Romanulu, iunie 1891 (Anul 35)
1891-06-05
ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV..............; . . 40 baa fetto. n „ „ „ HI. . ... , . 2 lei - „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia. 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. IN PARIS, la Havas- Laffire et Cune, 8. Place de la Bourse LA VIENA, Ia d-nil Haacenstein et Vogler, Otto Maas») IN ELVEȚIA, la timțurile cele alte direct la administrațiunea ziarului. ~ Scrisorile nefrancate se refsS_ K8SSr._UB £ BISBHSîa HIBâS E S E’ M P L A R U L 15 B A N I Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMMSTEAȚIA STRADA BREZOIANU, Io. 12 | ^ ilIN IIBIMIWIHII llliUTOWTOMI 40tlRÍ IUI©« <1© âi)»till6țâ ? să f Joi diminâța BUCURESCI, 4 CIRIȘAR Uă telegramă din Constantinopole ne aduce nisce scrii destul de grave. Trenul care a plecat din capitala imperiului otoman In sera de 31 Mai spre Sofia, Belgia și Viena a deraiat lângă Cerches-Keiü (kilometrul 116) și a fost jefuit de o bandă de 30 tâlhari, conduși de un grec. Tâlharii scoseseră uă șină, închiseseră pe cantonier și pe trecători pentru a-i împedeca a da alarma. Locomotiva, furgonul cu bagagie și un vagon clasa 111 s-au răsturnat. Călătotorii nu au fost răniți serios prin deraiere, dar unul din ele greu rănit de un foc de pușcă. Mașinistul, cinci călători de clasa I, toți germani, și șeful bucătăriei ambasadei engleze au fost răpiți de tâlhari, cari cer uă răscumperare de 200 mii franci. Intre cei cinci călători se află și bancherul Israil din Berlin. Călătorii răpiți nu se află în nici un pericol. Ambasadorul Germaniei la Constantinopole a primit ordine să avanseze aceea sumă, rezervându-și dreptul de recurs contra guvernului otoman. Pdrta însă nu a așteptat acel recurs și a depus imediat acea sumă la disposițiunea ambasadorului, dând tot două daja ordine spre a se lua măsuri energice pentru prinderea tâlharilor. Dar pe când se pregătea espedierea banilor și tot de uă dată a trupelor, bancherul Israel fiind liberat de tâlhari spre a aduce suma cerută pentru despăgubire, a sosit în Constantinople. El a luat banii și s-a întors la Kirkilise, locul însemnat de tâlhari. Acest fapt a făcut mare zgomot și a pus într’oă posițiune forte dificilă pe guvernul din Constantinopole. El arată că Turcia nu se mai află în stare ca să asigure viata și averea străinilor in statele sale. Pare că în organisarea acestei bande de greci, în care nu se află nici măcar un musulman, le fie amestecată dă mână care are interes se deconsidere pe Turcia, dar acesta nu preocupă pe puteri. Pe ele le intereseza faptul că supuși d’al lor sunt expuși In mijlocul Europei, la câțiva pași de statele cele mai civilizate, să’și piardă viața și averea. Ele consideră acesta uă slăbiciune și suntem siguri că se gândesc la măsuri preventive. Turcia negreșit nu este vinovată In acesta afacere. I se pute imputa moliciune, lipsă de priveghere, incapacitate a funcționarilor săi, dar nici de cum rea credință. Cu tote acestea faptul este destul de grav și răspunderea nu se póte înlătura. Dacä lucrurile vor rămâne o baltă, nici guvernul nu se va mișca, nici funcționarii săi nu se vor tulbura și răul va deveni general, vom au<j fi In fiecare 7* scene demne de alte timpuri. Europa caută să asigure existența locuitorilor săi în țările cele mai depărtate și mai barbare, cum va tolera ea ca în sânul ei chiar să se petreca asemenea lucruri! Linia Viena, Belgrad, Sofia și Constantinopole este forte mult frecventată; dăcă nu va mai fi sicura,ce să ne mai așteptăm de la alte localități pustii ? Este drept că acastă linie străbate partea cea mai sălbatică a Balcanilor, că aci aprope se află munții Rodop cari sunt și înalți și îmbrăcați de păduri seculare. Acesta pare să facă anevoiasa pătrunderea de trupe. Dar ore în alte țări nu sunt asemenea localități, nu sunt asemenea munți și cu tote acestea s’au stârpit cu desăvârșire brigandagiurile. Italia și Spania se aflau și ele altădată