țândărel 57 13 Deceni. » » Piatra Drăgășani 34 1 ianuar. 1887 » Contești-Roșiori 64 1 Aprilie « » Piatra Corabia 75 10 Iuniu » „ Drgășani-R-Vâlcea 52 1 Iuliu » » Golești-Câmpulung 54 1 Iuliu » » Ciulaila-Fetești 37 10 Iuliu » » Țândărei-Fetești 28 1 Iuliu » » Chitila Mogoșoia 812 Octom. » » Roșiori-T.-Măgurele 46 10 Octam. » » Ciulnița-Slobozia 16 16 lanuar. » » Filiași-Cârbunești 46 fiecare an pe totă suprafața țărei tot atâtea kilometre de căi ferate ar trebui să se construiască. Domnii de la Voința, care cunosc acest adevăr,’fiindcă l'au practicat, ar trebui să nu’l uite când, scormonind într’uă materie așa de inflamabilă ca acea a susceptibilităților locale, nu caută de cât se îndârjască uă parte a țărei în contra celeilalte numai și numai ca să’și satisfacă orele de partid. Take Jonesen. Alegerile de mâine Duminecă se va face alegerea pentru unnátórele colegii : Ilfov, colegiul 11 deputați. Candidații: Andrei Popovici (guvernamental) ; N. Fleva (național-liberal) ; D. Cesium, (liberal-conservator); D. C. Butculescu (independent). Birourile electorale vori presidate astfel: 15. D. G. Bagdat, la secțiune Primăria, D. A. Atanasovici, a 2-a secțiune (sir Clemenței.) D. GoucouU a 3-a secțiune (Tunari), D. Julian, a 4-a secțiune (Sillvestru), D. Gr. Petrescu, a 5-a secțiunea (strada Polizu), D. I. Cerkez, a 6-a secțiune (Guibu cu barză), D. Câmpinenu, a 7-a secțiune (strada Justiției), D. G. D. Economu a 8-a secțiune, (Maidanul Dulapului), D. Duca, a 9 -a secțiune (Strada Traian), D. Eustațiu, a 10 a secțiune (Strada Lu Fălciii, colegiul 11 deputați. — Candidași., I. Gogălniceanu (liberal). O’t, colegiul I deputați. — Candidații : Polichronie (guvern.) și dr. Stâncescu (național-liberal). 1Sonim, colegiul I deputați.—Candidații: Docan, I. Themistocle, Macarovici. Candidatura d-lui Drăghici a fost retrasă, Vaslui, colegiul I deputați. — Canditat : Sandu Rășcanu (guvern ) Vaslui, colegiul I Senatori, balotaj. Crisa ministerială în Serbia Belgrad, 30 Ianuarie. Negocieri s-au făcut între miniștrii și Regența pentru a face pe cabinet să-și retragă demisia ; se crede că aceste negocieri vor isbuti. CAMERA (Sfârșitul ședinței Camerei de erl) Astra, după redeschiderea ședinței la Cameră, președintele ceru d-lui Pallade să retracteze cuvintele ce le-a rostit la adresa d-lui Protopopescu-Pake, d. Pallade retușând, președintele chemă la ordine pe orator. D. Pallade apoi continuă cu desvoltarea interpelărei sale. Citezá numele d-lor Mareș, Ispas, Fidot și alți agenți comunali cari au fost dați în judecată pentru bătăi esercitate asupra cetățenilor. D. general Manu răspunde câ, de ar ști că tote acestea sunt adevărate, ar chema la răspundere pe primar. Apoi aruncă răspunderea desordinelor pe oposiție. Ședința se ridică la ora 6 sera. Tractate de comerț Berna, 30 Ianuarie. Spania a denunțat tractatul de comerț cu Elveția, care espiră la 1 Februarie 1892, dar ea s-a declarat gata ca să intre în negocieri pentru un alt tractat. Concentrarea armatei Sora, 26 Ianuarie. Știrea dată de câteva jiare în privința unei concentrări a trupelor bulgare la granița sârbească, este cu totul neîntemeiată. Nici concentrare nici retragere nu s’a făcut. DUMINECA, 1 FEBRUARIE (20 IANUAR st. v.) 1891 Luminéza-te s vei fi. ABONAMENTE Capitals și districte: unal 48 lei; șese luni 24 lei, trei luni i. lei, un lună 4 lei. Ku Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei de an. intru tote țerile Uniunii poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrating jiarului și oficiele poștala LA PARIS, la Havas, Laffite et în nre, 8, Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la binrourile poștale. « Articolele nepublicate se ard. — REVOLUȚIE (Prin Hr telegrafic) Londra, 30 Ianuarie. Silințele consulului englez la Lima pentru a aduce oă înțelegere între președintele Balmaceda și congresul n’au isbutit. Trupele au refuzat de a mai lupta contra răsculaților; guvernul concentreza alte trupe la Santiago și la Valpareso; se așteptă la o apropiată luptă. --------------iitb-W- «grim ---------------- Românul literar* *Românulu literar», care apare mâne Duminică va conține : 1. Fotografiile d-lor N. Fleva și Andrei Popovici, candidații la colegiul II de Ilfov la alegerea care se face în aceast> în capitală. 2. D'ale septemânei de Lir. 3 Dorul drag poesie de V. D. Păun. 4. Biografiile d-lor N. Fleva și Andrei Popovici. 5. Cronică Padlewski. 6. Cronică internațională. 7. Fericirea poesia de Smara. 8. Săptemana politică. 9. Sciri literare de Condeia 10. Triolete de Coșbuc. li Pictura de Penel. 12. Sculptura de Daltă. 13. Ecouri muzicale de Arcuș. 14. Informațiuni Teatrale Din culise. 15. Poesia de Gh. din Moldova. 16. Curierul modei de Elena. 17. Cugetări. 18. Cărțile Săptămânei. 19. Ce se mănâncă în Bucuresci. 20. Un descântec. 