bântuite de asemenea bande , dar numai atunci când erau organisate de orecari partisani sau de partide politice. Forte rar se întâmplau bande numai cu scop de a jefui pentru contul lor propriu. Dar acesta se petrecea când guvernele erau slabe, fără prestigiu moral și fără forță îndestulatare materială. Acum de când s’au stabilit niște guverne puternice și durabile, acele bande au încetat și nu se mai întâmplă decât din când în când niște borfășeli. Același lucru trebue să se întâmple și în Turcia. Pe câtă vreme acele locuri se află în puterea ei, să se ia măsuri de siguranță, dacă nu voiește ca alții să vie să le ia. Și atâta așteptă vrăjmașii ei seculari ! « Soirile ce primim din Viena ne spun că uă circulară a ministerului de comerciu face cunoscut oamerilor de comercia că noul tarif general românesc, punând capăt răsboiului vamal între România și Austro-Ungaria și supuind produsele austroungare aceluiași regim ca al celorl’alte state, Austro-Ungaria va desființa din partea sea tote măsurile de cari erau lovite produsele române. In cea ce privește negocierile comerciale cu România precum și cu celel’alte state, Austro-Ungaria va lucra de acord cu Germania. Pe de altă parte scirile din Francia ne spun că d. Roux, deputat din Marsilia, a amintit d-lul Richot în Camera franceză că la 10 iulie viitor espiră tratatul de comerciu cu România, ci ministerul s’a mărginit numai a lua act. Nu st im până acum nimic asupra tarifului nostru despre care vorbesce ministrul austriac, căci guvernul nostru a lăsat țăra în cea mai complectă ignoranță asupra lui. Se apropie espirarea convențiunilor comerciale cu mai multe state și ministeriul Florescu nu ne-a spus nimic de ceea ce are de gând să facă nici prin mesagiul regal cu care s’a deschis corpurile neste legiuitore In sesiune extraordinară, nici prin foțele sale. A trebuit să aflăm de la streini ceea ce s’a făcut și ceea ce are să se facă. Ni s’a vorbit în mesagia de tarife, dar fără a ne spune cum sunt formulate. Ne sciind dar până acum nimic, nu putem vorbi nici de tarife, nici de convențiunea comercială cu Austro-Ungaria pe care o pune sub auspiciile Germaniei. Vom reveni insă. De acam data să ne oprim puțin asupra întrebării d-lui Roux și respunsului ce a dat d. Richot, ministrul frances. D. Roux se scie că este prieten al Românilor, noi îl cunoscem și seim simțimântele sale pentru comerciul nostru. Când el a făcut întrebarea, s’a gândit la interesele francese dar și la ale nóstre, căci el voesce ca Francesii și Românii să mergá mână în mână pe tóte căile ca nisce frați. Ministrul însă n’a înțeles acest sentiment al deputatului marsiliez și a răspuns într’un mod care nu are nici un înțeles satisfăcător pentru noi. Ce va să qlică a lua notă? Este dispus a încheia convențiunea cu noi sauia numai notă de întrebarea d-lui Roux ? Oricum va fi, pe noi nu ne atinge de loc. Incheerea convențiunei folosesce mai mult Franciei decât României, căci cu urcarea factelor asupra cerealelor este peste putință ca noi să primim propunerile franceze. „Voința și Constituționalul" Un polemică forte vie a început între Voința Națională și Constituționalul, în urma discursului rostit de d-nii P. P. Carp și T. Maiorescu, la banchetul de inaugurare a clubului constituțional. Organul liberal gâsește că d. Maiorescu ca publicist, ca orator și ca advocat a întrebuințat cu netăgăduite succese, sistemul cuvintelor ecsotice, sistemul suficientei și mai ales sistemul sentințelor judecătoresc. «Nici vorbă spune Voința, că sunt mulți cari înțeleg îndestul de bine goliciunea filosofiei de cuvinte, cari nu gustă suficienta calculată, rece și îndrâsnătă și cari nu ved în sentințele omului decât viclenia facilă a criticului și pompa unei culturi nedigerate , dar nu e mai puțin adevărat că mult timp d. Maiorescu ’și-a administrat cu dibăcie și cu totuse sistemele d-sale, în publicitate, în Parlament și in avocatură. Imperiul casc al acestor mijilace a început să decline, și cea din urmă lovitură le a dat’o ensuși d. Maiorescu în Senat, de pe banca ministerială, cu ocasiunea proiectului de lege asupra instrucțiunei publice». La aceste critici, Constituționalul răspunde sub semnătura Unui Craioven, care să scie că este d. Maiorescu, și atribue articolele din Voința d-lui D. Sturdza, D. Maiorescu găsesce că este prea multă onore a se consacra 4 articole de fond, spre a combate două toasturi de la un banchet și face următorele reflecțiuni: «S’an junimiștii sunt copii cu chivâre de hârtie, cum îi numesce Voința, și atunci nu se cade să fie combătut cu numeróse articole de fond în ziarul unui partid important ; sau junimiștii se cade să fie combătuți cu articole de fond în siarul important al partidului, și atunci nu pot fi niște copii cu chivâre de hârtie.» D. Maiorescu răspunde la acusațiunea ce se aduce d-lui Carp, că „fiind ânca tînăr n’a avut ocasia să-și realiseze nici că ideia politică, spune, că d. Carp are 63 de ani, că a formulat în 1881 programul constituționalilor, că venind la guvern în 88 a realisat uă parte din acest program, a realisat in colaborare cu ceilalți miniștri junimiști, legea pentru vizitarea domeniilor Statului, stârpirea agiului, inamovibilitatea magistraturei, pe când d. Sturza n’a realizat ideile exprimate în 1876 de Erdmann von Hahn, nici cele din broșura Spionul Prusian, privitóre la răsturnarea regelui Carol, nici ideia d’a ne „tupila armata în Carpați pentru a nu lua parte la resbelul contra Turcii.“ Voință desigur va răspunde la aceste acuzatiuni. Votul pe față Adeverul, care a întreprins oă campanie contra fortificațiilor, rugá pe deputații independenți, din orice grup politic, să cerá cu stăruință votul pe față pentru votarea creditului de 45 milione al fortificărilor. Trebue, spune dânsul, ca să se scie cine sunt acei, cari, sciind atjți ce sunt fortificările, mai au cutezarea de a le vota, ca țara să imprime pe fruntea lor pecetea neștârsă a trădătorului. rangul I, 40 lei rangul II, 12 lei Stal I, 8 lei Stal 11 etc. Când ar cânta celebrități, preturile ar fi îndoite. 2) Propunerea d-lul Serghiadi de a forma o trupă de operă italiană. 3) Propunerea d-lui Stefanescu de a face un trupa mixtă de operă, cu artiști streini și români. In ofertele proiectate se vorbesce și despre un balet, bine compus. Comitetul teatral a crezut că înainte de tote trebuiesce resolvată cestiunea operetei române. Lipsind de la acesta ședință d-nii Wachmann, V. A. Urechia și A. Demetrescu, comitetul, deși era presenți 4 membrii și anume d-nii G. Cantacuzino, C. Stâncescu, O. R. Rosetti și Vintila Rosetti, deci majoritate, a hotărît se mai ție ua ședință Dumineca spre a lua avisul și al celorlalți. După câz se im Insă majoritatea comitetului este de părere a renunța la încercarea de a se juca opere române, neavînd încă elementele necesare. Deficitul pe care l’a avut opereta anul acesta trebuie ținut în semn, mai cu semn când este în joc interesul societarilor trupei dramatice. Putem deci spune cu siguranță că în viitorea stagiune,j Teatrul Național și va da tote silințele spre a ridica trupa dramatică, represintând cele mai frumóse drame și comedii. In cele trei 4a îe libere, ale săptâmânei, va consimți, deca oferte avantagiose se vor face, să închirieze sala unor trupe de operă, română sau străină. In acest caz comitetul va ficsa prețurile locurilor, oprind ca ele să fie mai ridicate decât ale trupelor de operă din trecut. El va obliga pe impresarii să aducă artiști buni, reservăndu-și dreptul de a respinge pe aceia cari nu corespund cerințelor publicului, în raport cu prețul ce plutesce. Va cere un cauțiune, spre a se asigura plata sălii și a artiștilor aduși. Deci dacă d. Hartularu va persista în prețurile propuse, cererea sea pute fi privita ca respinsă. Vor rămâne ale d-lor Serghiadi și Stefanescu. Duminică se va lua u decisiune definitivă, pe care vom comunica-o cititorilor noștri, publicând în același timp numele artiștilor „ce se vor angagia in viitórea stagiune. T ÂAITIEMI Stagiunea fntore Una din cestimele care intereseza pe publicul bucurescean, este acea d’a sei ce teatre vom avea iarna viitóre. Se va urma cu încercările de operetă și operă națională ? Se va aduce ua operă străină ? Sosi-vor celebrități europene ? Spre a resolva aceste cestiuni s’a întrunit cm seră comitetul teatral și a luat în desbatere propunerile ce îl s’au făcut. 