21. Uă rețetă. 22. Poșta Românului.* 23. întrebări și respunsuri. 24. Foița Păcatul Magdalinei de dna Caro. Acest număr apare la 7 ore dimineța și costă numai 15 bani.. -------------------------- INFORMAȚIUNI Lucrările fortificațiilor dimprejurul capitalei nu vor începe decât în primele <ille ale lui Aprilie viitor. Patru nuoi forturi se vor pune în construcțiune. ----X — Pentru serbarea de 10 Mai, din anul acesta, se va organisa un comitet special care să aranjeze diferitele serbări, ce se vor da cu acastă ocasiune. [x] Unele ziare au anunțat că starețul de la Cernica ar fi făcut un testament prin care lasă totă averea sea d-lui Pake- Protopopescu. Pe cât aflăm din sorginte sigură, testamentul s’a făcut, s’a depus închis la tribunalul de notariat, dar nu conține nimic din cea ce s’au jis de gazete. Sântiarea a lăsat averea sea pentru îmbunătățirea seriei călugărilor și călugăriilor săraci de la nouă mănăstiri, pentru măritarea a zece fete sărace din comuna Cernica și pentu alte binefaceri. —x— Tot din Cluj ni se scrie că primăria a casat sentința adusă de poliție asupra Românilor cari au demonstrat contra piesei «Nunta din Văleni». Sub cuvânt că prin aceată demonstrațiune s’a ațâțat la ură contra naționalităților, sau mai bine contra Statului, procesul s’a dat la tribunalul penal, care desigur nu va eșua a-i condamna pe Români pentru crima de «trădare contra patriei». Și să mai fiți că ungurii nu înțeleg a aplica legea pentru naționalități. —x—» Mâine Duminecă, orele 2 d. a., Societatea «Tinerimea Română» va ține ședință publică în sala Facultățea de medicină (Universitate), când d. Ion G. Nimțu, își va desvolta conferința d-sale despre: Educațiunea fisică. Birjarii și visul. Tudor Gheorghe visitia la d. N. Dorojan când mână caii se uită la stele. Erl trecând cu sania pe Calea Moșilor, a călcat pe Abraham Gotlieb, rănindu-l la picior . Gasul fiind grav, pacientul a fost transportat la spitalul Colentina, iar Tudor se odihnește la secția 48. Mercury s-a ținut în direcțiunea generală a căilor nostre ferate, licitație pentru dare în întreprisă a facerii lucrărilor de terasement între gara Fetești-Borcea și podul peste Dunăre. Linia Fetești-Borcea a rămas asupra societății de construcțiuni, pe preț de 500,000 lei, iar restul asupra casei Rotemberg din Galați, pe prețul de 3,500,000 lei. Aceste lucrări vor începe în lui Marte viitor. Aiji se înfățișăză la Iași, cartea de apel secția II, apelul procurorului in procesul sub-prefectului Rozin și al primarului Nikifor, cari abuzând de puterea lor, au estrădat de pe teritorul român pe nenorocitul Simbski. Având în vedere concediul acordat d-lui M. C. Sutzu, directorul general al telegrafelor și poștelor, spre a merge în străinătate pentru interese de familie, în timpul absenței de la post ministru de interne a delegat pe d. N. Iliescu, inspectorul general al acelui serviciu, a aproba cheltuelile și a subsemna In numele său ordonanțele de plată privitore la serviciul telegrafelor și poștelor în limitele legei și a creditelor ce sunt deschise prin legea budgetară, precum și de a sub-semna certificatele de călătorie pe calea ferată liberate amploiaților telegrafo-poștați transferați, sau trimiși în misiuni de serviciu. — x— Mâine seară, la orele 8 și jumătate în Palatul noului Atheneu, conferința d lui G. I. Ionnescu-Gionn : Bucureștii în timpul Revoluțiunei franceze. —X— Maiorul bulgar Laldoff a sosit o seară în capitală, venind din Rusciuc. D-sa a descins la hotelul Regal. — X — Mâine se va constitui un comitet, care să pregătască și să aranjeze serbarea și banchetul ce se va da cu ocazia lui 24 Ianuarie, ziua aniversară a unirei principatelor. Membrii Ligei pentru unitatea culturală a Românilor vor lua parte. ————* Ieri s’a făcut în Botoșani înmormântarea regretatului advocat din partea de sus a țărei, d. Anastase Botez. Diarele din Botoșani sunt pline de elogii ce se aduc decedatului. —x— Din isvor autorizat aflăm că naționalii—liberaii sunt desișî ca cu ocazia lui 10*Maiu viitor se lanseze un manifest către țară, arătând că ei se abțin de a participa la acesta serbare, alăturea cu d nil Manu, Ghermani, Lahovary etc. cari pe lângă că n’au luat parte la săverșir a aetelor mărețe și serbatorite atunci, dar s’au opus chiar la stabilirea multor instituții de cari ne bucurăm a fi: ----X----Ieri pe Ie orele 2 și jumătate p. m. d. Scarlat Ionescu, comerciant din calea Victoriei No. 156, a voit să se sinucidă, trăgându-și un foc de revolver în gură ; din fericire nu a murit, ci a fost transportat spitalului Filantropia. Motivele acestei tentative de sinucidere nu sunt cunoscute încă. —x— Societatea Progresul silvic sub președenția d-lui I. Kalinderu, va începe disprá seria conferințelor sale. Va vorbi, d. Petre Antonescu despre Exploatările de la Munte.