1) A d-lul Hartularu, de a forma u trupă de opera italiană aducând, pentru principalele roluri, artiști străini și a se servi de corurile și de artiștii noștri, pentru rolurile secundare. A aduce chiar, pentru câtva timp, artiști celebri. Prețurile locurilor vor fi 60 lei Logie ------- I himna —niiM ■ -------- Spitalul Cerlenti Marți s’a inaugurat spitalul «Cerlenti». Se știe că d. Christofi Cerlenti, acum cinci ani, dăruise comunei București vila sea din delul Filaret pentru a servi ca spital. Mai mult încă, generosul donator a înzestrat acest spital cu cele trebuinciose și cine a predat autorităței comunale. Un confrate, care a asistat la acesta inaugurare, ne dă următorele amănunte: Casa cu locul de 6 pogone, cu uă grădină din cele mai frumose, valorăză aprope 150.000 fr. și așa cum este înzestrat acum spitalul, el reprezintă uă valore de 180 mii lei Au asistat la inaugurare autoritățile comunale în corpore, și un mare număr de persone cari veniseră să felicite pe d. și pe d-na Cerlenti pentru nobila lor dărnicie. După sfeștania religiosă, d. primar a luat cuvântul spre a mulțămi d-lul Cerlenti și d. Costa-Foru a e zis câteva cuvinte. In urmă toți asistenții au vizitat cu deamenuntul localitățile. Totul este complet organisat după sistemele cele mai noul și cele mai perfecționate. Bolnavii vor avea un local admirabil și desigur că multe binecuvântări vor eși din sufletul lor pentru generosul donator. Fortificațiile Eată raportul d-lui N. Filipescu, pentru votarea celor 45 de milione: Comitetul delegaților ales pentru cercetarea creditului fortificațiunilor Bucureștilor și câmpului întărit Foc VINERI, 5 IUNIU (24 MAI st. v.) 189X Lluminózate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele postala LA PARIS, la Hava», Laffite et Cale, 8. Place de la Bourse IU GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, si BELGIA, 1« biv rourile poștale. — Articolele cepublicate se rd. — șant-Galați-Nămoldia, s’a întrunit In ziua de 16 Mai, și prețuind folosele ce rezultă din votarea, într’o singură dată, a întregului credit necesar pentru complectarea fortificațiunilor, folose ce se traduc printr’un câștig de timp în săvârșirea operei de apărare națională cu întăriri și prin condițiuni mai favorabile în ceea ce privește comandele de făcut pentru armament, a încuviințat un ultim sacrificiu de 45 milione pentru complectarea lucrărilor de întărire a țării. Suma acosta de 45 milione rămasă nevotată din suma totală de 75 milione, fixată în 1889 pentru săvârșirea întregului sistem de fortificațiuni, începute in anii precedenți, este socotită după devizele ce se află în birourile ministerului de război. Nebunii la Palat Acum câtva timp un ofițer întră în vestiblul Palatului și voi să se urce pe scara care conduce la apartamentul regelui, pretinzând că este însărcinat să facă uă inspecțiune. După constatările făcute s’a văzut că nenorocitul era nebun. Alaltă eri, spune V Indépendance, un cal analog s’a presintat. Un israelit d. S... voia cu orice preț să intre in apartamentul regelui. El fu oprit și se constată că este nebun. A fost dus la Mărcuța. Cu privire retrospectiva din anul 2000, asupra secolului nostru (looking backward) de Bellamy din Boston ia apare septemana viitóre în Romănuța. Mai multe milione de esemplare din acesta operă s’a vândut deja. In America a apărut 400 edițiuni și s’a desfăcut 1,500,000 esemplare. In Enginera, Germania, Francia, Italia, sa vândut deja sute de mii de esemplare. In Grecia chiar s’a tras 20,000. Succesul în România va fi tot atât de mare. Traducerea va fi făcută chiar după testul englez. Armamentul in Rusia Corespondența rusă crede a si că împeratorul Alexandru 111 a subscris un decret care îndeplineste importante reforme în legea militară. După noua lege toți dmenii capabili de a purta armele vor fi la disposițiunea Statului până la 43 ani. Miliția va fi compusă de două grupuri, unul va intra în armata activă, altul va ocupa locurile cu garnisona. Batalionele miliției trebue, după lege, să fie puse pe picior în termen de 20 de o^e la cas de resbel. Partea din miliție care nu va intra în armata activă va forma corpuri speciale de infanteria, artileria și cavaleriă. In caz de resbel armata rusă, astfel compusă, va fi de trei ori mai tare ca armatele celorlalte State din Europa. Acastă lege atinge asemenea ofițerii în retragere cari vor lua locul lor respectiv în miliția astfel reformată. Tripla alianță Agenția Havas publică următorea telegramă din Viena : «După informațiuni din isvor cu totul sigur, și cu tote desmințirile de provenință oficiase, este nu numai sigur că cabinetele de Roma, Berlin și Viena au căzut de acord pentru a hotărî reînoirea întreitei alianțe, dar încă trebue să considerăm fără îndoială că nouele tratate între Italia deuă parte, Austria și Germania de alta sunt semnate și parafate; semnăturile au fost schimbate de curând după negocieri ce au avut loc direct între cabinetele interesate și cari s’au prelungit mai multe luni. Desmințirile publicate la Viena și la Berlin, după cari reînoirea este sigură, dar că nu este încă făcută, sunt un simplă manoperă inspirată de către guvernul italian care are de scop familializarea opiniunei publice in Francia și în același timp partidului francofil în Italia cu ideia unei reînoiri. Procedând astfel, d. di Rudini speră a face să se primescă mai lesne faptul îndeplinit și a nu atinge nici uă susceptibilitate». adaoge le Temps, mai multe agenții pun în circulația de pest din Roma în care se pretinde că ministerul italian este devisat în privința reînoirii întreitei alianțe. Dei Rudini doresce acesta reînoire, se zice, dar ministrul de resbel, ministrul marinei și ministrul de finanțe se opun pentru resene bugetare.» Agresorul țareviciului condamnat înalta curte judecătorescă a Japoniei și a dat verdictul asupra agresorului Țareviciului. Tonda Touzo a fost condamnat la închisore pe viață. Acesta este cea mai mare pedepsă în Japonia. Informațiuni i Incrucișătorul român «Elisabeta» a sosit la Pireu. —x— Primăria Capitalei va soma pe compania de gaz se introducă, conform contractului, lumină electrică in loc de gaz aeriform. —x— Adunarea generală extraordinară a societăței presei se va tine Miercuri 29 Maiü la 8 ore sera, în localul societăței, Calea Victoriei 34. Se va alege un membru In comitet, în locul vacant și se va da sema de balul presei. —x— Uă nouă scala de meserii se va face la Galați. —x— D-nii G. Vernescu și G. Dem. Teodorescu au anunțat că opteza pentru colegiul din Ilfov. —x— D. dr. Severénu va reprezintă facultatea de medicină și Z- dr. Demostene serviciul sanitar al armatei, la congresul de chirurgie, care se va ține la Paris. —x— Ministrul lucrărilor publice în urma inspecțiunei ce a făcut, cu ocazia mergerei sale la Iași, s’a pronunțat contra cererei deputaților moldoveni, în privința localităților pe unde se trecu linia ferată Iașî-Dorohoi. Nici unul din deputații moldoveni n'a luat parte la cercetările ministrului. — x— Duci elevi ai tipografiei Cucu au încercat să spargă lada cu bani a acestui tipograf. Ei au fost arestați. Unul are mâinele arse de vitriol, pe care îl luase drept unt-delemn și unsese un ferestrau cu care a tăiat placa de fier a ușei. —x— Compania de gaz a intentat proces primării, care pretinde ca lămpile de gaz să nu fie aprinse pe bulevarde când este aprinsă lumina electrică. —x— Societatea de construcțiune a fost somată să încăpă lucrările de pavagiu pe mai multe strade din Galați.